A n u l X X V I I . B l a j , J o i 6 S e p t e m v r i e i9 i7 . N u m ă r u l 53 . fi.

ABONAMENTUL.

Pentru M o n a r h i e :

Pe an 18 cor. '/» an 9 cor. >/« 4-50 fii.

O •

Pentru străinătate:

Pe u n an 24 coroane Va an 12 cor. x i i an

6 coroane.

INSERŢ1UN1.

U n şir garmond: odată 14 fii., a doua oară 12 fii., a treia

oară 10 fii. • O

T o t ce priveşte foaia să se adreseze la Re> dacţiunea şi admini» straţiunea „ U n i r e i "

în Blaj.

Foaie bisericească'politică. — Apare: Marta, Joia şi Sâmbăta.

La începutul anului şcolar. Dispoziţiile luate de autorităţile

noastre şcolare şi bisericeşti au avut ca urmare, că în anul acesta preîu-tindenea au putut fi începute prele­gerile în şcoli cu prima Septemvrie, începerea regulata a anului şcolar este de mare însemnătate din toate punctele de vedere. Nivoul cultural, atât de jos coborît pe timpul acestui râsboiu şi mai ales în anul expirat, când şcoala a stat închisă aproape o jumătate de an, avem nădejde că sc va echilibra din nou. Din altă parte este liniştea părinţilor, dintre cari mulţi au gustat din mizeriile anului expirat, umblând din oraş în oraş, ca băieţii să nu rămână cu studiile întrerupte.

Durere, că pe când începerea anului şcolar echilibriază din nou o stare de spirit, în care se află părinţii, copiii şi bărbaţii do şcoala deopotrivă, în anul acesta mizeria mare este, care conturbă calculii şi planurile noastre priritor la mersul normal al anului acesta. Sunt toate scumpe foc. In oraşul nostru şi pe airea se plătesc sume într'adev£r fabuloase pentru un cvartir, vipt etc. •Rămân oamenii uimiţi în faţa celorce se cer pentru creşterea unui băiat

^la şcoală. Şi mai grea devine si­tuaţia, că nici cu sume mari nu eşti asigurat, de viptul şi cuartirul băie­ţilor decât numai pe timp scurt, îşi rezervă fiecare gazdă dreptul de a reveni asupra condiţiilor stipulate pentru întreţinerea băiatului la o lună două din nou.

Celce are azi 2—3 băieţi la şcoală ti e cu neputinţă să poată creşte, dacă nu e rentier de mare calibru ori liferant binecunoscut al armatei.

Mai uşor — întrucât se poate numi uşor — se susţin copiii din localitate ori din jurul şcolii, cari mancă din straiţă şi acordul cu cvartirele îl fac în naturalii.

împrejurarea aceasta a contri­buit mult, ca şcolile să fie azi mai puţin împopulate faţă de trecut. Ba mulţi se pregătesc deja de pe acuma, ca după o lună două de şcoală să meargă acasă la părinţi, unde să studieze ca studenţi privatişti, căci nu sunt capabili a suportă cheltuelile enorme ale şcolii de azi.

La tot cazul, că este datorinţa conducătorilor şcolilor, ca în faţa acestor lipsuri să cugete la mijloace potrivite, spre a uşura situaţia pă­rinţilor şi a copiilor.

Wilson a respins nota de pace a Papei.

In 31 crt s'a da t publicităţii răs­punsul prezidentului Sta te lor-Uni te la propuner i le d e p a c e a Pape i . In r ă s ­punsul da t prezidentul Wilson accep tă propuner i le de pace a scaunului papa), dar a ra tă , că existenţa puteri i de gu­vernare ge rmană na e ga ran tă Îndes­tulătoare pent ru realizarea păcii durabile.

Textu l acestui r ă spuns e u rmă to ru l : Orice inimă, care nu e orbi tă si

petrifîcată d e oribilităţilc răsboiului, t rebuie să se mişte d e ideile nobile şi umane, cari au p rovoca t no ta d e pace a sf. Scaun papal . T r e b u e să dorim cu tăr ie ca să m e r g e m fără amânare pe căra rea păcii, designată de Papa cu toată arta convingerii. Răspunsul nost ru se va baza pe fapte reale. Nu e d e dor i t numa i încheierea răsboiului, ci şi pact sigură şi durabilă.

In esenţă Sfinţia Sa p r o p u n e res ­tabilirea s ta tus quo, ante bel lum, În­fiinţarea unui t r ibunal de arbitriu, ca re să judece cont roverse le dintre s ta te , problemele teri toriale să fie rezolvate tn Înţelegere şi concesiuni împrumuta t e , luându-se în cons iderare şi aspiraţiile neamurilor au toh tone .

r*ft 2.

Noi t rebue să a ş t ep t ăm încă câ teva dovezi noui despre intenţiile popoa - > re lor din s ta te le neut ra le .

Ia 21 Asgust a. c. s'a a a s tmea t fn Sighetul Mariaaţiei osămintele vicariolni Maramurăşa ls i LITBUD. Adormita l inDoroncl a iost a personalitate, a cărei rază, renume, a t recut tunit peste graniţele Maramurăşclui . Cuvino-ae deei, «a să ne oeapăm de dansul, atunci c i ad tn mijlocul atâtor pierderi grele , ae Ie todarăut, — auatem lipsiţi d« un bărbat zelos, p n c e p a t şi devotat intereselor bisericii fi poporului e u » a fost răposatul.

Fiul preotului dia Satsugâtag dupăse tşi isprăveşte stndiiie Intre cei dintâi la gini-nasiui din Beiuş latră ca cleric In serainariul elin Gharla După terminarea studiilor teo­logice — ordinat de prgot in Blaj, este trimis de capelau tn Joudnl Maramarăşului .

Abia funcţionează tnsă aci 3 sni şi ne­uitata! spiaeop Mihail Parei, objervă n dânsul ©mal agil ţi vrednic şi-t ia lângă sine ca secretar şi notar consistorial.

Dala scj-st t imp iste mân.", dre-ptă a episcopului Pavei şi prin manierele, afabili­tatea şi bunătatea inimii, — câştigi simpa­tiile întregului greoaia Gherlan, şi cacereşte preoţii din dieceză.

Ca toate eă afacerile ini încredinţate — 1-aa angajat pe deplin — tşi rupe t imp, ea să înceapă preţioasa activitate l i terară-bitfericea8ei.

I a anai 1680 Îndemnat de dragostea natalei natal şi de Înaintarea Maramurăşului , da oare e ra a tâ t de îndrăgit, e dennmit de paroh al Satşagataguluî, local amintirilor scumpe dia copilărie. Ia 1882 i-se Încre­dinţează protopopiatul Marei, iar ta 15 No» emvrie 1887 este denumit de viaar al Mara­mureşului.

Bărbatul ca alese eaiităţi, ea cunoştinţe temeinice, o pas la Ioc potrivit.

Ca ochio ager ia sama, eă aade-i este deschis tereaal da mancă. Na tătarii», ci cu toate poterile şi tot zelul aideşte biserica, casa parohială şi şcoala In Sighet. Este ştiut, c i episcopul de neuitatul amintire Mihail Pavai pentru separarea parohiei din Sighet a bătut drumul până la Roma, iar ioteleetualii dia Sighet era» gata a trece dela tredinţa •tribună ca să scape de atreiai.

Cine cuaeaşte greatiţileapeciale aproape extraordinare dia Maramuriş, numai aeela poată să-şi îu chip a iască ostenelile, alergările, ce la-a avut să le faci viearnl Tit Bud, ca ta Sighet s i fie sidită o biserici, casi paro­hiali şi şeoaiă. La ajangeroa aceator sco-pari mişcă toate petrii», aleargi prio minister, la comitat, la forările silvaaali şi ia alta forări arariali, faae colecte tn Maramuriş, speseaaă dia al aiu, depărtează piedeei şi dapi grea lupţi tşi vede visai cu ochii.

Dacă nimica alta au s'ar lega de au­ra?!*) vicarului Bud, aidirea bisericii, şcolii şi casei parohiale din Sighet îl înalţă intre cei dint«i vicari ai Maramureşului şi li aai-gară aemar i rea In istoria Mar•.marâş-.iiwi.

Dar tot pe actest timp ca vicepreşedia-tole A*ociaţinn;i pentru aultura p o p o r a n i remSr: din Ivîaramarâş laolaltă en adormiţii Dr. Ioan Mihâlyi şi Petra Mihâlyi poartă o h p î â gr.-a pentru «ceasta inetitaţiane.

Asooiaţiwuea e rs aproape sâ tio închisă. Cei t r t i bărbaţi fae tot posibilul, scriu, umblă în deputaţiuni şi ie aaecede a thiein» ia nouă v isa ţ i alumneol Asaciaţiunii, de undo In 3 decenii a fost ajutată, cea mai bună parte a intelectualilor din Maramuriş. Ca director al Coaviotulsi Îşi câşt igi meri te neperi toare.

In mijlocul aceste: activităţi nu uită nici de şcolile dm Maramcrăş. La îndemnul şi intervenirea lui să Ridase şi restaurează mai multe şcoli. învăţătorii din Maramurăş văzftnd atâta interes şi sjutor peutrtt greu­tăţile ior, tl aleg de preşedintele Reuniunii învăţătorilor din Marsmurăş, e r e cinate o penrtă până la s o a t t ? . Meritul, că ta t impul c it n fost vicar s'ati zidit 12 bi­serici de piatră în Maramurăş, ii revină ţi lui Tit Bud. Aceasta o ştie Ordiaar ia tul din Gherhi, preoţii parohiilor respective şi credincioşii.

Astfel pa te» înţelege cât e de mare pierderea Mar-murăşsiui prin moartea vica­rului Bad.

Şi litaiate ds-a tnchia aceste şire dedi­cate memoriei marelai rspausat — trebue să facem amintire şi de activitatea preţioasă li terară ce a dezvoltat.

„Dissr taţ iuuea d ' sp ra episcopii M&ra-murăşa lu i 8 eate fructul uaa i studiu înte­meiat. „Tipicsl", „ îndreptarul practic" până bine de curând au fost cărţi, a căror nece­sitate era îndeobşte recunoscută. „Cnvâaiiri funebrale", „Catechsge", „Analelo Asocia-ţ iani ." , „Istoria parohiei din Sighet", ca să amintesc numai o samă din operile lai, deo­sebite articole de siare, 1 aa r i d k e t între scriitorii cei mai de samă bisericeşti la aoi.

Sfârşesc, adocându-mi aminte, eă unde i-s'a dat ocazioae — fără a fi rugat la aceasta — a ajutorat po mulţi, foarte mulţi.

L i n g i sierisl lui s'au adunat ia număr frumos oameai, — aii ca alese poliţii ao-eialo, eari aa aă-i mulţimească foarte mult.

Vrednic eate ca să-i împlinise cn toţii dorinţa rugătoare, îndreptată eătră clerul din Maramarăş, tn tsstamentu-i, cu cane pe sama celor liptifi lată o Jundafiune de 40,000 eoroane — ea „s i ne regim pentru Dânsul".

Sighetal-Maramurăşalui, la 26 Aug. 1917.

Nicola* Doroij preot.

Râsboiul european. — Tolegrame ofioiale. —

Budapesta, 2 Septemvrie. Forţările daşmanalui de-a nimici succesele aliaţilor, obţiaute spre nerd-vest de Focşani, prin contraatacuri vehemente, au fost sidarniee. Orăşel deschis Trlest ieri din noa a fost cercetat de avioane duşmane, eari aa aruncat asupra iui 70 bostbe. L i n g i Iaonze ieri nu a'aa dat lapte mari Atacările parţiale ita­liene de pe platoal Bainahxa şi H«iligengeist au eşnat. In sona Monte Saa Gabriele arti­leria noastră a reţinat atacurile inimice tn massă. In 1 Septemvrie aa ajuas tn capti­vitate 10 ofiţieri şi 315 ostaşi, aparţinători la şese regimente italiene.

In Kiandria luptele grele de art i lerie s 'au dat ziua şi noaptea. Laptele do avansare au fost favoritoare pentru germani . Lângă St. Quentin şi Oise activitatea artileriei s'a î aâ spn t in raport cu silele antecedenţa. Spre noid-ost du AUemont şi Sobsoue pria întreprindere do sondare germanii au cansat duşmanului pierderi simţitoare şi aa f icat mai mulţi priponi eri. După Încheierea Ic si­telor dola Chemin des Dames o parte îngustă do t ranşee dela Hurtebise a rămas în stă­pânirea francaşi. L j Duna, Smorgon şi Ba-ranevjci lapte de ar t i lerie La sud-ost, de R ; ga, Fiiedricbstadt şi l lluxt îatreprinderi le noastre aa foat succese.

Ia Macedonia francezii atacă la Ma-nastir cu puteri mari . Trupele duşmane, cari aa patrons la Prilep, au fost nimicite asii prinsa. Nouilo a t icur i sârbeşti dela Debropoije s'au zădărnicit.

Informaţiuni. Dsaetaţia. Majestotea Sa a darai t dlui

căpitan r. t. din corpul oficierilor de jnstiţie Basilie Bretan dc. Kovds pantru serviciul escelent tsaintea duşmanului — crăcea ca­valerească a „Ordahii Francisc Ios i f co decoraţia de risboin.

Din diecaza Gherlei. Coneurs. Ca ter-ininnl de 10 Sept. 1917 se dau la concura î t rrnJ i toare le s t i ţ i an i doceutale: Breb ( tractai I larei) , Şimişna (tr. Vadulai) , lăure (traatul Beebanului) , Reialia ţi Strimtura (tr. Izei), Onceşti, Cornciti şi BANANA (tr. Coseului),

I Rune (vie. Rodnei). Staţiuni cantor-doeeetale: Aritşul de

pădure (tr. Uireşulai), Săread (tr. Sarvadulni), Gărbou (tr. Reteagalui), Rveul-iejo» (tractul Bcolsanului)

Declaraţia părintslai prepozlt Dr. Fio-rian Stan. In t r ' aa interviev aeordst unui ziarist (o lega tară cn ordonanţa contelui Apponyi, 11. Sa Dr. Fieri&b Stan, preaezit tn Oradea mare, a afirmat, ca institetatai pedagogic român da acolu i-s'a exprimat tn m&i saulte rânduri i aud i din partea secre­tarului dsla cal te, Nemdnyi Imro, pentru creşterea patriotică ce se da elevilor.

Dl Nrmenyi a declarat nu de mult. că afirmării.» părintelui preposit na coriapand adevărului. Faţă do acusele acestea a d-lui Nemeayi, I lus t r i ta tea Sa constată tn ziarnl „Szabtdsâg" dia Orade.vmare armatoarele:

Partea, ta care di secmtar de stat, Neraeuyi Imre se r^fereşte la persoana mea, e adevirată, fiiadei pe dl seeretar no l-am văzut aieied&ta, şi ea el — ea persoană privaţi — na am venit In contact nici la ssrie şi nisi verb}). Ceeace ni>:i c iad na am afirmai. Par tea privitor la persoana Iul proprie, câ „deelaraţiile atribuite lui nu le a expu» înaintea nimiaai aici tn scris şi nici verbal" nu coreapnado faptelui.

In iat$rvievul ziaristic, co stilai ci raia na m i iadeatific întru toate „m'arn provocat ia dl secretar ca la aaul, care ştie de acti­vitatea iostitatalui aoatra ,1 ia mai malta rânduri E'a prouaoţat cu lauâă despre el.* Cetaee susţin şi aeum. In ptivinfa aceasta m i prove- — eseludând actete oficiale — la comanicatele oeasioaalo a aetoalulai di­rector preparandiei, pe care dl secretar tl caaoaşte personal ţi a vorbit cu dânsul.

Două aazurl t ipice. Citim ta foile dia Claj despre doai easari foarte caracteristici, pe cari la Înregistrăm f i r i aici aa comentar:

Nr. 5 3 .

1. In Dij stareţul erdului francisc.-a IPuier Barnabdt, ca director al şcolii civilo mi fste, denunţă p» Sorov Stefauin, condu* jjiitoarv» iatornatslui d e fete ele acolo, ca e freaaano bi i . Propaga cnltiira roiaâaeRgcâ ia jintoraat. iar elevei* raniftne conversează d f -Isenstrative remânt-şte «te. In urma arătării b e a t e , Maiea Stef^nia a absolvată dclu post ||i transferată înU'o nit» mănăs t i r i

Din nefericire soror Ştefani» sute sora • i i c o a dhii Wilheim Şioiban, vice-prezi-•Untril eedriei orfanale din Dej şi eanosent •ompozitor român. Pe «cesta il iafuriază prătsriie părintelui călugăr şi se hotărăşte

t rage ia răspundere. Iatimpinâadu-1 deri jlntr'o stradă a oraşului, 1-* întrebat pe pă-Efiatele Baraabâs, dacă dansul a denunţat po Hora pa tema că f s e e propagandă români jla internatul d a f*»U? Stiaţia Sa a răspuns, ită da, dansai a den«nţat-e. La aceas:a jwnheira Şiorbaa i-a aplicat câteva lovituii ;de baston. Pe a rma scandalului, &;panul lomitatuloi, baronul Diâszeyhy Zsigmond a «snariendat pa Şiorban <l:?ia ofici».

2. S i b t i t s l „Când pJebattul e mânioi ii calomniază* r e l ev i „Koiozîvâri Hir lap" sa alt ea*. Pk'bann! rom.-eătolk d:n Rodar.-feehe, KepaczGergelv denunţâXpxk pe vrem«a invaziei prusie ruseşti p<» p r i sp r e to r e l e din icelaş localit'.to Hcxsda Gyo-gy, că e spion. A spus-o aceasta confident maiorului Vida-»vics, care 89 «fia pe atunci CD oştirea in lodna-veche. Maiorul a lăsat să tie pss primpretorele mk supravegherea detectivilor aiiitarj, cari însă n ' a s descoperit nimic sus-isct tn at i tudinea Ini. U« aa ?i jumăta te a stat bietul p r i m p r e t o r i sub grava suspi-Isne, fără -â fi stins de unde a pornit şi liae a inscetiat aceasta mane r r ă scârboasă Inpotriva sa. La urmă, <Biid a putut să i dea de nrma în formă pozitivă, a cerut c«ir-tetare discipliasr* împot r i r a sa . Visecoroitde itoraitatului a venit ia faţa locnici, a întrebat pe pleban. Cazul a dnvecit celebru. Sfârşitul

|l spun actele fiscalului eonjitatens, po pritn-jiretore 1-a aflat absaiute nevinovat şi acuzat ie nedreptul. Pe urma acestor» s'a pornit k mişcare cu scopul, ca ei se l i t r e r i n ă pe jungă autori tatea biseriec-ască romano-eaiolied iia Aibi-Iuiia spre a transfera pe numitul

iploban airea.

Foc în Blaj. La internatul de băieţi i iebueait azi, 3 cit . 1» © oră U B fo?, care i-a laat naşterea, din neatenţ ie , din cuptorul jla spălătoria de rufe. Focul, după câteva re, cn ajatorul miliţiei a fo?t loealizat. A rs Întreg acoperişul dala auporedifieatul călătoriei. Paguba se arcă la c&teva mii s coroane.

Proprietar, edi tor şi Bedactor responsabil: foam e a e i n .

Nr. 3 7 0 0 - 1 9 1 7 .

C o n c u r s l a s t i p e n d i i . Prin aceasta publicăm concurs până

» 30 Septemvrie 1917 inclusiv» pentru irmătoarele stipendii:

I. D i n fundaţiunea „Cons tant in Alutan".

Trei (3) stipendii de câte 120 cor. folosite In anul şcol . 1916/17 de David £ . iadeş gimn. cl. VII Blaj, Romul Radeş

U N I R E A

I gimn cl. VIII. Blaj, şi Ioan Moldovan gimn. ! cl. VIII. Năsăud — dest inate pen t ru t ineri

români gr.-cat. s tudenţ i la gimnazii , şcoli | r ea le , comerc ia le , universi ta te , pol i tehnică, \ \ agronomie , p repa rand ie ote.

Consângeni i fundatorului au prefer inţă .

II. D i n fundaţiune* „Lazar Baldi".

Două (2) st ipendii de câte 200 cor. : folosite în p.nul scol . 1916/17 de Nicolau

I, A. Pop , gimn. cl. VII. Gher la şi Vic tor I Pc tean gimn. cl. VIII. Beiuş — dest inate

pent ru s tudenţ i gimnazişti r omân i gr . -cat . din comitatul Clujului. — Consângeni i fundatorului au prefer inţă şi daeă sunt din alte comita te .

III. D i n fundaţiunca „Alexă Bidian".

Din veni te le aces te i fundaţiuni se vo r împărţ i st ipendii adecva te tu turor nepoţ i lo r j din fraţi ai fundatorului şi în locul al doilea ! băieţ i lor şi feti ţelor înrudiţi ou fundatorul pr in sânge până al pa t ră lea (IV) grad, născuţ i din căsător ie c reş t inească , fără

; cons ide ra re la na tu ra studii lor, ce Ie ; urmează. — Nu vo r fi escliişi dela s t ipendi i | nici aceia, car i învaţă măiestri i .

! I V . D i n fundaţiunea „Ioan Chirilă".

In te rese le disponibi le ale fundaţiunii ;

aces te ia pe anul 1916, prel iminate în suma de 550 cor. în senzul l i ter i lor fundaţionale se vo r împăr ţ i în păr ţ i egale în t re c o n ­sângeni i fundatorului , car i s tudiază la | vte -o şcoală . Consângeni ta tea se cons ide ră până la g r adu l al VUI-lea. — Dint re sti-pendişti i acestei fundaţiuni pe anul şco l . 1 9 1 6 1 7 nu s'a legit imat Ioan Morar iu ş co la r în cl. VIII. gimn. Blaj şi Ioan F e l e a cl. I. gimn. Blaj .

V . D i n fundaţiunea „Ioan Daniel*' Dănuţ iu de Fersig".

Un (1) s t ipendiu de 600 cor . folosit în anu l şcol . 1916,17 de Vasile Dănuţ iu s tuden t absolvent . — La aces t s t ipendiu pot c o n c u r g e studenţi români gr.-cat . dela o r i ce şcoa lă ; sunt însă prefer i ţ i consângeni i

j fundatorului şi numai în lipsa ace s to r a se vo r conferi al tora.

V I . D in fundat. „Alexandru Fi l ip".

Două (2) st ipendii de câte 200 cor . folosite în anul şcol . 1916/17 de Iust ia Nicoară gimn. ol. VII. Blaj, şi A l e i . Leluţiu acad. militari an. II. Budapesta , — destinate pent ru studenţi la gimnaziu, ş e o a l i rea l i ori industrială din patrie, ori la v r e - o şcoală militară de cădeţi din Monarh ie . Concurenţii vor avea să dovedeaacl cu document legal, c i sunt niscuţi In Tran­silvania şi părţile adnexe, şi cu atestat dela autoritiţile bisericeşti, că se t r a g din părinţi recunoscuţi de român i adevăraţi. Consângenii fundatorului au preferinţă.

j V I I . D in fundaţiunea „Petru cav. Ioanctte".

1. Un (1) stipendiu de 600 cor. folosit I de Ioan Goia, rig. med. Cluj, — destinat

pentru tineri ascultători de medicină, teh­nică, ori de ştiinţe reali superioare militare.

2. Un (1) stipendiu de 400 cor. — destinat pentru an tinăr român, care va întră tn şcoala de cădeţi.

P a g . 3 .

Stipendii le din aceas ta fundaţiune le pot obţ inea t ineri , ca r i din ambi i p i r i n ţ i sunt români , de re l ig iunea gr . -ca t . or i gr . -or . din munţi i apuseni ai Ardealului , din comune le : Câmpeni , . Bistra, Cer tege , S i c â t u r a , Albac, Scă r i şoa ra , Neagra , Vidra -de sus , Vidra-de- jos , Ponore l şi Sohodol , — şi car i vo r dovedi totodată , că sunt n i s c u ţ i din păr inţ i adevă ra ţ i români .

Descendenţ i i în linie d i rec tă din fa­milia Ioans t te , cons ta tându-se de capabi l i şi diligenţi , v o r pr imi s t ipendiul cu înce­putul c lase i a IV-a no rma le sau e lemen­t a re şi au prefer inţă faţă de alţii.

V I I I . D i n fundat. „August in Lâday".

1. Un (1) s t ipendiu de 800 cor. 2. Un (1) s t ipendiu de 300 cor . fo­

losit de Romul Cr işan , ucen ic la uzina e lec t r ică din Sebeşu l - să sesc — dest ina te pen t ru t ineri de naţ ional i ta te r o m â n ă şi re l ig iune gr.-cat., cu prefer in ţă de aceia, ca r i vo iesc a păşi pe ca r ie ra indust r ia lă , comerc ia lă , t ehn ică şi a g r o n o m i c i , adecă s'au decis a face studii pe ca r i e r e l e aces tea .

Stipendii le din aceas tă fundaţiune fiind s t râns a t â rnă toa re dela venitele anua le a le fundaţiunii, car i sunt supuse la fiuctua-ţiuni, — confer i rea lo r es te legată de du­ra ta unui an scolas t ic .

I X . D i n f u n d a ţ i u n e a „Andreiu P. Liviu".

Un (1) s t ipendiu de 100 cor . folosit în anul şcol . 1916/17 dc Iosif Zeic ucen ic măsa r Alba-Iul ia , dest inat pent ru s tudenţ i român i gr.-cat dela o r ice ş c o a l i sau pen t ru meser iaş i , — consângen i de-ai fundatorului . II pot dobândi şi fete.

X . D i n fundat. „Iacob Pâl". 1. Un (1) s t ipendiu de 50 cor. pen t ru

gimnaziş t i în cl. supe r ioa r e . 2. Un (1) s t ipendiu de 30 cor . pen t ru

gimnaziş t i în cl. infer ioare . La st ipeneii le din aceas ta fundaţ iune

sunt îndreptăţ i ţ i a c o n c u r g e numai t iner i născu ţ i din r amu l gr . -cat . Pă l i din Sz6k (comit. Szo lnok-Doboka) şi din r a m u l B o -s iak sau Bor ton din Zalasd, comit. H u n e ­doarei) , ca r i au cualif ieaţ iune dist insă, în­vaţă la gimnaziul rom.-cat . din Cluj şi sunt s ă r ac i .

X I . D i n f u n d a ţ i u n e a „ V a s . Raţ iu".

Un (1) s t ipendiu de 200 cor . folosit în anul şcol . 1916/17 de Iul ian Popeacu p rep . c u r s II. Blaj, — dest inat pen t ru s tu­denţi român i gr .-cat . în c lase le supe r ioa re a le g imnaziulu i a rh i ep i scopesc din Blaj , sau pen t ru fetiţe din c lasele civile a le şcol i i de fetiţe din Blaj. Consângeni i fun­da toru lu i au prefer inţă .

XII. D i n f u n d a ţ i u n c a „Alcx . Micu".

Un (1) s t ipendiu de 250 cor . folosit tn an. şcol . 1916/17 de Iuniu Brut Raţ iu gimn. cl. VII I Alba-Iulia, — dest inat pen t ru elevi sau e leve ai şool i lor medi i , c o ­merc ia le sau ale şcol i lor s u p e r i o a r e dc fete. Consângeni i au prefer inţă .

X I I I . D i n f u n d a ţ i u n e a „Alexandru Ş t . Şuluţ iu".

1. T r e i (3) st ipendii de câ te 800 cor . folosite In anul şeol. 1916/17 de R o m u l B o i l i rig. d rep t Budapes ta , Va ie r Uea,

U N I R E A

med. an. II. Budapes ta , Liviu Ursu Vad, m e d . a n . III. Budapes ta — destinate pen t ru tineri, ca r i s tudiază drep tur i l e sau medi ­cina la univers i ta tea d i n Budapes ta sau la v r e - o un ivers i ta te d i n s t ră ină ta te .

2. T re i (3) st ipendii d e câte 400 c o r . car i au r ă m a s vacan te , uzul după: S imeon T u r c u i u r . IV. Cluj; iar alte clouă r ămase neconfer i te — dest ina te pen t ru t ineri , car i s tudiază ş t i inţele iur idiee la univers i ta tea \ d i n Cluj. I

3. Cinci (5) stipendii d e câte 200 c o r . ( pe car i l e - a u folosit î n anul şcol . 1916/17 ! Gregor iu Bozdog gimn. cl. VII. Tu rda , l oan { R a n c a gimn. cl. VIII. Blaj, L. D. Donescu gimn. cl. VIII. Blaj, A lexandru Vasvâ ry şi Septimiu Nic. Boţian gimn. cl. VIU Mediaş , — dest inate pen t ru s tudeaţ i gimnazişt i î n c lase le super ioa re .

4. Cinci (5) st ipendii de câte 120 cor . p e cari l e - a u avut î n anul şcol. 1916/17 Kugen | Hu lea gimn. cl. VII. Blaj. Corne l Tobia j gimn. cl. IV. Sibiiu, Vas. Aftene gimn. cl. VI. Blaj, Nicola ie Cotoiu gimn. cl III. Blaj şi Aurel Dancu gimn. III Blaj, — d e ­st inate pen t ru s tudenţ i gimnaziş t i î n c lase le infer ioare .

Studenţ i i însorişi ca o rd inar i la şcoli le de mai s u s , ca r i do re sc a obţ inea unul din s t ipendi i le aici înşirate , au să dovedească :

a) eă sunt români g r . - c a t . mizeri , născuţ i în Trans i lvan ia .

b) că pe lângă pu r t a r e mora lă bună au din studii ca lcul d e eminenţă.

c) Dintre concuren ţ i vor fi preferi ţ i aceia, car i vo r dovedi , că sunt aonsângen i cu fundatorul .

X I V . D i n fundaţiunea „ V a n c e a — C a s s a Arhiecezană".

1. Un s t ipendiu de 200 cor. folosit î n an. şcol . 1916/17 de Aure l Pă t ru ţa g imn. cl . IV. Blaj — dest inat pen t ru s tudenţ i dela gimnaziul din Blaj .

2. Două (2) stipendii d e câ te 120 cor. folosite în anul şco l . 1916/17 d e l o an Muntean, p rep . cu r s III şi V. Cotona p rep . c. IV. Blaj . — des t ina te pen t ru candidaţ i de învăţă tor i î n a rh id ieceză noas t ră , car i v o r ascu l ta cursu l p r e p a r a n d i a l la p r e p a ­r and ia arhidiecezar .ă gr.-cat . din Blaj şi eventua l la al tă p repa rand ie gr.-cat .

L a dobândi rea s t ipendi i lor din aceas t ă fundaţ iune au p refer in ţă rudeni i le funda­torului ch ia r dacă a r fi născuţ i afară d e Arhid ieceza gr.-cat. dc Alba-Iulia .şi F ă ­găraş , dela s trăini însă se ce re să fie fii ai aces te i Arhidieceze .

X V . D i n fundaţiunea „ loan Bobb".

Un (1) s t ipendiu d e 120 cor. folosit în anul şcoi . 1916/17 de Enea Boithor gimn. cl. VIII. Ba ia -mare .

X V I . D i n fundaţiunea „Dr. S i m e o n Ramontzai" .

Un (1) s t ipendiu de 630 cor. n e c o n ­ferit, — dest inat pent ru s tudenţ i dela uni­vers i ta te , la pol i tehnică , la academia de p ic tu ră din Budapes ta şi Viena, p r e c u m şi la academia mon tană din Selmetz şi la academia comerc ia lă din Viena.

2. T re i (3 st ipendii de câte 168 cor . necoafer i te tn anul şcol . 1916/17.

Stipendii le de sub p. 2 sunt dest inate pen t ru studenţi iarişt i l a un ivers i ta tea din C l u j .

3. Pa t iu (4) st ipendii de câ te 126 cor. car i în anul şcol . 1916/17 le-au avut Virgil Botezan gimn. cl. VIII Blaj, Rubin Popa gimn. cl V. Blaj, Alexandru Subo giain. cl . VI. Blaj, Vic to r Radu gimn. cl. V. Sibiiu — dest inate pen t ru gimnaziş t i şi s tudenţi la şcoa la comerc ic lă .

La st ipendii le d i n a c e a s t ă fundaţiune sunt preferi ţ i cei nobili d e o r i g i n e .

X V I I . D i n fund. „ E f r a i m K l e i n " . Un (1) s t ipendiu de 240 cor. folosit

în anul s c o l . 1916/17 d e Emi l L. Măcelar iu gimn. cl. VI. Blaj, — destinat p e n t r u s t u ­denţi la gimnaziul din Blaj . Prefer in ţă au studenţi i din familiile Klein ş i Muntiil.

X V I I I . D in fund. „Iosif Tarţia".

Un (1) s t ipendiu de 140 cor. folosit în anul şcol . 1916,17 d e Aug. Pintea , p e d . sup. an. I. Budapes ta , dest inat pent ru s t u ­denţ i la orice ş c o a l ă , în locul prim pent ru rudeni i de ale fundatorului .

X I X . D in fundat. „Petru Maior".

Un (1) s t ipendiu de 120 cor . folosit în anul şcol . 1916/17 de Sabin P. Maior gimn cl. V. Gher la .

Concurenţii la toate fundaţiunile înşirate până acî în 16posiţiuni, au să alăture la suplícele lor scrise şi subscrise cu mâna proprie în limba română: te­stimoniu scolastic în copie autentică, carte de botes, iar tiu carte de naştere dela matriculantul civil, sub risicul de a nu căpăta stipendiu, atestat de pau-pertate, atestat medical, şi pentru do­vedirea consângenităţii cu fundatorul, au să alăture atestat dela respctivul oficiu parohial, care să cuprindă tabela genealogică exact dedusă. Sunt datori mai departe să numească expres insti­tutul, la care vor studia în anul şcol. 1917118, şi să determine apriat suma şi soiul stipendiului pentru care suplică. Suplicile cari nu vor corăspunde ce­rinţelor aci înşirate, precum şi cele intrate după termin, nu vor fi luate în considerare.

X X . D i n fundaţiunea „David B r . Ursu de Margina".

Nouă (9) st ipendii de câte 200 cor. 1 folosite în anul şcol . 1915/16 de Vas. Gr . I Ber inde gimn. cl. VIII. Blaj, Măria Sasşebes i

cl. IV civ. Blaj, Geor. Moga gimn cl. IV., Nic. Pop gimn. cl. IV., Emi l ian C o s g a r e a gimn. cl. II., Victor R a d e ş gimn. cl. II., T r a i a n Pop gimn. cl. II. şi Septimiu V. Muntean gimn. cl. I. Blaj, iar unul al nouălea a r ămas neconferit .

I Concurenţ i i la aces te s t ipendi i au să Í dovedească cu car te de botez, că sunt r o ­

mâni gr.-Gat. născuţ i în v r e -una din c o ­munele a ronda te în comita te le : Făgă ra ş , Sibiiu, Hunedoara , — cu atestat de f recuen-

| tare , că sunt şco lar i în c l a sa I. a g imna­ziului gr .-cat . din Blaj, ia ră fetele, c i

¡ f r ecuen teaz i şcoala de fete din Blaj. că au p u r t a r e morală bună şi p r o g r e s bun în studii, şt că sunt sau pot fi suscepu ţ i In Seminaru l junimii române gr.-cat . s tudioase din Blaj, iar fetele în In t e rna tu l de fetiţe

! din Blaj.

X X I . D in fundaţiunea dc alumnate a Internatului V a n c c a n de fetiţe

d i n Blaj. Şep te (7) a lumna te de câte 100 cor,,

j pe car i în anul Şcol. 1916/17 le-au fo-I losit Octavia Pe tean elevă cl. IV., Aurelii i Sân t imbrean el. cl . IV, L a u r a Bucur el.

cl. IV., Vetur ia Micuşan cl. cl. IV., Elena Cre ta el. cl. I, Eugen ia N i c o a r ă el. cl. IV. şi Crist ina Popa Hopâ r t ean el. cl . IV.

Supl ican te le pen t ru aces te alumnate au să în t runească şi să dovedească urmă­toa re le condi ţ iuni :

! a) ca sunt române gr.-cat . mizere, i n ă s c u t e în a rh id ieceză ;

b) că pe lângă p u r t a r e a morală bună au din studii calcul i buni;

c) că sunt inmatr icu la te ca eleve o rd inare în şcoa la gr .-cat . de fete din Blaj şi sunt pr imite în Internatul Vancean de

! feti ţe; d - prefer in ţă vor avea fetele de preoţi

din arhid ieceză .

X X I I . D i n fundat. „George Vişa". 1. Un (1) s t ipendiu de 1200 cor. de­

st inat pen t ru un t inâr , c a r e va dovedi o p u r t a r e mora la inescepţ ionabi lă care îşi va fi t e rmina t cu bun s u c c e s studiile şi ar dor i să-şi perfecţ ioneze studii le tn străi­nătate . Rudeni i le fundatorului \ o r a m prefer inţa , i a r în l ipsa a c e s t o r a stipendiul se va conferi unui t i nă r r o m â n gr.-cat. ori gr .-or .

Concurenţ i i v o r a v e a să a lă tu re ate­stat de botez, a tes ta t de moral i ta te şi progres , dovedi te în studii le şi ocupaţiunea de până aci, şi even tua l a tes ta t de con-aângeni ta te dela oficiul pa roh ia l concernent.

2. Un (1) s t ipeudiu de 100 cor., fo-i losit în anul şcol . 1916/17 de Virgil Demian l .g imn. cl. VI. Blaj — des t ina t unei fete i române , c a r e c e r c e t e a s ă ş c o a l a de fett

împreuna tă cu in te rna t a „Asociaţiuaii pent ru l i t e ra tura şi cu l tu ra poporu lu i român din Sibi iu"; sunt p re fe r i te rudeni i le fun­datorului .

3. Un (LI s t ipendiu de 100 cor., fo­losit în an. şcol . 1916/17 de Auro ra Caliani el. cl. I. civilă. Beiuş, des t ina t pent ru copii, ca r i c e r ce t ează şcol i le e l e m e n t a r e .

St ipendi i le dc aub punc t e l e acestei din u rmă se vo r confer i a c e l o r tineri siu fetiţe apa r ţ ină to r i Ia familia lui George Vişa, car i vor dovedi p u r t a r e morală şi p r o g r e s in studii.

X X I I I . D i n fundaţiunea „Alumnate ale Seminarului junimi i române grecO 'catoi ice s tudioase în Blaj".

T r e i ( 3 ) a l u m n a t e d e câ t e 200 eor. folosite în ana l şco l . 1916/17 de Vil. Abrudan ytud. gimn. cl. VII., Liviu Ra-coţan, gimn. cl. VIII., E n e a Popa girai, cl. VIII Blaj, — des t i na t e pentru tineri români gr.-cat. din Arh id i eceză de Alba-julia şi F ă g ă r a ş . L a primire vor avei prefer inţă consângeni i piului fundator Dr. l oan V a n c e a de B u t c a s a arhiepiscop şt mitropolit , apoi „cae te r i s p a r i b u s " fiii pa­roh i lo r mizeri sau ai p reo ţ i lo r arhidiecezani; — cari însă vo r fi mai buni între toţi vorfl p r imi ţ i ch ia r şi fiind fii ai c redincioş i lor dia c lasa cea mai de jos. Conform §-ului (* al l i t e re lor fundaţ ionale a lumnatu l Semi-na r i a l va începe de r e g u l ă cu pr ima clasă gimnazială şi va d u r ă până la opta saw ultima clasă inc lus ivc . Condiţ iunile de c o n c u r s dela ce le la l te s t ipendi i se sub­înţe leg şi aci.

B l a j , la 27/14 Augus t 1917.

Dr. Victor M i h â l y i , m. p. Arhiepiacop şt Metropolit de Alba-Iulia si Kigărty.

Tlpografia el Librăria SomIn.Teol. Or. Ca t . W ' s f a l v a Bla^