Laboratorul II (Pornirea Stea-triunghi a Motorului Asincron Trifazat)

5
1 UNIVERSITATEA MARITIMĂ CONSTANŢA ELECTROTEHNICĂ ANUL IV I.F.R. Conectarea și pornirea stea / triunghi a motorului asincron trifazat Laborator Nr.2 S.A.E.2 Student: Pocovnicu Cristian Constanţa 2013

description

SAE Laboratorul II (Pornirea Stea-triunghi a Motorului Asincron Trifazat)

Transcript of Laboratorul II (Pornirea Stea-triunghi a Motorului Asincron Trifazat)

Page 1: Laboratorul II (Pornirea Stea-triunghi a Motorului Asincron Trifazat)

1

UNIVERSITATEA MARITIMĂ CONSTANŢA

ELECTROTEHNICĂ ANUL IV I.F.R.

Conectarea și pornirea stea / triunghi

a motorului asincron trifazat

Laborator Nr.2

S.A.E.2

Student:

Pocovnicu Cristian

Constanţa

2013

Page 2: Laboratorul II (Pornirea Stea-triunghi a Motorului Asincron Trifazat)

2

Conectarea și pornirea stea / triunghi

a motorului asincron trifazat

( Laboratorul II )

I. Generalităţi

a. Despre lucrare:

Lucrarea vrea să analizeze schema electrică şi felul în care se face realizează

pornirea stea/triunghi a motorului asincron trifazat cu schemă electrică realizată cu

ajutorul unui comutator pachet cu care se va realiza schimbarea conexiunilor înfășurărilor

statorice din stea în triunghi. Se va realiza schema prezentată luându-se în calcul toate

componentele acesteia apoi se va proceda la realizarea pornirii stea. După ce motorul va

ajunge la cel puțin 95% din turația nominală se va acționa comutatorul pachet pentru

modificarea conexiunii statorice în conexiune triunghi.

În schemă se va utiliza un motor electric trifazat asincron cu parametrii expuşi mai

jos, conectat direct la reţeaua de forţă trifazică ce va antrena o sarcină rezistivă controlată.

Se vor efectua măsurători ale U , I și n atât pentru conexiunea stea cât și pentru

conexiunea triunghi la diferite trepte de sarcină.

b. Caracteristicile maşinii:

Puterea nominală ( ) = 370 W

Tensiunea nominal în conexiunea stea ( ) = 400 V

Curentul nominal în conexiunea stea ( ) = 1 A

Factorul de putere ( ) = 0,83

Turaţia motorului ( n ) = 2800 rot./min.

Frecvenţa de lucru ( ) = 50 Hz

Page 3: Laboratorul II (Pornirea Stea-triunghi a Motorului Asincron Trifazat)

3

II Pornirea ,, stea/triunghi,, a motoarelor asincrone trifazate cu comutator

pachet acționat manual.

1. Schema electrică a conexiunii de pornire stea / triunghi

Schema circuitului de conectare şi pornire a motorului asincron trifazat.

2. Tabelele cu datele experimentale rezultate

M/Nm 0,0 0,1 0,3 0,5 0,7 0,9

n/(rot./min.) 2908 2870 2780 2680 2535 2255

U L-N/V 230 230 230 230 230 230

I/A 0,2 0,24 0,34 0,45 0,60 0,82

Page 4: Laboratorul II (Pornirea Stea-triunghi a Motorului Asincron Trifazat)

4

Tabelul 1. Datele obţinute la măsurătorile la conexiunea stea a motorului asincron trifazat.

M/Nm 0,0 0,5 1,0 1,5 2,0 2,5

n /(rot./min.) 2966 2910 2842 2763 2633 2470

U L-N/V 230 230 230 230 230 230

I/A 0,57 0,67 0,85 1,07 1,45 1,86

Tabelul 2. Rezultatele obţinute la măsurători la conexiunea triunghi a motorului asincron trifazat.

La introducerea datelor într-un grafic și suprapunerea lor, rezultă următoarele grafice

0

0,2

0,4

0,6

0,8

1

1,2

1,4

1,6

1,8

2

0 0,1 0,3 0,5 0,7 0,9 1 1,5 2 2,5

Cu

ren

t d

e fa

ză [

A]

Moment rezistiv M (Nm)

Conexiune stea (Y)

Conexiune triunghi (∆)

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

0 0,1 0,3 0,5 0,7 0,9 1 1,5 2 2,5

Tura

ție

[ro

t/m

in]

Moment rezistiv M (Nm)

Conexiune stea (Y)

Conexiune triunghi (∆)

Page 5: Laboratorul II (Pornirea Stea-triunghi a Motorului Asincron Trifazat)

5

1. Concluzii:

La sprapunerea diagramelor ,,turaţie – moment de sarcină,, a celor două tipuri

de conexiuni ale înfăşurărilor statorice se poate observa, din diagramele parametrilor de

lucru măsuraţi în timpul laboratorului, că, la conexiunea stea a motorului, momentul

motor este mai scăzut decât la conexiunea triunghi, în schimb rezultă din digramele

,,curent / moment de sarcină ,, că la pornirea motorului curentul de fază la conexiunea stea

este mai scăzut . Pe timpul efectuării măsurătorilor s-a constatat că atât la pornire cât şi pe

timpul punerii motoarelor sub sarcină tensiunea rămânând constantă indiferent de tipul de

conexiune, diferenţa fiind doar valoarea tensiunii de alimentare la bornele înfășurărilor ;

400 V la conexiunea triunghi şi 230V la conexiunea stea.

Există astfel acest dezavantaj şi anume faptul că turaţia motorului este mai scăzută la

aceleaşi valori ale momentului de sarcină atunci când este conectat în stea şi implicit

cuplul acestuia este mai mic dar și curentul de pornire al motorului este mai scăzut decât

la conexiunea stea. Concluzia acestui laborator este faptul că pornirea directă a unui motor

electric asincron trifazat combină la pornire curenţii de fază scăzuţi ai conexiunii stea cu

turaţia şi cuplul dezvoltat al conexiunii triunghi. Soluţia pornirii ,, stea/triunghi,,

folosindu-se un dispozitiv ajutător ,,comutator pachet,, poate fi folosită la motoarele de

puteri mici dar poate fi folosite și anumite dispozitive automate ce vor realiza trecerea de

pe conexiunea stea pe conexiunea triunghi urmărind anumiți parametrii.

Pornirea triunghi se va face după ce valorile turației motorului pornit stea vor atinge

aproximativ 95% din turația nominală. Dacă nu se respectă turația, pornirea va fi ratată

urmând să se repete operațiunea.