LAURtrN KATE

Lacrima

rtfr

editura rao

il

410 Lauren Kate

in Cartea iubirii). Dar, mai tdrziu in seria cdrfilor, graniladintre lumi devine neclar6. Abia aqtept sd scriu scenele incare lumile se ciocnesc.

Care e cel mai bun sfat pe care pofi sI{ dai celor care

aspirl s[ devini scriitoril

Citili - dar deja qtiji asta. Nu respingeli niciodatd ideile.Oferifi-le timp qi spaliu pentru a se putea transforma inpoveqti. Trii{i m6nafi de curiozitate, punefi intreb6ri, in{ele-gefi faptul cd scriitorilor p6n[ qi plictiseala li se poate pdrea

fascinant5. Nu renunlali la misterul vostru. imprietenili-vdcu allii care scriu. Pdstrafi-i pe cei buni. Terminali-vdpoveqtile. Terminali-v6 poveqtile. Terminali-vd povegtile.

CUPRINS

biblioteca rao

FICTlUNE

CI-ASICIDiderct.. .. NePotulluiRoneau

.|ohann Wolfgang Goethe . . . . . . . . Opoe akse (ool. I 5) a Poezi (aol. l)

22.

23.

Ipoteza....... ....276

Piatra tunetului.... .............285

CT.ASICI CONTEMPORANIAnita Albus .

Jmes AgeeWillim BlakeCharles BukowskiGeorges BatailJe

Albert CmusAlbert Cmus & Rend Char . .

Miguel Deliber\4tlliam Faulkrer

Michel Foucault.Andre GideWitold Gombrowi, z

John O HaraHermannHesse ..:............

John IwingJmesJoyceIlf gi PetrovFranz Kalka

Claudio Magris.Aadr6 Ma.lraux .

Thomas MmnGabriel Carcia Marquez. .

Marcel Prou.tAntoine de Sainr-Exupery. . . .

Ernesto SabatoWilliam SaroyanClaude Simon

.lohn Steinbeck

Stefan Zweig.

AUTOzu ROMANI CONTEMPORANIVanan Arachelian.Rizvan loa Bomchi; .

Augustin Buzura

Eugen Ovidiu Chirovici .

Cristian Ciocan.Vmessa D. Maris.

$tefan Mirroi .

Puadis ;i parudox

Un dtu in thnilitCdntece ale inwviCra mifmou,ifineiz din ora; ;i aile poaestiri

Litetutura i rdul

Cartulz a Tiatru

hrapondmld 1946-1959EretialCd.tunul I Orayl ) Cua n coloane I Steagui in ld.rArud a S@-her a Sanoris a N@eb regdrile ) Nclnfldn$i ) Poil*tii;tuditea Redim piltru o rdlugdild .l Iscoadd tn ldr,i.nd ) Holmniia O p@aboli a Pe patul de moarb

Cuintcb ;i lucruihAminii dz la curtca u juiFadldurkz ) Trarc-Athntic I Pornografu t| Cosmos I Ba*akaitfurnal (rol 1, uol 2) I 'Iiahu

Buttrltel.d B ) lndlnrc in Samana

Knulp. Dmian ) J\ar,L ;i Curd-drAur ) Ceb noifimatp@6tii (2 tol.)

IMea adautd. de Garp a P'ind te ui gdi 1 Vdluad pnhil un atu

Stephil Eroul

nPlul de rur ) Doudrpre&e smuw

hr6pand.nld. (tol I) a Coruspondnln (r01. II) a (kmpondenld

(aoL III)Ia iloia inLimpldiiu Cdldtotiz nesJAritd

Cucainii CakaregaliI Spiltulaa Muzdli.naginat a Carnet

din URSS 1934

Altcli regald a Par5tii a l0tte la Wtimar a C6a Buddenbrook

l(jelia I Qu rtu ) Ock dr aliw dbuhu ) N-m mi sd. N M diwhui I CuuuSoisoi tiitr? o nilunotruld

Esai (rol. 1) ) Eswi (aal 2)

Cmdia umd I Nehnb kfaniliz ) hmwle lui Walq JabmIhumul FLmdrei ) (korgiele

Pa;unile Raiului ,l Cartiuul'lonilla I NopliJdrd lund ) Prlat fumal wesc ) Joia duhe a Cdldtoii tu Charlz)

Sufete lbuciumatu 1l Amoc Obsedatul

NoaPt?a bxtar<ilor a Numeb ;i mbraDepmb da EitraaAbsnii a Reeim pntru nebuni s,i butii O Reflgii c Nvi uii, nicimo$ | Ilrumul cenuyi I Vocile nop,ti

Sdkk k pre! re&6 a IA Brouca byinatd I la\finth.cma A do@ moute a Voodoo ) fulbere neagrd ) Hoodoo Cneka Cim a Mir-o pe NaraJones ) Misweb isnriei I O amintire de

la Parb a Puterea a SmitarimDiplonary publird

Imagini de Fado

Biiliapamjmi;a Gmtam ) fimi dz m.O Bdltil de mgin

PROLOG

PREISTORIE

Aqadar, asta era:

Un apus surnbru de chihlimbar. Umiditatea plutea pe

cerul leneq. O maqinS. singuratici tuaversa cu vitezd podulSevel Milel, indrept6ndu-se cdtre un zbor pe care nu avea

s[-l prind6. Valuri silbatice se ridicau in apa de la est de

coasta Keys, hansfonndndu-se ?ntr-un monstru care, laqtirile de sear6, urma si-i uimeascd pe oceanografi.Labazapodului, ffafieul era oprit de niqte bnrbafi care p[reau a

lucra in construcfli Ei care tnscenau un blocaj tempomr.

$i el: bliatul in barca de pescuit furati, la o distanpde aproape nou[2eci de mehi, in partea de vest a podului.Ancora era cobordtii. Urmdrea cu privirea ultima maqinlcare eta l6sat[ s[ ireacd- St[tea acolo de o ord si mai avea

la dispozifle doar cdteva momente pentru a veghea

nu, pentru a s;upraveghea tragedtacare uflna sd se petreac[,pentru a se asigura c6, de aceastddali,totul avea sI meargd

cum nu se poate mai bine.

1 Pod faimos din Florida Keys (n.h.)

l0 Lauren Kate

B6rbafii care se dddeau drept constructori iqi spuneau

Originarii. $i bdiatul din barcd era tot un Originar, cel mai

t6nir din familia sa. MaEina de pe pod era un automobil

marca Chrysler K, din 1988, de culoarea qampaniei, cu dou6

sute de mii de kilometri la bord, a c6rui oglindd retrovizoare

era lipit6 cu b andd adezivd. Cea care conducea maqina era de

profesie arheolog qi mam[. Pasagerul era fiica ei, o fat[de gaptesprezece ani din New Iberia, Louisiana, elementul

principal al planurilor Originarilor. Mama qi flica aveau s5

moard in numai c6teva minute... Asta daci bdiatul nu d6dea

totul peste cap.

Numele lui eraAnder. Transpira.

Era indrdgostit de fata din magin6. Deci, acum, aici, incSldura blAndi a unei prim[veri firrzli din Florida, unde

b6tlanii albaghi urmlreau egretele albe pe ceru1 negru de

opal, qi in linigtea apei care il inconjura, biiatul trebuia s6

aleag6: fie igi indeplinea obligafiile fali de familia sa, fie...

Nu.Alegerea era mult mai simplS:

Ori salva lumea, ori salva fata.

Maqina trecu de prima bornd kilometricS dintre cele

Eapte ale lungului pod spre oragul Marathon, din centrul

arhipelagului Florida Keysr. Valul Originarilor urm6rea sd

loveascd la a patra bornd, dincolo de jum6tatea podului.

O uqoarS scldere a temperafurl|vitezavdntului sau textura

fundului mdrii puteau sd modifice dinamica valului.

Originarii trebuiau sI fle pregitifi pentru orice situalie.

Ce puteau ei sd facS: sd creeze un val din apa oceanului

I Arhipelag de corali din statul Florida, situat in extremitatea sudici a

peninsulei cu acelaqi nume (n.tr.)

LACRIMA 11

folosind respiralia antediluviani qi apoi s5 plaseze bestia

intr-o localie precis6, asemenea unui ac pe un disc de

patefon, ddnd frdu liber muzicii infernale. Puteau chiar sd

scape basma curat[. Nimeni nu putea acuza pe cineva de o

crimd despre a cdrei existenfd habar nu avea.

Crearea valurilor era un element al puterii cultivate a

Originarilor, Zefirul. Nu era un control asupra apei. ci mai

degrabd o abilitate de a manipula v6ntul care se abdtea cto fo4a putemic[ asupra oceanului. Ander fusese crescut s[venereze Zefirul ca pe o divinitate, deqi originile acestuia

erau tulburi: se niscuse intr-un timp Ei intr-un loc despre

care Originarii mai in v6rsti nu mai vorbeau.

Luni de zile discutaserd doar despre faptul c[ erau siguricd un v6nt potrivit, pe sub o ap5 la fel de potrivitf,, avea sifle suficient incdt sI ucidd fata potrivitS.

Limita de vitezd era de treizeci qi cinci de kilometri.Automobilul Chrysler se deplasa cu qaizeci. Ander iqiqterse sudoarea de pe frunte.

O lumind de un albastru-deschis strdlucea in maqind.

StAnd in barcd, bdiatul nu le zdrea chipurile. Vedea doar

doud creqtete, doud sfere intunecate sprijinite de tetierele

scaunelor. $i-o imagind pe fatd cu telefonul, trimilAnd un

mesaj-text unui prieten in care ii spunea despre yacanla

plSnuiti cu mama ei, intenliondnd s[ se vadd cu vecina al

clrei chip era plin de pistrui sau sd iasd cu acel bdiat cu care

iqi petrecea timpul, cel pe care Ander nu il suporta.

O siptdm0nl intreag[ o privise citind pe plajd aceeaqi

carte decoloratd, Bdtrdnul ;i marea. O privise ddnd pagina

cu miqcarea lentd a unei persoane extrem de plictisite. inacea toamnd, avea s5 fie in ultimul an de liceu. Stia cd

tt

12 Lauren Kate

se inscrisese la trei cursuri la care excela; odald, aflat pe

un culoar dintr-un magazin alimentar, o ascultase printre

cutiile de cereale vorbind cutatdl ei despre asta. $tia c6t de

mult o ingrozea analiza matematic5.

Ander nu mergeala qcoal5. El o studia pe fat6. Originariiil obligaserd sI o urmdreascd. Acum, devenise expert.

ii placeau nucile pecan qi noplile senine, in care putea

s5 priveasc[ stelele. Avea o postur6 teribild c6nd stdtea la

mas6, dar, cdnd alerga, parcd zbura. Se pensa cu ajutorul

unei pensete omate cu bijuterii; in flecare an, de Halloween,

imbrlca vechiul costum al Cleopatrei, moqtenire de la mama

ei. iEi condimenta toate mdncdrurile cu sos Tabascol; alerga

un kilometru Ei jumitate in mai pulin de Ease minute; cAnta

frrd talent, dar cu pasiune, la chitara Gibson a bunicului ei.

iqi picta bulinule pe unghii qi pe perelii dormitorului. Visa

sI pbrdseasci localitatea in care trdia pentru un om$ mare

precum Dallas sau Memphis, sd cdnte in cluburi obscure, inserile dedicate amatorilor. iqi iubea mama cu o pasiune feroce

Ei indestructibilS, pe careAnder o invidia qi pe care se striduias5 o inleleagd. lama purta tricouri ftrE mAneci, la plaj6 se

imbrf,ca cu jachete, se temea de indlflmi gi, cu toate acestea,

adora montagne-russe-urile qi nu dorea sd se cdsdtoreasc[

niciodat[. Nu p16ngea. Cdnd rddea, inchidea ochii.

$tia totul despre ea. Dacd ar fi fost o materie de studiu,

ar fi trecut cu brio orice examen. O urmlrise inc6 din ziuaincare se nSscuse, doudzeci qi nouS februarie. Toli Originariio urmdriser[. O supraveghease inainte ca el sau ea sd poatd

vorbi. Nu-qi vorbiserd niciodat[.Ea era viafa lui.

I Sos picant, ftcut din ardei tabasco, sare gi o[et (n.tr.)

LACRIMA 13

Trebuia sd o omoare.

Fata qi mama ei l[saser6 geamurile in jos. Originarilornu avea s[ le placd acest lucru. Era sigur cI unul dintre

unchii s5i fusese ins[rcinat sd le blocheze cdtd vreme cele

doub jucau gin rummy, intr-o cafenea cu un paravan de

pdnzd. albastrd.

ins6, demult, Ander o vdzuse pe mama fetei impingdndun b61 in regulatorul de tensiune al unei maqini a c[reibaterie era moartd, pornindu-i din nou motorul. O zirisepe fat6 schimb6nd un cauciuc pe marginea drumului la otemperatur[ de treizeci qi opt de grade, frri sE transpire.

Aceste femei qtiau cum sI se descurce. ,,IJn motiv in plus

sd o ucidf,", ar fi zis unchiul sdu, sfrtuindu-l mereu sd-qi

apere originea. insd nimic din ce vedea la aceastS fat5 nu-linfricoqa pe biiat; totul ii sporea Ei mai mult fascinalia.

CAnd trecurl de a doua bornS kilometricE, iqi lSsard

bralele bronzate sE at6rne pe portierele maqinii. Asa mamd,

aga fiic6 - incheieturile li se rSsucird in acelagi timp,ascultAnd la radio ceva ce Ander gi-ar fi dorit s5 poatd auzi.

Se intreba cum ar fi mirosit sarea pe pielea ei. Ideea de

a se afla atdt de aproape de fatS incdt s6-i respire in fal6 ilarunca intr-un val de plScere amelitoare ce atingea apogeul,

transform6ndu-se in greald.

Un lucru era sigur: nu avea sI fie niciodatd alui.ingenunche pe b[ncu![. Sub greutatea lui, barca se 1eg5-

n5, imprlgtiind oglindirea lunii care rdsbrea. Apoi se zguduiputernic, semnalizdnd o hrlburare undeva in ap5.

Valul se forma.

Trebuia doar s5 priveasc6. Familia ii spusese foarte claracest lucru. Valul avea sd loveascd, iar maqina, inundatS,

77

ATINGAND SUPRAE{TA

Pe uEa de sub semnul de ieqire, pe un hol scurt qi intu-

necat, bliatul o conduse pe Eureka spre o altb ugb. Nu iqi

vorbeau. Mergeau aproape unul de cel[lalt. Era mai uqor

dec6t se aEteptase sd il !in[ de mdn[ pe Ander - se potrivea

intr-a ei. Unele mAini se potrivesc, pur qi simplu, cu altele.

Asta o fbcu sI se gAndeascdlamama ei.

Cdnd el intinse m6na spre mAnerul celei de-a doua uEi,

fata il opri.

ir ardtdbanda rogie de pe uq[.

- Vei declan$a alarma.

- Cum crezi cd amintrat? Ander dddu drumul usii. Nusun6 nicio alarmd. Nu ne va prinde nimeni.

- Eqti destul de ?ncrezltor.

El iqi incleqti maxilarul.

- Nu md cunogti prea bine.

Uqa se deschise spre o peltzd pe care Eureka nu o mai

vdzuse niciodatd. Erau in fala unui lac circular. Dincolo de

acesta se afla planetariul, cu un inel de ferestre din sticlS

coloratS pu{in mai jos de cupol[. Aerul era cenuEiu, static qi

:i.t"'

LACRIMA ZO7

pulin rece. Mirosea a foc de lemne. Eureka se opri imediatdupd ieqire, la marginea unei borduri de ciment. iqi plimbavArful pantofului prin iarb6.

- Voiai s6-mi vorbeqti? spuse ea.

Ander privi spre lacul acoperit cu muqchi, incadrat de

stejari. Crengile se curbau in jos, spre p6mdnt, ca degetelenoduroase ale unor vr6jitoare. Muqchii portocalii atdmatca pdianjenii care se leginau pe p0nzele verzi. Ca majori-tatea apelor stdtitoare din aceasti parte a Louisianei, laculabia se zdreadincauzavegetaliei care plutea pe mlagtinS,

a muqchilor, a frunzelor de nuflr qi a florilor mov care iiacopereau suprafafa. $tia exact cum ar fi mirosit fundullacului - pdtrunzdtor, fetid.

Ander se indreptd spre ap6. Nu ii fbcu semn s6-l rtrmeze,dar ea veni dupi el. CAnd ajunsese la marginea lacului,se opri.

- Ce caut[ astea aici?

Se ghemui in fala unui mdnunchi de narcise albe de lamarginea apei. Florile o fbcurd pe Eureka sd se gdndeascd

la narcisele de un galben-deschis, care creqteau sub cutiapogtald a vechii ei case din New Iberia in fiecare an, inpreajma zilei ei de nastere.

- Narcisele sunt comune aici, spuse ea, deqi era tdrziupentru florile ca niqte trompete si fle atAt de proaspete qi derobuste.

- Nu qi acestea, spuseAnder. Sunt din speciaNarcissus.El iqi trecu un deget de-a lungul unei tulpini subfiri.

O smulse din pdm6nt qi se ridicd in picioare astfel incAtfata si vad5 floarea. Ea observd trompeta alb-gdlbuie dinmijloc. Diferenla dintre petalele din afar6, de culoare crem

208 Lauren Kate

era atAt de vagd, c5 trebuia sI te uifi atent ca s5 o vezi.

in interiorul trompetei, stamina cu v6rf negru tremurd in

briza neaqteptat[. Ander intinse floatea, ca qi c0nd i-ar flddruito. lgi ridicd mAna ca sd o primeascS, amintindu-qi

de o altd narcisi galbeni - o altl narcissus - pe care o

vSzuse recent: in imaginea gravatb a femeii care pl6ngea,

din cartea Dianei. Se gindi la un r0nd dintr-un pasaj tradus

de madame Blavatsky, in care Selene il gdsi pe prin! ingenunchi lAngd rdu, printre narcise.

in loc s6-i ofere floarea, Ander zdrobi petalele in pumnul

str0ns qi tremurAnd. Smulse tulpina qi o aruncdla pdm6nt'

- Ea a {hcut asta.

Eureka fEcu un pas inaPoi.

- Cine?

O privi ca qi cdnd ar fi uitat cd ea era acolo. iqi relax[

maxilarul qi tqi ridicd qi cobori umerii cu o melancolie

resemnatS.

- Nimeni. Hai sd ne aEezdm.

Eaii ardtd o banc6 din apropiere, intre doi stejari, unde

probabil personalul muzeului venea sd ia masa de prdnz,

in zilele in care nu era prea multd umiditate. Pelicani maro

hoin6reau pe poteca qerpuit[ ce ducea spre lac, apa plind de

mugchi alunecdnd de pe penele 1or. Gdturile lungi se curbau

precum minerele unor umbrele. CAnd tinerii se apropiard,

se imprSqtiarS.

Despre cine vorbeaAnder? Ce era in nereguld cu florile

care mdrgineau lacul?

in clipa in care Ander trecu pe l6ngd bancd, Eureka ilintrebd:

- Nu voiai sd ne agez[m?

- Exist[ un loc mai bun.

LACRIMA ZO9

ti ardtd un copac pe care ea nu-l observase pAnS atunci.

Crengile stejarilor din I-ouisiana erau extrem de contor-

sionate. Copacul din fala bisericii St. John era cel maifotografiat copac din sud. Acest stejar din grddina pustie a

muzeului era exceplional. Era un nod masiv cu crengi at6t

de rSsucite, incdt ardtat precum cel mai complex loc dejoacb pentru copii din lume.

Ander se strecurdprintr-o pdturd de crengi late qi curbate,

incdlecdnd una, aplec6ndu-se pe sub alta, pdnd cdnd aproape

cd dispdru. Eureka iqi dSdu seama cd sub cupola de ramuriincAlcite se afla o a doua bancd, secretS. il zari pa(ial pe

bdiat ajung6nd in dreptul acesteia cu agilitate, aqezdndu-se

gi rezemdndu-qi coatele de spltar.

Eureka incercd sE urmeze acelaqi traseu. incepu bine,

dar, dup[ cdliva paqi, se opri. Era mai greu decdt pirea.P6ru1 i se incdlci in ciotul unei crengi. Ramuri asculite iiimpunserd brafele. inaint6, dAnd la o parte muqchiul care

ii venea in fa{d. Mai avea de parcurs mai pu{in de treizecide centimetri inainte de a intra in poian6, cdnd ajunse intr-ofund5tur6. Nu qtia cum sI meargl inainte sau s5 se intoarcS.

Fruntea incepu s6-i transpire. ,,GdseEte ieqirea din vizui-n5, fato." De ce se afla in aceastd vizuind?

* Aici. Ander se intinse printre crengile incdlcite. Pe aici.

il lua de mAnS pentru a doua oar[ in cinci minute.

Strdnsoarea lui fermd qi caldd incd se potrivea cu a ei.

- Pdqeqte aici. ii aritd un petic de pdm6nt acoperit cu

frtnze descompuse, dintre doub crengi curbate. Pantofulei se scufundd in solul umed qi moale. Apoi strecoarS-ti

corpul pe aici.

- Merita?

- Da.

rI