Latinitate şi DacismStudiu de caz

Cuprins:Evocarea originilor poporului român a pendulat

între exaltarea Daciei și cea a Imperiului Roman.Raportul dintre datele istorice și imaginație în

tratarea dacismului și a latinității.Principalele motive de elogiu pentru spiritul latin în

textele consultate.Caracteristicile atribuite dacilor.Evidențierea modului în care evocarea Daciei sau

a Romei capătă rolul de a caracteriza sau de a critica situația românilor în perioada modernă.

Susținerea unei opinii cu privire la obsesia originilor.

Compararea miturilor fondatoare românești cu cele similare din alte culturi.

Evocarea originilor poporului român

n vara anului 105 Traian cucereşte Dacia, transformd-o în provincie a ȊImperiului Roman.

Procesul de Romanizare începe în anul 106, contribuind la aceasta armata romană prezentă în număr mare în Dacia.

Numărul coloniştilor romani aduşi de Traian în Dacia a fost mare, aceştia proveneau de pe întreg cuprinsul Imperiului şi toţi vorbeau limba latină.

Imigrarea masivă a determinat o urbanizare accentuată a provinciei. Multe aşezări, situate lângă vechile dave dacice, sunt ridicate la rangul de municipii şi colonii.(Apulum, Napoca,Potaissa)

Procesul de romanizare a populaţiei daco-getice a continuat până în secolul al şaptelea când se consideră limba romană ca formată.

Raportul dintre datele istorice și imaginație în tratarea dacismului și a latinității

Limba romana este o limba romanica. Precum se stie dupa cucerirea Daciei de Traian in anul 106. Limba latina populara a devenit limba oficiala in Dacia si dupa o intrebuintare indelungata a capatat o structura proprie. In aceasta limba s-au mentinut o serie de cuvinte geto-dace carora cu timpul li s-au adaugat influentele straine: slave, maghiare, turcesti, grecesti, rusesti etc.

O data cu evolutia istoriei fiecare popor a incercat sa se autodefineasca. Relatiile noastre cu popoarele vecine ne-au ajutat sa ne gasim identitatea si originele.

Despre toate acestea s-au gasit informatii in primele scrieri aparute in limba slavona, apoi in cele aparute in limba latina.

In secolul al 19- lea se face trecerea de la alfabetul chirilic la cel latin, fapt care genereaza o serie de dispute.

Un rol important in sutinerea si promovarea latinitatii limbii romane a jucat presa in limba romana(“ Gazeta de Transilvania”, “Albina romaneasca”, “Curierul romanesc”.

Principalele motive de elogiu pentru spiritul latin în textele consultate

Corifeii Scolii Ardelene, Petru Maior, Samuil Micu, Gheorghe incai, Ion ȘBudai Deleanu au sustinut latinitatea limbii si poporului roman.

Acest fapt a fost influentat si de cauze sociale, politice si economice. Astfel aparitia si dezvolarea unei paturi mestesugaresti care se implica in schimburile comerciale, care incepe sa foloseasca limba romana in documentele intocmite favorizeaza acet lucru.

De asemenea si nevoie oamenilor de a intelege slujbele bisericesti impune latinitatea limbii romanesti.

Caracteristicile atribuite dacilor

Ȋnalţi şi robuşti, bărbaţii daci aveau pielea de culoare deschisă, ochii albaştrii şi părul blond-roşcat.

Purtau cioareci, cămaşa despicată în părţi încingându-se cu un brâu lat.Columna lui Traian le înfăţişează pe femeile dace:

zvelte, înalte, purtând părul pieptănat pe tâmple şi strâns la spate în coc.

Ele purtau o cămaşă încreţită, cu mâneci scurte şi o fustă.

Atât bărbaţii cât şi femeile, purtau în picoare călţuni de pâslă sau opinci de piele.

Dacii erau viteji, harnici şi curajoşi.

Evidențierea modului în care evocarea Daciei capătă rolul de a caracteriza situația

românilor

Miscarea nationala romaneasca de dupa 1821 aspira la un rol important pe scena europeana, fapt care favorizeaza evidentierea modelului roman pe directia latinitatii.

Odata cu intemeierea Romaniei si dobandirea independentei latinitatea si dacismul isi fac loc in peisaul in peisajul istoriografic, Dacii devin simbolul radacilor, apartenenta la pamantul tarii, iar romanii continua sa reprezinte principiile civilizatorii de organizare politica.

Astfel de la 1880 mitul originilor sufera o reevaluare: din romani puri, devin daco- romani.

Şcoala ArdeleanăCele mai importante lucrări sunt: Istoria şi

întâmplările românilor de Samuil Micu, Hronica românilor şi a mai multor neamuri de Gh. Şincai, Istoria pentru începutul românilor în Dachia de Petru Maior, Elementa linguae daco-romanae siva valachicae . Istoricii Şcolii Ardelene au jucat un rol important în acumularea dovezilor pentru susţinerea egalităţii în drepturi a românilor din Transilvania cu celelalte naţii din Imperiul Habsbugic. Studiile de limbă urmăresc să dovedească latinitatea limbii române. În această epocă s-a pus problema adoptării alfabetului latin în locul celui chirilic. În ciuda unor idei exagerate (se propunea o ortografie etimologică şi se cerea eliminarea elementelor nelatine din limbă) Şcoala Ardeleană are meritul de a fi pus bazele cercetării ştiinţifice a limbii române.

Susținerea unei opinii cu privire la obsesia originilor

Originile dacice ale poporului roman nu pot fi puse la indoiala deoarece fondul nostrum lexical dar si cel traditional deriva in mare parte din graiul si portul Daciei. Daca vorbele au suferit modificari, adaptari, shimbari de forma si de sens, putem spune cu certitudine ca portul nostrum traditional este aproximativ identic cu hainele imbricate de stramosii nostril geti. Cu toate acestea consider ca poporul roman este in primul rand latin deoarece odata cu romanizarea, dacii au cunoscut pentru prima oara dupa coloniile grecesti cultura , insa de aceasta data aceasta nu a patruns numai in zona Dobrogei ci int toata intinderea getica.Precum sustine si Adolf Ambruster, persistent romanilor la sud si nord de Dunare a influentat ireparabil istoria Tracilor.

Motivul miturilorMesterul Manole - mitul creatoruluiMesterul trebuie sa aleaga intre pasiunea pentru creatie si iubire.

Dupa ce alege creatia, el constientizeaza ca a realizat numai jumatate de jertfa.

Miorita - mitul sincretic al spiritualitatii romanestiMotivul alegoriei mortii ca nunta sintetizeaza tema fundamentala a

baladei, contine sensurile filozofice cele mai profunde ale ei : prin moarte, individul nu dispare, ci se contopeste cu macrocosmosul, cu fiinta eterna a naturii .

Baba Dochia - mitul etnogeneticBaba Dochia este o batrana zeita agrara, care moare de 1 martie si

renaste de Mucenici, pe 9 martie. Dochia aduce aminte de marea zeita Terra Mater si poate fi asociata cu Diana si Iuno de la romani si cu Hera si Artemis de la greci.

Sburatorul - mitul eroticIn mentalitatea arhaica iubirea este considerata o mare forta si

primul impact cu aceasta s-ar datora unei fiinte supranaturale si reprezinta un proces de initiere configurat printr-un singur mit:

mitul erotic al zburatorului.

Vă mulţumim pentru atenţie!