LIV!U MA!OR

De laMarele Rlzboi

Ia Romtniaintregitl

rtfr

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafonale a Rominiei

MAIOR,LTVIUDe la Marele Rlzboi la Rominia intregiti / Liviu Maior.

- Bucuregti : RAO Distribu1ie,2018

ISBN 978-606-006-140-3

94

RAO DistribulieStr. Birglului nr.9-11, Bucuregti, Rominia

www.raobooks.comwww.fao.ro

LIVIUMAIORDe la Marele Rdzboi la Romdnia intregitri

O RAO Distribugie,2018Toate drepturil e rezervate

2018

ISBN 978-606-006-140-3

Citre cititori

Volumul contine o buni parte din articolele publicate de minein paginile revistei clujene Sinteza, incepAnd cu anul 2014 gipAnl inmartie 2018. Mul[umesc redactiei, tuturor celor care s-au ocupat de

rubrica sugestiv intitulati,,War Times" pentru sprijinul acordat. Cu

rare exceptii am reluat articol de articol, le-am actualizat, adlugindpe parcursul istoric evenimente gi momente pentru ca din punct de

vedere cronologic si-l pot incheia cu 1 Decembrie 1918, dati fiindsemnificalia deosebiti a Centenarului. Dupi cum lesne se poate

observa, este o culegere de studii, reduse ca dimensiune, cu note

legate de studii qi cirfi mai pufin folosite la elaborarea 1or. Am incer-

cat si sugerez specialigtilor, mai ales celor tineri, teme care meritiabordate. Evident, ,,lintd' sunt cititorii interesafi de istorie, cirora leofer, datoritl wemurilor pe care le triim, o lecturi confortabili, nu o

carte infesati de citate gi note. Aq dori si menfionez cdftecare articolsebazeazd pe surse gtiinfifice. Am spus-o qi o spun din nou: eu nulansez o ,,istorie a ciilor pe care rominii nu le-au urmat". Vreme de

peste patru ani am incercat si prezint evenimente din Marele Rizboi,

am publicat qi cartea Doi ani mai devreme (2016),articole qi am susfi-

nut conferin{e publice etc., pentru ca momentele cruciale petrecute

in intervalul 1914-1918 si fie readuse in dezbatere publici. Pentru a

evita orice fel de discufie, la finalul unora dintre articole am adiugatautori gi opera lor sub genericul ,,Referinfe'. Altele apar in text sau, inciteva cazur| prezint noi aparifii care intereseazi publicul, discufiiasupra unor cirfi gi studii, astfel ci pot si afirm ci am frcut fali pro-

liferirii frri precedent a literaturii istorice consacrate CentenaruluiMarelui Rdzboi gi, implicit, Rominiei Mari. ,,Explozia" sau,,boomul"

6 LIVIUMAIOR

memorialisticii a stat labaza acestor articole, alituri de surse dinarhive, publicate sau inedite, din presa wemii. Martin Gilbert, istori-

cul britanic la care m-arn referit in cAteva ocazii,la ale cirui evaluiri

fin foarte mult, iqi incheia cunoscuta sa monografie dedicati Marelui

Rizboi cu o afirmafie extrem de importantdcevizeazi,,umanizarea"istoriei anilor devastatori 1 9 14- 1 9 1 8.,,Amintirea morfilor, legdtura

dintre cele dou[ rizboaie mondiale ale secolului au adus acasi comu-

niunea dintre indivizi care au luptat qi cei care au rimas si pizeasci

memoria lor. Toate rizboaiele s-au sfdrgit fiind reduse la statistici,

strategii, dezbateri despre originea lor qi rezultatul final. Aceste dez-

bateri despre rdzboi sunt importante, dar nu atdt de importante ca

pove;tile oamenilor, ale celor care auluptat in ele" (subl.n.).

YL avertizez de la bun inceput, stima{i cititori, ci eu nu pot siafirm, aga cum a fbcut-o istoricul men{ionat inci din titlul cirtii sale,

The First World War. A Complete History. Cartea mea nu este o isto-rie completi, dar este rezultatul unor cercetiri de mai bine de patru

decenii. Pe parcursul ei pot si apard reluiri ale unor consideralii,comentarii ca posibile repetifii. La urma urmei, este vorba despre o

culegere de articole. Dupi cum bine se poate constata, nu vefi avea

de-a face cu o ,,istorie pur romdneasci". Dimpotrivi, cartea este un

,,dialog" constant cu ceea ce s-a petrecut in lumea involburati de

Marele Rizboi. Din acest punct de vedere, ci(ile lui Niall Ferguson,

in special The Pity of War (1998), reprezinti un ,,partener de excepfie

pentru to(i cei ce abordeazi rizboiul gi urmirile lui'.La sfdrEitul anilor Centenarului Primului Rizboi gi ai celei mai

importante construclii politice din istoria RomAniei, cu toati litera-tura istoricd ,,exploziva", nici eu gi nici mulli istorici cunoscufi de

mine, din scrisul lor sau din intilnirile frecvente in {ari, nu avem

sentimentul ci subiectul s-a epuizat. Mai mult, numirul intrebirilorcre$te, iar in multe cazuri, rispunsul inci nu a fost dat. Fascinafia

evenimentului care a schimbat lumea rlmine vie, iar viitorul stu-

diilor igi are incertitudinile sale.

Autorul

Cuprins

PARTEA IMEMORIE $I ISTORIE:

MARELE RAZBOI, ATUNCI $I ACUM

MareleRizboi. Istorie gi,yinovifie" ........13Slibiciunea liderilor europeni a declangat Marele R5zboi . . . . 19

MareleRizboi. Memoriiqiistorii. ..........24Orwell gi Lukacs despre ,,cultura" Marelui Rlzboi gi pericolele ei. . . . .35

Freud gi rlzboiul (,,The Ego at War: From the Death InstincttoPrecariouslife"). ....39

Un produs al ,,culturii rizboiului". Adolf Hitler gi anii Marelui Rizboisau cum se fabriciobiografie. ..........42

PARTEA A II-APRIMULMARE RAZBOI DIN ISTORIA UMANITATU:

PRoIECTELE iNrnn rLUZtr$rDEZrLUZrI, SPERANTE $I E$ECURI

,,Un om e un om. Moare, se stinge. Neamurile triiesc inainte" . . . . . . .49

Doui destine istorice. Asasinul gi victima. ,,Din cauza lui nu

suntem acuminAustria!" .......54,,Rizboaiele popoarelor vor fi mai teribile decAt ale regilor" . . . . . . . . . 58

Marele proiect politico-nalional romAn 9i inceputul rlzboiului . . . . . .63

Primele zile ale Marelui Rlzboi . . . . .68

Rizboiul care nu s-a sflrgit odati cu Criciunul 1914 . . . . . . . .73

Marele RIzboi al cirui sfirgit nu se vede. . . . .78

lgL6.Paceanuseintrevede.... .....821917. Rizboi stalionar in vest, revolulie in est . . . . . . .88

La cumpina anilor 1917-1918. Schimblri radicale - opfiuni istorice . . .92

De la federalism gi confederalie la stat nalional (1917- 1918). . . . . . . . . 97

8 LIVIUMAIOR

Un secol de la lansarea proiectului politic wilsonian care

a schimbatEuropa .....101SfdrgitulMareluiRizboi. Armistiliu gi comemorlri .... ....L07TheTimesqiproblemeleRomlnieiMari.. .........116

PARTEA A III-A

ROMANTA $I MARELE RAZBOI. CE SPUN ALTII DESPRE NOI

,,RomAnia nu trebuie si reziste marelui ei viitor" . . .125

,,Ozisplendide"... .......131Doi generali germani, Eric von Falkenhayn qi Ludendorff,

pefrontulromAnesc, 1916-1917. .......135ChurchillgiRominiainanul 1916... ......141Un general sas'impotrivaRominiei. ... '...146Singuritatea Rominiei la sfdrqitul anului 1917 . . . . .153

,,ln 1916, noi am repetat, in cazul Romdniei, erorile fatale din 1915,

incazulserbiei. .......159

PARTEA A IV-A

AMURGI'L MONARHILOR $I AL IMPERIILOR

Marele rizboi gi disparilia dinastiilor central 9i est-europene.

Oleclieuitat[. ........165Mitul invinge istoria. Un secol de la moartea lui Franz )oseph . . . . . .l7lUltimulimpirat ...176

PARTEA A V-A

PE FRONTUL INTERN: PROPAGANDA,MOBILITATE $I RELATIT INTERUMANE

Rominiqiunguri.Osolidaritatedemoment. ......183Satul qi rlzboiul. . ..193Soldali qi ofi1eri ardeleni in rizboi (1914-1918). . . . .200

Uncazdepropagande..... .......208Propaganddqifrontintern.PrimeleSuccese(L9I7).....,..2|6DeportaligiprizonieriinwemeaMareluiRizboi. .........223

:Undestintragic-sdrbii.. .........229 :

DE LA MARELE RAZBOI,LA ROMANIA iNTREGITA 9

PARTEA A VI-A

DE LA PRIMAVARA POPOARELOR LA TOAMNA NATIUNII:ROMANII PE DRUMUL UNITATII NATIONAL-STATALE

Rominii basarabeni in rizboi (1914-1916). Frica de fratricid . . . . . . .237

RomAnii din Bucovina. De la traumele rizboiului la Unirea

cuRominia ....242Nicio clipi nu s-au considerat invingi . . . . . .250

DouI zile istorice (12 qi 18 octombrie 1918) . . . . . . .257

Toamna rominilor. Finalul unui proiect politic. . . . .263

Episcopatul rominesc in toamna anului 1918 . . . . . .271

MareaAdunareNalionali. ........280O dezbatere democratici. Finalizarea hotiririlor de la Alba Iulia . . .286

lnloc deincheiere ........295

PARTEA I

MEMORTE $r rST0RrE:

MARELE nizgor, ATUNCT $tACUM

' MareleRizboi.lstoriegi,vinovilie"

Stabilirea ,yinoviliei" dateazl din a doua jumitate a secolului

al XIX-lea. Primele semnale in orientarea mai mult de facturimorall s-au datorat Rizboiului Crimeii qi au atins sensibilitatea

opiniei publice europene in urma represaliilor impotriva popu-

laliei bulgare din anii 1875-1876.Imperiul Otoman a folosit forfaarmati impotriva civililor, a comis crime ale ciror victime erau

oameni neinarmafi. Public, lordul Gladstone a denunfat vinovifiaconducltorilor otomani responsabili de crimele comise. Duplcumbine se qtie, mesajul liberalului engleza avut un ecou in lumea poli-

tici, dar gi in opinia publici. El a fost preluat gi amplificat de Eefi

politici qi militari europeni, iar la inceputul secoluhri al XX-lea, de

cltre pregedintele SUA, Wilson, in timpul Marelui Rizboi. Aproape

65 de milioane de oameni au fost mobilizafi, 25 de milioane civili qi

soldali au cizutpe cAmpul de luptn sau in satele gi oragele devenite

teatre de rizboi. Erau cifre inspiimintitoare pentru lume la inceput

de veac, iar impactul asupra mentalului colectiv, unul extraordinar,

generator al apariliei unei ,,memorialistici" de dimensiuni nemaiin-

tilnite in istoria universali. Din cauza ,,marii calamitili', s-au nis-cut teorii, ipoteze, speculalii qi interpretiri, unele viabile, altele

infrmate. Disculparea generali a invinqilor, dar gi a invingitorilor,stabilirea responsabilitililor pentru declanEarea rizboiului, dar gi a

evenimentelor care s-au desfbqurat in ordine cronologici pani la1918 domini scrisul istoric. Aqa-numitul ,,rilzboial documentelor",

intrefinut qi sporit permanent de o ,,muni[ie" de aceastl dati ori-ginari in arhive sau biblioteci, a oferit o ,,prospefimei o fascinafie

14 LIVIUMAIOR

ce atrage profesionigti, dar gi publicul intr-o dezbatere ampli ce

depigegte granilele continentului nostru.in ultimii ani, o temi dezbituti cu multi patime de citre isto-

rici, sociologi, psihologi etc. consti in analiza rizboiului ca feno-

men complex, determinant al unor schimbdri greu de previzut inmomentul declangirii lui. Cauzele, responsabilitdfile in declanqarea

lui, posibilitatea evitirii, a prevenirii, aflarea clilor spre o pace sta-

bili au dominat scrisul istoric, literatura qi artele. A apirut gi un gir

de,,experimente de gindire" cantonate in mullimea de monografii,

coleclii de memorii gi documente etc. gi nu este deloc intimpli-toare amplificarea lor in cei aproape patru ani scurgi de la debutulcentenar al Marelui Rizboi. Interesul particular fafi de prima con-

flagrafie mondiali nu are nimic intdmplitor. in lumea noastri de zi

cu zi asistlm la confruntiri armate, la un discurs dominat de posi-

bilitatea izbucnirii unui nou conflict de proporlii planetare, in timpce cuvdntul magic ,prc€" aproape nu mai are susfindLtori.

Evenimentele care au avut loc acum aproape un secol au fost Ei

sunt prezentate cititorilor intr-o manieri din ce in ce mai sofisti-

cati, o lume a,,ipotezelor" cautd si puni sub semnul intrebirii isto-

ria ,,academic{'bazatd pe fapte in evaluarea trecutului. Desigur,

alternativa nu trebuie respinsi, pentru ci qi ea are semnificalia sa,

dar sub rezervaacceptirii premisei clreprezinti,,drumul care nu a

fost luat" in evolufia istorici. Proieclia imaginari asupra trecutului,alimentati in ultimii ani de numeroase seriale gi filme cu subiecte

inspirate din,,istorie", are un impact major asupra unui auditoriunumeros. Publicul face din ce in ce mai greu distincfia dintre ima-ginar gi trecutul real. Nimic nu este intAmplStor. Cotidianul nu este

deloc sigur, oamenii se refugiazi in trecut, iar viitorul igi are incerti-tudinile sale. Sigur, in studierea trecutului, imaginarul, conexiunile,

ipotezele etc. nu schimbi istoria, iar nesiguran(a lui nu genereazi

,,experienfi", indemnul de a,,invifa" din ceea ce s-a petrecut. (De

altfel, pe parcursul acestei cirfi vom prezenta mai multe ,,cazuri" de

istorie alternativd, fascinante unele dintre ele.)

DE LA MARELE RAZBOI LA ROMANIA INTREGITA 15

La scurt timp dupd Conferinfa de Pace de la Paris (1919),

Germania, considerati principalul responsabil pentru declangarea

rizboiului, a infiinfat un centru pentru studierea chestiunii vinovi-

fiei. Respectiva institu(ie a ,,produs" in cinci ani o coleclie de docu-mente care numiri nici mai mult, nici mai pufin de 40 de volume,

chemate si justifice rolul Germaniei ln Primul RIzboi Mondial.Imediat a urmat replica,,invingitorilor". Anglia publici o colecfie

similari in 13 volume, Fran{a, 41 de volume, Austria, 9 volume, iarRusia Sovieticd, o revistd care tipdrea aga-numitele documente

,,secrete" ale (arismului, fhri a pierde ocazia de a incrimina regimulpolitic de dinainte de noiembrie 1917. Nu au ri.mas mai prejos niciamericanii. Colecfa de documente Lansing, dupi numele secreta-

rului de stat din vremea rizboiului, sti mlrturie prMnd interventiaSUA in Europa. Un caz special il reprezinti Luigi Albertini gi cele-

bra sa carte Le origini della guerra del 1914, publicati in 1942, o

combinalie originali intre documente gi interviuri cu participanfiila rizboi. Demersul istoricului italian a fost special, deoarece des-

chidea o noui etapi in evolufia istoriografiei,bazattr pe aser[iunea

responsabilitilii colective pentru declangarea rizboiului.A urmat, in anii de dupi 1945, marea polemic[ a lui Fritz

Fischer, declangati intr-o perioadi caracterizatd prin denazificarea

Germaniei. Marele istoric, in anii '60 ai secolului XX, iEi publicivolumele in care stabilegte responsabilitatea firii sale pentrudeclanEarea evenimentelor politico-militare din 1914 gi consecin-

fele acestora pentru ascensiunea Ia putere de mai tdrziu a lui AdolfHitler. S-a niLscut o ,,confruntare" intre istorici, de proporfii nemai-

intAlnite in istoriografia mondiali. Multe cirfi au fost consacrate

acestei polemici Ei pun in discufie obiectivitatea istoricului profesi-onist in raport cu apartenenfa sa la un stat sau altul. Articole si con-

ferin[e internafionale dezbat momente ale Marelui Rizboi intr-olumini aparte. Enumerarea citorva dintre ele ar duce la ignorarea

altora, la fel de importante. Fischer gi adepfii sdLi au pus definitivsub semnul intrebirii argumentele anterioare care disculpau nu

16 LIVIU MAIOR

numai guvernele, monarhiile, dar 9i opinia publicd, aceasta din

urmd nemanifesttnd decAt o ostilitate palidl fafi de posibilitatea

declanqdrii rizboiului.Aniversarea anterioari, semicentenarul evenimentelor din 19 14,

a rcprezentat o altd fazla amplificirii literaturii de specialitate; isto-

riografia mondiali, afectati de polemica Fischet incepe incetul cu

incetul si se rezume la evenimentele care precedi anul 1914 9i debu-

tul razboiului. Nimeni nu era mulpmit cu explicaliile anterioare. inplus, memorialistica a continuat gi ea si creasci, imbogl1ind litera-

tura istoricd. Vizibilitatea Marelui Rizboi, gralie 9i cinematogra-

fiei, era in cregtere. ln tot acest ristimp, [irile est-europene' Parte a

Blocului sovietic, ignorau Marele Rizboi, istoricii acordindu-i

bine-cunoscutul calificativ,,rizboi imperialist" 9i concentrindu-se

aproape exclusiv pe anul 1917 qi pe accederea bolgevicilor la putere

in Rusia. RomAnia a fost absenti din aceasti fascinanti dezbatere.

Marele Rizboi gi ultima sa bitilie, al Doilea Rizboi Mondial

(Revel), prin catastrofa umanitari generati, a dus la nagterea ideii de

Uniune Europeanl, pentru care era vitali reconcilierea - in primul

rdnd franco-germani. Ea a debutat in 1984, cind Kohl, cancelarul

Germaniei, gi Mitterand, preqedintele Franfei, impreuni la Verdun,

onoreazimemoria invinqilor gi a invingitorilor din bitllia cu pier-

deri nemaiintilnite de vieli. Reconcilierea a fost cuvdntul de ordine,

piatra de hotar a UE. Procesul s-a amplificat dupi 1989, an crucial

pentru destinele europenilor. Eric Hobsbawn avea si afirme, \n Age

of Extremes, ci abia in 1989-1990 ultimele consecinfe ale Marelui

Rizboi aveau s[ fie inl[turate. S-a inqelat 9i el' pentru ci evenimen-

tele din fosta Iugoslavie gi, mai ales, din oragul Sarajevo reveneau Pe

scena confruntirilor violente gi, odatd cu ele, reinvia memoria anu-

lui 1914; de asemenea, situafia ingrijoritoare din Ucraina zllelot

noastre nu face excepfie. Ucraina Primului R[zboi Mondial este

puternic contestati de un actor redutabil, Rusia.

Desigur, reconcilierea a continuat, rezultatele au fost gi sunt

pozitive. S-au schimbat multe, in perioada de inceput a veacului

DE LA MARELE RAZBOI LA ROMANIA INTNTCTTA V

nostru, in abordarea acestui moment crucial din istoria lumii.Distinctia dintre latura militard gi cea ,,civili" a Rizboiului se

accentaeazd tot mai mult. Istoricii, sociologii, politologii abordeazicu insistenfi aspecte legate de viala cotidiani a satului gi a oragului

in vreme de rdzboi, implicaliile majore pentru individul angajat

intr-un mod sau altul in conflict.Oamenii au aflat adevirul rostit de Paul Valery in 1919: ,,Acum

gtiu ci gi noi suntem muritori". Moartea, cultul eroilor, comemora-

trea, monumentele etc. au rimas jaloanele unei istorii extraordi-nare, din care omenirea a invi{at cu intArziere adevdrul spuselor

scriitorului francez. Oricum, reconcilierea trebuia si rimdnicuvdntul de ordine in judecarea acestui mare eveniment din istoriaumanitifii. Numirul mare de ,,actori" implicafi in Marele Rizboi,de la indivizi pAni la elitele politico-militare, a dus, in mod natu-ral, la un flux istoriografic de proporlii nemaiintilnite pAni acum

gi care va continua in anii urmitori, iar ,,manipularea" memorieicolective va dispirea incetul cu incetul.

Marele Rizboi a reprezentat in istoria universali un nou tip de

rizboi,bazatpe o mobilizare fhri precedent a resurselor economice,

industriale, agricole qi mai ales a celor umane. A fost un ,,rizboi de

uzrtra*'*,,,de agteptarei beligeran{ii urmirind erodarea resurselor. Aschimbat lumea qi a generat alte rlzboaie, a dus la o confruntareideologici la scari mondial[. Natura rizboaielor care au urmat era

complet diferiti comparativ cu anii 1914-1918. Paradoxal, a

rimas - pdni in zilele noastre, la un secol de la incheierea lui - greu

de in1eles, de explicat. Apar in continuare cirfi, monografii, studii,articole, memorii, corespondenle etc., multe tributare unor cligee

arhicunoscute, originare mai ales in culpabilizarea adversarilor, ce

dateazd inci din ultimele luni ale Marelui Rizboi si din eroizarea

invingitorilor (lideri dedicafi ,,na]iunii", solda{i ,,plini de eroism",

efort de rilzboi nemaiintAlnit, pirinli fondatori etc.).

O ,,producfie" istoricl dedicati evenimentului care a schim-bat lumea a produs o veritabili ,,explozie" in anii Centenarului.

18 LIVIUMAIOR

O mutafie a avut loc datoriti deschiderii unor noi direcfii de inves-

tigafie ale istoricilor orientate spre frontul intern, spre lumea ano-

nimilor prinqi flrl dorinfa de a se implica in conflict. Astfel, s-a

produs gi reechilibrarea intre istorici, prin naqterea viziunii nega-

tive despre rizboi. Frangois Furet caractetizeaz\ cel mai bine acest

aspect esenfial: ,,Bolqevismul gi fascismul sunt copiii PrimuluiRizboi Mondial". Formula trofkisti,,rizboiul ca motor al revolu-

[iei" intra in anonimat. Sfirqitul lui, marcat de disparifia a trei mari

imperii, qi reconstruclia europeani au adus pe scena istoriei seg-

mente sociale noi. Marile puteri invingitoare, dar extenuate de

durata neprevizutl a confruntirilor militare nu mai erau intere-

sate in deschiderea unor noi conflicte de naturi militari, cu deose-

bire in Europa Centrali qi de Risirit. Au incercat si izoleze Rusia

sovietici, extinderea bolEevismului, prin incurajarea forlelorinterne, generAnd o conjuncturl care a permis apari[ia statelor

nafionale, multe dintre ele republicane, sau a monarhiilor, cel

pu{in Ia inceput liberale.

Locul evenimentului in istoria secolului al XX'lea cunoaqte

in continuare un adevirat boom in rdndul istoricilot al culturiicinematografice gi, de ce nu, al internetului. Istoricii St6phane

Audoin-Rouzeau gi Annette Becker, in cartea lor tradusi in mai

multe limbi, inclusiv in romineqte, Understanding the Great War,

14-18,i1pun pe seama comemoririi an de an a zilei de 11 noiem-

brie 1918 in Europa Vestici, data Armistifiului de la Compidgne. Se

pare ci afirma[ia lor legati de revirimentul produs in 1998, cu

aproape doui decenii inainte de Centenar, este reali daci trecem in

revisti produc[ia istoriografici europeani cate a urmat, 9i nu

numai. Cei doi autori au o formulare sugestivi de o frumusefe

aparte in explicafia dati pentru ceea ce va urma in anii Centenarului

din punct de vedere istoriografic: ,,greutatea morlilor pe cei ce tri-iesc" a dus la responsabilizarea celor chemafi sI devoaleze trecutul

pentru ca el si nu se repete.

SlSbiciunea liderilor europeni a declangatMarele Rizboi

Marele Rizboi a devenit o obsesie pentru mulli europeni, mar-cafi de pierderile enorme de vie{i, de greutifile provocate vreme depeste patru ani. Marea Britanie comemoreazd an de an armisti[iuldin 11 noiembrie 1918. Nu este singurul caz. Peste tot in Europas-au desfiEurat evenimente comemorative cu participarea elitelorpolitico-militare. De fiecare dati s-au rostit discursuri, unele dintreele foarte stimulative pentru istorici, altele provocind meditaliilegate de Marele Rizboi, dar gi de lumea noastri, a contemporani-lor. Interesul rimine foarte mare pentru cele petrecute acum unsecol. El este alimentat de mullimea memoriilor, studiilor, interpre-tirilor din monografii sau a conferin{elor internafionale, tot mainumeroase, dar qi a mediei electronice, cinematografiei etc. O dina-mici generatd de interesul specialigtilor combinat cu cel al publicu-Iui larg il menfine in actualitatea ce pare neschimbati fa[I de aniipremergitori rizboiului. Numai,,originea" lui a dus la apari(ia uneiliteraturi extraordinare, rod al unei dezbateri pe termen lung, des-

pre care s-au exprimat gi personalitifi culturale de prim rang.

Winston Churchill o spune cel mai bine: ,,Nicio parte din MareleRizboi nu poate fi comparati ca interes cu inceputul lui", iar ArthurSchnitzler, in memoriile sale, scrie: ,,Rizboiul Mondial. Ruinalumii. $tiri infricogitoare".

Autorii de memorii participanfi la eveniment se striduiesc si-giexprime opiniile, in multe cazuri subiective, deqi existd gi consens

atunci cdnd afirmi ci sentimentul de siguranfi, de prosperitate a

20 LIVIUMAIOR

fost afectat decisiv pe termen lung. Oamenii doresc, din acest

motiv, si gtie cit mai exact ce s-a intimplat de fapt, cum a fost posi-

bili declangarea unui conflict atAt de grav Pentru destinele lor.

Urmlrile rizboiului au contribuit la perpetuarea dezbaterilor

pline de pasiune, cu opinii partizane, pinl in anii Centenarului'

Ben Macintyre publica, in 2013, un articol care sPune totul despre

continuitatea disputelor, ,,O ultimi bitilie despre cum marcim

Primul Rizboi Mondial" (The Times,22 aptilie 2013), foarte pro-

vocator, cu lulri de pozilie pro qi contra lui, fhri si produci mari

schimbiri in structura deveniti stereotip a evaluirilor legate de

amploarea evenimentului. Mulli dintre cei care folosesc media

electronici sau tipiriti se pozifioneazi in continuare tot mai

departe de surse, oferind imaginea falsi a unor forle structurale,

impersonale, care au dus la declangarea rizboiului. Periferizarea

evenimentelor care s-au produs in Europainainte de 1914limiteazi

dezbaterea, daci luim in considerarc cansl rizboaielor balcanice,

desfbgurate cronologic cu mai bine de un an 9i jumitate inainte de

iulie 1914, larb caele si duci la un conflict armat la scari mondiali.

Depirtarea de surse diminueazi implicit rolul decizional al perso-

nalitililor, regi sau impirafi. La urma urmelor, nu forfele imperso-

nale au luat hotirdrile prin care milioane de oameni au fost

trimiqi pe cimpurile de lupti. Astfel, dupi Bismarck, Germania a

rimas firi un conducltor de talia intemeietorului Imperiului,fapt care avea si joace un rol important in declanqarea rdzboiului.

Austro-Ungaria se remarca prin incapacitatea dovediti de cele

doui capitale, Viena gi Budapesta, aflate intr-un conflict Perma-nent, in luarea unor decizii comune de politici externi. Franz

|oseph a fost un personaj devotat doar perpetuirii la putere a dinas-

tiei de Habsburg. Nici farul Nicolae al Il-lea nu se deosebe$te prea

mult de contemporanul siu vienez. Conduita tradifionali, autocra-

{ia absoluti, dinasticismul qi ortodoxia au fost pilonii politicii sale

extremist conservatoare. Obligat, dupi 1905, si treaci la o liberali-

zare a regimului - formall in cazul Dumei, cu puteri limitate, cu un

DE LA MARELE RAZBOI LA ROMANIA INTRECNA 2I

guvern ai cirui minigtri erau schimbafi dupi bunul siu plac -,prul, supus unor influenfe din anturajul siu,lua deciziile intr-omanieri ce amintegte de predecesorii sii feudali.

Wilhelm al Il-lea, dupi debarcarea lui Bismarck, s-a l6sat totmai mult influenfat de cercurile militare din ce in ce mai puternice,capabile si decidi schimbiri la nivel guvernamental. A doua partea Marelui Rlzboi s-a caracterizatprifiascenden]a militarilor asupra

civililor. Hindenburg gi Ludendorf reprezentau puterea reall.Izolareala care Germania era supusl de citre Anglia, in special,

a adus in prim-plan ideea rizboiului ca modalitate de inliturare a,,embargoului'britanic, la care se asociase qi Franfa. ,Dragostea" luiWilhelm pentru armati l-a transformat intr-un ,,impirat rizboinic".(Se vorbea despre faptul ci el insugi desena uniformele militare.)Privea partidele politice ca pe un ,,cancer" pentru Germania, iarfaptul ci nu avea nicio responsabilitate in fafa Reichstagului ii con-ferea drepturi autocratice. Trei impnrafi apropiafi ca opfiuni privindmodernizarea statului, reduqi la concepte tradilionale, conser-vatoare, in timp ce economiile respectivelor.imperii cunosc o

evolufie pozitivi care, in mod firesc, ar fi trebuit si produci un altgen de politici, au decis soarta Europei qi, de ce nu, a intreguluiglob. Societatea europeanl nu dispunea de un mecanism capabil siprevini catastrofa umanitari care s-a declanqat in 1914. Existi, dinacest punct de vedere, similitudini in zilele noastre, deqi, la primavedere, nu se pot face comparafii intre regimurile politice de

dinainte de iulie 1914 gi cele de la inceputul secolului al XXI-lea.Europa nu mai poate si se laude cu personalitifi de tipul Thatcher,de Gaulle, Kohl, Mitterrand, Adenauer etc.

Populafia continentului nostru era pufin preocupatiL de posibili-tatea izbucnirii unui rlzboi de anverguri. Annika Mombauer, inrevista German History (2007), sintetizeazi principalele cdr{i gi arti-cole dedicate Marelui Rdzboi pani la acea dati, abordat ca un eveni-ment ,,inevitabil, evitabil, pufin probabil, dorit". Analiza ei,excelenti, in opinia mea, se incheie cu o concluzie pe care trebuie,