Labor^TPA 11b

5/13/2018 Labor^TPA 11b - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/labortpa-11b 1/6

LUCRAREA

CONSTRUCŢIA ŞI UTILIZAREA ACCESORIILOR SPECIALE ALE

MAŞINILOR DE FREZAT

1. Scopul şi conţinutul lucrării

- Cunoaşterea posibilităţilor de generare şi prelucrare cu ajutorul capului

divisor şi a mesei divizoare;- Utilizarea şi reglarea capului divizor şi a mesei divizoare.

2. Consideraţii teoretice

Accesoriile maşinii de frezat se împart în două categorii: accesorii universale (normale), care echipează orice maşină de frezat cu

consolă. Ele cuprind: dispozitivele divizoare; capul de frezat universal (lamaşinile de sculărie); capul de frezat vertical; dispozitivele universale pentru

prinderea semifabricatului (menghine drepte, înclinabile, colţare); accesorii speciale , cum sunt: capul de mortezat; capul pentru rectificarea

unor suprafeţe; masa/platoul circular divizor etc.Capul divizor este un dispozitiv cu ajutorul căruia se pot imprima unei piese

rotiri fracţionare repetate, egale sau neegale, cu o precizie ridicată. Operaţiile tipiceexecutate pe maşinile de frezat cu ajutorul capului divizor, sunt: frezarea danturilorroţilor dinţate; frezarea canalelor elicoidale; tăierea dinţilor la cuplaje; frezarealaturilor unei piese cu profil poligonal (triunghiular, pătrat, hexagonal); frezareadanturii cremalierelor.

Capul divizor se compune dintr-un corp 1 de formă cilindrică (fig.11.1), îninteriorul căruia se află un angrenaj melc-roată melcată cu raportul k /zm.Corpul 1 se reazemă prin capetele sale în lagărele suportului 2, permiţînd

rotirea acestuia şi orientarea axului principal 3 sub un unghi cuprins între –10° şi100° faţă de un plan orizontal, care coincide cu planul axial al pisei. Piesa de divizatse fixează într -un dispozitiv universal de prindere (nereprezentat în figură), deobicei, o mandrină cu trei bacuri, montată prin înşurubare pe piesa 4, solidarlegată/înşurubată pe axul principal 3.

În partea din faţă a axului principal se află discul 4 pe care sînt practicate

circular trei şiruri de găuri; şirurile sunt dipuse concentric cu axul principal, iar pefiecare şir găurile sunt echidistant (24, 30 şi 36 găuri), folosite la metoda de divizare

directă. Între două prelucrări succesive, piesa de divizat se roteşte simultan cudiscul divizor cu un număr determinat de paşi unghiulari, efectuaţi pe un anumit



cerc de pe discul divizor, poziţia efectivă de lucru fiind dată prin blocarea disculuicu un ştift indexor 5, montat într-un locaş al corpului 1 şi acţionat printr -o manetă 6 .La rotirea semifabricatului (după extragerea ştiftului indexor din gaură) se utilizeazămanivela 8 şi angrenajul melcat k/zm.

Fig. 11.1 Capul divizor

În afara metodei de divizare directă, se utilizează, pentru o gamă mai largă deîmpărţiri circulare, metoda divizării indirecte. La această metodă se utilizeazădiscul (sau setul de discuri divizoare) 7 , montat liber pe arborele şurubului melc, dar blocat de corpul capului divizor printr-un opritor situat lateral sau în spatele dicului(nereprezentat în figură). În faţa discului 7 există un dispozitiv “tip foarfecă” careserveşte la memorarea unui număr de găuri.

La divizarea indirectă, în calculul pentru determinarea cercului cu găuri şi a

numărului de intervale, intră şi raportul de demultiplicare al angrenajului melcat(k/z), ceea ce conferă metodei o precizie mai mare de poziţionare şi o gamă mailargă de divizări. De această dată discul divizor va fi rigid, iar indexorul pentrumaterializarea găurii este mobil, el fiind sub forma unui ştift montat în interiorulmînerului 9 de la manivela 8.

3. Cinematica capului divisor

Cinematica platoului divizor (fig. 11.2), este astfel realizată încît permitenumai divizarea indirectă cu ajutorul discurilor cu găuri şi indirectă în grade

unghiulare ale piesei cu un tambur cu repere, dispus pe axul manivelei T .Cinematica capului divizor universal (fig.11.3), este astfel realizată încît

permite atît divizarea directă, indirectă simplă şi compusă, cît şi prin metoda



indirectă diferenţială, care impune funcţionarea capului divisor dependent de lanţulcinematic al mişcării de avans longitudinal al mesei maşinii de frezat.

Divizarea directă.

În partea din faţă a axului principal se află discul 4 pe care sînt practicate circulartrei şiruri de găuri; şirurile sunt dipuse concentric cu axul principal, iar pe fiecare şir găurile sunt echidistant ( 24, 30 şi 36 găuri), folosite la metoda de divizare directă.Din schema cinematică (fig. 11.3) mişcarea discului de divizare 4 se transmitedirect piesei (discul7 şi manivela 8 nu vor funcţiona deoarece angrenajul melcat este anulat).

Fig11.2 Cinematica platoului divizor Fig. 11.3 Cinematica capului divizor

Cinematica platoului divizor (fig. 11.2), este astfel realizată încît permite numaidivizarea indirectă cu ajutorul discurilor cu găuri şi indirectă în grade unghiulare alepiesei cu un tambur cu repere, dispus pe axul manivelei T .

Cinematica capului divizor universal (fig.11.3), este astfel realizată încît permiteatît divizarea directă, indirectă simplă şi compusă, cît şi prin metoda indirectădiferenţială, care impune funcţionarea capului divizor dependent de lanţul

cinematic al mişcării de avans longitudinal al mesei maşinii de frezat. În partea din faţă a axului principal se află discul 4 pe care sînt practicate circulartrei şiruri de găuri; şirurile sunt dipuse concentric cu axul principal, iar pe fiecare şir găurile sunt echidistant ( 24, 30 şi 36 găuri), folosite la metoda de divizare directă.Din schema cinematică (fig. 11.3) mişcarea discului de divizare 4 se transmitedirect piesei (discul 7 şi manivela 8 nu vor funcţiona deoarece angrenajul melcat

este anulat).Se poate scrie relaţia:

B

A

z

nn AT

1

unde: z reprezintă numărul de diviziuni care trebuie realizat pe roata piesă; B unmultiplu al numărului z din şirul 24, 30, 36 aflat pe discul 4; A reprezintă numărulde găuri peste care trece manivela în faţa discului 4 f ară să fie acţionat opritorul,



z

B A

Divizarea indirectă este necesară atunci cînd numărul z nu are nici-unmultiplu în şirul de pe discul 4.

În această situaţie intervine angrenajul melc-roată melcată de pe axul 3. În

practică,

m

k

z

z

z

z

d

2

1

3

4 1

rezultînd în final că manivela 8 trebuie rotită faţă de discul 7 cu un arc de cerccorespunzător rotaţiei nT stabilită din formula:

B

a M

B

A

z

k n d

T

unde k d = 40, z reprezintă numărul de diviziuni care trebuie realizat pe roata piesă; B un multiplu al numărului z ales din cele n şiruri de găuri de pe faţa discului 7 ;( numărul B se alege din şirul: 24, 25, 28, 30, 34, 37, 38, 39, 41, 42, 43, 46, 48, 49,

51, 54, 57, 58, 59, 62, 66 ), M numărul de întregi de la împărţirea lui A cu B; a restulîmpărţirii, care se memorează pe un “foarfece” aflat în faţa discului 7 .

Ca urmare, după deblocarea/tragerea către în faţă a cuiului de blocare 5, poziţionat pe cercul cu B găuri, multiplu de z, manivela 8 se roteşte cu M rotaţiiplus un arc corespunzător restului a. După această operaţie se blochează cuiul 5 şise aduce “foarfecele” în faţa acestuia.

Divizarea diferenţială. Sînt cazuri cînd numărul z nu are multipli pe cercurilecu B găuri de pe discurile/discul 7 . În acest caz se utilizează divizarea diferenţialăcare constă în a imprima axului III, axul port piesă 3 o mişcare suplimentară primită prin intermediul unei lire cu roţi dinţate de schimb, dispusă pe şurubul longitudinal III al mesei maşinii de frezat (fig.11.4).

Dacă pentru un număr de găuri z nu poate fi găsit un cerc B cu număr degăuri multiplu de z înseamnă că este posibil să se aleagă un număr arbitrar z’ ,apropiat de numărul z, în aşa fel încît divizarea lui z’ să fie posibilă prin metodaindirectă şi să se imprime o mişcare suplimentară, în plus sau în minus, manivelei T,

(fig.11.5), pentru a obţine divizarea pentru numărul z.

Fig. 11.4 Capul divizor echipat pentrudivizarea diferenţială

Fig. 11.5 Modul de rotire al maniveleifaţă de discul cu găurile B



În acest caz turaţia la manivela T , corespunzătoare numărului ales z’ va fi:

''

z

k n d

T

Pentru cele două situaţii posibile, conform fig. 11.5, se poate scrie ecuaţia:

DT T nnn

'

Din această ecuaţie rezultă că trebuie să intervină şi lira cu roţi de schimb, il ,amplasată între capul divizor şi axul de avans longitudinal al mesei maşinii defrezat. Ca urmare, (fig. 11 .4 şi fig. 11.5), se obţine valoarea raportului detransmitere al lirei cu roţi de schimb.

z z z z z

k i

z z z z z

k i

d l

d l

';''

';''

Raportul il al lirei cu roţi de schimb poate fi format astfel: d

c

b

ail

unde: a, b, c, d reprezintă roţile de schimb ale lirei alese din şirul 25, 30, 35, 40, 45,

50, 55, 60, 70, 71, 80, 90, 100, 113 şi 127. Cele patru roţi din liră trebuie săîndeplinească condiţia angrenării, anume:

a +b >c +25;

c +d > b + 25

Lucrarea se va efectua pe maşina FU 32 sau una similară , utilizînd capuldivizor existent pe maşină.



LUCRAREA

1. Lucrarea se rezolvă în modul următor: Se reprezintă grafic fig.11.2, 11.3, 11.4;

Se va efectua calculul necesar pentru împărţirea în z = ……………………. Se va efectua reglarea capului divizor; Se realizează divizarea pentru numărul impus de conducătorul lucrării; Se fac aprecieri asupra metodelor de divizare; Rezultatele calculelor efectuate se vor centraliza într-un tabel.

2. Reţineţi:

Cum se realizează divizarea directă, indirectă, diferenţială şi unghiulară în

tehnică ? Construcţia capului divizor. Care sînt maşinile unelte echipate cu un cap divizor sau un platou divizor?

Labor^TPA 11b

Documents

Transcript of Labor^TPA 11b