Latinitate si dacism

Componenta grupei: 1. Onea Florina-Roxana 2. Cusen Maria-Alexandra 3. Popovici Stefan

Profesor coordonator: dna Coman Ramona

04.10.2010

“Istoria este cea dintai carte a unei natii. Intr-ansa isi vede trecutul, prezentul, viitorul. O natie fara

istorie este un popor inca barbar, si vai de acel popor care si-a

pierdut religia natiunilor.”

Nicolae Balcescu

Dacii

Dacii, sau geto-dacii cum li se mai spune, sunt stravechii locuitori ai tarii noastre, Dacia de atunci. Grecii ii numeau geti,

desi nu respingeau nici denumirea data de romani, aceea de daci.

Erau foarte preocupati de agricultura si cresterea animalelor, fiind un popor

sedentar.

Culmea dezvoltarii o ating in timpul conducerii lui Burebista. De asemenea,

intinderea teritoriului de atunci nu va mai fi vreodata la fel de mare.

Tarabostes

Burebista a fost indrumat si ajutat de nobilimea dacica, asa numitii

“tarabostes”. Ei purtau binecunoscuta caciula, motiv pentru care erau stiuti si

sub numele de “pileati”.

Comati

Tot dintre sfatuitorii regelui dac faceau parte si “comati”. Acestia reprezentau

taranimea libera si ieseau in evidenta prin faptul ca aveau parul mare si umblau cu

capul descoperit.

Decebal

Pentru a face fata amenintarii mortale pe care o reprezentau romanii, poporul dac se

reuneste sub conducerea unui ultim rege: Decebal. Acesta va profita de avantajele pe

care i le ofera anii de pace pentru a consolida statul.

“Era priceput in ale razboiului si iscusit la fapta; stiind a se folosi cu dibacie de o victorie si a scapa cu bine dintr-o infrangere; pentru

care lucruri a fost mult timp pentru romani, un potrivnic de

temut.”

Dio Cassius

Traian

Proaspat ridicat pe tron, acesta isi propune cucerirea Dacia, pentru care duce doua

razboaie.

Primul razboi daco-roman

Va incepe in anul 101, iar trecerea se va face pe doua poduri de vase. Se reia in anul 102, cand romanii ataca din mai

multe directii pentru a ajunge la principalul obiectiv, Sarmizegetusa.

Al doilea razboi daco-roman

Incepe in anul 105, dupa ce Decebal este acuzat de nerespectarea conditiilor tratatului. Dupa

cucerirea Sarmizegetusei, romanii obtin o prada importanta de aur si argint. Pentru a nu deveni sclavii romanilor, o parte dintre daci, printre care si Decebal, isi iau singuri

viata.

Fiind nevoie de un efort militar insemnat pentru a fi cucerita, Dacia a putut fi pastrata doar prin pozitionarea unui numar mare de trupe pe teritoriul ei. Imediat dupa terminarea celui de-al

doilea razboi, Traian a adus aici numerosi colonisti romani, care vor

contribui rapid la schimbarea a acesteia.

Teorii cu privire la originile noastre

De-a lungul timpului au existat cateva teorii despre rezistarea dacilor dupa terminarea razboiului. Multi sustineau ca dacii ar fi

fost distrusi in totalitate si deci nu ar mai fi fost implicati in formarea poporului nostru. Insa majoritatea istoricilor

moderni nu au fost de acord cu aceasta teorie.

„... [Traian] foarte multi lăcuitori au adus în Dachia din toată lumea

romanilor, dară mai ales din Roma şi din Italia, precum adeverează inscripţiile, care până-n zioa de

astăzi custă [există], mai cu samă în Ardeal; din care inscrpţii aceaia

încă se dovedeşte, că nu numai gloate mişele [din oameni de rând], ci şi familii de frunte au fost duse

sau strămutate în Dachia.”

Cel care a avut curajul de a critica aceasta teorie a fost Bogdan Petriceicu Hasdeu, primul si cel mai stralucit cercetator al

geto-dacilor.

“Pogorandu-se de peste plaiuri impreuna cu cartile sau chiar cu

persoanele lui Clain, Maior, Laurian, Papiu si ale atator alti doctori

ardeleni, un vartej de indaratnicie a fost buimacit mintile noastre intru a

ne socoti de romani curati, puind intre alte temeiuri fara temei si

acela cum ca toti dacii ar fi pierit pana la cel din urma sub armele lui

Traian.”

Viata dupa cucerirea romana

Imediat dupa instaurarea puterii romane, acivitatea economica avea sa creasca

vertiginos. Se vor intemeia asezari noi, bogatiile subsolului vor fi mai intens

exploatate si se va folosi moneda. De altfel, principalul scop al cuceririi a fost bogatia proverbiala a Daciei. Se vor exploata aur,

fier si chiar sare.

Procesul de romanizare

Romanizarea are loc rapid pe teritoriul provinciei dacice. Limba latina a devenit de la inceput limba oficiala, fiind folosita

in armata, institutii sau documente oficiale. Nici in Dacia sau alte provincii romane nu existau scoli publice, insa in

roma sistemul de invatamant era reprezentat de o scoala mica condusa de

un “grammaticus”.

Asezarile

Majoritatea populatiei traia la sate, asezate pe cursurile apelor sau in locuri

adapostite. La ses, majoritatea caselor avea aspect de bordei si era construita din

nuiele. Dar la munte si deal, locuintele erau construite in totalitate din lemn si

erau inconjurate de garduri de asemenea din lemn, asa cum se poate vedea si in

zilele noastre.

Arta

Ramura artei cu cea mai mare raspandire a fost arhitectura. Cea mai veche si de

asemenea impresionanta opera de arta este podul de peste Dunare, creat de Apolodor

din Damasc.

Manifestarile religioase

Cu siguranta unul dintre cele mai fascinante aspecte ale vietii spirituale sunt manifestarile religioase. Getii credeau cu toata convingerea

intr-o viata mai buna alaturi de Zamolxes dupa moarte. De altfel, dacii aveau mai multe metode de a comunica cu zeul suprem. Prima metoda o reprezentau slujbele religioase care aveau loc in

sanctuare. A doua metoda se intampla o data la 5 ani. Se tragea la sorti un sol care sa ii spuna zeului toate problemele celor de pe pamant.

Rolul dacilor in formarea poporului roman

Este destul de dificil sa spunem exact care a fost contributia acestora la formarea poporului

nostru, deoarece nu exista suficiente informatii despre viata lor spirituala, sociala, sau despre

limba lor. Insa se pot gasi cateva asemanari intre portul lor de atunci si portul nostru popular. De asemenea, multe dintre credintele si obiceiurile

populare isi au originea in cele geto-dacice.

Rolul romanilor in formarea poporului roman

Romanizarea nonlingvistică a constat în preluarea de către populaţia autohtonă a unor elemente de civilizaţie spirituală şi

materială romană – rituri, credinţe, forme de organizare administrativă, tipuri de

edificii sau aşezări umane, obiecte de uz curent.

Bibliografie si suport foto• Bibliografie: • Mihail Macrea – Viata in Dacia Romana; • Constantin Giurescu – Istoria Romanilor;• Ovidiu Drimba – Istoria culturii si civilizatiei;• Mihai Barbulescu – Istoria Romaniei;• G.D.Iscru (professor in istorie) – Geto-dacii, natiunea

matca din• spatiul Carpato-

Danubo-Pontic;• Formula As – articolele: -“Cine a inlaturat moartea lui

Decebal de• pe Columna Traiana?”• -“Dacii din Roma”• -“Carti despre limba

dacilor”

• www.encliclopedia-dacica.ro• Formula As;• Mihail Macrea – Viata in Dacia

Romana;• Prof. Vasile Pascu – Atlas

istoric universal;