Latinitate si Dacism

Colaboratori: Casapu Steliana Cojocaru Cristina Dumitrescu Gabriela Lapadat Claudia Tuta Amelia

Clasa: a XI-a CLiceul Teoretic Independenta Calafat

Profesor Coordonator: Roxana Popescu An Scolar: 2012-2013 "Limba romana este limba latina vorbita neintrerupt in partea orientala a Imperiului Roman cuprinzand provinciile dunarene (Dacia, Panonia de Sud, Dardania, Moesia Superioara si Moesia Inferioara), din momentul patrunderii limbii latine in aceste provincii si pana in zilele noastre."(A. Rosetti- Istoria limbii romane literare)

Limba romn este singura in Europa care se vorbeste aproape in acelasi chip in toate paritile locuite de romani (M.Eminescu)

Cateva proverbe in Latina Barba non facit philosophum. (Barba nu te face filosof) Cibi condimentum est fames. (Foamea este condiment pentru orice mancare) Dum spiro, spero. (Cat timp respir, sper) Experientia docet. (Experienta te invata) Laborare omnia vincit. (Lucrul invinge tot) Carpe diem! bucura-te de ziua de azi! Mens sana in corpore sano. (Minte sanatoasa in corp sanatos)

Cuprins

Cap.1-Definirea termenilor si istoria construirii lor(Cristina Cojocaru)pag.7

Cap.2-Intemeierea istorica si lingvistica a ideii de latinitate(Dumitrescu Gabriela)pag.16

Cap.3-Constituirea ideii de dacism(Casapu Steliana)pag.18

Cap.4-Originea romanilor(Tuta Amelia)pag.20

Cap.5-Ecouri si reprezentari literare ale etnogenezei romanilor(Lapadat Claudia)pag.24

LATINITATEA:este uncurent aparut inlingvisticasi in filologia romaneasca in sec XIX,care ,pentru a demonsta caracterul latin al limbii romane,a incercat sa elimine din ea cuvintele de alteorigini si sa modifice astfel forma celor latine,incat sa le apropie cat maimult de forma originala.

DACISMULeste un curent in istoriografia autohtona,afirmat lainceputul sec al-XX-lea prin mitizarea contributiei dacilor la formarea poporului roman si in general la istoria universala:datele arheologice si istorice suporta un tratament fantezist, colorat tot mai mult ideologic,pe masura ce ne apropiem de epoca noastra.

1.Definirea termenilor si istoria construirii lor: concepte si curente de idei care pun in relatie cele doua componente fundamentale ale etnogenezei romanilor,substratul dacic si elementul latin predominant;IDEA LATINITATII: (originea romanica a poporului roman si a limbii romane): -apare mai intai ,in secolele al XVI-lea al XVIII-lea ,in scrierile cronicarilor,ca o fireasca dorinta de cunoastere a originilor si de mandrie a unei descendente ilustre; -atinge un punct de apogeu (si de exagerari) in epoca Scolii Ardelene ,ca imperativ ideologic si stiintific de legitimare a unui popor(romanii din Transilvania) in fata istoriei; -purismul latinist se perpetueaza pana catre a doua jumatate a secolului al XIX-lea; -primele mentiuni despre romani ii apartin imparatului Constantin al VII-lea Porfirogenetul (913-959),care ii considera romani,urmasi ai colonistilor romani: ei se numesc romani si acest nume l-au pastrat pana astazi; -ideea latinitatii limbii romane este anuntata de Poggio Bracciolini(1380-1459) si de Silvio Piccolimini (1405-1464),care consemneaza pentru prima data ca exista o asemanare intre limba vlahilor si cea a locuitorilor din Italia,fapt semnalat si de Papa Pius al II-lea (1405-1467); -Nicolaus Olahus (1493-1568)este primul roman care afirma ,in lucrarea Hungaria(scrisa in limba latina si terminata in 1536),unitatea de neam,de limba si de origine a romanilor din toate provinciile vechii Dacii;.

Latinitatea Limbii Romane

Limba romn provine din latina vorbit n prile de est ale Imperiului Roman. Face parte, deci, din familia limbilor romanice,dintre care unele au devenit limbi naionale ( italiana, franceza,spaniola, portugheza, romna ), altele au rmas limbi regionale( catalana n Spania, sarda n insula Sardinia, din Italia, dialecteleretoromane n Elveia ) sau au disprut ( dalmata ).Toate limbile romanice au evoluat din limba latina popular(vulgar) varianta orala a limbi latinefolosita in vorbirea familiar si careignora aspectele normative.Potrivit lingvistului Al. Rosetti, limba romana :este limba latinavorbita neintrerupt in partea orientala a Imperiului Roman,cuprinzand provinciile dunarene (Dacia, Pannonia de asud, Dardania,Moesia Superioara si Inferioara), din momentul patrunderii limbiilatine in acesteprovincii sipana in zilelenoastreELEMENTE LATINE DIN STRUCTURA LIMBII ROMNE:Structura gramatical i vocabularul de baz. n structuragramaticalromnaconservdinlatinclaselededeclinarealesubstantivului, pronumele personal, tipurile de adjective, numeralele de la 1 la 10, clasele de conjugare ale verbelor, cele mai multe moduri i timpuri,principaleleconjunciiiprepoziii.nvocabularsuntde origine latin cuvinte care denumesc noiuni, obiecte, aciuni, nsuiri fundamentale (relaii de rudenie, pri ale corpului uman, elemente naturale, plasarea ntimp ispaiu etc.)i caresuntfrecvente nvorbire

Latinitatea limbii romne este evident n structura gramatical i lexical. Limba romn este mai apropiat de limba latin dect de limbile neolatine occidentale. Influena latin n limba romn este estimata la circa 62% n masa vocabularului i la 81% n vocabularul fundamental. Toate categoriile eseniale ale vieii se exprim n limba romn prin termeni latini: universul uman(om, brbat, femeie, printe), ocupaii i materii( a ara, a semna, gru, secer, sare, aur, piatr), nsuiri(bun, frumos, tnr, btrn), universul credinei( Dumnezeu, biseric). Exemplara n acest sens al vieii spirituale este rugciuneaPater Noster/ Tatal Nostru transpus n limba romn n termeni din limba latin.Opinii ce sustin latinitatea romanilor si a limbii romaneSamuil Micu este cel care, ncercnd s dovedeasc proveniena latin a romnilor,conchide c acest lucru reiese din patru elemente : ntiu din scriitori, a doua din obiceiuri,a treia din limb, a patra din nume.

GrigoreUreche(aproximativ1590-1647) a fost primulcronicarmoldoveande seam, a crui oper a ajuns pn la noi.Este primul care demonstreaz latinitatea limbii romne, ntr-uncapitol din lucrarea ,Letopiseul rii Moldovei, consacrat specialacestei probleme, intitulat Pentru limba noastr moldoveneasc,pentru care conchide cu mndrie c de la Rm (Roma) ne tragem; icu ale lor cuvinte ni-i amestecat graiulDimitrie Cantemir.Relund otem a cronicarilor mold oveni, lucrarea Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor nfieaz trecutulndeprtat al poporului nostru, originea comun a tuturor romnilor. El afirm c sntem urmaii unui popor care a creat ocivilizaie i o cultur clasic.

1.Columna lui Traian de la Roma, monumentul din care romnii au aflat cele mai multe lucruri despre daci

Pentru Roma, cucerirea Daciei a fost un eveniment att de important, nct mpratul Traian a pltit unfestivaldesfurat n Coloseum timp de 123 de zile. Urmnd dictonul latinPine i circ, a fost un spectacol grandios: 10.000 de gladiatori au nfruntat 11.000 de animale slbatice.

Columna lui Traian a fost ridicata intre anii 106-113 d.C. pentru a onora victoriile imparatului Traian in Dacia. Aceasta columna era situata in forumul lui Traian (forum ce abia fusese inaugurat in acele vremuri) si inconjurata de cladiri.

Pe columna exista peste 2000 de personaje gravate in scene ce descriu povestea celor doua razboaie romane din Dacia dintre 101-102 si 105-106. Scenele incep cu soldati romani care se pregatesc pentru razboi si se termina cu Dacii alungati de pe taramul lor de bastina.

DACISMUL -e un curent de reactie si de echilibrare a raportului dintre cei doi piloni pe care se intemeiaza mitul fondator,un process de reabilitare ,pe cale stiintifica,poetica sau mitologica ,a substratului autohton; -este un demers polemic importiva exagerarilor savantilor Scolii Ardelene si a purismului latinist ,care departau cercetarea stiintifica de adevarul istoric si de practica fireasca a limbii romane; -in secolul XX,afirmarea elementului autohton devine o adevarata miscare ideologica ,dacismul,care antreneaza istorici,filologi,filozofi ai culturii si ai religiei, sociologi,folcloristi; -in perioada interbelica si dupa aceea,afirmarea elementului autohton in etnogeneza devine dacomanie sau tracomanie ,alimentand uneori miscarile politice extremiste de dreapta sau nationalist-comuniste.

2.Sarmizegetusa Regia

Cetatea de la Sarmizegetusa Regia, una dintre cele mai dezvoltate si mai bine aparate constituia un important centru economic, politic si religios, beneficiind de un sistem de aparare unic in arhitectura europeana.Zidurile erau construite dupa tehnica murus dacicus, o varianta autohtona a zidului elenistic. Cetatea era impartita in doua: zona cu locuinte si zona unde se oficiau ritualurile sacre, incluzand aici si locuintele celor care oficiau serviciul religios. Legatura dintre spiritul razboinic si cel religios era foarte puternica, in zona sacra fiind construite zece sanctuare si un altar de sacrificiu, iar arhitectura predominanta fiind cea militara si cea religioasa. Altarele au fost distruse odata cu caderea cetatii, insa se stie despre ele ca erau acoperite si ca anumite zone erau interzise laicilor. Odata daramate, au fost reciclate, devenind materiale de constructie pentru lucrarile de largire ale cetatii.

Dacii manifestau o preferinta pentru ornamentatia in piatra, faza clasica a civilizatiei dacice fiind marcata de decoratiunile cu motive militare.Traditia era foarte importanta, insa stramosii nostri nu s-au ferit sa inoveze, construind conducte de lut ars pentru circularea apei si un canal de calcar cu doua ramuri pentru drenarea teraselor.

2.Intemeierea istorica si lingvistica a ideii de latinitate: ideea de latinitate ,prin care se intelege originea romanica a poporului roman si a limbii romane ,apare tarziu in atentia carturarilor romani,care au incercat sa reconstituie faptele istorice de la cel dintai descalecat, de la venirea imparatului Traian: Grigore Ureche scrie deliberat ,in Letopisetul Tarii Moldovei,ca sa nu sa innece a toate tarale anii trecuti si sa nu sa stie ce s-au lucrat ;-el afirma cu putere romanitatea poporului roman si a limbii romane :Rumanii ,cati se afla lacuitori la Tara Ungureasca si la Ardeal si la Maramorosu ,de la un loc suntu cu moldovenii si toti de la Ram sa trag.;da aceea ,latinitatea limbii este fara tagada ,dar,fiind tara neasezata,limba romana este alcatuita din multe limbi[]sin e ieste amestecat graiul nostrum cu al vecinilor de prinprejur ,macara ca de la Ram ne tragem ,si cu ale lor cuvinte ni-s amestecate .Cum spune si la predoslovia letopisetului celui moldovenescu de toate pre randu :ce fiindu tara mai de apoi ca la o slobozie ,de prinprejur venindu si discalicandu ,din limbile lor s-aqu amestecat a noastra :de la ramleni ,-cele ce zicem Latina,paine ,ei zic panis ,carne ei zic caro,gaina ,ei zicu galena,muieria,mulier,femeie,femina ,parinte,pater ,al nostrum,nostr si altile multe din limba latineasca ,ca de ne-am socoti pre amaruntul ,toate cuvintile le-am intelege.; Miron Costin in Letopisetul Tarai Moldovei de la Aaron Voda incoace,isi exprima regretful ,in predosloviaacestuia ,de a nu putea sa-si inceapa lucrarea de la cel dintai descalecat,de la cucerirea Daciei de catre romani;Fosta-u in gandul mieu,iubite cititorule,sa fac letopisetul Tarii noastre,Moldovei ,din descalecatul ei cel dintai,carele au fostu de Troian imparatul si urzisam si incepatura letopisetului.Ce sosisera asupra noastra,cumplite aceste vremi de acum ,de nu stam de scrisori ,ce de griji si suspinuri.;-De neamul moldovenilor ,scrisa in ultimii ani ai vietii ,vine sa implineasca acest vechi deziderat ,relevand ,in chip sintetic ,in Predosalovie ,conceptia despre istorie a cronicarului ,atat despre adevarul istoric ,cat si despre responsabilitatea celui careda seamadespre ale sale ,cate scrie;-idea fundamentala a lui Miron Costin este originea Latina a poporului roman si a limbii romane ,el este primul umanist autohton care incearca sa traseze coordonatele universal valabile ale existentei poporului roman intre celelalte popoare europene ;-planul lucrarii este structurat pe urmatoarele idei esentiale:felul neamului,din ce izvor si semintie suntu lacuitorii tarai noastre;de unde suntu veniti stramosii loru pre aceste locuri;supt ce nume au fostu intai la discalecatul lor ;de candu s-au osebit si au luat numele cest de acum ,Moldovan si muntean ;ce limba tin si pan-acum;in ce parte de lume ieste Moldova ,hotarale ei pan-unde au fostu intai;-cronicarul este constient de lipsa izvoarelor ,deosteneala aceasta,de care se sparie gandul,fiindca de la primul descalecat au trecut atata veci,cateva sute de ani peste mie,si se poate naste intrebarea ,cum dupa atat timp sa voru putea sti povestile adevarate; Stolnicul Constantin Cantacuzino sustine,cu o informatie mai bogata umanitatea poporului roman si latinitatea limbii romane ,continuitatea populatiei daco-romane si dupa retragerea aureliana ,unitatea de limba di de neam a locuitorilor din cele trei sate romanesti,Moldova ,Tara Romaneasca si Transilvania:Iara noi ,intr-alt chip de ai nostril si de toti cati sunt rumani ,tinem si credem ,adeverindu-le den mai alesii si mai adeveritii batrani istorici si de altii mai incoace ,ca valahii ,cum le zic ei,iara noi,rumanii,suntem adevarati romani si alesi romani in credinta si in barbatie; -prin romani , stolnicul Constantin Cantacuzino nu intelege locuitorii din Tara Romaneasca ,ci si pe cei den Ardeal ,careinca si mai neaosi sunt,sip e moldoveni sip e toti vorbitorii de limba romana din orice parte ,chiar daca au cuvinte den amestecarea altor limbi.-argumentul cel mai elocvent in aceasta privinta este exprimat metaforic:toti acestia dintr-o fantana au izvorat si cura; Dimitrie Cantemir in Hronicul vechimii a romano-moldo-vlahilorinfatiseaza conceptia savantului asupra formarii poporului roman si a limbii romane,tratand cu o documentare extrem de bogata de peste 150 de izvoare originile poporului roman si evolutia sa pana la al doilea descalecat,momentul intemeierii celor doua tari romane,Muntenia si Moldova: -ideea de baza este continuitatea elementului roman in Dacia intr-o unitate deplina in cele trei provincii romanesti (incercarea de a trata impreuna istoria romanilor de pretutindeni) -este concentrata pe intreaga structura a lumii romanesti -Dimitrie Cantemir combate ipoteza conform careia romanii s-ar fi retras cu totul dupa ce imparatul Aurelian a parasit Dacia in anul 271 -savantul pledeaza pentru afirmarea rolului esential al poporului roman,prin meritul de a apara crestinatatea impotriva invaziilor straine -corifeii Scolii Ardelene continua lupta de afirmare a adevarului istoric cu privire la formarea poporului roman si a limbii romane -scrieri istorice:Istoria si lucrurile si intamplarile romanilorde Samuel Micu,Hronica romanilor si a mai multor neamuride Gheorghe Sincai,Istoria pentru inceputul romanilor in Dachiade Petru Maior. -lucrari lingvistice care afirma si argumenteaza teza latinitatii limbii romane:Temeiurile gramaticii romanestisi mai ales Lexiconul de la Buda de Ion Budai-Deleanu -in secolul al -XIX-lea relevarea ideii latinitatii reprezinta un mijloc de recunoastere europeana a natiunii romane,indeosebi dupa Revolutia de la 1848 si Unirea Principatelor de la 1859. Gheorghe Asachi isi exprima admiratia pentru vestigiile Romei antice in oda La Italia1809. Vasile Alecsandri conferentiaza la Paris in anul 1848 in Romanii si poeziile lor despre locul si rolul poporului roman in lumea europeana. Ion-Heliade Radulescu in studiul Repede aruncatura de ochi asupra limbei si inceputului romanilor1836,aduce explicatii simple,justificate cu argumente stiintifice despre originea latina a poporului roman. A.D.Xenopol, Dimitrie Onciul si alti istorici romani combat teoriile imigrationiste, reluate de istoricul german Robert Roesler.

3.Constituirea ideii de dacism

Bogdan Petriceicu-Hasdeu resuscita rolul substratului in formarea poporului roman,studiulPerit-au dacii?1860-fiind un punct de plecare pentru studiile ulterioare de afirmare a elementului dac in etnogeneza romanilor:-combate tendintele de a exagera componenta latina sau slava din alcatuirea limbii romane;-Hasdeu pledeaza in favoarea unui punct de vedere echilibrat,bazat pe izvoare istorice si fapte de limba,pentru a dovedi canationalitatea noastra s-a format din cateva eleminte,din cari nici unul n-a fost predomnitor. Lucian Blaga in articolulRevolta fondului nostru nelatin,aparut in reviista Gandirea,combate exclusivismul latin in configurarea componentei spirituale a poporului roman:se poate spune ca in spiritul romanesc e dominanta latinitatea linistita si prin excelenta culturala.Avem insa si un bogat fond slavo-trac,exuberant si vital,care,oricat ne-am impotrivi,se desprinde uneori din corola necunoscutului rasarindputernic in constiinte.Simetria si armonia latina ne e adeseori sfarticata de furtuna care fulgera molcom in adancurile oarecum metafizice ale sufletului romanesc.E o revolta a fondului nostru nelatin.-In opera sa fundamentalaGetica Vasile Parvan revalorizeaza cu argumente de cultura straveche,arheologice,istorice si mitologice,componenta a etnogenezei romanilor, care precede cu aproape un mileniu contactul cu civilizatia romana.-savantul reconstituie imaginea complexa a unei civilizatii stravechi,intemeiata pe o cultura materiala si spirituala profunda,ale carei ecouri si8 reminescente se regasesc in modul de viata si in firea poporului roman;Desi afirma superioritatea spirituala e geto-dacilor,manifestata in idei morale,credinte religioase,atitudini esentiale,Vasile Parvan nu supraliciteaza rolul filonului geto-dac in formarea poporului roman, considerand ca ideea-mama a intregii culturi romanesti e ideea romana; Mircea Vulcanescu identifica in Dimensiunea romaneasca a existentei ispita tracica, ispita launtrica, reziduala, care ne cufunda treptat in orizontul metaforic al poeziei si al misterului sau deschide romanului perspectiva eroica, anaturii, a codrului, a haiduciei, a culmilor inalte si spatiilor cosmice,a eternitatii spiritului in aceste vaste vecinatati.

4.Originea limbii romne

Limba romn provine din latina vorbit n prile de est ale Imperiului Roman. Face parte, deci, din familia limbilor romanice, dintre care unele au devenit limbi naionale ( italiana, franceza, spaniola, portugheza, romna ), altele au rmas limbi regionale ( catalana n Spania, sarda n insula Sardinia, din Italia, dialectele retoromane n Elveia ) sau au disprut ( dalmata ).n timp, limbile se modific. Cnd s-au acumulat multe modificri ( fonetice, gramaticale i lexicale ), astfel nct varianta de origine nou nu mai e neleas de vorbitori, se poate vorbi de o limb nou. Totui, transformrile sunt un fenomen continuu i gradual, n care nu e uor s fixm praguri. n genere, se consider c procesul de constituire a limbilor romanice s-a ncheiat n secolul al IX-lea. Pentru romn, s-au propus mai multe date: formarea limbii romne ar fi durat pn n secolele VI VII sau VIII IX.Pentru varietile regionale ale dacoromnei se folosete termenul subdialect ( muntenesc, moldvenesc, bnean, criean, maramureean ).Elemente de substrat: dezvoltate n condiii diferite, limbile romanice au suferit influena substratului ( limba vorbit de populaiile cucerite ) i a altor limbi cu care populaia cucerit a venit n contact n cursul secolelor. n cazul limbii romne, substratul l constituie limba daco geilor, din familia limbilor trace ( indoeuropean ), din care nu s-au consemnat cuvinte n scris. Pentru reconstituirea elementelor de substrat, s-a recurs la comparaia cu albaneza ( exemple de cuvinte de origine traco - dac: abur, barz, brad, a se bucura, buz, cciul, copac, mo, vatr, viezure ).Influenele altor limbi asupra limbii romne se mpart n dou categorii: influene vechi slav, maghiar, greac. influene trzii neogreac, turc.Cea mai puternic influen asupra limbii romne este cea slav. S-a exercitat pe cale popular prin contacte cu populaii slave, aezate din sec. al VII-lea n estul Europei i convieuind cu populaia romanizat - , dar i pe cale cult, prin slavon, care era limba bisericeasc i a cancelariei n rile romne. Unele dintre mprumuturile slave populare au devenit cuvinte din fondul principal, eseniale pn astzi ceas, dragoste, a iubi, munc, prieten, prost, a sfri, a tri, vorb. mprumuturile culte din slavon au avut n genere o circulaie mai limitat ( n administraie i n biseric ), de aceea au fost nlocuite de mprumuturi ( mai ales latino romanice ). Cele mai multe s-au pstrat n stilul bisericesc, predominant conservator, unde au cptat ulterior i valoare de mrci distinctive ale limbajului bisericii ortodoxe fa de cele ale altor biserici cretine.Influena greac veche se exercit asupra limbii romne n secolele al VII-lea i al VIII-lea, datorit relaiilor cu Imperiul Bizantin. Cuvintele greceti ptrund direct ( arvun, catarg, flamur, mtase, stol, triast, zale ) sau mai trziu, pn n secolul al XII-lea, prin intermediul limbii slave ( busuioc, comoar, corabie, crin, dafin, hrtie, livad ).Dup perioada de tranziie reprezentat de coala Ardelean, la sfritul secolului al XVIII-lea, ncepe epoca modern din istoria limbii romne, caracterizat prin unificare i modernizare. Alfabetul chirilic este nlocuit cu alfabetul latin, n cteva etape ( n 1828 Ion Heliade Rdulescu simplific sistemul scrierii chirilice ntr-o variant care se adapta pronunrii romneti; ntre 1836 i 1844 s-au creat alfabete de tranziie n care literele latine nlocuiau treptat caracterele chirilice; documentele oficiale din timpul domnieie lui Alexandru Ioan Cuza instituie prin lege folosirea alfabetului latin, n 1860 n Muntenia i n 1862 n Moldova ).n secolul al XIX-lea, vocabularul limbii romne se modernizeaz prin mprumuturi masive din limbile romanice ( n primul rnd din francez, dar i din italian ) i din latin. Aceste surse au determinat o sporire a componentei latino romanice a limbii fenomen care a fost numit relatinizare, reromanizare sau occidentalizare romanic. ntre influenele perioadei moderne se numr i germana ( mai ales n Transilvania ) i rusa ( la sfritul secolului al XVIII-lea i la nceputul secolului al XIX-lea, n Moldova i ara Romneasc. ).

Din secolul al XVI-lea s-au pstrat destul de puine texte romneti. Este important diferena dintre textele traduse ( scrieri religioase, manuscrise sau tiprite ) i cele originale ( acte, scrisori i documente manuscrise ): traducerile sunt, de obicei, mai greoaie, pentru c sunt influenate de originalul strin, n vreme ce textele originale sunt mai accesibile i se apropie mai mult de limba de astzi ). Prin textele scrise, s-a constituit treptat varianta cult a limbii romne: limba literar, mai ngrijit, tinznd s devin unitar. Prin manuscrisele copiate i recopiate, dar mai ales prin tiprituri, anumite structuri lingvistice deveneau modele de exprimare n romn. Se consider c limba romn literar, chiar dac a preluat elemente i din celelalte graiuri, are la baz graiul ( subdialectul ) muntenesc. Prestigiul variantei regionale munteneti a fost asigurat mai ales de crile bisericeti tiprite mai nti de Coresi la Braov, apoi, n secolul al XVII-lea, de ali tipografi n ara Romneasc ( la Govora, Cmpulung, Mnstirea Dealu ).

n secolul al XVII-lea apar, n scrierile istoriografice ( Grigore Ureche, Miron Costin ), primele observaii despre latinitatea limbii romne, care se combin, de obicei, i cu argumente despre unitatea ei ( aceeai limb e vorbit n ri diferite ). n prefeele unor traduceri din secolele al XVII-lea al XVIII-lea se pune problema modernizrii limbii prin mprumuturi. n Transilvania, n a doua jumtate a secolului al XVIII-lea, latinitatea limbii devine argument de afirmare a identitii naionale ( coala Ardelean ).n secolul al XIX-lea, trecerea oficial la alfabetul latin d natere unor dispute aprinse n privina ortografiei, care vor continua, cu intermitene, mai bine de o sut de ani. Principala confruntare este ntre adepii ortografiei fonetice ( care cer o coresponden ct mai riguroas i mai simpl ntre scriere i pronunare ) i cei ai ortografiei etimologizante ( impunnd ca scrierea s reflecte n primul rnd originea cuvintelor ). n aceeai perioad, au loc dispute asupra modernizrii limbii i asupra neologismelor. Se manifest diverse curente puriste de la cei care vor s elimine din limb elementele slave populare, pentru a le nlocui cu termeni latini i romanici, pn la cei care nu accept mprumuturile moderne, recomandnd revalorificarea fondului arhaic i popular.Disputele dialectale pentru acceptarea sau respingerea unor forme regionale din limba literar nu au fost foarte aprinse, ideea dominant fiind aceea a unitii limbii. Literatura dialectal a rmas un fenomen periferic i anecdotic, cazurile celebre ( Creang ) fiind trecute n categoria exponenilor limbii populare.Scriitorii au supus adesea limba unor evaluri subiective i estetice. n secolul al XIX-lea, la Ion Heliade Rdulescu i Vasile Alecsandri, un criteriu de apreciere a limbii era, de exemplu, adaptarea ei la poezie. Concluzii limba romn este o limb de origine latin, iar aceast afirmaie poate fi susinut cu argumente lexicale, morfologice i sintactice; substratul limbii romne este reprezentat de limba daco-geilor, din care s-au pstrat foarte puini termeni, mai ales pentru c nu exist documente scrise i inscripii din aceast perioad; influenele care s-au exercitata asupra substratului se mpart n dou categorii principale: influenele vechi din slavon, maghiar, greac i influenele trzii din neogreac, turc, francez, german, italian. n 1521 este datat primul text redactat n limba romn, scrisoarea lui Neacu din Cmpulung, dar au mai fost descoperite, n sec. al XIX-lea, textele rotacizante, despre care se crede c pot fi datate anterior anului 1521; Tipriturile lui Coresi, traducerile crilor religioase i crearea de texte cu caracter normativ ( pravilele din Moldova i Muntenia ) contribuie semnificativ la formarea limbii romne literare unitare; Scrierile istoriografice ( Grigore Ureche, Miron Costin ) au o contribuie esenial att n cadrul procesului de cultivare a limbii, ct i n procesul de creare a unor baze ale literaturii naionale; n scrierile cronicarilor apare pentru prima oar preocuparea pentru argumentarea latinitii limbii i a poporului romn, care va dobndi, n secolele ulterioare, o tent politic i social n cazul Transilvaniei ( coala Ardelean );

5.Ecouri si reprezentari literare ale etnogenezei romanilor Paralel cu argumentarea de natura stiintifica sau in absenta documentelor istorice, etnogeneza romanilor dobandeste, in plan literar, aspectepoetice si mitologice, devenid surse de inspiratie pentru numerosi scriitori; Constituirea mitului fondator a atras, mai ales in perioada romantica , prinsentimentul de mandrie nationala dat de o origine fabuloasa, care asociaza doua mari popoare Antichitatii, incercand sa ofere poporului roman o mitologie a devenirii sale comparabila cu marile mitologii ale lumii; Originea latina transmite romanilor atat prestigiul istoric al Imperiului Roman si ideea apartenentei la marea familie a limbilor romanice , cat si calitati ale spiritului latin, seninatate, claritate, vocatia constructiei, gandire logica; Originea geto-daca fascineaza indeosebi spiritele romantice prin ideea sacrificiului eroic, prin misterele originilor, neelucidat documentar, prin stabilitate si arhaitate. pentru Mihai Eminescu, etnogeneza se situeaza in seria fenomenelor primordiale ilustrate in universul sau poetic: cosmogonia si sociogonia, creatia lumii si creatia omului, a societatii umane. ,,Scrisoarea I si ,,Rugaciunea unui dac, de o parte, ,,Memento mori, de cealalta, ilustreaza, in viziune romantica de cea mai pura vibratie, cele doua mari coloane tematice ale imensului edificiu poetic eminescian:-Eminescu identifica timpul etern, universal, in lumea mitica a Daciei preistorice, pe care isi intemeiaza mitosul national;-Dacia este, in poezia lui Eminescu, imaginea ideala a statului arhaic, natural, generator de sacralitate, cu o natura fixata in simboluri eterne ale cadrului terestu si cosmic ce exprima varsta mitica a marilor intemeieri, constituita in imaginea unui paradis terestru: cu un spatiu ondulat intr-o perspectiva infinita (,,Muntii se nalta, vai coboara), un taram strabatut de ,,fluviul catarii, avand contingenta cosmica printr-un axis mundi, muntele vrajit care marcheaza centrul sacru al universului;-Mitul Daciei este cea mai frumoasa reprezentare metaforica a istoriei nationale, in care intregul peisaj se converteste in motive si simboluri ale eternitatii; Mihai Sadoveanu reia profundele semnificatii mitice ale pamantului dacic in romanul ,,Creanga de aur (1933):-actiunea coboara in timp, pana la anul 780 d.Hr., in vremea arhaica, a preotilor pagani ramasi in inima muntilor de pe vremea dacilor, in locuri stravechi, la izvoarele Muresului si Oltului, in apropierea Muntilor Calimani;-aici, al treizeci si doilea Decheneu, ,,prorocul cel batran, care sta in ,,muntele ascuns, in pestera-templu , in toposul sacru mentionat in vechile scrieri despre lumea dacica, precum magii eminescieni (din ,,Strigoii si ,,Memento mori, de pilda), oficiaza inca, odata la cinci sau la sapte ani, la solstitiul de vara, in fata poporului adunat la gura pesterii sale, ritualuri pagane, le da sfaturi de munca si de viata, ii indeamna la buna intelegere intre oameni, continua initierea in tainele firii, incercand sa desluseasca sensurile noii religii aparute in lume, ,,legea noua catra care popoarele se indreapta, crestinismul, semn al unei continuitati spirituale neintrerupte.

Mitul Ancestral(fondator)George Calinescu considera c ntiul mit", simbolizndconstituirea nsi a poporului romn" este mitul Traian i Dochia

.Numele acestui personaj a fost Dacia, devenit Dochia. Baba Dochia(Dacia) a fost o realitate uman n perioada matriarhatului. Etimologic,cuvntul baba este strvechi traco-dac. Are ambele genuri, masculin ifeminin: Baba Novac (Ion Georgescu, Baba Novac) i Baba Dochia. nBasarabia se ntlnete Baba Marta" n care s-a recunoscut numirea lunii martie. n Muntenia, Oltenia si Ardeal sunt 9 babe (1-9 martie), pecnd n Moldova i Basarabia sunt dousprezece babe. Zilele se numesczilele babelor".n legatura cu mitul Dochia, cercetatorul Romulus Vulcanescu a studiat prima legend. Aceasta susine c Dochia, fiica regelui Decebal,a naintat n fruntea unei otiri spre Sarmisegetuza, n ajutorul tatlui ei asediat n cetate. Ea a fost nfrnt de armata lui Traian, a fugit cu resturile oastei n munti, sprersrit. Acolo s-arugat la Zamolxes nu o lase s fie pngrit de mprat. i atunci Dochia a fost prefacutntr-o btrn ciobni, cu cteva oi lnga ea. Traian, trecnd pe lnga ea a ntrebat-o daca a vazut prinesa dac, iar Dochiai-a artat spre miazzi. mparatul a luat-o n goan ntr-acolo i BabaDochia a rmas stpn pe inutul acela i de atunci poate mai trietenc n muni.

O, da-mi-i numai mie si nu-i intoarce-nlaturi,De noaptea lor cea dulce in vecinu ma maisaturi...Las' sa orbesc privindu-i, iar tuasculta-ncoaceCum sta la sfaturi marea cu steleleproroaceSi codri aiureaza,izvoarele-ialbastreSoptesc ele-nde ele de dragostele noastre.Luceferii, ce tremur sclipind prin negrecetini,Pamantul, marea, cerul cu toate ni-sprieteni,Cat ai putea departe lopetile sa lepezi,Ca-n voie sa ne duca a marii unde repezi.Oriunde ne vor duce in farmeculiubirii,Chiar de murim, ajungem limanulfericirii."Ea manile-amandoua le pune pe-al luicrestet...Frunzis purtat de vanturi pe valuri cadevested.Se clatin visatorii copaci de chiparosCu ramurile negre uitandu-se in jos,Iar tei cu umbra lata, cu flori pana-npamantSpre marea-ntunecata se scutura devant.Din codri singurateci un corn parea casunaSalbatecele turme la tarmuri seaduna.Din stuful de pe mlastini, din valurile ierbiiSi din poteci de codru vin ciutele sicerbii,Iar caii albi ai marii si zimbrii zanei DochiiIntind spre apa gatul, la cerinalta ochii.ConcluzieLimba romana provine din limba latina vorbita in partile de est ale ImpeiuluiRoman,dar nu continua direct limba latina clasica , ci latina populara.Ea face parte parte din familialimbilorromanice,dintrecareuneleaudevenitlimbinationale,alteleauramaslimbiregionale sau chiar au disparutIn timplimbile semodifica iarcand seacumuleaza modificari ale limbii, astfel incatvariantadeoriginenumaieinteleasadevorbitori,sepoate vorbi de o limba noua.Deci limba romana vorbita azi este rezultatul modificarii,limbiilatinevulgareindecursulanilorce autrecut,esteolimbaviecevasuferimoificarisiinaniicevorurmadarorigineasavaramaneintotdeauna LIMBA LATINA POPULARA.

Bibliografie:Ambruster, Adolf, ,,Romanitatea romanilor. Istoria unei idei, Editura EnciclopedicaBabu-Buzea, Ovidiu, ,,Dacii in constiinta romanticilor nostri. Schita la o istorie a dacismului, Editura MinervaBlaga, Lucian, ,,Trilogia culturii, Editura MinervaBoia, Lucian, ,,Istorie si mit in constiinta romaneasca, Editura HumanitasCartojan, Nicolae, ,,Istoria literaturii romane vechi, vol. II, Editura MinervaCassius, Dio, ,,Istoria romana, Editura Stiintifica si EnciclopedicaCalinescu, George, ,,Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent, Editura MinervaCalinescu, G., ,,Opera lui Mihai Eminescu, Editura MinervaCoteanu,IonStructura si evolutia Limbii RomaneCvasnai-Catanescu, Maria, ,,Limba romana. Origini si dezvoltare, Editura HumanitasDaicoviciu, Hadrian, ,,Dacii, Editura Enciclopedica RomanaDensusianu, Nicolae, ,,Dacia preistorica, Editura ArhetipDensusianu, Ovid, ,,Istoria limbii romane, vol. I, ,,Originile, Editura StiintificaDiaconescu, Mihail, ,,Istoria literaturii dacoromane, Editura Alcor EdimpexDumitrescu,Florica Dinamica lexicului romanesc ieri si aziEliade, Mircea, ,,De la Zalmoxis la Genghis-Han, Editura Stiintifica si EnciclopedicaEliade, Mircea, ,,Istoria credintelor si ideilor religioase, Editura Stiintifica si EnciclopedicaHasdeu, Bogdan-Petriceicu, ,,Perit-au dacii?, Editura AlbatrosIorga, N., ,,Istoria romanilor, vol.I, Editura Stiintifica si EnciclopedicaLovinescu, Vasile, ,,Dacia hiperboreeana,Editura RosmarinMaior ,Petru Istoria pentru inceputul romanilor in DachiaMommsen, Theodor, ,,Istoria romana, Editura Stiintifica si EnciclopedicaNoica, Constantin, ,,Sentimentul romanesc al fiintei, Editura EminescuPanaitescu, P.P., ,,Inceputurile si biruinta scrisului in limba romana, Editura AcademieiParvan, Vasile, ,,Getica. O preistorie a Daciei, Editura MeridianePetrescu, Ioana Em., Eminescu. Modele cosmogonice si viziune poetica, Editura MinervaPiru, Alexandru, ,,Istoria literaturii romane de la origini pana la 1830, Editura Stiintifica si EnciclopedicaPop, Ion Aurel, ,,Romanii si Romania, Editura Fundatiei Culturale RomaneRosetii, Alexandru, ,,Istoria limbii romane, vol.I, ,,De la origini pana in secolul al XVII-lea, Editura Stiintifica si EnciclopedicaSiadbei, I., ,,Istoria literaturii romane vechi, Editura AlbatrosTacciu, Elena, ,,Mitologie romantica, Editura Cartea RomaneascaVornicescu, Nestor, ,,Primele scrieri patristice in literatura noastra, Editura Mitropoliei Olteniei