Lab.6-D.Teh

Semestrul II, 2014-2015, D.Teh .lab.6

1 vladac-uvab.webnode.ro

CONSTRUCIA REAZEMELOR

Reazeme fixe pentru supraete conice

Elementele caracteristice sunt bucsele si dornurile conice, in functie de forma suprafetei

de orientare interiara sau exterioara.

Bucele conice

In general, bucsele conice se clasifica dupa cum urmeaza:

Dupa lungime: - bucse lungi

- bucse scurte

Dupa forma suprafetei active: - bucse cu suprafata activa continua

- bucse cu suprafata activa discontinua

Dupa mobilitatea in raport cu piesa in timpul orientarii: - bucse fixe

- bucse mobile

Prin bucsele conice se pot prelua trei sau cinci grade de libertate daca este vorba despre

bucsele fixe, iar in cazul celor mobile se pot prelua cu cate un grad mai putin.

Spre deosebire de alte reazeme, bucsele, ca si dornurile conice, prezinta avantajul

pozitionarii corecte a tuturor semifabricatelor dintr-un lot de prelucrare, chiar daca toleranta

de executie a suprafetei de orientare este mare.

Bucsele lungi se utilizeaza de regula pentru orientarea semifabricatelor conice prelucrate

si preiau cinci grade de libertate. Bucsele scurte, care preiau trei grade de libertate, se

utilizeaza atat pentru suprafete conice cat si pentru suprafete cilindrice exterioare sau alte

suprafete. Solutii constructive de bucse conice sunt prezentate in fig.1.

Fig.1 Forme constructive de bucse conice

a b c



Forma constructiva este dependenta de raportul dintre diametrul mediu al suprafetei

conice utilizata pentru orientarea si lungimea sa.

Pentru dimensiuni mici, dm < (12 ... 15)mm, se construiesc bucse continue (fig.1.a).

Acestea prezinta dezavantajul ca nu pot fi curatate usor de aschii. Pentru dimensiuni medii,

dm < (15 ... 40)mm, bucsele se construiesc cu suprafata activa fragmentata (fig.1.b). Acestea

asigura totodata o precizie ridicata de orientare. Pentru dimensiuni mari, dm < (40 ... 50)mm,

bucsele se executa fara coada de montaj in corpul dispozitivului (fig.1.c). In acest caz,

centrarea si fixarea de face cu stift si suruburi.

Bucsele cu coada se monteaza in corpul dispozitivului direct sau cu ajutorul unor bucse

intermediare calite care sa confere durabilitate ridicata. Intre coada bucsei conice si corpul

sau bucsa intermediara se prevad ajustaje cu strangere. Cand raportul dm / H < 1, bucsele

conice pot prelua cinci grade de libertate.

In general constructiile de bucse conice, ca si cele de dornuri nu sunt normalizate. Pentru

proiectare se alege unghiul conului la valoarea conului piesei de prelucrat, iar marimea bucsei (d1 si d2, fig.2.a) se stabileste in functie de scopul urmarit: bucsa lunga sau bucsa

scurta.

Fig.2 Proiectarea bucselor conice

Conurile de reazem

In categoria conurilor de reazem se gasesc, in general:

Dornuri conice;

Bolturi conice;

Varfurile rotative

a b c



Din punct de vedere constructiv, dornurile nu se deosebesc, in general, de bolturi.

Notiunea de dorn se utilizeaza cand piesele de rotesc, iar notiunea de bolt se utilizeaza pentru

cazul pieselor stationare sau deplasabile liniar.

Dornurile si bolturile conice se deosebesc de varfuri, de regula, prin portiunea de montare

in corpul dispozitivului. Clasificarea acestor reazeme este similara cu cea a bucselor de

reazem conice.

Principalele tipuri constructive de bolturi si dornuri conice sunt prezentate in fig.3. Un

exemplu de bolt conic scurt cu suprafata activa continua, utilizat pentru orientarea pe

suprafete conice scurte este prezentat in fig.3.a. Un bolt conic scurt este considerat elementul

ce indeplineste conditia:

Fig.3 Variante constructive de bolturi si dornuri conice

De asemenea, atunci cand valoric, dm < (25 ... 30)mm, se utilizeaza tot varianta mai sus

mentionata. Pentru dimensiuni mai mari se utilizeaza boltul conic cu suprafata activa

discontinua (fig.3.c). In cazul unor dimensiuni dm > (50 ... 80)mm se recomanda utilizarea

unor bolturi cu gaura centrala realizata prin forjare (fig.4). Suprafetele lungi sunt orientata pe

bolturi conice lungi care preiau cinci grade de libertate (fig.3.b).

Fig.4 Bolturi realizate prin forjare

a

b

c



Montarea bolturilor si dornurilor se poate face direct, in limita unui ajustaj cu strangere

sau cu ajutorul unor bucse intermediare, presate in corpul dispozitivului. Pentru proiectarea

bolturilor si dornurilor sunt valabile recomandarile prezentate la bucsele conice.

Vrfurile de centrare

Au suprafata activa conica si sunt utilizate la orientarea semifabricatelor lungi pentru

operatii de strunjire sau rectificare rotunda, dar si pentru prelucrari statice (frezare, gaurire,

mortezare, danturare).

Varfurile pot fi clasificate astfel:

Dupa forma suprafetei active: o Continua o Discontinua (fragmentata) o Obisnuite (varfurile de centrare propriu-zise)

Dupa constructie: o Universale o Rotative o Speciale

Dupa functionalitate o Libere (flotante) o Fixe o Mobile

Principalele variante constructive de varfuri obisnuite de centrare sunt prezentate in fig.5.

Astfel, varful cu suprafata activa continua (fig.5.a) este utilizat in cazul dimensiunilor mici.

Tot pentru dimensiuni mici se utilizeaza si varful din fig.5.b, dar acesta prezinta avantajul ca

permite si prelucrari frontale.

Fig.5 Variante constructive de varfuri de centrare



Pentru dimensiuni de semifabricate mari sau pentru piese tubulare se utilizeaza varful din

fig.5.c. Pentru marirea coeficientului de frecare cu semifabricatul, suprafata activa a varfului

se realizeaza sub forma tronconica discontinua (fig.5.d-f), acestea fiind utilizate in cazul

orientarii suprafetelor cilindrice interioare neprelucrate. Aceste variante de varfuri cu

suprafata activa discontinua servesc si la antrenarea in miscare a pieselor.

Varfurile obisnuite pot fi fixe, cand pot prelua trei grade de libertate sau mobile, cand pot

prelua doua grate de libertate.

Pentru prelucrari pe strunguri, de exemplu, se utilizeaza doua varfuri de centrare, unul fix

si celalat mobil (fig.6). varful [1] se monteaza in arborele principal al strungului si preia trei

grade de libertate. Varful [2] este montat in pinola papusii mobile. Mobilitatea acestuia

permite realizarea a foua functii: creeaza spatiul necesar introducerii si extragerii piesei de

prelucrat si dezvolta forta forta de fixare necesara strangerii piesei de prelucrat. Mobilitatea

este conferita de deplasarea axiala a pinolei.

Fig.6 Prinderea intre varfuri

In general, varfurile obisnuite au coada conica prin care se orienteaza si se fixeaza in

alizajul conic al arborelui principal sau al pinolei papusii mobile sau in corpul dispozitivului.

Fixarea in raport cu alezajul in care se monteaza se poate realiza direct sau prin intermediul

unor reductii. Transmiterea momentului de rotatie de la arborele principal la varf se face pe

baza efectului de blocare al fortelor de frecare ce iau nastere pe suprafata conica in contact.

Pentru regimuri intense de aschiere si mai ales pentru varfurile tronconice se face o fixare

suplimentara prin intermediul unor suruburi montate in gaurile filetate exeistente la capatul

cozii (fig.7).

Fig.7 Fixarea suplimentara a varfurilor de centrare

Varfurile de centrare simple din fig.5.a.c si fig.7 sunt standardizate conform STAS 2296-

74, de asemenea si reductiile conice sunt conforme cu STAS 2293-74.

Varfurile rotative de centrare sunt utilizate, in general, fixate in papusa mobila, pentru

prelucrari cu regimuri grele de lucru sau la turatii ridicate, cand apare pericolul unei uzuri

intense si chiar a deteriorarii varfului. Aceste varfuri pot fi universale si speciale.

Constructia varfului rotativ universal, STAS 7628-66, (fig.8) are cea mai larga utilizare,

atat la prelucrarea pieselor pline cat si la cele tubulare. Piesele sunt centrate prin intermediul



varfului conic (1) sprijinit pe rulmentii (3) si (4). Carcasa varfului (2) este terminata cu o

coada conica (con Morse CM) prin care se orienteaza in pinola papusii mobile.

Fig.8 Varf rotativ universal

Varfurile rotative speciale sunt utilizate pentru:

- Orientarea pieselor tubulare sau de dimensiuni mari (fig.9); - Masurarea fortelor de strangere dezvoltate prin varfuri dinamometrice (fig.10); - Prelucrari grele.

Constructia din fig.9 prezinta un varf simplu (1) sprijinit pe lagare de rostogolire. Peste

portiunea tronconica de conicitate mica a varfului se impaneaza piesa (2) prevazuta cu

conicitatea si dimensiunile corespunzatoare piesei de prelucrat.

Fig.9 Varf de centrare simplu tronconic

Pentru a preveni aplicarea unor forte axiale exagerate prin varful movil, care are ca efect

cresterea deformatiilor si deci scaderea preciziei de prelucrare, se utilizeaza varfurile de

centrare dinamometrice (fig.10). forta axiala se transmite de la varful (1) la bucsa mobila (2)

si deformeaza corespunzator arcurile disc (4). Marimea fortei corespunzatoare este

inregistrata de comparatorul (3).

Fig.10 Varf de centrare dinamometric



Varfurile libere (flotante) se utilizeaza cand este necesar ca baza de orientare a cotelor

axiale ale piesei sa fie suprafata frontala a piesei, deoarece la varfurile de centrare obisnuite

apar erori de prelucrare axiale ca urmare a impreciziei de executare a gaurilor de centrare de

la piesa la piesa.

De regula, varfurile flotante (fig.11) servesc si la antrenarea in miscare de rotatie a piesei.

Ele se monteaza in arborele principal, in locul varfului fix.

Fig.11 Varf de centrare flotant

Constructia unui astfel de varf flotant presupune ca varful propriu-zis (1) sa fie ghidat in

corpul (2) printr-un ajustaj intermediar H / h, si sa fie sub actiunea arcului elicoidal (3). La

asezarea piesei de prelucrat pe varful (1), acesta realizeaza centrarea in raport cu axa conului

si deci axa arborelui principal. Piesa se va sprijini frontal pe reazemul autoreglabil (5),

prevazut cu suprafata sferica de rezemare si retinut de capacul (6).

Suprafata frontala a reazemului (5) este zimtata si realizeaza o antrenare in miscare de

rotatie a piesei. Stiftul (8) impiedica rotitea reazemului in corpul (2) al varfului. Precizia de

prelucrare depinde de marimea jocului dintre varful (1) si corpul (2).



Anexa

Bol conic lung cu buc intermediar

Buc scurt continu

Bol conic scurt Buc scurt fragmentat

Buc fragmentat fr coad

Bol conic lung



Vrf de centrare rotativ universal

Vrf de centrare flotant

Vrf de centrare simplu

Lab.6-D.Teh

Documents

Transcript of Lab.6-D.Teh