James Bovard (n. 1956) scriitor i analist politic americanșamerican

2. Constituirea şi evoluţia psihosociologiei pe plan mondial

Planul lecţiei

◙ Preistoria psihosociologiei◘ Antichitatea (sec. VI î.e.n. – sec. I e.n.) ◘ Secolele XIV – XIX◙ Istoria psihosociologiei◘ Fondatorii (1880 – 1934)◘ Perioada clasică (1935 – 1960)◘ Perioada modernă (1961 – 1989)◘ Perioada contemporană (1990 – 2014)

BibliografieChelcea, S. (2002) Un secol de cercetări

psihosociologice. Iaşi: Editura Polirom.

Chelcea, S. [2006](2010) „Constituirea i evolu ia ș țpsihosociologiei”, în S. Chelcea (coord.) Psihosociologie. Teorii, cercetări, aplicaţii (ed. a III-a, pp. 35-44). Iaşi: Editura Polirom.

Ralea, M. şi Herseni, T. (1969) Introducere în psihologia socială. Bucureşti: Editura Ştiinţifică.

Seneca, L.A. [f.a.] (1967) Scrisori către Luciliu. Bucureşti: Editura Politică (Epistolae ad Lucilium. Trad. rom. Gh. Guţu).

Preistoria psihosociologiei

PS. – o lungă preistorie, o scurtă istorie.

La ce serve te cunoa terea ist. ș ș PS?

Evolu ia domeniuluițCele mai noi teme au fost anticipate în Antichitate

Antichitatea

■ India. Legile lui Manu (Manawa Dharmasastra), anterioare sec. al VI-lea î.e.n.).

◘ Societatea este constituită asemenea unei fiinţe.

■ China: Confucius (sec. al V-lea î.e.n.).

■ Antichitatea greacă şi romană: Platon, Aristotel, Seneca (sec. IV-lea î.e.n. – sec. I e.n.).

Confucius (cca 551-479 î.e.n.)

● Natura este pătrunsă de o esenţă divină din care se desprinde natura umană.

● Fericirea – ameliorarea morală prin venerarea tradiţiilor.

● Poporul să se supună clasei dominante şi aceasta să amelioreze condiţiile de trai.

● Elaborează conceptul de “jăn”, echivalent celui de “omenie”.

● Prietenia şi echitatea sunt valori fundamentale.

Platon şi Aristotel

Platon (427-347 î.e.n) Discipolul lui Socrate (470-399 î.e.n.)Întemeiază la Atena o şcoală numită “Academia”.Problema polis-ului, a organizării statului, punct central în

reflecţia filozofică (vezi lucrările Republica şi Legile).Dialoguri filozofice: Banchetul (tema iubirii: posesie, dăruire

de sine).◙ În Republica (“statul ideal” sau “ce trebuie să fie omul”): ● denunţă rolul corupător al artei; ● societatea să fie

formată din trei caste (filozofi – sufletul raţional, nivelul capului; gardieni – sufletul curajos, nivelul diafragmei; agricultori-meseriaşi – sufletul dorinţei, nivelul pântecelui); ● castele dominante: comunitatea averilor, a femeilor şi a copiilor ● respinge în politică dreptul celui mai tare.

■ Mitul peşterii: o peşteră adâncă în care sunt înlănţuiţi nişte prizonieri cu faţa la perete. Prin spatele lor trece o cărare abruptă pe care se perindă oameni şi obiecte. Dincolo de cărare arde un foc mare, iar mai în spate se află intrarea în peşteră, prin care pătrund razele soarelui. Prizonierii nu-şi pot întoarce capul şi văd doar umbrele proiectate ale celor ce trec pe cărare. Ei iau umbrele drept realitate.

Unul dintre prizonieri îşi smulge lanţurile: descoperă cărarea, oamenii, lucrurile. Se târăşte afară din peşteră. Este orbit de lumina zilei. Descoperă o nouă lume.

Coboară în peşteră pentru a-i îndemna pe prizonieri să nu se mai lase amăgiţi de umbre. Dar nu mai poate distinge nimic în întunericul peşterii şi cei înlănţuiţi râd de el.

■ Care este semnificaţia mitului peşterii? Ce sunt umbrele? Ce reprezintă focul? Dar lucrurile şi fiinţele care se perindă pe cărare? Dar Soarele? (vezi J. Hersch, 1981/2006, 33).

Aristotel (384-322 î.e.n.)

Discipol al lui Platon, învăţătorul tânărului Alexandru.Întemeiază la Atena Şcoala “peripatetică” sau Liceul.Opera lui Aristotel acoperă toate domeniile.◙ Omul – fiinţă socială (zoon politikon), adică membru al

unui polis (oraş-stat).În Politica analizează 158 de legi (aduse de Alexandru

Macedon, fostul său elev).◘ Cele trei forme de guvernare: monarhia, aristocraţia şi

republica pot conduce la forme degradate: tirania, oligarhia, demagogia.

În cele trei Etici (nichomahică, cea mare, eudemică) analizează fenomene PS precum prietenia (“un suflet cu două trupuri), ospitalitatea, dragostea faţă de patrie etc.

Aristotel dă “cea mai potrivită definiţie a psihologiei sociale” (M. Ralea şi T. Herseni, 1969, p. 196)

“A trăi înseamnă a simţi şi a cunoaşte;

în consecinţă, a trăi laolaltă înseamnă

a simţi împreună şi a cunoaşte împreună”.

Lucius Annaeus Seneca (4 î.e.n.- 65 e.n.)

“A trăi în conformitate cu natura”(Vivere secundum naturam).

■ Rectitudinea morală: curaj, justiţie, libertate.

◙ Scrisori către Luciliu“Omul este sfânt pentru om”

(Homo sacra res homini).◙ Despre binefaceri (De beneficiis):

comportamentul prosocial.

Contribuţiile filozofilor, moraliştilor, scriitorilor, oamenilor politici (sec. XVI-XIX)

Nicolò Machiavelli

Michel de Montaigne

La Rochefoucauld

Blaise Pascal

Baruch Spinoza

La Bruyère

Montesquieu

Nicolò Machiavelli (1469-1527)

◙ Principele (1516)

◘ termenul de “opinie publică”;◘ interesele şi forţa dictează în

politică;◘ conducătorii să merite

afecţiunea poporului;◘ manipularea comportamentală

ca alternativă la conducerea prin forţă.

■ Termenul de “machiavelism” (Scala Mach IV)

Michel de Montaigne (1533-1592)

■ Este reprezentativ pentru gândirea Renaşterii.

◙ Eseuri (1580)Împotriva prejudecăţilor

medievale.Promovează observaţia şi

autoobservaţia.Reflecţii despre

persuasiune, sinceritate, compasiune, gelozie, complezenţă, comunicare.

● Încrederea în bunătatea celorlalţi este o dovadă sigură a propriei tale bunătăţi.

● E mai greu să păstrezi banii decât să-i câştigi.

● Nu există replică mai usturătoare decât dispreţul tăcut.

● A filozofa înseamnă a te îndoi.

● Cine nu are memorie bună nu trebuie să mintă.

● Obişnuinţa ne ascunde adevărata faţă a lucrurilor.

● Adevărata oglindă a vorbelor noastre este cursul vieţii noastre.

La Rochefoucauld (1613-1680)

Cugetări sau maxime morale:

Portretul omului epocii sale.

Modelul “omului onest”.

Analiza egoismului, geloziei, minciunii etc.

A intuit sistemul “rol-status”.

● Nu eşti niciodată atât de ridicol prin calităţile pe care le ai pe cât eşti prin cele pe care te prefaci că le ai.

● Când ridicăm în slăvi afecţiunea pe care o au prietenii pentru noi, adesea o facem nu atât din recunoştinţă, cât din dorinţa de a ni se aprecia meritul.

● Dacă am fi noi înşine fără cusururi, n-am simţi atâta plăcere să le descoperim la alţii.

● Ipocrizia este un omagiu pe care viciul îl aduce virtuţii.

● Adeseori, ne-ar fi ruşine de faptele noastre cele mai frumoase dacă lumea ar cunoaşte motivele care le-au determinat.

Blaise Pascal (1623-1662)

Cugetări (1670, postum)

◘ Omul nu este decât o trestie dintre cele mai slabe ale naturii, dar este o trestie cugetătoare. Nu este nevoie ca întreg universul să se înarmeze pentru a-l strivi; un abur, o picătură de apă sunt de ajuns ca să-l ucidă. Dacă universul l-ar strivi, omul ar fi totuşi mult mai nobil, pentru că el îşi dă seama că moare, pe când universul nu ştie nimic despre avantajul său.

Baruch Spinoza (1637-1677)

◘ A intuit teoria relaţiilor interpersonale, formulată trei secole mai târziu de către Fritz Heider.◘ A sesizat rolul percepţiei sociale.

Ethica more geometrico demonstrata (terminată în 1676, publicată postum).

“M-am străduit neîncetat să nu ridiculizez, să nu deplâng şi nici să dispreţuiesc acţiunile umane, ci să le înţeleg.”

La Bruyère (1645-1696) ◙ Caracterele sau moravurile acestui veac (1688)

Comportamentele sociale:

“omul care se vede” vorbeşte despre “omul care nu se vede”.

Analiza unor fenomene psihosociologice: comunicarea verbală, prietenia, dragostea.

● Mai adeseori, din orgoliu decât din lipsă de înţelegere ne opunem cu atâta îndârjire părerilor celor mai comune: găsim primele locuri ocupate în tabăra cea bună şi nu vrem cu niciun chip locuri de codaşi.

● Adevărata iubire este la fel cu apariţia duhurilor: toată lumea vorbeşte despre ele, dar puţini au văzut aşa ceva.

● Bătrânilor le place să dea poveţe bune, ca să se consoleze că nu mai sunt în stare să dea exemple rele.

● Există oameni care n-ar fi fost nicicând îndrăgostiţi dacă n-ar fi auzit niciodată vorbindu-se de dragoste.

Montesquieu (1689-1755)

◙ Scrisori persane (1721)

Discută despre “caracterele naţiunilor”, prefigurând tema “identităţii sociale”.

Denunţă prejudecăţile francezilor.- Cum poate fi cineva persan?- Cum poate fi cineva francez?

◙ Spiritul legilor (1749)

Societatea este guvernată de legi, de “raporturi necesare care derivă din natura lucrurilor”.

● “Tot cetăţeanul este dator să moară pentru patria sa, nimeni nu este silit să mintă de dragul ei.”

● “Când am călătorit în ţări străine, m-am legat de fiecare dintre ele ca şi cum ar fi fost propria mea ţară.”

MontesquieuMontesquieu

■ Istoria psihosociologiei

◘ Fondatorii (1880 – 1934)

◘ Perioada clasică (1935 – 1960)

◘ Perioada modernă (1961 – 1989)

◘ Perioada contemporană (1990 – 2008)

Fondatorii (1880 – 1934)Max Ringelmann Gabriel Tarde Gustave Le Bon Norman Triplett Wilhelm Wundt William McDougall Edward A. Ross Charles H. Cooley Floyd H. Allport Jacob L. Moreno

Max Ringelmann (1861-1931)

Recherches sur les moteurs animés: Travail de l'homme, Annales de l'Institut National Agronomique, 1913, seria a II-a, vol. 12, pp. 1-40.

“Efectul Ringelmann” → “Frânarea socială” (“social loafing”, Bibb Latané, 1934)

Gabriel Tarde (1843 – 1904)

Les lois de l'imitation (1890)

La psychologie économique

(1902-1903)

Gustave Le Bon (1841 – 1931)

Psychologie des foules (1895)

Les opinions et les croyances (1911)

Aphorismes du temps présent (1913)

Aphorismes du temps présent (1913)

Voinţele slabe se traduc într-un discurs; voinţele puternice se traduc prin fapte.

Un adevăr prea clar încetează în scurt timp să mai fie un adevăr fecund.

Setea de egalitate nu este, adesea, decât o formă mărturisibilă a dorinţei de a avea inferiori şi nu superiori.

La mulţi oameni, cuvântul precede gândirea. Ei ştiu la ce se gândesc abia după ce au auzit ceea ce au spus.

Cine urmăreşte laudă se îndoieşte de propria sa valoare.

Norman Triplett (1861–1931)

Triplett, N. (1898). The dynamogenic factors in pacemaking and competition. American Journal of Psychology, 9, pp. 507-533.

Efectul de “facilitare socială”

→ Facilitarea socială, Robert Zajonc, 1965.

Wilhelm M. Wundt (1832–1920)

Grundzüge der physiologischen Psychologie, 1874

Völkerpsychologie: eine Untersuchung der Entwicklungsgesetze von Sprache, Mythus und Sitte (1900-1920)

William McDougall (1871–1938)

An Introduction to Social Psychology (1908)

The Group Mind

(1920)

Edward A. Ross (1866–1951)

■ Social Control (1901)

■ Sin and Society (1907)

■ Social Psychology (1908)

■ The Principles of Sociology (1920)

Charles H. Cooley (1864–1929)

1902: Human Nature and the Social Order (revăzută, 1922)

1909: Social Organization: a Study of the Larger Mind.

1930: Sociological Theory and Social Research.

Floyd H. Allport (1890–1978)

Social psychology (1924)Institutional behavior

(1933)The J-curve hypothesis of

conforming behavior (1934)

Toward a science of public opinion (1937)

Jacob L. Moreno (1889–1975)

■ Who Shall Survive? A New Approach to the Problem of Human Interrelations (1934)

■ Sociometry in a Cooperative Community (1938)

SCURTĂ ISTORIE A PSIHOLOGIEI SOCIALE (prof. A. Gavreliuc)

• Perioada fondatorilor (1880–1934)Norman Triplett -1898 – facilitarea socială;

– ”COTITURA” 1908• William McDougall - psihologie hormică, teoria

instinctelor.

• Edward Ross – studiul fenomenelor de grup.

REFERIN A: Ț Floyd Allport – 1924 – SOCIAL PSYCHOLOGY

L. Thurstone – 1928 – atitudinile sociale;

Max Ringelmann - 1880 – lenea socială;

Perioada clasică (1935–1960)

C. Murchinson (1935) – Handbook of SP (2 vol.)

M. Sherif (1935) – Yale University – normalizarea;Primele studii de cogni ie socială ț (F. Heider, 1944)Personajul reper al anilor 40: Kurt Lewin – ”ingineria socială” -

coala dinamicii grupului ȘStilurile de conducere (Lewin, Lippitt, White, 1931)Discipolii lui K. Lewin: L. Festinger, J. Tibaut, S. Schachter, M.

Deutch, H. Kelley, R. Lippitt, D. Cartwright.EVOLU II INSTITU IONALE:Ț Ț

Centrul de cercetare a dinamicii grupului la Institute for Technology – Boston (1944)

Department of Social Relations – Harvard (1946) – coordonator: Talcott Parsons

Primele departamente de SP: Columbia, Yale, Michigan (Institute for Social Research)

1952 – prima privire critică – Solomon Asch – Social Psychology excesul „obiectivist“ al unei psihologii care, citind fenomene atît de

complexe interumane doar în cheie behavioristă, inducea o „parţialitate sistematică a ideilor curente din psihologie“, ascunzînd un „dogmatism şi mai inflexibil“

reumanizarea psihologiei

EVOLU II INSTITU IONALE:Ț ȚCentrul de cercetare a dinamicii grupului la Institute for Technology –

Boston (1944)

Department of Social Relations – Harvard (1946) – coordonator: Talcott Parsons

Primele departamente de PS: Columbia, Yale, Michigan (Institute for Social Research)

1952 – prima privire critică – Solomon Asch – Social Psychology

excesul „obiectivist“ al unei psihologii care, citind fenomene atît de complexe interumane doar în cheie behavioristă, inducea o „parţialitate sistematică a ideilor curente din psihologie“, ascunzînd un „dogmatism şi mai inflexibil“.

reumanizarea psihologiei

Anii 50

Th. Adorno – personalitatea autoritară (1950)

S. Asch – conformismul (1956)

L. Festinger Teoria comparării sociale (1954)Teoria disonan ei cognitive (1957)ț

perioada modernă (1961–1989) ”Marea rea ezareș ”

Deceniul VII este şi deceniul a numeroase clivaje şi rupturi social-istorice: războiul din Vietnam şi marile mişcări de opoziţie, baricadele Parisului, invazia din Cehoslovacia.

o nouă generaţie în care mesajele militante ale lui John Lennon, Bob Dylan sau Jimmy Hendrix ori, la noi, Phoenix se întîlneau cu mesajele imprecatorii ale Sorbonei primăverii anului 1968 sau cu delirul anarhic, dar impetuos, al Woodstock-ului.

Ccrize majore epistemologice şi etice (îndeosebi deontologice)

Experimentele lui S. Milgram asupra obedien eiț (1963-1974)

Începând cu anii 80 – curentul cognitivist – dominant.

• perioada contemporană (1989–prezent)

• „Eră a pluralismului“:

în care nu se mai urmăreşte aproape exclusiv „ce gîndesc oamenii“ — perspectiva cognitivistă —, ci şi ce simt, ce aşteptări au semenii noştri în contextul unei lumi tot mai dinamice, cu un ritm al schimbărilor tot mai accelerat.

Reperul: Handbook of social psychology, editat de Daniel Gilbert, Susan Fiske & Gardner Lindzey (1998).

Publica ii de specialitate relevanteț :Journal of Experimental Psychology (din 1965) Journal of Personality and Social Psychology

European Journal of Social Psychology (din 1971)

Journal of Applied Psychology (din 1971)

Social Cognition (din 1982)

În România: „Psihologie socială” (1998, fondată de prof. Adian Neculau, Universitatea „Al. I. Cuza”)

Perioada clasică (1935 – 1960)

Muzafer Sherif

John L. Dollard

Ronald Lippitt

Theodor M. Newcomb

Kurt Lewin

Fritz Heider

Solomon E. Asch

Leon Festinger

Stanley Schachter

Carl I. Hovland Hadley Cantril Robert F. Bales Albert Bandura Gordon W. Allport Abraham H. Maslow Harold D. Lasswell Alfred C. Kinsey Erik H. Erikson Alwin Gouldner

Perioada modernă (1961 – 1989)

George C. Homans

Jack W. Brehm

Jean Stoetzel

Stanley Milgram

William J. McGuire

Morton Deutsch

Elaine Walster (Hatfield)

Leonard Berkowitz

Robert B. Zajonc

Serge Moscovici Edward T. Hall Julian B. Rotter Robert Sommer Daryl J. Bem Robert Rosenthal Irving M. Piliavin Henri Tajfel Herbert Blumer Philip G. Zimbardo Jean Maisonneuve

Ellen Berscheid Bibb Latané John M. Darley John C. Turner Edward E. Jones Irving L. Janis Elliot Aronson Donald T. Campbell Robert B. Cialdini Wilem Doise Malvin J. Lerner

Icek Ajzen Keneth j. Gergen Shelley E. Taylor Philip Brickman Daniel Bar-Tal Michael Argyle Bernard Rimé Robert S. Feldman Alice H. Eagly Robert J. Sternberg Denise Jodelet

Perioada contemporană (1990 – 2008) James C. Coleman

Donald M. Taylor

Gilles Ferréol

Jean-Léon Beauvois

Jean-Noël Kapferer

Jozef M. Nuttin

Hazel R. Markus

Pierre De Visscher

Robert S. Baron

Jerry Parott

Susan T. Fiske

Juan Antonio Pérez

Shelly Chaiken

Richard Y. Bourhis

Jacques-Philippe Leyens

Vincent Yzerbyt

David G. Mayers

Jean- Claud Abric

Tvetan Teodorov

Ewa Drozda-Senkowska

Arie W. Kruglanski

Antony S. R. Manstead

Mahzarin Banaji

Robert Farr

Bella M. DePaulo

Fathali M. Mogaddam

Cecilia L. Ridgeway

Irving Crespi

Russell H. Fazio

First Summer School (European Research Training Seminar in Exp. Soc. Psych.), Faculty staff,

Leuven 1967 Front row: H. Gerard, J.M. Nuttin, J. Jaspars, H. Kelley Back row: P. Zimbardo, J.

Rabbie, R. Zajonc, R. Rommetveit

Bibliografie

Krâsiko, V. G. [2005](2007) Psihologia socială. Bucureşti: Editura EuroPress Group (Trad. rom. V. Poleanu).

Moscovici, Serge şi Marcová (2006) The Making of Modern Social Psychology. Rhe hidden Story of How an Inernational Social Science was Creared. Malden, MA: Polity Press