Lab.7-D.Teh

Semestrul II, 2014-2015, D.Teh. lab.7

1 vladac-uvab.webnode.ro

CONSTRUCIA ELEMENTELOR DE ORIENTARE REGLABILE, AUTOREGLABILE I MOBILE

Reazeme reglabile

Elementele de orientare reglabile sunt caracterizate prin faptul ca permit reglarea intre

anumite limite a distantei de la corpul dispozitivului la suprafata de orientare. Aceste

elemente se utilizeaza pentru orientarea pe suprafete (plane, cilindrice, etc.) caracterizate

prin:

- Abateri dimensionale mari (dimensionale, de forma, de pozitie relativa) cum ar fi cazul pieselor turnate sau forjate, prelucrate sau neprelucrate;

- Forma geometrica apropiata, specifica familiilor de piese, in cazul tehnologiilor de grup; - Uzura mare ce necesita a fi compensata.

Pentru compensarea acestor caracteristici unul dintre reazemele fixe ale bazei de orientare

se inlocuieste cu un reazem reglabil, numai in cazuri speciale utilizandu-se mai multe

reazeme reglabile pe aceeasi baza. Constructiv exista o mare varietate de reazeme reglabile.

Clasificarea reazemelor reglabile se realizeaza dupa cum urmeaza:

Dupa forma suprafetei de orientare: - Pentru suprafete plane - Pentru suprafete cilindrice - Pentru alte suprafete

Dupa principiul de reglare: - Surub-piulita - Pana-surub

Dupa forma suprafetei active de contact: - Plana - Bombata, sferica - Inelara - Dreapta - Punctiforma

Reazeme reglabile tip urub-piuli

Au cea mai larga pondere de intrebuintare datorita usurintei in exploatare si a simplitatii

constructive. Principiul de reglare a cotei se bazeaza pe deplasarea axiala a surubului dintr-o

cupla cinematica surub-piulita.

Cateva solutii constructive de reazeme reglabile mai des utilizate sunt prezentate in fig.1.

reazemele propriu-zise (1) sunt asamblate prin filet intr-o bucsa (3), rigidizata la randul ei in

corpul dispozitivului (5). De regula, dupa stabilirea inaltimii necesare H, reazemul reglabil

(1) se blocheaza. Constructia din fig.1.a-d prezinta un cep de reazem care se antreneaza in

miscarea de rotatie pentru reglarea cotei H.



Fig.1 Constructii de reazeme reglabile cu cep

Constructiile din fig.1.d-f prezinta particularitatea ca piulita se roteste iar cepul de reazem

este blocat, deplasandu-se doar axial.

Cepul de reazem plat (fig.1.a) se utilizeaza pentru suprafete plane prelucrate, in timp ce

cepurile bombate (fig.1.b, d-f) se utilizeaza pentru suprafete brut prelucrate sau neprelucrate,

in general plane.

Cepul randalinat (fig.1.c) se utilizeaza pentru piese de dimensiuni mari sau tubulare,

adesea pentru prelucrari de alezaje axiale cepului, oferind acces burghiului sau alezorului

(fig.2.a).

Constructiile de reazeme reglabile nu sunt standardizate, ci doar constructia cepului

reglabil: STAS 8880-70 si STAS 8883-70, pentru reazemele din fig.1.b si 2.b.

Fig.2 Constructii particulare de reazeme reglabile



Constructia unui cep reglabil pentru suprafete cilindrice este prezentata in fig.3, similar

reazemului din fig.1.d cu deosebirea ca pe capatul cepului reglabil (1) se gaseste o prisma (6).

Un exemplu de utilizare a reazemului reglabil este prezentat in fig.4.

Fig.3 Reazem reglabil cu cep pentru suprafete

cilindrice Fig.4 Varianta de utilizare a reazemelor reglabile

Reazeme reglabile tip pan-urub

Sunt utilizate pentru rezemarea pe suprafete de intindere mai mare, in general prelucrate.

Fata de reazemele tip surub-piulita, aceste reazeme sunt caracterizate printr-o rigiditate

sporita.

Reazemele tip pana-surub mai sunt cunoscute si sub denumirea de placute reglabile, ca

urmare a formei suprafetei de contact cu semifabricatul.

Constructia reazemelor caracteristice se poate urmari in fig.5. placutele propriu-zise (1)

sunt executate cu suprafata inferioara inclinata sub unghiul . Cota H se regleaza prin rotirea surubului (2) - fig.5.a sau a piulitei (3) fig.5.b. placuta (1) fig.5.a este retinuta in canalul din corpul dispozitivului (4) cu ajutorul surubului (3) in canal, placuta formeaza un ajustaj cu

joc.

Fig.5 Constructia reazemelor reglabile tip pana-surub



Arcul (5) fig.5.b are rolul de a readuce placuta in pozitia initiala atunci cand se desface piulita (3). Din punct de vadere functional, reazemele reglabile trebuie sa prezinte stabilitatea

in functionare. Deci unghiul de inclinare a placutei trebuie sa fie stabilit astfel incat sa existe conditia de autoblocare (fig.6):

+ 2 > 0 (1)

Fig.6 Indeplinirea conditiei de autoblocare

Dar, componenta orizontala H din placuta se poate determina daca se are in vedere ca V =

P, iar

= (1 ) = (1 ) (2) 2 = 2 (3)

unde 1 = arctg 1 si 2 = arctg 2, reprezinta unghiul de frecare dintre placuta si corpul dispozitivului, respectiv dintre semifabricat si placuta.

Asadar, relatia (1) devine:

[(1 ) + 2] > 0 (4)

Cum in timpul lucrului P > 0, rezulta ca si valoarea celui de-al doilea termen trebuie sa

fie pozitiva, deci:

(1 ) + 2 > 0 (5)

de unde se obtine conditia de blocare a placutei in timpul functionarii. Prin urmare este

necesar ca unghiul placutei sa fie mic, cea ce implica o cursa verticala

< 1 + 2 (6)

de reglare a dimensiunii H foarte mica:

= 0 (7)

in care h0 reprezinta cursa pe orizontala a surubului.

Reazeme reglabile cu prisme

Sunt utilizate, in general, in cadrul tehnologiilor de grup pentru constituirea dispozitivelor

de grup sau specializate, care permit reglarea domeniului tipodimensional de prelucrare.

Reglarea se face cu ajutorul unor suruburi.



De regula, modificarea domeniului tipodimensional se face in planul de siimetrie al

prismei, care ramane fix. Solutiile constructive de prisme reglabile mai des inlatnite in

industrie sunt prezentate in fig.7.

Fig.7 Constructia reazemelor reglabile tip prisma

Reglarea pozitiei prismei se face utilizand doua suruburi (fig.7.a) in cazul dimensiunilor

mari, cu un surub (fig.7.b, c) in cazul dimensiunilor mai reduse. Blocarea prismei in pozitia

de prelucrare se poate realiza prin utilizarea unor suruburi (2) montate in gauri alingite

(fig.7.a-b) sau prin efectul de pana (fig.7.c)

In cazul dimensiunilor mici se recomanda varianta constructiva din fig.8.b, d. Pentru

ghidare, cota B se realizeaza intr-un ajustaj cu joc mic. Prismele late se ghideaza in canal

(fig.8.a)

Fig.8 Ghidarea reazemelor reglabile tip prisma

Prisma (1) se poate deplasa in directia planului de simetrie prin ghidarea in corpul

dispozitivului (3) intr-un canal corespunzator sau printr-un locas realizat de bridele de

conducere (fig.8.c) sau de ghidajul special (fig.8.d).

Pentru a se realiza apasarea prismei de prelucrat si pe realemul plan (fig.9), fetele active

ale prismelor active se realizeaza cu o usoara inclinare = (5 ... 10).

Fig.9 Inclinarea fetelor active ale prismelor reglabile



Prin componenta F2 se produce fixarea suplimentara a piesei in raport cu baza de asezare:

2 = 1 (8)

2 = cos

2 (9)

unde este unghiul prismei.

Reazeme autoreglabile

Elementele de orientare autoreglabile sunt caracterizate prin posibilitatea de autoasezare

in functie de forma geometrica sau precizia suprafetei de orientare a semifabricatului.

Aceasta proprietate se datoreaza unei mobilitati limitate in raport cu punctul fix al corpului

dispozitivului.

Reazemele autoreglabile pot face contact cu semifabricatul prin doua sau trei puncte, dar

ca urmare a faptului ca autoreglarea se realizeaza doar in raport cu un punct fix, preiau

semifabricatului numai un singur grad de libertate. De regula se utilizeaza cate un reazem

autoreglabil pe o baza de orientare, care poate inlocui partial reazemele fixe (baze de asezare

si de ghidare) sau chiar total (baze de sprijin).

Domeniul de utilizare al reazemelor autoreglabile cuprind piesele prevazute pe suprafata

de orientare cu:

- Abateri dimensionale mari: denivelari, praguri, trepte; - Abateri de pozitie relativa dintre suprafetele de orientare.

De exemplu, in cazul prelucrarii canalului din fig.10, intr-o piesa plina, baza de sprijin

necesara prelucrarii translatiei axiale poate fi materializata indiferent de pozitia relativa dintre

suprafata de asezare principala si cea de sprijin. Daca piesa de prelucrat este tubulara, este

nevoie de un reazem autoreglabil pentru a preveni abaterea , de la perpendicularitate, conform fig.11.

Fig.10 Utilizarea prismelor normale la prelucrarea

unui canal intr-o piesa plina

Fig.11 Utilizarea unui reazem autoreglabil tip calota

sferica

Pentru orientarea semifabricatului din fig.12.a, constrituirea bazei de asezare se face prin

dispunerea celor trei puncte de reazem echidistant pe bratele piesei. In cazul figurii 12.b, cele

trei puncte de reazem nu pot fi plasate echidistant, piesa avand patru brate. Se recurge la



utilizarea unui reazem autoreglabil, care sustinand piesa pe doua brate, inlocuieste, prin

oscilatie, punctul teoretic de contact de pe axa y-y.

Fig.12 Utilizarea diferita a reazemelor de orientare in functie de baza de asezare a pieselor prelucrate

Clasificarea reazemelor autoreglabile se poate face astfel:

Dupa suprafata de orientare a semifabricatului: - pt. suprafete plane - pt. suprafete cilindrice

Dupa numarul punctelor de contact: - duble - triple

Dupa constructie: - cu calota sferica - cu pana disc - cu parghie-plunjer - cu pana-plunjer

Reazeme autoreglabile cu calot sferic

Ca urmare a posibilitatii de autoasezare in raport cu centrul calotei sferice, aceste

reazeme, de regula, sunt triple. Cele trei punctie de contact reazem-semifabricat sunt

achidistant plasate pe suprafata de reazem.

Constructiile tipice de reazem tip calota sferica sunt prezentate in fig.13. Un locas sferic

de raza R si adancime h este introdusa calota (3) fig.13.a, care este retinuta prin surubul (2). Autoasezarea este permisa de existenta celor trei rotatii posibile, intr-un domeniu limitat, ale

calotei sferice.

Fig.13 Constructia reazemelor autoreglabile cu calota sferica



Pentru a preintampina blocarea calotei in locasul sau, se recomanda ca intre h si R sa

existe relatia:

1

3

2

3 (10)

O functionalitate mai buna o prezinta solutiile constructive din fig.13.b, c, care au inelele

de cauciuc (4) intre elementul mobil (calota 3) si cel fix (surubul 2) sau capacul (5).

Tot pe acelasi principiu functioneaza si reazemul din fig.14. Acest caz prezinta reazemul

(4) sprijinit pe o bila (1), iar retinerea in pozitia corecta a reazemului realizandu-se prin

inelele de cauciuc (2) si suruburile (3).

Fig.14 Reazem autoreglabil cu sprijin pe sfera

Fig.15 Alte constructii de reazeme autoreglabile

Pentru o executie mai simpla si in cazul unor reazeme relativ usor incarcate cu eforturi de

prelucrare , se recomanda:

- Locasul conic din corpul dispozitivului (fig.15.a); - Locasul sferic cu R > R1 (fig.15.b)

Reazeme autoreglabile cu pan-disc

Principiul de functionare al reazemului autoreglabil tip pana-disc este prezentat in fig.16

si este reprezentat de oscilarea reazemului in jurul unei drepte ca urmare a faptului ca, in

general, raza R a penei disc este egala cu raza canalului. Pana este retinuta in canal de stiftul

(3) intre marimea razei si adancimea canalului h respectandu-se relatia (10).

Contactul dintre reazem si suprafata semifabricatului se face in doua puncte, deci

reazemul disc este un reazem dublu. Constructia unui reazem autoreglabil pana-disc utilizat

pentru suprafete cilindrice este prezentat in fig.17. Suprafata activa a reazemului (1) este sub

forma de prisma si poate oscila in locasul cilindric existent in corpul dispozitivului (2). Prin

bucsa (3), fixata in corp, trece reazemul mobil (4) prin care se preia piesei de prelucrat

translatia in lungul axei prismei.



Fig.16 Conditia de constructie a reazemelor

autoreglabile cu pana-disc Fig.17 Constructia reazemelor autoreglabile cu pana-

disc pentru suprafete cilindrice

Reazeme autoreglabile cu plunjer

Principiul de functionare este similar acelora cu pana-disc. Contactul dintre semifabricat

si reazem se face prin intermediul a doua plunjere ghidate in corpul dispozitivului.

Fata ce constructiile studiate anterior, reazemele autoreglabile cu plunjete permit

acoperirea unor game dimensionale mai mari de abateri, denivelari sau praguri. Totusi,

necesita un gabarit constructiv mai mare.

Fig.18 prezinta doua solutii constructive de rezeme autoreglabile cu parghie-plunjer. In

fig.18.a plunjerele (1, 8) sunt ghidate in bucsele (2, 9), presate in corpul dispozitivului (3) si

se sprijina pe parghia oscilanta (4), articulata pe boltul (7). Bucsele (10), introduse presat pe

reazeme si cu joc pe bucsale (2, 9), au rolul de protectie a suprafetei de ghidare a plunjerelor.

Arcul lamelar (5) ajuta la mentinerea echilibrului parghiei cand sistemul nu este solicitat.

Fig.18 Constructia reazemelor autoreglabile cu plunjer

Reazemul din fig.18.b se deosebeste de primul prin faptul ca, efortul preluat de reazem nu

mai este transmis boltului, ci direct corpului dispozitivului prin parghia (5). Aceasta este

sprijinita prin portiunea sferica centrala.

Un reazem autoreglabil cu parghie si plunjere este prezentat in fig.19. in acest caz,

descarcarea boltului (3) de eforturi se face prin cepul (1). Parghia (2) este ghidata lateral in

corpul dispozitivului.



Fig.19 Reazem autoreglabil cu parghie si

plunjer Fig.20 Reazem autoreglabil cu pana-plunjer

Constructia unui reazem autoreglabil cu pana-plunjer este prezentata in fig.20.

autoreglarea plunjerelor (3, 5) este obtinuta ca urmare a sprijinirii pe suprafata inclinata

(pana) existenta in plunjerul (2). Unghiul de inclinare al penei este 45, pentru a asigura

deplasarea constanta pe cele doua directii. Ghidarea plunjerelor se face prin ajustaje cu joc d,

d1. Capacul (4) si dopul (6) au doar rol protector.

Pentru a asigura o durabilitate mai mare in exploatare, cele doua plunjere (3, 5) se vor

monta in corp prin intermediul unor bucse (fig.18, 19)

Reazeme mobile

Elementele de orientare mobile, in general, pe o directie au ca scop:

- compensarea unor abateri dimensionale intre suprafete de orientare (fig.21.a) - realizarea spatiului necesar introducerii sau extragerii semifabricatelor pe elementele

de orientare (fig.21.b)

- evitarea supraorientarii semifabricatului - realizarea fortei de strangere a semifabricatului (fig.22, 23)

Fig.21 Reazeme mobile pentru compensarea abaterilor sau realizarea spatiilor suplimentare

Fig.22 Reazem mobil pentru realizarea fortelor de

fixare Fig.23 Reazem mobil cu dorn conic



De exemplu, toleranta TL corespunzatoare distantei dintre cele doua suprafete cilindrice de

rezemare ale piesei din fig.21.a, impune pentru o orientare corecta, mobilitatea uneia dintre

cele doua prisme. Mult mai frecvente sunt cazurile cand mobilitatea prismei este necesara pe

directia planului de simetrie (fig.22).

In cazul prelucrarii pieselor orientate intre varfuri este necesara mobilitatea axiala din

doua motive:

- pt. realizarea spatiului necesar introducerii piesei intre varfuri, deoarece in timpul lucrului Lp > Ld (fig.21.b)

- pentru realizarea fortei de fixare a piesei intre varfuri

In general, fixarea prin intermediul prismelor necesita constructii de subansamblu cu

prisme mobile. Constructia prismelor mobile este prezentata in fig.24, iar cateva subansamble

cu prisme mobile se gasesc in fig.25.

Constructiile din fig.24, difera prin forma canalului de antrenare:

- in primul caz, prisma este retinuta de surubul de antrenare prin intermediul unei sigurante inelare;

- in al doilea caz, surubul de antrenare se introduce in prisma ca urmare a canalului de latime a.

Fig.24 Constructia prismelor mobile

Constructia caracteristica a subansamblului ce utilizeaza prismele mobile din fig.24 este

prezentata in fig.25.a. Prisma este ghidata lateral (ajustaj cu joc al cotei B) printr-un ghidaj

propriu-zis (2) montat si centrat in mod corespunzator pe corpul dispozitivului.

Prisma mobila (1) din fig.25.b se gaseste sub actiunea arcului elicoidal (2) rezemat de

cepul (3). Aceasta varianta de prisma preia doar un grad de libertate piesei, nerealizandu-se

pentru fixare.

O constructie de prisma mobila speciala este prezentata in fig.25.c. Prisma (1) este

articulata si realizeaza strangerea piesei prin rotirea piulitei randalinate (3). Constructia mai

este cunsocuta si sub denumirea de subansamblu cu prisma rabatabila.

In cazul unor solicitari intense se recomanda blocarea prismei in pozitia de lucru. In acest

sens se poate recurge la utilizarea efectului de blocare realizat prin filetul surubului (fig.25.a,

c) sau efectul de blocare al penei (fig.26.a) sau chiar la utilizarea unor excentrici (fig.26.b).

Reazemele mobile se intalnesc si sub forma de dornuri sau bucse conice. Pentru ca piesa

din fig.23 sa fie centrata pe dornul (1) si, totodata, sa se aseze pe cepurile de reazem (3), este

necesar ca dornul sa fie mobil. Constructii similare se intalnesc si pentru bucse conice

mobile.



Fig.25 Constructia subansamblelor cu prisme mobile

Fig.26 Blocarea prismelor mobile



Anexa

Reazem urub-piuli cu cep bombat

Reazem cu prisma reglabila i un singur urub

Reazem autoreglabil cu sprijin pe sfer

Reazem autoreglabil cu plunjere



Reazem mobil cu dorn conic

Lab.7-D.Teh

Documents

Transcript of Lab.7-D.Teh