Latinitate Latinitate sisi

DacismDacism

Latinitate si DacismLatinitate si Dacism

• LATINITATE - Faptul de a avea origine latină LATINITATE - Faptul de a avea origine latină sau caracter latin. Nume dat culturii și sau caracter latin. Nume dat culturii și civilizației latine.civilizației latine.

• LATINISM-curent aparut in lingvistica si in filologia romaneasca sec XIX,care, pentru a demonstra caracterul latin al limbii romane, a incercat sa elimine din ea cuvintele de alte origini si sa modifice astfel forma cewlor latine, incat sa le apropie cat mai mult de forma originara:a contribuit la generalizarea scrierii cu caractere latine si a adus noi argumente in sprijinul origibii latine a limbii romane

• DACISM -. ansamblu de caractere proprii dacilor DACISM -. ansamblu de caractere proprii dacilor sau element lexical de origine dacă sau element lexical de origine dacă

Dovezi ale latinitatii

Dovezi ale latinitatiiDovezi ale latinitatii

• Romanizarea lingvistica, fundamentala si decisiva pentru aparitia limbii române, a constat în învatarea limbii latine de catre populatia autohtona; generalizarea latinei a determinat fenomenul contrar, de regres si de eliminare treptata a limbii materne, traco-daca. Aceasta substitutie de limbi s-a produs în cadrul unui proces încet, îndelungat, pasnic si mai ales necesar; numai latina putea garanta populatiilor cucerite posibilitatea de comunicare cu reprezentantii imperiului - soldati, functionari publici, colonisti si comercianti. În astfel de conditii, limba latina era elementul de unitate si de coeziune, situat deasupra diversitatii sociale, politice, etnice si lingvistice.

Latini si Daci

• În cultura românească, meritul întâietăţii în afirmarea ideii de latinitate a limbii materne îi revine lui Grigore Ureche (1590-1647). Succinta lui demonstraţie se clădeşte pe semnalarea, nu lipsită de erori, a unor paralelisme lexicale latin-române: „De la râmleni, ce le zicem latini, pâine, ei zic panis; carne, ei zic caro; găina, ei zic galina; muiarea, mulier; fămeia, femina; părinte, pater; al nostru, noster şi altele multe den limba lătinească, că de ne-am socoti pre amăruntul, toate cuvintele le-am înţelege” (Letopiseţul Ţării Moldovei)

Etapele formarii limbii romane

Dupa razboiul de cucerire a Daciei de catre romani (105-l06), se produce procesul de romanizare a geto-dacilor, iar limba latina e insusita de catre bastinasi. Din contopirea romanilor cu geto-dacii s-a nascut poporul roman, iar peste limba geto-daca s-a suprapus limba latina vulgara sau populara din care s-a nascut limba romana.Se poate mentiona o prima etapa a formarii limbii romane in secolele VI-VII, dar o desavarsire a trasaturilor caracteristice mai bine conturate are loc pana in secolul al IX-lea.

Limba romana este o limba romanica sau neolatina, la fel ca franceza, italiana, portugheza, spaniola; provensala, catalana, sarda, retoromana si dalmata (ultima, disparuta catre sfarsitul secolului al XlX-lea). Toate limbile romanice s-au format din limba latina si au eluat diferit de la o natiune la alta, in decurs de cateva secole, pe teritoriile cucerite si stapanite de romani (Galia, Peninsula Iberica,Dacia). Limbile romanice se aseamana prin structura gramaticala si prin cea mai mare parte a vocabularului.

Alfabetul Chirilic

• Alfabetul chirilic român a fost utilizat pentru scrierea limbii române, din secolele XIV-XV, și până în anul 1862. Datorită faptului că în limba română se găsesc sunete ce nu au corespondență în alfabetul chirilic clasic, grămăticii s-au văzut nevoiți să inventeze o serie de

semne, pentru a le putea reprezenta.

• Grafia chirilică s-a folosit în Evul mediu românesc pentru scrierea de acte diplomatice, manuscrise, cărți, inscripții, legende sigilare sau diverse însemnări. Nu se cunoaște cu exactitate momentul în care alfabetul chirilic a trecut la nordul Dunării, însă cel mai vechi document păstrat sub formă originală și scris cu caractere chirilice datează din 1392

Scrisoarea lui Neacşu, scrisă în 1512, este cel mai vechi document

păstrat, scris în limba română.

Substrat vs adstrat

Componentele principale ale etnogenezei românilor, în procesul de constituire a poporului român pot fi evidenţiate in componentele lui fundamentale.

• Substratul (Elemente pătrunse într-o limbă din limba populației autohtone care a adoptat-o, părăsindu-și limbaproprie în urma unei cuceriri, a unei migrațiuni sau a unei colonizări.– Din fr.subs trat, lat.substratum.) îl prezintă tracii de nord, sau geto-dacii. Această ramură a marelui neam al

tracilor, aflată timp îndelungat în contact cu civilizaţia antică (la început greacă, apoi romană),a creat o cultură originală, care a atins un înalt nivel de dezvoltare. Aceasta le-a permis geto-dacilor să creeze statul lor propriu

•Al doilea component fundamental în etnogeneza românilor este elementul roman (sau stratul roman). Acest strat s-a suprapus celui geto-dac: la început, până la cucerirea Daciei decătre Imperiul Roman (anul 106 d.Chr.) - numai în aspect economic şi cultural, iar dupăaceasta - s-a produs o sinteză etno-culturală dacoromână. Datorită prezenţei parţiale la nord deDunăre şi influenţei centrelor romane de la sud de Dunăre, aprofundarea acestei sinteze acontinuat şi după anul părăsirii Daciei de către legiunile romane (271-275).

Slavii au influenţat într-o anumită măsură etnogeneza românilor, alcătuind adstratul ( Totalitatea elementelor dintr-o limbă străină care pătrund în cazul interferenței lingvisticeșise adaugă unui idiom după constituirea lui, ca rezultat al unor influențe străine. [< fr.adstr at,cf. germ.Adstrat < lat.adstr atus – așezat lângă].) procesului de desăvârşire în constituireaneamului românesc (secolele VI-IX). Slavii, fiind agricultori şi crescători de animalesedentari, au convieţuit mai îndelungat cu autohtonii, lăsând în limba română cuvinte deorigine slavă (plug, prieten, drag, iubire etc.), care denotă multiple contacte umane. Rolulslavilor în etnogeneza românilor este asemănător cu cel al germanicilor în constituireapopoarelor vest — romanice (francezilor iatlienilor spaniolilor si portughezilor)

Reflectarea temei in literatura

»M. Eminescu- ,, Rugaciunea unui dac”

»M. Sadoveanu-,,Creanga de aur”

Mihai Eminescu- ,, Rugaciunea unui dac”

M. Sadoveanu “Creanga de aur”

Romanul lui Sadoveanu cu cele mai profunde semnificatii mitice este "Creanga de aur"(1933), un roman ce prezinta episoade din istoria Bizantului si in care este prezentata vremeaarhaica a magilor care continua initierea in tainele lumii. Personajele lui Sadoveanu sunttipice pentru constructia unui spatiu arhaic, a unei "lumi dincolo de lume": tarani, pescari,padurari, vanatori, haiduci, lotri, morari etc. Toate aceste personaje se retrag in fataamenintarii civilizatiei, incearca sa-i supravietuiasca si sa pastreze vechile norme deconvietuire,dar in acelasi timp au un profund sentiment de nemulţumire, generat de nevioa delibertate. În acest sens, descoperim tendinţa de retragere în trecut .

Incercand sa intelegem care este mesajul transmis de Mihai Eminescu si Mihail Sadoveanuprin intermediul a doua opere atat de diferirite,dar,in acelasi timp,atat deasemanatoare,ajungem cu usurinta la concluzia ca oamenii de demult se temeau de civilizatie.

Reflectarea in cinematografie

,,Dacii”

,,Columna”

,,Burebista”

Cinematografia romaneasca mai ales cea de dinainte de 1989 abunda de filme cu teme istorice.Dacii,Burebista si Columna fac parte din categoria filmelor realiste si binedocumentate din punct de vedere istoric,filme care pun inluminaprocesul de formare a poporului roman,cu toate ca mai intalnim si marca regimului comunist din perioada de varf a cinematografiei romanesti,perioada in care aceasta nu era privita ca o arta, ci,mai degraba,caun instrument de influentare ideologica

“Dacii”“Dacii” este un film istoric, în regia lui Sergiu

Nicolaescu, realizat în 1967 de Studioul

Bucureşti în colaborare cu Franco London Film (Franţa). Acţiunea filmului se petrece înpreajma anului 88 d.Hr, când Domiţian, împăratul roman din aceea vreme, a încercat săcucerească Dacia

“Burebista”

“Burebista” este deasemenea un film istoric,in regia lui Gheorghe

Vitanidis,realizat in anul

1980 de Studioul Cinematografic Bucuresti,pe scenariul lui Mihnea

Gheorghiu

“Columna”“Columna” este un film produs in 1968. Poate spre

surprinderea multora, regizorul nu este

conform traditiei Sergiu Nicolaescu ci Mircea Dragan, iar scenariul a fost scris de TitusPopovici.

Reflectarea in alte domenii ale artei

• Pictura

• Sculptura

Dacii dispuneau de o bogată cultură spirituală, cunoşteau scrisul, folosind la început alfabetul elen, iar apoi pe cel latin. La un înalt grad de dezvoltare ajunsese ceramica şi toreutica.Ornamentica daco-getă se afla sub tendinţa evitării reliefului, şi a obţinerii efectelor cromaticede lumină

prin procedee decorative, iar baterea monezilor cunoaşte o tehnica avansată şivariată. În sfârşit, serbările şi ceremoniile relevă diverse

forme de artă ce cumulează procedeeteatrale, muzicale şi coregrafice.

Afirmarea artei dacilor a avut loc în condiţiile unui susţinut proces de interferenţă dezvoltatarmonios intre popoarele antice care s-au întâlnit în această zonă geografică, aducându-şifiecare, în felul său, aportul specific la progresul mijloacelor tehnice de expresie. Contactul cucimerienii, ilirii. sciţii, celţii, odryşii, bastarnii, agatîrşii şi îndeosebi cu lumea elenă,stăpânitoarea cetăţilor Pontului Euxin, a favorizat un larg schimb de valori, determinându-seîmprumuturi de bunuri culturale. Acelaşi proces are loc şi între cultura dacă şi cea aromanilor, exercitând o influenţă activă asupra configuraţiei manifestărilor artistice autohtone.Schimburile permanente de valori au fost de natură să aducă un suflu înnoitor asupra stratuluiexistent, prefigurând valenţe inedite, generalizatoare. Problema devine infinit mai complexăîn determinarea raportului dintre marea arie culturală a tracilor şi cea a dacilor.

ConcluziiIn concluzie consideram ca procesul de In concluzie consideram ca procesul de

cultivare al limbii romane prin interventia cultivare al limbii romane prin interventia carturarilor si a oamenilor instruiti in cele carturarilor si a oamenilor instruiti in cele trei provincii romanesti a inceput inca din trei provincii romanesti a inceput inca din epoca in care slavona indeplinea la noi epoca in care slavona indeplinea la noi functiile limbii de cultura si sa accelerat functiile limbii de cultura si sa accelerat dupa ce romana a preluat aceste functii dupa ce romana a preluat aceste functii adica de prin secolul al XVII lea.adica de prin secolul al XVII lea.

““Limba romana este singura in Europa care se Limba romana este singura in Europa care se vorbeste aproape in acelasi chip in toate vorbeste aproape in acelasi chip in toate partile locuite de romani” ( Mihai Eminescu)partile locuite de romani” ( Mihai Eminescu)

Latinitate si DacismLatinitate si Dacism

Baciu LauraBaciu Laura

Dabija AdelinaDabija Adelina

Ursu VioricaUrsu Viorica