LUCRAREA NR. 7ÎNCERCAREA DE RUPERE

PRIN ŞOC

1. PRINCIPIUL LUCRĂRII

Pentru a evidenţia particularităţile comportării la rupere a materialelor metalice la diferite temperaturi se foloseşte (ca încercare de referinţă) încercarea la încovoiere prin şoc. Condiţiile şi modul de realizare a încercării la încovoiere prin şoc şi caracteristicile mecanice care se pot determina prin această încercare sunt reglementate prin standardul SR EN 10045 (care reprezintă versiunea în limba română a standardului european EN 10045).

Încercarea la încovoiere prin şoc se execută pe epruvete confecţionate din materialul metalic care se cercetează, având configuraţia şi dimensiunile în conformitate cu prescripţiile SR EN 10045. Aşa cum se poate observa în figura 1, epruvetele standardizate au forma unor prisme pătrate drepte, cu lungimea de 55 mm şi latura bazei de 10 mm şi sunt prevăzute pe una din feţele laterale cu o crestătură centrală (un concentrator de tensiuni mecanice); în funcţie de forma crestăturii, epruvetele pot fi:

cu crestătură în formă de V, la care crestătura are adâncimea de 2 mm, unghiul de deschidere de 450 şi raza de rotunjire la vârf de 0,25 mm;

cu crestătură în formă de U, la care crestătura are adâncimea de 5 mm şi raza la vârf de 1 mm.

Pentru efectuarea încercării la încovoiere prin şoc se utilizează, de obicei, o maşină numită ciocan - pendul Charpy, având construcţia prezentată în figura 2. Înainte de realizarea încercării, pendulul (alcătuit din placa de lovire sau ciocanul 1, braţul 2 şi articulaţia 3) este ridicat într-o poziţie de lansare, căreia îi corespunde o energie (potenţială) a pendulului, numită energie nominală, W0; în mod obişnuit W0 300 J, existând posibilitatea modificării acestei valori prin schimbarea plăcii de lovire a pendulului. Epruveta care urmează a fi supusă încercării se aşează liber pe reazemele (suporturile) 4, amplasate pe batiul (corpul) maşinii 5. Pentru efectuarea încercării se permite căderea pendulului din poziţia de lansare, ciocanul 1 loveşte epruveta pe faţa opusă crestăturii şi produce ruperea acesteia (dintr-o singură lovitură), pe cadranul maşinii 6 înregistrându-se valoarea energiei consumate (absorbite) pentru ruperea epruvetei Wr; deoarece în timpul căderii energia potenţială a pendulului se transformă în energie cinetică, la impactul cu epruveta viteza ciocanului este vp 5,0...5,5 m/s şi solicitarea care produce ruperea epruvetei este dinamică (încovoiere prin şoc).

Universitatea Petrol – Gaze din Ploieşti

Fig. 1 Epruvete pentru încercarea la încovoiere prin şocCaracteristica mecanică determinată prin încercarea la încovoiere prin şoc este energia de rupere, notată KV Wr, dacă s-a încercat o epruvetă cu crestătura în formă de V sau KU Wr, dacă epruveta încercată a avut crestătura în formă de U. În unele cazuri, caracteristica mecanică prin care se exprimă rezultatul încercării la încovoiere prin şoc este rezilienţa, notată KCV sau KCU (funcţie de forma crestăturii epruvetei încercate) şi definită prin relaţia:

KCV sau KCU , (1)

S0 fiind aria secţiunii transversale iniţiale a epruvetei în planul de simetrie al crestăturii (S0 0,8 cm2, în cazul epruvetei cu crestătura în formă de V şi S0 0,5 cm2, în cazul epruvetei cu crestătura în formă de U); în mod obişnuit, rezilienţa se exprimă în J/cm2.

Valorile energiei de rupere (sau rezilienţei) determinate prin încercarea la încovoiere prin şoc a unor epruvete dintr-un anumit material sunt în directă corelaţie cu comportarea la rupere a materialului (sunt caracteristici ce exprimă tenacitatea la rupere a materialului): dacă materialul prezintă o comportare fragilă la rupere (rupere cu aspect cristalin - strălucitor), valorile energiei de rupere (sau rezilienţei) sunt scăzute, iar dacă materialul prezintă o comportare ductilă la rupere (rupere cu aspect fibros), valorile energiei de rupere (sau rezilienţei) sunt ridicate (se consumă energie atât pentru realizarea suprafeţelor de rupere, cât şi pentru deformarea plastică apreciabilă a materialului înainte de rupere). Pornind de la această constatare, a apărut ideea că rezultatele încercării la încovoiere prin şoc a unui material metalic se pot utiliza pentru determinarea unei temperaturi (convenţionale) de tranziţie ductil - fragil a materialului respectiv. În acest scop, din materialul metalic analizat se prelevează mai multe epruvete, se efectuează încercarea la încovoiere prin şoc a acestora la diferite temperaturi, iar rezultatele obţinute se transpun în diagrame, având în abscisă temperatura, iar în ordonată valorile caracteristicii KV sau KU, aşa cum se prezintă în figura 3 a; deoarece majoritatea materialelor metalice au un domeniu de temperaturi în care prezintă o comportare bimodală la rupere (parţial fragilă şi parţial ductilă), temperatura de tranziţie ductil - fragil se defineşte prin criterii convenţionale, cum ar fi:

3

Îndrumar de laborator – Ştiinţa şi Ingineria Materialelor

Fig. 2 Ciocanul - pendul Charpy şi modul de efectuare a încercării la încovoiere prin şoc

temperatura de tranziţie ductil - fragil este temperatura la care KV are o valoare prescrisă X (se notează tKVX);

temperatura de tranziţie ductil - fragil este temperatura la care KV sau KU are o valoare egală cu jumătate din valoarea energiei de rupere corespunzătoare comportării ductile la rupere (se notează t0,5);

temperatura de tranziţie ductil - fragil este temperatura la care jumătate din aria suprafeţelor de rupere ale epruvetelor are aspect (cristalin - strălucitor) de rupere fragilă (se notează t50%).

Utilizarea încercării la încovoiere prin şoc la determinarea temperaturii de tranziţie ductil - fragil a materialelor metalice a evidenţiat următoarele aspecte (v. fig. 3 b):

* materialele metalice cu structură monofazică de metal pur sau soluţie solidă şi reţele cristaline de tip CFC prezintă comportare ductilă la rupere la orice temperatură (temperatura lor de tranziţie ductil - fragil este situată la temperaturi foarte scăzute, în vecinătatea temperaturii 0 K);

Fig. 3. Variaţia cu temperatura a caracteristicilor KV sau KU la diferite materiale metalice

unele materiale metalice (cum ar fi compuşii intermetalici sau aliajele care conţin în structură eutectice cu compuşi intermetalici) au

Universitatea Petrol – Gaze din Ploieşti

comportare fragilă la rupere pe un domeniu de temperaturi foarte extins (temperatura lor de tranziţie ductil - fragil este situată la temperaturi ridicate);

materialele metalice în structura cărora predomină faze de tip soluţie solidă sau metal pur cu reţele cristaline de tip CVC prezintă temperaturi de tranziţie ductil - fragil situate în domeniul -100 0C...100 0C, domeniu uzual de exploatare al construcţiilor tehnice; pentru piesele confecţionate din astfel de materiale este importantă considerarea la proiectare a criteriului şi efectuarea încercării la încovoiere prin şoc pentru verificarea comportării ductile la rupere la temperatura de utilizare.

2. CONŢINUTUL ŞI SCOPUL LUCRĂRII

Lucrarea va cuprinde:

studierea principiilor teoretice şi deprinderea modului de lucru cu ciocanul pendul pentru încercarea de încovoiere prin șoc;

încercarea de încovoiere prin șoc pe epruvete din acelaşi material dar de tipuri diferite: cu crestătură în U şi în V şi pe epruvete de acelaşi tip din acelaşi material, dar prelevate după direcţii diferite (pentru a se evidenţia anizotropia proprietăţilor în cazul semifabricatelor obţinute prin deformare plastică la cald).

Scopul lucrării este îmbogăţirea cunoştinţelor teoretice ale studenţilor şi familiarizarea cu elementele de lucru practic, necesare efectuării încercării de rezilienţă şi interpretării rezultatelor.

3. MODUL DE LUCRU ŞI APARATURA NECESARĂ

Pentru efectuarea încercării se utilizează ciocanul pendul Charpy având m = 18,750 Kg, l = 0,85 m, dimensiuni ce corespund unei energii potenţiale iniţiale de 300 J. Se va efectua încercarea pe epruvete cu crestătură în U şi în V cu dimensiunile standardizate 10 x 10 x 55 mm.

Pentru fiecare încercare se calculează următoarele: energia consumată la rupere şi se compară cu valoarea citită direct pe cadran; caracteristica pentru fiecare tip de epruvetă, KCU sau KCV cu relaţia (1); cristalinitatea şi fibrozitatea.

Dimensiunile epruvetelor standardizate pentru încercarea de încovoiere prin șoc

Dimensiunea SimbolEpruvetă cu

crestătură în UEpruvetă cu

crestătură în VLungime L 55 ± 0.60 55 ± 0.60

LăţimeEpruvete normale

b10 ± 0.11 10 ± 0.11

Epruvete subţiri7.5 ± 0.115 ± 0.09

7.5 ± 0.105 ± 0.05

Înălţime a 10 ± 0.11 10 ± 0.06Unghiul crestăturii α - 450 ± 20

Înălţimea epruvetei la baza

crestăturii

h = 5ac

5 ± 0.09 -h = 5 7 ± 0.11 -h = 5 8 ± 0.11 8 ± 0.06

Raza de curbură la baza crestăturii Rc 1 0.25

5

Îndrumar de laborator – Ştiinţa şi Ingineria Materialelor

Etapele de lucru şi aparatura necesară realizării practice, pentru un aliaj, sunt exemplificate în următoarea succesiune de imagini:

1. Pendulul (alcătuit din placa de lovire sau ciocanul 1, braţul 2 şi articulaţia 3) este ridicat într-o poziţie de lansare, căreia îi corespunde o energie (potenţială) a pendulului, numită energie nominală, W0; în mod obişnuit W0 300 J

2. Epruveta care urmează a fi supusă încercării se aşează liber pe reazemele (suporturile) 4, amplasate pe batiul (corpul) maşinii 5.

Fig. 4 Ciocanul - pendul Charpy

4. Căderea pendulului din poziţia de lansare, ciocanul 1 loveşte epruveta pe faţa opusă crestăturii şi produce ruperea acesteia (dintr-o singură lovitură)

5. Determinarea energiei de rupere notată KV Wr,

EPRUVETĂ

SUPORTURI BATIU

CIOCAN

BRAŢ

ARTICULAŢIE

Universitatea Petrol – Gaze din Ploieşti

UNIVERSITATEA PETROL-GAZE DIN PLOIEŞTIFACULTATEA: I.M.E. DISCIPLINA: STUDIUL ŞI INGINERIA MATERIALELOR DATA ...............................

FIŞA LUCRĂRII NR. 7

Tema: Încercarea de rupere prin şoc.Utilaj:

7

KV Wr = 22 J

Îndrumar de laborator – Ştiinţa şi Ingineria Materialelor

marca: .......................................provenienţa: ………...............anul fabricaţiei: ……………

caracteristici tehnice: …………………………………………………………..

data ultimei verificări metrologice: …………….

Schiţa epruvetelor folosite:

Rezultate experimentale

Material Energia de rupere

KV Wr

[J]

Aria în zona de rupere

S0

[cm2]

Rezilienţa

KCV sau KCU

[J/cm2]

Întocmit: Verificat:Nume ................Prenume ............Grupa..................Semnătura............

Schiţa epruvetei în V

Schiţa semifabricat şi amplasarea epruvetei

Schiţa epruvetei în U