La Fel Pentru Tema 2

8/17/2019 La Fel Pentru Tema 2

1/12

Afectivitate si procesele volitive ladeficientii de intelectPsihologie

Afectivitate si procesele volitivela decientii de intelect.

Particularitati ale afectivitatii siprocesele volitive: instabilitate,rigiditate, dezechilibru deautoreglaj, insucienta,mobilizare, etc. Consecinte aleacestor particularitati inactivitatea de educatie speciala

si recuperare. Modalitati deprevenire si combatere aconsecintelor negative.

Abordarea problematicii afectivitatii, in psihologie, a creatcontroverse, dat fiind

complexitatea fenomenului, considerat a avea, dupa unii autori, o structura chiar mai

complicata si o cuprindere mai vasta decat domeniul cognitiv, dar si ca urmare a

dificultatilor intampinate in diferentierea si cercetarea obiectiva. Componenta

esentiala a sistemuluipsihic uman, ca si cognitia sj motivatia, cu care

interrelationeaza,,,afectivitatea este fenomenul de rezonanta a lumii in subiect sicare se produce in masura si pe masura dispozitivelor rezonante ale subiectului

si este, totodata, vibratia expresiva a subiectului social in lumea sa", (Popescu -

eveanu, P., apud. !late, . #$$$%. Considerata, in raport cu adaptarea individului,

ca avand rol dinamico-energetic reglator-adaptativ, sau dezorganizator-dezadaptativ,

afectivitatea reprezinta reflectarea subiectiva a relatiei dintre subiect si diferite situatii,

evenimente, persoane, obiecte. importanta fiind valoarea si semnificatia pe care acestea

o au pentru subiect

&n lucrarile de specialitate problema afectivitatii este tratata in stransa legatura cuaceea a personalitatii,in special in laegatura cu aspectele caracteriale.

'motiile pornesc, sunt declansate prin fapte cognitive- afective exceptie facand doar

dispozitiile organice-dar nu sunt reductibile la acte de cunoastere pentru ca diversi

subiecti reactioneaza emotional diferit la aceleasi imagini sau idei. 'xplicatia

variabilitatii subiective a proceselor afective nu tine deci de organizarea cognitiva a

subiectilor,ci de organizarea lor motivationala. 'motiile apar ca desfasurari active ale

motivelor in raport cu o situatie pe cind motivele ar putea fi caracterizate ca un fel

de"concentrate"sau"condensari"emotiona&e. upa ).Pavelcu, emotiile depind de

scmnificatia pe care o au pentru subiect evenimentele ce se produc in ambianta si in propriul organism.*eactiile,tensiunile si desfasurarile emotionale sunt efectul

ALTE DOCUMENTEMemoriaVIOLENTA IN AMILIE!von"l si de#informarea ca mi$loc de reali#are ainfl"entarii psihosociologice

%N NOI &E A&CUNDE UN ADEV'(AT TE!AU(Legea Contrast"l"i ) C"m sa ne comportampentr" a o*tine de la altii ceea ce dorim+Ca"#e mai frecvente ale conflict"l"i&U,CONsTIENTUL sI MI(ACOLELE&OMNULUIComponentele creativitatiiEVOLU-IA P&I.O&OCIAL/ A ADOLE&CENTULUI DE 01 )02 ANI A VEDEA NU E&TE TOTUNA CU A P(IVI

&earch

http://www.scritub.com/sociologie/psihologie/Memoria1639212422.phphttp://www.scritub.com/sociologie/psihologie/VIOLENTA-IN-FAMILIE193248174.phphttp://www.scritub.com/sociologie/psihologie/Zvonul-si-dezinformarea-ca-mij183471523.phphttp://www.scritub.com/sociologie/psihologie/Zvonul-si-dezinformarea-ca-mij183471523.phphttp://www.scritub.com/sociologie/psihologie/N-NOI-SE-ASCUNDE-UN-ADEVRAT-TE52149143.phphttp://www.scritub.com/sociologie/psihologie/Legea-Contrastului-Cum-sa-ne-c12292195.phphttp://www.scritub.com/sociologie/psihologie/Legea-Contrastului-Cum-sa-ne-c12292195.phphttp://www.scritub.com/sociologie/psihologie/Cauze-mai-frecvente-ale-confli2244182422.phphttp://www.scritub.com/sociologie/psihologie/SUBCONTIENTUL-I-MIRACOLELE-SOM1021417521.phphttp://www.scritub.com/sociologie/psihologie/SUBCONTIENTUL-I-MIRACOLELE-SOM1021417521.phphttp://www.scritub.com/sociologie/psihologie/Componentele-creativitatii104126916.phphttp://www.scritub.com/sociologie/psihologie/EVOLUIA-PSIHOSOCIAL-A-ADOLESCE34212320.phphttp://www.scritub.com/sociologie/psihologie/EVOLUIA-PSIHOSOCIAL-A-ADOLESCE34212320.phphttp://www.scritub.com/sociologie/psihologie/A-VEDEA-NU-ESTE-TOTUNA-CU-A-PR221921217.phphttp://www.scritub.com/sociologie/psihologie/Memoria1639212422.phphttp://www.scritub.com/sociologie/psihologie/VIOLENTA-IN-FAMILIE193248174.phphttp://www.scritub.com/sociologie/psihologie/Zvonul-si-dezinformarea-ca-mij183471523.phphttp://www.scritub.com/sociologie/psihologie/Zvonul-si-dezinformarea-ca-mij183471523.phphttp://www.scritub.com/sociologie/psihologie/N-NOI-SE-ASCUNDE-UN-ADEVRAT-TE52149143.phphttp://www.scritub.com/sociologie/psihologie/Legea-Contrastului-Cum-sa-ne-c12292195.phphttp://www.scritub.com/sociologie/psihologie/Legea-Contrastului-Cum-sa-ne-c12292195.phphttp://www.scritub.com/sociologie/psihologie/Cauze-mai-frecvente-ale-confli2244182422.phphttp://www.scritub.com/sociologie/psihologie/SUBCONTIENTUL-I-MIRACOLELE-SOM1021417521.phphttp://www.scritub.com/sociologie/psihologie/SUBCONTIENTUL-I-MIRACOLELE-SOM1021417521.phphttp://www.scritub.com/sociologie/psihologie/Componentele-creativitatii104126916.phphttp://www.scritub.com/sociologie/psihologie/EVOLUIA-PSIHOSOCIAL-A-ADOLESCE34212320.phphttp://www.scritub.com/sociologie/psihologie/EVOLUIA-PSIHOSOCIAL-A-ADOLESCE34212320.phphttp://www.scritub.com/sociologie/psihologie/A-VEDEA-NU-ESTE-TOTUNA-CU-A-PR221921217.php


2/12

confruntarii dintre cerintele subiectului si datele reale sau prezumtive ale vietii lui intr-un

anumit cadru obiectiv.aca cerintele interne-trebuinte si motiv e-sunt satisfacute efectul

emotional este pozitiv implicand placere,satisfactie,aprobare,entuziasm .&n situatia

contrazicerii cerintelor,a insatisfacerii lor intervine

neplaccrea,nemultumirea,ncmultumirea,indignarea

Procesele emotionale reflecta,prin reactii si trairi specifice imrejurarile de viata.

Particularitatile afectivitati copiilor intarziati mintal

&n trecut,educarea si instruirea copiilor intarziati mintal,atentia a fost orientata cu

precadere asupr #+#+$+ a metodelor de asigurare a intelegeri si a similari

cunostintelor.Astazi devine tot mai evident faptul ca nu se pot neglija nici alti

factori,frecvent asociati cu deficienta intelectuala,in primul rand tulburarile

afectivitati./rganizarea corecta a invatamantului presupune asigurarea conditilor

propice lichidari tulburarilor afective,fara de care succesul in munca educativ-instructiva este incomplet.

&n teoria cu privire la"dinamica afectiva",0urt 1e2in evidentiaza primitivitatea si

infantilismul,ca trasaturi ale afectivitatii la deficientii mintal,trasuturi pe care le

punem in legatura cu mobilitatea redusa si concretismul gindirii,precum si cu lipsa

de imaginatie si absenta fanteziei.

*eferindu-se la aceasta teorie,pe care a analizat-o,a criticat-o,dar a si apreciat-o in

mod deosebit, 1.3.)agotsi sublinia ca "teoria dinamica aseaza una dintre pietrelefundamentale pe care poate fi inaltata intreaga teorie moderna asupra debilitatii

mintale infantile".

upa A.4usemann (565%,proprie deficientiilor mintal ar fi marea risipa de

energie,in activitati neduse la bun sfirsit si lipsa de eficienta finala.

Aceasta reprezinta, intr-adevar,o particularitate evidenta, dar nu numai la unii

dintre deficientii mintal, indeosebi in cazurile cu o anumita etiologie, traumatica

sau post-encefalitica, si prezentind o anumita simptomatologie, indeosebi activism

haotic si fatigabilitate crescuta.

Procesele afective sunt prezente in intreaga viata psihica a individului, de la

subconstient si inconstient, pana la constiinta superioara interactionand cu toate

celelalte procese psihice si laturi ale personalitatii. 3e manifesta, astfel, o complexa

interactiune intre latura intelectuala si cea afectiva, ele impulsionandu-se si

reglandu-se reciproc. &n comparatie cu persoanele normale, la deficientii mintal,

aceasta interactiune este putemic bulversata, trairile afective scapand, adesea, de

sub controlul inteligentei, iar activitatea cognitiva fiind insuficient stimulata

afectiv.


3/12

e-a lungul timpului, au existat teorii care au sustinut interactiunea dintre afectivitate

si cognitie. *eferindu-se la acest aspect, 7erbert considerera ca emotiile nu pot exista

fara actele intelectuale, iar Piaget arata ca afectivitatea si inteligenta sunt inseparabile,

cea dintai fiind sursa energetica care determina functionarea inteligentei. 8iecare

informatie cognitiva sau afectiva interiorizata de subiect va produce o modificare

a acestuia in momentul cand o receptioneaza, determinand, in functie desemnul,intensitatea sau durata trairii subiective, cresterea sau diminuarea receptivitatii

subiectului pentru interiorizari viitoare. C. Paunescu (596, .&% sustine ca activitatea

intelectului este, in mare masura, influentata de starile emotionale, deoarece ,,orice

stimulare a creierului, care tinde sa produca o modificare la nivel de cunoastere

intelectuala, produce simultan o reactie emotionala cu diverse intensitati, activizarea

scoartei cerebrale fiind o consecinta a valorii emotionale a informatiei", ajungand sa

determine o crestere a capacitatii de receptare si prelucrare a noilor informatii. Pe de

alta parte, o buna cunoastere a unui obiect la care se raporteaza subiectul, implica o

evaluare corecta a acestuia si va determina aparitia unor emotii

specifice, exprimate prin comportarnente de apropiere sau indepartare, in timp ce o

cunoastere confuza, incerta asupra obiectului, va determina emotii nespecifice, neliniste,

agitatie, tensiune.

. *osca (569, pag. #$+% arata ca ,,avand o gandire inerta, handicapatii

mintal nu se pot adapta prompt la cerintele mediului, ceea ce le creeaza o stare de

tensiune, de nesiguranta. Creativitatea redusa a gandirii ii impiedica, adeseori, sa

gaseasca modalitati de satisfacere a trebuintelor si impulsurilor, conforme cu regulilede conduita. &n plus, deficienjii mintal

reusesc in mai mica masura decat normalii de aceeasi varsta sa-si aprecieze

trairile si manifestarile emotive".

&n ceea ce priveste nivelul de organizare si ritmul de dezvoltare al afectivitatii

deficientului mintal, intre varsta cronologica si varsta dezvoltarii afective este un

dezechilibru pregnant, astfel ca intre +-6 ani, cand are loc,

in mod normal, o explozie afectiva, dar si o cristalizare a sentimentelor,

in comportamentul afectiv al deficientului mintal apar manifestari comparabile

cu cele specifice varstelor copiilor normali, cuprinse intre #-5 ani.

:h. *adu (#$$$% considera ca, in legatura cu structura afectiva a defieientilor

mintal, s-ar putea vorbi de o heterocronie a proceseior afective, fiind mai bine pastrate

elementeie primare, bazale ale afectivitatii, pe fondul trasaturilor de specificitate,

procesele afective superioare fiind mai putinstructural. umarullimitat al manifestarilor afective, mai ales a celor superioare, este efectul


4/12

diminuarii functiilor subcorticale, care duce la saracirea proceselor afective, atat

cantitativ, cat si calitativ.

/ personalitate fragila, dizarmonica, ca aceea a deficientului mintal. determina si

raporturi instabile intre elementele afective, schimbariile justificate ale starilor afective,

trecerea brusca de la o stare la alta, iar in plan comportamental, se manifesta prin reactiinecontrolate, paradoxale.

). Pavelcu (5;$, pag. 6;% sustine ca, asa cum exista oligofrenie intelectuala,

exista si ,,oligofrenie afectiva". 'ste folosit in literatura de specialitate si termenul

de arieratie afectiva, ca fixatie la un stadiu anterior de evolutie, in care se manifesta o

centrare pronuntata fata de imaginea parentala, nevoiapermanenta de protectie,

lipsa autonomiei personale, evolutia afectiva incompleta.

in cauza caracterului exploziv, haotic, schimbator, emotiile au un caracter

destabilizator asupra vietii psihice a deficientului mintal eficientul mintal reuseste inmica masura sa-si evalueze trairile simanifestarile afective, ele ies de sub controlul

constient, capatand, adesea. caracteristici discordante si sunt inadecvate in raport cu

mediul, ca si sub raportul intensitatii si al expresivitatii. anifestarile emotionale

foarte puternice, neadecvate la stimulul care le-a produs, sunt efectul

capacitatii reduse a scoartei cerebrale de a realiza un control asupra

centrilor subcorticali. ar sunt si exceptii, constatandu-se ca nu toti deficientii mintal se

manifesta prin emotii explozive.


5/12

-3tructura axiologica a comportamentului emotional care prezinta o slaba forta de

integrare valorica

>oate aceste dereglari au consecinte de modificare structurala si functionala a

afectivitatii,dar nu inpiedica total manifestarea acesteia,din contra,oricat ar parea de

paradoxal,dezordinea cu care este dotata organizarea personalitatii deficientuluicreeaza formule foarte diferite ale comportamentului afectiv cu un grad mult mai

mare de probabilitate decit in cazul copiilor normali.Acest fapt creeaza, pe de-o

parte,o mare dificultate in stabilirea categoriilor de manifestari afective,iar pe de alta

parte,o complicatie extrema in ceea ce priveste educabilitatea deficientului mintal.

ai mult poate decit la copilul normal,afectivitatea deficientului mintal este legata

de procesul de motivatie existentiala. &nsertia sociala a deficientului mintal,datorita

tulburarilor procesului de formare a 'u-lui creeaza totdeauna o stare

conflictuala.in cele de mai sus putem deduce ca una din caracteristicile de baza

care definesc formula afectivitatii deficientului mintal este 3tarea conflictuala.

Simptomatologia comportamentului afectiv

'xtragem din varietatea extrema a formelor de tulburare a comportamentului

afectiv manifest pe cele mai des intilnite in practica educationala.

-&n majoritatea absoluta a cazurilor se intilneste simptomul de intirziere in aparitia

si organizarea fonnelor diferentiate de reactii afective si de compoitament

afectiv.'xista teste de maturizare afectiva in special testul !azzo si testul de la3eoala de )ineland si desigur altele care stabilesc maturizarea afectiva a deficientului

mintal in raport cu copilul normal. Conform datelor relatate si a pozitiei enuntate,noi

consideram gresita o atare pozitie,intrucit afectivitatea este intricata structurilor

personalitatii si evolutia ei este determinata si determina intreaga evolutie a

personalitatii copilului.e altfel,noi nu vorbim de o intirziere a afectivitatii in

general,ci de o intirziere in procesul de organizare a comportamentului afectiv in

cadrul personalitatii.e aceea,acordam o atentie deosebita stabilirii acestui simptom

de intirziere a structurii procesului emotional.

-Crizele de afect sunt descarcari puternice a afectelor primare care se manifesta

prin agitatie motorie,tipete,ragete,tendinta la violenta,auto-mutilare,atac etc.&n mod

dominant,ele sunt specifice categoriilor inferioare ale deficientei mintale,dar datorita

gradului mare de autonomie structurala si a slabului proces de eorticalizare,acestea se

intilnesc si in formele superioare ale deficientei.

-inie,furie pe fondul unei afectivitati crescute,dezgust

manifest,alterare biologica,crize de ris,de plins fara motivare.

->eama,frica,comportament de aparare.Cei mai multi autori acuza ca ar fi specificeaceste tipuri de emotie deficientului mintal.


6/12

-&nhibitie(inghetare%afectiva,defensivitate,retragere,refuz,negativism.Cel mai

frecvent intilnit este negativismul care se manifesta printr-o forta deosebita de non-

participare la activitate,la relatii,la joe etc.

->orpoare, lentoare accentuata,somnolenta,dezinteres,apatie.e cele mai multe

ori,originea acestor modificari de hipoafectivitate este de natura neuroendocrina si auo consecinta deosebita asupra procesului de in vatare.

->recerea rapida de la apatie la explozii afective=ras-plans,respingere-

adeziune,tristete-bucurie etc.

-'nurezisul nocturn, onicofagia,anorexia,pavoml nocturn,

automatismele ambulatorii,vise terifiante,agitatie motorie noctuma,tulburari de lunga

durara a somnului.

-&nstabilitate psihoafectiva relationala,hiperemotivitate,impulsivitate.

-&nsensibilitate afectiva,anxietate,depresie,frica de noutate,de schimbari de relatii.

->ulburari ale ritmului vorbirii,ale fonatiei si articulatiei

-3ugestibilitate crescuta,credulitate prin lipsa de discernamint axiologic.

-inciuna constitue un fenomen frecvent la deficientul mintal care insa are o alta

baza psihologica de explicare.Cea mai mare parte din comportamentul mincinos al

deficientului mintal este constituit de conflictul de frustratie. A-#-a sursa importanta a

minciunii este constituita de lipsa criteriilor logice de comparare a datelor,

faptelor,evenimentelor,etc.

-Confabulatia face parte din simptomatologia consecutiva sentimentului

de inferioritate si constitue un mecanism de compensate.&n cadrul relatiilor de

invatare,confabulatia este un mijloc de evaziune in fataunor sarcini

supra solicitante ale deficientului.

-8ugile.'xista mai multe tipuri de fugi ale deficientului mintal./ parte dintre elesunt fugile specifice epilepticilor care raman,uneori,forme singulare a unei epilepsii

de focar asimptomatica.eosebirea dintre acestea si fugile reactive este data de

caracterul"obnubliatoriu"al primelor.A#-a mare categoric de fugi sunt cele de

aparare.3unt foarte multe forme ale fugilor legate de o impulsivitate de moment

care insa nu pot fi constituite in categorii stabile sau tipologice.

-)agabondajul.&n mod normal,vagabondajul la deficientul mintal este intermitent,

intmcit caracteristica de decompensare afectiva a acestuia il face sa prefereintotdeauna o dependenta foarte marcanta de un grup de indivizi sau de o institute

care sa-& garanteze securitatea afectiva.8ormele de vagabondaj des intilnite la


7/12

deficientii mintali sunt de natura imitativa,adica prin captarea acestora de catre

indivizi cu tulburari de comportare sau caracteriale care antreneaza deficientii

mintali in diverse actiuni care necesita o deplasare in spatiu.

-)iolenta este prezenta intr-o proportie suficient de mare in contextul deficientei

mintale si se datoreste pe de-o parte focarelor supravoltate nervoase si afective,pede alta parte,lipsei de dirijare cortical constiente a comportamentului.e cele mai

mult ori sunt izbucniri de o mare intensitate cu efecte dezastruoase,dar de scurta

durata.

-Comportamentele perverse.Cele mai raspindite forme ale comportamentului

pervers sunt=perversiunle sexuale si dintre acestea primul loc este ocupat de

homosexualitate si onanie.

Frecventa si natura tulburarilor afective la intarziati mintal

>ulburarile afectivitati sau ale personalitati in ansamblul sau apar la intarziati

mintal in diferite forme si grade, intre care este dificil sa se traseze o linie de

demarcatie = tulburarile afective comune, instabilitatea emotionala, nevrozele si

psihozele.


8/12

locvacitate, euforie sau din contra, depresiune, tristete. Aceste tulburari sunt

probabil legate de anumite leziuni diencefalice.

aca deficientii mintal traiesc intr-un mediu familial securizant, suportiv, frecventa

tulburarilor afective este mai mica, iar in cazul unor manifestari distorsionate,

gravitatea acestora este redusa.

>ulburari comune ale afectivitatii care se pot observa la copiii cu deficienta

mintala in conditiile activitatii cotidiene.

Imaturitatea afectiva face ca un copil de varsta scolara sa aiba adeseori manifestari

proprii prescolarilorsub aspectul emotiilor si sentimentelor. Acesti copii, de

exemplu, sunt capabili sa lucreze cu eficienta numai daca profesorul sat langa ei,

daca ii incurajeaza si ii aproba in permanenta. 1a un nivel infantil se desfasoara si

jocul lor.

Manifestarile emotionale ale copiilor intarziati mintal sunt adeseori exagerat de

puternice in raport cu cauza care le-a produs. Astfel, unii copii prezinta frici

nejustificate. Acestea se explica printr-o lipsa de diferentiere a situatiei prezente, de

o alta situatie adeseori necunoscuta observatorului in legatura cu care copilul a

avut o experienta neplacuta.

'motia de manie ia uneori proportiile unei crize de furie, insotita de reactii

agresive fata de cei din jur, distrugerea obiectelor, lovirea propriului corp.

)eselia se poate trensforma in crize de ras nestapanit. 1ipsa de retinere se constata

de asemenea in manifestarile de simpatie.

anifestarile descrise, cu tot caracterul lor exploziv, nu sunt expresia unor trairi

adanci si stabile. Cauze tot atat de neinsemnate ca cei care le-au provocat pot

determina incetarea lor sau trecerea la o emotie contrara.

anifestarile exterioare puternice sunt efectul capacitatii reduse a scoartei

cerebrale de a realiza un control ascpra centrilor subcorticali. Prin caracterul lor

exploziv si haotic emotiile au adesea un efect dezorganizator asupra activitatiiintarziatilor mintal. &n plus, capaciatea redusa de a controla expresiile emotionale

complica reactiile intarziatilor mintali cu cei din jur.

u toti intarziatii mintal se caracterizeaza insa prin emotii explozive.


9/12

aca la cei mai multi copii intarziati mintal starile emotionale sunt instabile, exista

si cazuri cand o traire afectiva se mentine, chiar dupa ce cauza a incetat.

3e observa uneori predominarea unei dispozitiiB astfel, unii copii intarziati mintal

sunt mai frecvent euforici, altii apatici, altii iritabili.

Copiii intarziati mintal, chiar atunci cand nu prezinta tulburari ale afectivitatii, au o

gama mai redusa de sentimente decat normalii de aceeasi varsta.

Psihozele si intarzierea mintala

Problema relatiei dintre psihoze si intarzierea mintala a fost mult discutata.


10/12

Pshihozele la intarziatii mintal in stare grava. aca tulburarile mintale pot aparea

la orice nivel de deficienta intelectuala este pus sub semnul intrebarii de unii

autori, care considera ca nivelul intelectual extrem de redus nu ofera conditiile

caracteristice pentru manifestarea unei psihoze.

1a idioti se pot constata, insa, anumite moduri de conduita ce nu tin de particularitatile intarzierii mitale= accese puternice de excitatie sau de depresie,

strigate, atonie musculara, pozitii neuzuale (unii dintre acesti idioti stau de

preferinta in pat, acoperindu-si capul%, manierisme.

elatia dintre decientele mintale si tulburarile afectivitati

Adaptarea intarziatilor mintal la cerintele mediului este adeseori ingreunata de

prezenta tulburarilor afective, la care se adauga deficientele mintale.

ulburarile afective par a fi sursa

cea mai importanta a pseudodebilitati mintale.

Avand o gandire inerta, intarziati mintal nu se pot adapta prompt la cerintel

mediului, ceea ce le creaza o stare de tensiune de nesiguranta. Creativitatea redusa

a gandirii ii impiedica adeseori sa gaseasca modalitati de satisfacere a trebuintelor

si a impulsurilor conforme cu regulile de conduita.

&ntarzierea mintala provoaca o oarecare izolarea a individului care este ales in mai

mica masura de copii normali in calitate de prieten.

Cerintele adultilor sunt in mod frecvente adecvade nivelului cronologic al unuicopil, nu nivelului sau mintal, iar din aceeasta neconcordanta pot rezulta anumite

conflicte, o stare de tensiune intre adulti si intarziatul mintal. Ca i pentru ceilalti

copii, familia este un factor important &n dezvoltarea i evolutia afectivitatii

deficientilor mintal. *eactia parintilor la existenta unui copil deficient in familie,

modul de relationare cu copilul, poate determina unele tulburari afective, >ntre

aces,ti factori existand o relatiedirecta.

&n familiile unde copilul cu deficienta mintala este un fenomen singular, pot sa apara, din

partea parintilor sau a unuia din ei, fie un abandon afectiv, o respingere a copilului,vazut ca propriul es.ec, fie o supraprotectie, fie sentimentul de culpabilitate. &n

familiile in care exista mai multi membri cu deficienta mintala, acest gen de relationari


11/12

sunt mult mai rare, &n general, tensiunile dintre parinti i copii, legate de acest aspect,

fiind mult reduse.

'ducarea tuturor aspectelor personalitati este o sarcina de baza a scoli ajutatoare.

Cunostintele teoretice ala intarziatilor mintal oricat de bine ar fi fost insusite ele inscoala devin tot mai imprecise si mai greu de evocat, daca nu sunt frecvent repetate

si intarite in activitatea de munca sau in activiatea cotidiana. &n schimb,

sentimentul de dragoste fata de munca, mandria ca prin munca sa aduce folos

societati, disciplina, asigura in mare masura adaptarea intarziatului mintal la

conditiile de viata, constituie conpensarea esentiala a deficitului sau intelectual.

&n general, elevi intarziati mintal au nevoie de multa simpatie si caldura sufleteasca

din partea educatorilor, mai ales ca se tine seama de faptul ca multi dintre ei au in

familie un climat nefavorabil sub acest aspect. Pentru ca activitatea scolara sa se

desfasoare in conditii optime, elevi trebuie sa aiba sentimentul securitati,sentimentul increderi in propriile forte.

Copii intarziati mintal nu vor fi facuti constiienti de inferioritatea sa mentala sau,

in orice caz, nu ca de ceva rusinos. Atentia lor sa va concentra asupra faptului ca

trebui sa invete mult, sa fie atenti, sa lucreze cu grija.

Cand tensiunea afectiva devine deosebit de puternica, este utila descarcarea ei prin

activitati motrice. &n genereal munca insotita de succes executata cu constiinta

valori sale sociale, este cea mai edecvata cale pentru a obtine o stabilizarea suprastari afective a intarziatilor mintal

1uarea in considerare a trasaturilor specifice ale deficientilor mintal s.i a particularitaD

ilor individuale ale afectivitatii acestora, permite o mai buna relationare i o eficienta

crescuta a activitatii instructiv-educative si de socializare a acestora.

3uportul i sprijinul special, oferit deficientilor mintal in plan intelectual, este necesar

a fi sustinute de o abordare specifica, deosebita, in plan afectiv. &n literatura de

specialitate este subliniat faptul ca demersurile pentru stimularea socio-afectiva i

eliminarea tulburarilor afective ocupa un loc important in recuperarea deficientilor mintal, dezvoltarea afectiva fiind la fel de importanta ca i dezvoltarea intelectuala. Pe

aceasta idee se bazeaza majoritatea programelor educational-recuperative, &n cazul

deficientilor mintal.

Activitatea voluntarea a copiilor intarziati mintal prezinta deficiente in toate

momentele desfasurari sale.

3copurile pe care si le fixeaza intarziati mital, sunt, in genereal, scopuri apropiate,

generate de trebuintele sau de interesele momentane. / alta particularitate constain faptul ca intarziati mintal se abat de la scopul ce le-a fost fixat, daca intampina

dificultati, si executa o alta activitate mai usoara.


12/12

3-a emis ipoteza ca debilul mintal, avand experienta unor multiple insuccese va fi

mai neincrezator in posibilitatile sale. Parerea pe care un om o are despre sine, in

legatura cu posibilitatile sale de actiune, influenteaza in mare masura nivelul sau

de aspiratie, telurile pe care si le fixeaza si pe care crede ca le poate atinge.

'ducarea vointei la intarziatii mintal.

omentul esential pentru antrenarea intarziatului mintal intr-o activitate consta in

mobilizarea energiei sale si in asigurarea cooperari.

&n general intarziatii mintal de orice grad au nevoie de intariri cat mai apropiate de

momentul executarii actiunii. e asemenea, la ei sunt mai eficiente intaririle

frecvente, chiar daca sunt minime. 'levii intarziati mintal au nevoie de multe

incurajari, dar nu trebuie sa se exagereze in aceasta privinta, pentru a nu le da

ocazia sa-si formeze pareri exagerat de bune despre ei. Pe masura ce anumite

obstacole au fost invinse, copiilor li se vor fixa noi scopuri, mai dificile.

ezvoltarea vointei, sib diferitele sale aspecte, este o sarcina importanta in

educarea copiilor intarziati mintal. Avand in vedere dificultatea intampinata de ei

in urmarirea scopurilor complexe si indepartate ,educatorul va esalona activitatea

copilului, prin inserierea scopurilor, de la cat mai simple si actuale, la altele ma

complexe si indepartate. &mportant este sa i se formeze copilului obsnuinta de a

duce la capat actiunea inceputa.

/ mare importanta in desfasurarea activitatii voluntare are formarea capacitatii dea da o relatare cat mai completa asupra activitatii. Acest aspect, evident deficitar la

intarziatii mintal, se poate perfectiona printr-o munca educativa sustinuta.

ezvoltarea vointei incepe cu organizarea formelor externe de conduita. 'levii vor

fi invatati sa mearga incet , sa nu alerge si sa nu strige pe coridoare, sa nu dea

buzna in clase, sa manevreze cu miscari stapanite rechizitele scolare. / mare

atentie, se va acorda imbracamintii , ordinii in scoala.

'ducarea vointei trebuie sa cuprinda toate momentele ei, sa se dezvolte capacitatea

de franare a actiunilor impulsive, sa se formaze obisnuinta de a delibera si a planifica actiunea, de a fixa scopuri realiste, capacitatea de a persevera si face

eforturi pentru invingerea obstacolelor care stau in calea realizarii scopurilor

fixate , precum si obisnuinta de a analiza critic produsele activitatii indeplinite.

La Fel Pentru Tema 2

Documents

Transcript of La Fel Pentru Tema 2