Nr. 11 (27) s Noiembrie 2011

SucurSala Făget are uN Sediu Nou

La începutul lunii noiembrie, sucursala Aquatim de la Făget s‑a mutat într‑un

sediu nou, până atunci funcţionând în sediul primăriei din localitate. Noua adresă este str. Avram Iancu nr. 17.

Clădirea găzduieşte birourile administrative, casieria, Biroul tehnic, de unde se pot elibera avizele tehnice, şi Biroul contracte. Programul de lucru cu publicul este de luni până vineri, între orele 8‑16.

Pentru sesizări şi reclamaţii, consumatorii pot apela la numerele de telefon 0256.320.505 (luni‑vineri, de la 8‑16) şi 0256.201.362 (dispecerat central non‑stop), ori în scris la casieria sucursalei, în cazul în care serviciile de apă şi de canalizare nu sunt corespunzătoare: nu este apă rece sau presiune la robinet, apa rece este tulbure, contorul de branşament este defect, s‑a observat un defect la reţeaua publică de apă (conductă spartă, canal înfundat, lipsa capacelor de canal) etc.

Sucursala Aquatim din Făget deserveşte locuitorii din Făget, Traian Vuia, Balinţ, Curtea, Bethausen, precum şi pe cei din localităţile arondate acestora.

Oana HORTOPANBiroul Comunicare şi relaţii publice

Noiembrie 2011aNul 3 / Nr. 11 (27)tiraj : 1000 de exemplare

Peste tot în lume, ali‑mentarea cu apă

potabilă este ameninţată de schimbările climatice şi de creşterea cererii datorată dezvoltării urbane şi creşterii populaţiei. A găsi modalităţi în a gestiona eficient resursele de apă este crucial în acest moment. Uneori, chiar isto‑ria ne poate oferi soluţii în

acest sens, prin observarea modului în care au fost create şi adaptate sistemele de management al apei în trecut şi cum au răspuns ele la provocările eco‑nomice, la schimbările de mediu sau la schimbările instituţionale. Ne putem folosi de istorie pentru a înţelege mai bine problemele apei de astăzi.

Putem vorbi despre istoria alimentării cu apă şi pentru a înţelege mai bine când şi cum au fost descoperite şi implementate tehnologiile trecute. Străduinţa continuă în a furniza populaţiei apă pură a condus la mai multe inovaţii şi invenţii, unele dintre ele au ajuns la noi după lungi călătorii iar altele se pare că s‑au pierdut în timp. În trecut, găsirea metodelor de a purifica apa a fost un proces dificil şi de durată. Astăzi, lumea întreagă realizează importanţa unei ape pure.

Ce rol a jucat apa în dezvoltarea comunităţilor de‑a lungul timpului? Şi ce rol joacă ea în dezvoltarea comunităţilor de astăzi? În prezent ca şi în trecut, apa reprezintă diferenţa dintre a supravieţui şi a prospera.

De‑a lungul timpului, în Timişoara au fost realizate şi consemnate documentar mai multe sisteme de alimentare cu apă care merită să fie reamintite: primul turn de apă care alimenta castelul Huniade în secolul al XVI‑lea, Fântâna paşei, loc de recreaţie şi de plimbare a paşalelor Timişoarei din perioada ocupaţiei turceşti, cele 12 fântâni săpate în interiorul cetăţii începând cu anul 1722. Însă una dintre cele mai ingenioase realizări din Timişoara a fost o instalaţie hidraulică construită în 1778. Simbolul acestei instalaţii a fost inclus în prima stemă a Timişoarei, din anul 1781, datorită faptului că a fost prima ca principiu şi ca mărime în România. Ea avea o roată hidromecanică montată în albia râului, care transmitea mişcarea apei la două pompe cu piston. Ele ridicau apa extrasă dintr‑o fântână săpată în malul Begheiului într‑un castel de apă, de unde era distribuită celor aproximativ 7 mii de locuitori ai cetăţii.

Anii ce vin vor fi deosebiţi pentru istoria apei din Timişoara. 2012 şi 2014 sunt ani aniversari, 100 de ani de la prima Staţie de epurare a apelor uzate din Timişoara şi respectiv, 100 de ani de alimentare modernă cu apă. În acest context, interesul pentru istorie al celor implicaţi în gestionarea apei va creşte, iar evenimentele ce se vor desfăşura vor fi prilej de amintire al unui început promiţător pentru municipiul Timişoara.

Cristina BORCABiroul Comunicare şi relaţii publice

de ce iStoria apei?

editorial

p u b l i c aţ i e e d i tată d e A Q U AT I M S . a .

laboratorul de metrologie, reautorizat

Laboratorul Aquatim de verificări metrologice ale contoarelor de apă rece a fost reautorizat,

conform standardului ISO 17025. Comisia de evaluare, numită de Biroul Român de Metrologie Legală, a desfăşurat un audit amănunţit, în urma căruia a întocmit un raport favorabil. Astfel, la sfârşitul lunii octombrie a fost emis certificatul de autorizare al laboratorului, document valabil 2 ani. Laboratorul a fost autorizat pentru prima oară în anul 2009.

Verificare gratuită şi recondiţionare, la 5 ani

În laboratorul de verificări metrologice sunt testate şi recondiţionate contoarele de apă care aparţin societăţii Aquatim. Contoarele de branşament sunt verificate şi înlocuite o dată la 5 ani, în programul de scadenţă metrologică. „Este o obligaţie impusă prin lege, pentru care

noi ne‑am organizat corespunzător. Zilnic, echipe de la sectorul de apometrie merg pe teren în acest scop, pentru demontarea aparatelor care se apropie de termenul de scadenţă metrologică şi înlocuirea cu unele care au fost verificate şi funcţionează corespunzător, sau cu apometre noi, după caz”, a declarat dl. Gheorghe Stînean, inginer‑şef.

În atelierele Aquatim contoarele nu sunt doar verificate, ci şi recondiţionate. După verificarea funcţionării mecanismelor, acestea sunt montate în carcasele curăţate în prealabil şi sunt duse la laborator în vederea testării lor pe standurile autorizate. Dacă se încadrează în marja admisibilă de eroare, contoarele sunt sigilate, după care sunt gata să revină „la datorie”.

Verificarea contoarelor se poate face şi la solicitarea clienţilor, dacă există suspiciunea că acestea nu înregistrează corect consumul de apă. În această situaţie, la verificare participă şi reprezentanţi ai direcţiei regionale de metrologie.

Marja de eroare admisibilă pentru contoarele de apă de branşament este de +/‑2%, la debitul nominal şi tranzitoriu, respectiv de +/‑ 5 % la debitul minim. În funcţie de rezultatele verificării, se va lua o decizie privind factura contestată. Atunci când se dovedeşte că un contor nu se încadrează în erorile admisibile, factura contestată va fi anulată şi se va emite o nouă factură, pentru un consum egal cu media consumului pe ultimele 6 luni. Dacă apometrul se încadrează în erori, factura nu se va anula, ci mai mult, clientul va achita şi contravaloarea verificării metrologice. În ambele situaţii, contorul se înlocuieşte cu un alt contor.

Este important de ştiut că nu se acceptă contestaţii pentru facturi mai vechi de o lună de zile. Tarifele pentru verificarea contoarelor sunt cuprinse între 80‑140 de lei, în funcţie de tipul şi dimensiunea aparatului.

Detalii despre tarife şi verificarea contoarelor se găsesc pe site‑ul societăţii, www.aquatim.ro.

Loredana LEORDEANBiroul Comunicare şi relaţii publice

Nr. 11 (27) s Noiembrie 2011

calitate peNtru buNe rezultate

investim în viitorul regiunii

Extinderea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare în judeţul Timiş ‑ proiect cofinanţat din Fondul de Coeziune

Până în 2013, Aquatim va investi 119 milioane de Euroîn judeţul Timiş, pentru apă şi canalizare.

În săCăLAz, cu 6,7 milioane de Euro se vor realiza:

O conductă de aducţiune de 5,50 km, pe ruta Timişoara‑Săcălaz Construirea unui rezervor de înmagazinare a apei potabile cu capacitatea de 1000 mc Construirea unei staţii de pompare şi a unei staţii de clorinare Extinderea cu 3,62 km şi înlocuirea a 0,60 km din reţeaua de alimentare cu apă Construirea a 8 staţii noi de pompare a apei uzate Construirea unei conducte de refulare la sistemul de canalizare de 7,44 kmExtinderea sistemului de canalizare cu 14,91 km

•••••••

În sala de şedinţe de la Aquatim a avut loc, la începutul acestei luni, o masă rotundă pe

tema calităţii mediului. Evenimentul a fost parte a manifestărilor din cadrul Săptămânii Calităţii Timişorene, manifestare aflată la a XI‑a ediţie, care s‑a desfăşurat în perioada 7 ‑ 11 noiembrie 2011, organizată anual de Asociaţia Generală a Inginerilor din România AGIR filiala Timiş, în colaborare cu universităţi timişorene, asociaţii profesionale, administraţia locală şi diverse societăţi comerciale.

Săptămâna Calităţii Timişorene s‑a desfăşurat concomitent cu Săptămâna Europeană a Calităţii, iar tema din acest an a fost Calitate pentru bune rezul‑tate. În această perioada au avut loc o serie de simpo‑zioane, mese rotunde, conferinţe şi seminarii pe tema calităţii, în mai multe instituţii din Timişoara.

La întâlnirea din sediul Aquatim au fost prezen‑tate o serie de teme, iar tema principală a fost cali‑tatea mediului. Astfel ing. Mihaela Puiuleţ, specia‑list în cadrul Biroului Calitate Mediu al Aquatim, a prezentat lucrarea Calitatea serviciilor – condiţia ce face diferenţa, în care a subliniat aspectele ur‑mărite în determinarea calităţii serviciilor publice. De asemenea, doamna dr. ing. Elena Săvescu, şef Secţie Canal Aquatim, a susţinut lucrarea cu titlul Calitatea efluentului staţiei de epurare ‑ caracte‑ristică esenţială în protejarea ecosistemului râului Bega, în care a fost prezentat tot procesul tehnolo‑gic şi reabilitarea staţiei de epurare.

La această masă festivă au participat şi speci‑alişti din cadrul Primăriei Timişoara, cu o serie de teme. Prima temă a fost Parcul Rozelor, lucra‑re susţinută de dna ing. Daniela Elena Burtic, consilier Serviciul Spaţii Verzi, care a menţio‑nat că acesta este considerat cel mai original şi impresionant parc de pe malul canalului Bega. În prezent, parcul se află în proces de reame‑najare şi modernizare, la finalul căruia vor pu‑tea fi admirate circa 900 de soiuri de trandafiri

ce vor fi aşezaţi în funcţie de grupă şi în degrade.

O altă temă prezentată de colegii din Primăria Timişoara a fost Spaţiile Verzi ‑ calitate şi sănătate, lucrare susţinută de dna ing. Diana Mihaela Nica, şef Serviciu Spaţii Verzi, în care a vorbit despre funcţionalitatea ecologică şi social economică a spaţiilor verzi şi despre capaci‑tatea acestora de a exercita anu‑mite funcţiuni naturale şi de pro‑tecţie a mediului înconjurător. Aceasta a subliniat că restrânge‑rea spaţiilor verzi accentuează puternic riscurile ecologice şi are un impact negativ imediat asupra calităţii vieţii şi stării de sănătate a populaţiei.

Timişoara, primul oraş cu deşeuri zero, temă susţinută de Adrian Amadeo Bere Semeredi, şef Ser‑viciu Avize Mediu Urban, şi de Marinela Topor, şef Birou Gestiune Deşeuri. Din lucrare s‑a evidenţiat faptul că Timişoara este primul oraş din România care valorifică 45% din deşeuri, într‑o formă sau alta.

Calitatea aerului în Municipiul Timişoara, lu‑crare susţinută de ing. Dan Lucian Mircea, consi‑lier Serviciul Avize Mediu Urban, care a prezen‑tat factorii cu impact important asupra calităţii aerului cum ar fi: poluanţii solizi (praful, pulbe‑rea şi sărurile) şi poluanţii proveniţi din sectorul industrial energetic.

Locuri de joacă ‑ calitate şi siguranţă, lucrare susţinută de biologul Călin Fiat, şef Serviciu Admi‑nistrare Mediu, în care au fost prezentate jucăriile din parcurile special amenajate pentru copii, jucării aduse din import, mult mai calitative şi care cores‑pund normelor UE pentru protejarea copilului.

La dezbateri au participat membri AGIR, spe‑cialişti din cadrul societăţii de alimentare cu apă şi de canalizare, reprezentanţi ai autorităţilor lo‑cale, cadre universitare şi specialişti de la institu‑te de cercetare.

Discuţiile au fost moderate de directorul gene‑ral al Aquatim, dr. ing. Ilie Vlaicu, care deţine şi funcţia de preşedinte al Societăţii de Protecţie a Mediului din cadrul AGIR Timiş.

Pentru prima dată în programul Săptămâna Calităţii Europene a fost introdusă o secţiune dedicată Calităţii în Cultură, astfel având loc un simpozion ce a vizat prezentarea de modele de bună practică în domeniul cultural – modalităţi de promovare şi recuperare a patrimoniului – în perspectiva candidaturii Timişoarei pentru titlul de Capitală Culturală a Europei.

simona MEDREABiroul Comunicare şi relaţii publice

Prezentarea lucrării „Calitatea efluentului staţiei de epurare ‑ caracteristică esenţială în protejarea ecosistemului râului Bega”

Nr. 11 (27) s Noiembrie 2011

Este bine să promovăm evenimente de protec‑ţie a mediului şi să conştientizăm populaţia

cu privire la fenomenul degradării mediului şi a pro‑blemelor generate de acesta, dar ce pot face firmele sau operatorii de servicii în mod real pentru a‑şi re‑duce emisiile de gaze sau de particule?

În cele ce urmează sunt exemplificate pe scurt o serie de activităţi ale companiei Aquatim care au drept scop reducerea poluării aerului din Timişoara.1. Reducerea emisiei de praf din şantierele de construcţii proprii

Timişoara cunoaşte o dezvoltare edilitară deosebită, datorată în primul rând şi atragerii unor importante surse de finanţare. În ultimii ani s‑a reabilitat infrastructura mai multor străzi din oraş. Este bine ştiut că şantierele au şi consecinţele lor negative asupra factorilor de mediu şi asupra populaţiei. Însă aceste investiţii au drept finalitate o calitate mai bună a serviciilor, reducerea poluării şi un confort crescut pentru cetăţeni.

Se ştie că Aquatim a investit în extinderi şi reabilitări de reţele de apă şi de canalizare atât din fonduri proprii, cât şi din fonduri europe‑ne. Pentru a reduce poluarea aerului, pentru lu‑crările la infrastructura de apă şi de canalizare, Aquatim respectă normele legislative care au scopul de a reduce semnificativ împrăştierea prafului în atmosferă.2. Reducerea mirosului din reţeaua de canalizare

În zonele în care viteza de sedimentare a mate‑riilor din reţeaua de canalizare este mai mare, fie

În luna aprilie 2011, Comisia Europeană a declanşat procedura de infringement pen‑

tru cinci zone poluate din România: Galaţi, Timişoara, Craiova, Cluj şi zona de nord a ţării, unde s‑au înregistrat depăşiri ale limitelor de pulberi în suspensie (PM 10). Amenzile ar putea ajunge la sute de mii de euro/zi, suportate iniţial de guvern, după care guvernul se va îndrepta spre autorităţile locale unde s‑a produs situaţia, pentru recuperarea sumelor datorate.

Cele mai periculoase pentru sănătatea omului şi a calităţii mediului înconjurător sunt particule‑le fine de praf cu diametru de 10 microni (PM 10) şi respectiv cele de 2,5 microni şi mai mici (PM 2,5), care ajung în plămâni, şi chiar direct în sânge, agravând bolile aparatului respirator, ducând la iritaţii, inflamarea şi uscarea nasului, tuse, dispnee şi scăderea funcţiei pulmonare, inclusiv afecţiuni cardiovasculare, cancer pul‑monar şi deces prematur. Sunt expuşi mai ales copiii şi persoanele în vârstă, dar şi persoanele care desfăşoară activităţi în aer liber (sport sau activităţi profesionale).

Iată, deci, că dincolo de amenzile uriaşe pe care autorităţile centrale şi locale le‑ar putea suporta din cauza calităţii aerului, dincolo de creşterea cheltuielilor medicale, ale noastre şi ale statului, lipsa de intervenţie în problema calităţii aerului din Timişoara ne poate fi afectată grav sănătatea şi chiar speranţa de viaţă.

În legislaţia românească, de interes este Legea 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător ce transpune Directiva 2008/50/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi Directiva 2004/107/CE a Parlamentului European şi a Consiliului. Cele mai relevante hotărâri ale Consiliului Local Timişoara de până acum, în acest sens, respectă cadrul legislativ naţional – pot fi consultate în detaliu pe www.primariatm.ro, respectiv pe www.dmmt.ro.

timişoara iNSpiră: opriţi poluarea acum!Calitatea aerului din judeţ se monitorizează

cu ajutorul a 7 staţii automate: 5 staţii pentru aglomerarea Timişoara (în Calea Şagului şi C. Aradului pentru trafic, o staţie de fond urban în Piaţa Libertăţii, o staţie industrială, în Zona Soarelui), una în municipiul Lugoj şi una în comuna Moraviţa.

În pofida măsurilor adoptate de autorităţile locale şi a controalelor, în perioada ianuarie‑sep‑tembrie 2011 monitorizările au relevat că la staţiile de trafic din Timişoara s‑au înregistrat în total 75 de depăşiri cumulate; Comisia Europeană permite maximum 60 de depăşiri/an.

„Raportul privind stadiul realizării măsurilor prevăzute în Programul Integrat de Gestionare a Calităţii Aerului” din 2011 prevede şi măsuri precum: impunerea de programe de conformare pentru agenţii economici generatori de praf; acţiuni de salubrizare stradală (inclusiv folosirea unui bio întăritor pentru spălarea străzilor, soluţie care evită răspândirea pra‑fului de pe carosabil; cca 10% din străzile Timişoarei sunt spălate astfel); acţiuni de controlul poluării la organizările de şantier, staţii de betoane, platforme industriale, lucrări edilitar‑gospodăreşti, reamena‑jarea arterelor de circulaţie şi întreţinerea spaţiilor verzi, acţiuni de creştere a eficienţei energetice prin reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe şi alte acţiuni.

Ca în orice societate democratică, un grup de cetăţeni interesaţi de soarta noastră, a timişorenilor, a decis organizarea unei audieri publice (care este o formă de dezbatere publică) cu tema: Timişoara inspiră: opriţi poluarea aerului acum!, în data de 8 noiembrie 2011, la care au fost prezenţi peste 100 de participanţi.

În raportul final al experţilor, propunerile depozanţilor pentru reducerea poluării aerului se pot clasifica în cinci categorii de interes: măsuri pentru reabilitarea zonelor verzi (extinderea şi re‑

abilitarea celor existente); privind transportul în comun (dezvoltarea sa; implementarea de alterna‑tive ecologice); privind şantierele de construcţii şi marii poluatori (obligaţii sporite pentru aceştia şi operaţionalizarea planurilor de control a lor); privind salubrizarea (reanalizarea programului, modernizare); măsuri cu caracter general valabil (finanţarea de către autorităţi – din surse proprii sau atrase – a unor studii pentru identificarea cau‑zelor poluării şi a studiilor de impact asupra stării de sănătate a locuitorilor zonei metropolitane; educarea populaţiei etc.).

Comisia de experţi recomandă autorităţilor lo‑cale să ţină cont în activitatea lor specifică şi de soluţiile identificate de depozanţi.

În prezent, organizatorii depun eforturi ca re‑zultatele/concluziile audierii să fie baza unor noi Hotărâri de Consiliu Local (HCL) care să conducă la îmbunătăţirea calităţii vieţii în Timişoara.

Pentru detalii, sunteţi invitaţi să consultaţi ma‑terialele specifice postate pe:

http://timisoarainspira.blogspot.com/ şi www.transparenta.ro (audieri publice).

sanda Valeria CRAIA secretar în cadrul Clubului de Afaceri Romano‑Olandez MATRIX, Timişoara

datorită unei pante mai reduse, fie unui consum de apă redus, Aquatim intervine cu spălări şi curăţări periodice. Pentru reţinerea mirosului din reţeaua de canalizare, în ultimii ani s‑au construit receptori de ape pluviale prevăzuţi cu gardă hidraulică, care are rolul de a impiedica degajarea gazelor.3. Fântânile arteziene, metode de reducere a poluării aerului datorate traficului rutier

Dacă ne referim la măsuri de reducere a poluării aerului datorate traficului rutier, Aquatim are în administrare şi exploatare fântâna arteziană cu punctele cardinale. Înconjurată de o fâşie verde de gazon, fântâna este ca o oază de prospeţime pentru atmosfera încordată a traficului timişorean. În afara efectului reconfortant şi răcoritor, în zilele toride de vară, fântâna are şi rolul de purificare a aerului din zonă prin aderarea prafului la particulele fine de apă.

4. Folosirea tehnologiilor noi, nepoluanteTehnologiile noi, echipamentele şi procedurile

de lucru implementate la Aquatim au şi scopul de a reduce impactul asupra mediului înconjurător. Acestea presupun reducerea şi neutralizarea emisiilor de gaze şi de particule pe întreg procesul de producţie tehnologică atât pentru apa potabilă, cât şi pentru apa uzată. Mai mult, la Staţiile de tratare a apei potabile există echipamente de ultimă generaţie de neutralizare a clorului gazos, în cazul unei poluări accidentale.5. Analiza factorilor organizaţionali în vederea reducerii emisiilor de carbon la locul de muncă.

Aquatim este singura companie din România implicată într‑un proiect internaţional care examinează comportamentele sustenabile de la locul de muncă în diferite ţări europene. Proiectul LOCAW – Low Carbon at Work: Modelling agents and organisations to achieve transition to a low carbon Europe (Emisii reduse de carbon în procesul muncii: Modelarea agenţilor şi organizaţiilor în realizarea tranziţiei spre o Europă cu emisii reduse de carbon) – va analiza practicile cotidiene la locul de muncă, precum şi factorii care facilitează sau împiedică tranziţia spre modele durabile de producţie şi consum. Proiectul a început la 1 ianuarie 2011 şi se va desfăşura pe o perioadă de 3 ani. Finanţarea este asigurată prin fonduri europene, bugetul fiind de 1,5 milioane de Euro.

Cristina BORCA Biroul Comunicare şi relaţii publice

aquatim protejează calitatea aerului

Nr. 11 (27) s Noiembrie 2011

La începutul lunii noiembrie, Aquatim a găzduit, la sediul central, o masă rotundă

pe tema reabilitării şi refuncţionalizării turnului de apă de pe str. Gheorghe Bariţiu, aflat în administrarea societăţii.

Evenimentul a fost prilejuit de o expoziţie de planşe reprezentând propuneri pentru proiectul de reabilitare a turnului, realizate de studenţi din anul V de la Facultatea de Arhitectură din cadrul Universităţii Politehnica. Planşele au fost expuse timp de o lună la parterul societăţii spre a fi admirate de toţi cei care trec pragul companiei în fiecare zi. Tema proiectului a fost Refuncţionalizarea turnului de apă din Iosefin, realizat în cadrul disciplinei Restaurări, sub îndrumarea profesorilor coordonatori conf. dr. arh. Liliana Roşiu şi asist. arh. Romeo Szorad. Ideea organizării unei expoziţii cu lucrările studenţilor

Turnul din Iosefin – Muzeu al apei, proiectul studentului Eugen Bendariu

apă, marca armaNiGiorgio Armani a fost unul din partenerii

oficiali ai salonului anual de artă fotografică de la Paris, desfăşurat între 10‑13 noiembrie. Cu sprijinul său, a fost organizată, pentru prima oară la această manifestare, o expoziţie care a adus laolaltă lucrări de la trei muzee mari din New York, Londra şi Lausanne. Totodată, designerul italian a prezentat, la Paris Photo 2011, „Aqua”, o expoziţie de fotografii pe tema apei, împrumutate de la muzeele mai sus menţionate sau sugerate de acestea. Vizitatorii s‑au putut întâlni, spre exemplu, cu peisajele lui Harry Callahan şi Sugimoto, o colecţie de imagini în care apa este elementul dominant ‑ ţărmuri aproape pustii, întinderi nesfârşite de apă sau orizonturi marine învăluite în ceaţă.

Apa, element primordial, vital şi omniprezent este o temă preferată pentru Armani, preluată şi în preocupările şi acţiunile sale sociale. Designerul

italian a finalizat de curând proiectul „Apă pentru viaţă” (eng. Aqua for life) prin care, împreună cu organizaţia Green Cross International a pus la dispoziţia unor comunităţi din Ghana, peste 43 milioane de litri de apă potabilă.

Din campania online de promovare a proiectului, derulată în mare parte prin reţeaua socială Facebook, se pot afla cu uşurinţă câteva cifre cheie: instalaţii de alimentare cu apă în 16 comunităţi, 27.000 beneficiari şi o simplă formulă financiară ‑ 100 litri de apă egal o sticlă de parfum „Aqua di Gio”.

Comunităţile beneficiare au fost identificate de către Green Cross International şi filiala acesteia din Ghana, cu ajutorul agenţiilor guvernamentale naţionale din domeniile apei şi sănătăţii. La selecţie, au fost luate în considerare cantitatea de apă disponibilă pe cap de locuitor, sursele şi starea sistemelor de alimentare cu apă existente, incidenţa bolilor cu transmitere prin apă, probabilitatea ca localitatea respectivă să beneficieze în viitor de alte investiţii în infrastructura de alimentare cu apă şi fezabilitatea proiectelor propuse. Nu în ultimul rând, a contat şi acceptul populaţiei şi disponibilitatea oamenilor de a urma un program de instruire şi a se implica pe viitor în întreţinerea instalaţiilor. Astfel, au fost vizate mici comunităţi rurale sau urbane care nu au reţele de alimentare cu apă potabilă şi nici nu sunt incluse într‑un program de investiţii în viitorul apropiat. Proiectul va continua în 2012.

În termeni de marketing, povestea se poate reformula astfel. Pe de–o parte, avem o marcă de renume şi un produs cunoscut, dar care nu mai e de mult o noutate şi, pe de altă parte, necesitatea

prezenţei în atenţia publică. Programele de responsabilitate socială corporatistă cu multiplele lor implicaţii în viaţa comunităţii, de la sprijinul pentru cauzele sociale, până la susţinerea proiectelor artistice sunt modul în care companiile aleg tot mai mult să‑şi facă numele cunoscut. Mediul virtual şi preferinţa pentru reţelele sociale duc la o propagare rapidă şi eficientă a informaţiei. Şi până la urmă, indiferent de miza iniţială, sensul adevărat şi corect al carităţii, al facerii de bine, de a da cuiva ceea de ce are nevoie în momentul în care are nevoie, este păstrat.

Loredana LEORDEANBiroul Comunicare şi Relaţii Publice

maSă rotuNdă peNtru reabilitarea turNului de apăa aparţinut doamnei profesor Roşiu, considerând că munca depusă de tineri de‑a lungul unui an de studiu merită văzută şi apreciată şi de personalul din Aquatim, cu atât mai mult cu cât turnul de apă face parte din istoria alimentării cu apă a oraşului şi, deci, şi din istoria companiei.

„Acest gen de lucrări au rolul de a‑i învăţa pe viitorii arhitecţi care sunt etapele de urmat în proiectele de reabilitare a clădirilor istorice şi de a‑i familiariza cu intervenţiile necesare protejării patrimoniului construit. În cadrul disciplinei alegem subiecte reale, cu probleme, dar care pot fi îmbunătăţite. Propunem lucrări care să prelungească viaţa monumentelor istorice şi să le pună în valoare”, a explicat doamna Roşiu.

Turnul de apă – muzeu al ştiinţei sau loc de distracţii?

Studenţii şi‑au prezentat proiectele cu entuziasm şi multă siguranţă în faţa unei audienţe formată din reprezentanţi ai Primăriei Municipiului Timişoara, ai Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional a Judeţului Timiş, ai Inspectoratului Judeţean în Construcţii Timiş, ai Facultăţii de Hidrotehnică şi Facultăţii de Construcţii de la Universitatea Politehnica Timişoara şi ai Aquatim.

Prin modul în care şi‑au prezentat proiectele, studenţii au dovedit că acestea au fost pregătite temeinic, cu seriozitatea unui viitor arhitect, iar imaginaţia şi fantezia i‑au ajutat să creeze lucrări deosebite. Unul dintre studenţi, Dan Lăscoiu, a propus un Muzeu al Ştiinţei şi Tehnologiei, care să mai includă o cafenea‑media, loc de joacă pentru copii, iar în vârf, un punct de belvedere de unde să poată fi admirat oraşul cu diverse instrumente.

Un altul, Eugen Bendariu, a propus ca turnul din Iosefin să găzduiască un muzeu interactiv al apei pentru copii, o ceainărie şi un restaurant, la parter, cu terasă de vară. Colega lor, Flavia Toma, propune pentru revitalizarea turnului expunerea unor machete teleghidate ale bărcilor care au navigat pe Canalul Bega. Teodor Butnărescu, un alt tânăr student, şi‑a imaginat un turn de distracţii pentru copii: mingi colorate, marionete, tobogane, iar în partea de sus, un punct de belvedere şi o cafenea pentru relaxarea părinţilor.

Cea mai neobişnuită idee de refuncţionalizare a turnului a avut‑o studentul Cristian Trincă. El şi‑a imaginat la interior un perete de căţărare, cel mai înalt din ţară, unde pasionaţii ar putea să exerseze şi să organizeze concursuri internaţionale. Pentru ca tabloul să fie complet, a propus şi amenajarea unui centru Spa. Ultima prezentare i‑a aparţinut studentei Oana Corici, care a vizat transformarea turnului de apă într‑un Aquarium, cu magazin pentru pescari, acvarii, mic magazin de suveniruri şi un punct de belvedere în vârf.

Directorul Aquatim, domnul Ilie Vlaicu, şi‑a arătat deschiderea faţă de colaborarea cu studenţii de la Facultatea de Arhitectură pentru identificarea soluţiilor care se dovedesc că pot aduce un plus de valoare turnului. El a lansat ideea de a include cele două turnuri de apă într‑un circuit turistic al oraşului, ori, dacă există persoane care doresc să investească în ele, monumentele pot primi o valoare comercială.

Scopul discuţiilor purtate în cadrul mesei rotunde este de a stabili posibilitatea refuncţionalizării monumentului, având la bază ideile avansate de studenţi în proiectele expuse.

Oana HORTOPANBiroul Comunicare şi relaţii publice

Refunctionalizare, Turn de apa Iosefin, Timisoara

N

h=2.40

±0.00

+0.72

C T S =-0.35 2.40

h=2.60

2.58

1.30A A

C T S =-0.35

-1.9

C T S =-0.35

C T S =-0.35

C T S =-0.35

-0.25

-0.25

4,00

4,04

1,13

1,20 1,69

1,02 2,77

4,59

0,90

0.20

2.10

Turnul ofera spatii pentru diverse tipuri de activitati: spatii expo temporare si permanente, sali de seminarii, conferinte, vanzari de carte si lucrari de arta, diverse evenimente sociale si culturale, impletite in paralel cu posibilitatea vizitarii turnului si a punctului de belvedereSi astfel diferite programe se completeza si se intrepatrund reciproc pentru a deveni sustenabile. 2 etaje pentru ceainarie, cofetarie Un etaj pentru evenimente, seminarii si conferinte. 1 etaj sala multifunctionala- expozitii temporare 1 etaj pentru depozitarea materialului util muzeului 3 etaje pentru organizarea muzeului. 1 etaj belvedere

Turnul de apa este amplasat pe strada Gheorghe Baritiu , la intersectia cu splaiul Tudor Vladimirescu.Accesul se realiza de

pe Gheorghe Baritiu. Pentru o mai buna legatura cu spatiul verde paralel cu Bega su cu pietonalul de legatura cu centrul, s-a deschis un nou acces spre Tudor Vladimiresac.Acest acces este marcat printr-o scara ce se deschide ca un evantai spre Bega, atragand oamenii inspre ea, Este flancata de terasa-mente –jardiniere, care impreuna cu scara ofera monumentalitate accesului pe sit.Din punct de vedere al interventiilor asupra turnului de apa din Iosefin, s-a tinut cont de statutul sau de monument istoric, astfel s-au pastrat caracteris-ticile sale valoroase, evidentiindu-le. Elementele care au fost eliminate si care nu au valoare arhitecturala sunt: usa metalica de la intrare inlocuieste pe cea originala. Din punt de vedere stilis-tic nu se incadreaza. Functional nu este practica, se manevreaza cu greu. Elementele care sunt pastrate:Volumetria – nu s-au facut interventiiFatada – s-a pastrat intocmai caracteristicile ei.Cele 3 conducte cu apa interioare ce duc la cele 2 bazine din structura superioara.Rezervorul de apa – a fost pastrat in intregime. El este elementul care defineste programul arhitectural, si deci cel mai reprezentativ.Scara metalica din interiorul rezervorului.

Bendariu EugenAn V, Sem. II

Proiectrestaurare

Plan situatie + Plan parter Scara 1:100

Refunctionalizare, Turn de apa Iosefin, Timisoara

N

h=2.40

±0.00

+0.72

C T S =-0.35 2.40

h=2.60

2.58

1.30A A

C T S =-0.35

-1.9

C T S =-0.35

C T S =-0.35

C T S =-0.35

-0.25

-0.25

4,00

4,04

1,13

1,20 1,69

1,02 2,77

4,59

0,90

0.20

2.10

Turnul ofera spatii pentru diverse tipuri de activitati: spatii expo temporare si permanente, sali de seminarii, conferinte, vanzari de carte si lucrari de arta, diverse evenimente sociale si culturale, impletite in paralel cu posibilitatea vizitarii turnului si a punctului de belvedereSi astfel diferite programe se completeza si se intrepatrund reciproc pentru a deveni sustenabile. 2 etaje pentru ceainarie, cofetarie Un etaj pentru evenimente, seminarii si conferinte. 1 etaj sala multifunctionala- expozitii temporare 1 etaj pentru depozitarea materialului util muzeului 3 etaje pentru organizarea muzeului. 1 etaj belvedere

Turnul de apa este amplasat pe strada Gheorghe Baritiu , la intersectia cu splaiul Tudor Vladimirescu.Accesul se realiza de

pe Gheorghe Baritiu. Pentru o mai buna legatura cu spatiul verde paralel cu Bega su cu pietonalul de legatura cu centrul, s-a deschis un nou acces spre Tudor Vladimiresac.Acest acces este marcat printr-o scara ce se deschide ca un evantai spre Bega, atragand oamenii inspre ea, Este flancata de terasa-mente –jardiniere, care impreuna cu scara ofera monumentalitate accesului pe sit.Din punct de vedere al interventiilor asupra turnului de apa din Iosefin, s-a tinut cont de statutul sau de monument istoric, astfel s-au pastrat caracteris-ticile sale valoroase, evidentiindu-le. Elementele care au fost eliminate si care nu au valoare arhitecturala sunt: usa metalica de la intrare inlocuieste pe cea originala. Din punt de vedere stilis-tic nu se incadreaza. Functional nu este practica, se manevreaza cu greu. Elementele care sunt pastrate:Volumetria – nu s-au facut interventiiFatada – s-a pastrat intocmai caracteristicile ei.Cele 3 conducte cu apa interioare ce duc la cele 2 bazine din structura superioara.Rezervorul de apa – a fost pastrat in intregime. El este elementul care defineste programul arhitectural, si deci cel mai reprezentativ.Scara metalica din interiorul rezervorului.

Bendariu EugenAn V, Sem. II

Proiectrestaurare

Plan situatie + Plan parter Scara 1:100

Responsabil număr: Oana HORTOPAN

Har

ry C

alla

han,

Wat

er’s

edge