ANN. 11.. 20 AUGUST 14.

'

P6IACNjCtN!VP TREBUIN CI6SE

- PpPQRLtiriu-1,

6 'Sf 20- _A_ V=-013.1=13E3I 1-4T-TNI

r

A. ]3 cors-AmnNiriEL,Pentru un an 10 lei; pentru str6nAtate 1,4=1 lei; pentim Transilvania, florini.Abonamentele Incep de la numtrul Liu al fie-ertrui .an, se plUtesc inainte si nu se

fac de eftt pe un an.

Un loc de 2 centimetre littime pe 7 centimetre lungime, pentru o Inserare, lei a.celasi loc, pentru 3 insertiuui, peutru 6 insertiuni lei 10; iar pentru un an lei SQ.

Daca locuf se ia indoit se face scruAlmInt de o peitrime; daca se ea ntreit de mare seface sclid6mInt de o treime; dacri se ea un spatiu si mai mare se face sebigmint de Jum6-tate din intregul cost al locurilor ce coptinde. - Fie-care persnit c publicit anunciuripriimete gratis revista in tot timpul cat se inserit acele anunciuri. -Anunciurele pen-tru Gazeta Sdlenului se publia numai pe paginele copertd tie-citeui nunAr.

, se adresa tot ce privesce Redactia i Administratia, Directorului-fondator 0 pro- .prietar al GAZETEI SATiNULIJI C. C. Datculescu, Rimnicu-Sarat.

Minn icu-Sarat, Tipitraf a Ga zetel Siltnului..

I

r Pt'

9

:

A-lei !

:

1806.

SAN.

1_,A.

r

btikt.--05111.1.

: -.,--.--4:444=-......4444=-..-- 1------- ----=-:4--------.4.....=-- ......-.. -----tu.--444.--- ..444---.4====.tua,m4;:

11F. I::: .

CT. .r1

ii

1

4A, IV II IN- C I tj tit I IA s u

4l1r; i

i I4

'

41

, - Mr.'''. - 9 e_rt . 9---9'. - .... 9.9=9-..........,..Ui 9 C....9.1,9:

N

-

I

j

www.dacoromanica.ro

'r

Mica corespondentA.- in Transilvania : Noj0.- Cum stain cu Pesciiriele : Z. N.0 societate la local ei: N. Grigoriu. - Scris6re din Viena : Opincarul. - Maaina ' de serninat S.ick : C. C.

CorespOndenta din Austro-Ungaria : Opincaral. - Spitalele rurale : I. Aristotel. - Societatea Concor-dia" din Cerncuti : Comitetul societtifei politipe Concordia"- Din tara Satacuul.- Din localitate: D.Buletin comercial. - Anuuciuri.

- -

.4... ZAIS:tfet=

. INSCIINTARI-

confratilor nostri de la Romania li ;era cari, in fine, ne trimetIn special, multumim tuturor 4iarelor din Bucuresei si de prin judete ca care suntem, catte,. In schimb regulat de mult6 vreme.

",

' "Volume i brouri evite de emind de silt) tipr.autori i editori cari doresc a se anunta gratis opurele d-lor in acest (par, sunt rugati a ne trimete

cite un exemplar)._

In editu;a oficiului de publicitate Romania" Bucuresci 18 str. Academiei, va apare eelmai t6r(liu la 1 Dcembre a. c. Ahnanachul anului 1886.. Uvragiu quasi comerciat menita aduce insemnate servicii comercinlui industriei i profesiunilor libere. Primesce pentru In-scrierea lor in teansul anunciuri, reclame i adrese.

'Dott uri i o dragoste, comedie In un act, de D-na Maria Datculescu. Costul acesteibrostiri e 1 leu 50 ban i,, iar pentru abonatii Gazetei Siitnutai 50 bani.

Tratatul de horticulturit, Florile. (347 pagille si 115 gravuri), de C. C. Datculescu.Costul 5 lei; pentrn abonatii nostri, kit la administratia, numai 1 leu 50 bani.

,'Noua lege electoralit, brosurit de 30 bani. Pentru abonatii nostri gratis. .Gazeta SatnuTai anal Ilia. Volum brosat ca ilustratii, tablit de materie i copertk 5

lei pentru abonatii nostri pe anal al doilea.'Indreptar teoretic i practice pentru invOtitmntul intuitiv, de V. 'Gr.. Borgbvan

Gherla Imprimeria Aurora. Un volum de :348 ptw. 1 fl. 70 cr. v. a.'Cestiunea Porturilor frame Galati-BrOila, de G. Miltailescu deputat. BrosurA de 64 pag.?Memoriu" asupra sclelor din orasul Giurgia ijud. Vlasea de I. Boldescu. Brosurit de

37 pagine.'Annuaire de Roumanie," Guide Dam, 18852- Mare si frumos volum ilustrat.'Manual practic de eultura viei i fabricarea vinului. BrosurA de 80 pagine cu flgart

intercalate in text. Pretul un leu.Poeme i Maxime" (187.9-1885) de Alexandra I. Sontu. Volum de aprtipe 100 pa-

gine, 4 lei. . . . .Alianfa Latina' qi Zonvereinui illaliteranian de D-1 M. A. Gromiet:, (vechiu coman-,

dant al gardei Nationale a Senei in timpul rOsboiului contra Prusienilor). Acea brosurA ces'a ,pas 'in vtndare la Florenta (Italia) la D-1 Joseph Pellas, costa 2 lei; librarii priimeseun rabat ,rle _50%, adresinduse direct alai Gromier, Florenta.

-

-

Mica Corespondaita, '

D-lni G. Ciorinnu Ploesci. Priimit scris6rea.Trimes iarul fugrijitorilor mosielor D-v. precum ce-reti, multumesc.

- D-lui C. Atanasin, Dorohoi. Vi s'a trimes cata-,

ce cereti.- D-lui Inviti, Slatina. Trimes colectia an Ii 5

cirti. Multumesc.D-lor G. Gr. Kiritescn, Cr: iova; Ion Moesia,

Stolnici; C. Gedrocinn, Corbu; C. Dimaneesen, Pot-cdva i Dam," Gemccnn, Slatina. Trimes tte, nu-

., morile elite an. II si eke o lege electorala, inultutnese.- D-lui I. Maltireseu, Siam Trimes dupe cum de-

reti cartea Plorile" si ehiOnta de abouament.- N. PCslaru, conform cererei Dv. nu vi se

va suspenda diarul Villa in Octom'ae.- D-lui A. M. M. Ploesci. Primit scrisdrea D-v.

Prosa putt* trimete, poesii nu. Articolul D-v, rdlativla corurile populare, vom vedea dupe ce 'I vom coti.

- D-lni Anton Graboveschi horticultor, Iaat. Vemultumim pentrn minunatele fructe ce ati trimes. in

dolor. .pec :0t face idee speciele

alese ce aveti de arbori l arbttati. Sant in Mover,escelente.

- D-lui I, Palladi, Craiova, V'am trimes No, ce vaperdut factorul. Conform dorintei 11.am pus la gazeta.

- D-lui S. la Capri. Priituit cerespondenta D-vs.,remedial cu care v'ali tratat cox succes de holer 'I vompublica in No. 15, eici cum vedeti numai e loc, adi,nici pentrn materiele annulate. Modulus'.

- D- ui X. din Plain, Denuntiurele ce faced: con-tra acelui magistrat hind prea grave, nu putem a lepublica pina ce nu veuii la redamiune en re-cari

- Oticiul de publicitate RomAnia" Due. Nu dincausa lipsei de incredere nu se public& aci anunciurineiusotite de costal lor, si care se se plftt6ma in

ci hind ca ast-fel am stabilit regala pentrn to0.- D-lui I. Iorgulescu phase, ve vom trimeto

colectia an I si numerele an II precam cereti.- D-lui I. Demetrescu, Ploesci. Vi s'a trimes, con-

form cererei. Abonamentul se plitesce luainte.-Otter. Red. Resboiului". Relativ la adevrul

supra afacerei din Brustursa, cetiti No. 13 al ,,Gazetii .86tnului."

;

InAciintari.-

-

.Multumim

(D-nii

;

-

D-lu'

acte.

a-

Facia-'

?F-t 413 71,

nr-

eu

U is-It.

-

schimbul.

1

,

tin redaction,

-

.

-

01,

-

--

-

www.dacoromanica.ro

No. 14. 20 Vtignh 718 8,5. GATA ,g.XTNUttll.' 197

IN TRANSILVANIAra aprpe miedul noptei, (Andne-am lasat din punctul Pre-deal ett trenul accelerat pevaloa Temisului spre Brasov.

Afara de vitetul trenului i ptelepasagerilor nu s'audia nimic, dar cuatita mai elocuent sioptiau .piscurilefalnice ale Carpatilor, cari s Inaltauca nisee fantasme uriase din prapastiifiorse n murgul. noptei, meditand a-supra trecutului si asteptand cu tariavalurile viitoru1uL &intern In Tran-silvania, Inderetnica. logodnica a lin-garuei.

Trecem Ose csuri printre ()rase,sate, vai i eulmi adormite. Antago-nismul secular dintre Romani, Ungurisi- Sasi &irate, petard a se tre-di diminta reereat sews de nuoilupte; numai gandutile nstre nu dormiau, cit facu drum Rein haosulnenum6ratelor reminiseinte,- ce flutu-rau ca naluci, asemeneajurul nostru, Ramificatiunile Carpati-

cari se Intind preste aria Tran-silvaniei nisce utiase sbareituri

abia se' indura a lasa eke putinloc si plugului, ne ofera la fie-carepas alto tablouri, cari de care maipitorese.

Cele mai Multe Stint aeoperite - cu.pdiiri dese. Eata si sprintenul Oltcum serpuesce murmurand sub p.M.oteunni deal eautandu-si drumul la stin-ga si la drpta grabnic de pare ea

goni eineva de din deret; pu-tea erode cineva mai placemenii din Ardeal si s'arunea doiospreste Oltenia acestei ri &are Oltenialui Tudor pentru durerea Inresunetele haiducesti sia-si amesteca In fine suspinul cu tala-sarile flegmatice ale Istrului.

judechad dupa aceentele ce le audila tren i pe la statiuni ai credo ca toali pe la Solnoc, dar acsta pe noieari scim unde ne afiam, rift ne preaIntristsA. Un fir de atit ngra s pier-de lute() panda lunga si lata si d'aiei

_ .

nu urines, c brrele vorWrete tre-lure, s4 inglii p somnii 1i delfinii

Alt-fel Ungurii. suntmeni rei n cestiuni private, numaipolitica 'i face nesufer4i. Romnii potInV'eta de la ei Them nepretuit:iubirea pina la nebunia a Iimbei lOr-interne. Unguent cnd se Intalnesce

cu cineva, .de ar ci sigur c n'a au-dit vorba ungursea,'deschi-'

Verba In limba sa i numai inte-resul sau ne.voi '1 pte sili s'e se a-coraddeze, pe cand Romfinul BO -mein-

roses cu straine, ba inhilo conductitre,, In cari ar trebdi'no puneni nadejdoa, s vorbesee, es-clusiv ,frantu'zci-;ce.

Alai are apoi Un(Yurul o Insuprefrto fericita pentru el i funesta pen-tru noi si-anunie: nu s'a penierlit Thi;

tngur care se rl; and te aude'pooiridu-i limba, de aiTanii, la imposibil, ba se' 'pare ..ea to-eniai atunei bucura. mai malt. -0asta e un lueru prea firesc de* (24r:co'In eestiu fie de limba bunaVoin0'etetul ; au.i mai mult-,ea ori si un(le7:cine voeee -pte

Itomanul face toemai contrariul:in 'Romania' deja dialectal ardelenese(daca S pte numi dialect o iinrbcare' numai in accent difera) pivcIwrIs cu hohot Insotit de priviri dedispret si de compiitimire.

CAnd vorbesee u,ii.Ninsau un -Un-gar, i rIde In flip, 11 inghnil, rope-tandu-i vorbele nereusite si merge cuacest instinct rit0niitor pang, la lipsa,de maniera. Nu e mutt de candLuph de la Drepturile ()maul" peri-tru a, dejosi pe ()placard i-a tradatoriginea de Transilvanian. ,Apoi dacarnenii, cari die ca se lupta si pen;tnt fericirea poprelor tra-tsa Cu atata dispret pe - conationaliilor, atunci ct pret trebue s .punenipe sineeritatea lor i ce sii a;teptitinde la caSta i. care sub fr..:asea

marl i lilnlinNti Romani. rid depociturilo (1!) din Transilyania:?

Dar- 116. lutreem -lagosind la Copt;a-inifii- Incept

I I

Anul It. .

ca

.

arnu-i .

uita'ale .Jianlui

.

-; - E''e

tacuti 6-

un

farni.--

.

schimiThosi

d-lu

'obiedt:

f

,

& ^

.

lot';

cari

,

ca'

I. V

'1,rda

cot.

'

lirnbile

s

,

-

*

-

de 3. ,_

a,

J.t

t

-

viata-i

a

iaca

liliecilor, tu

l'ar

--,--

www.dacoromanica.ro

HI

198 GAZETA SITENULUI.

crpa de diuk, dealurile au Ince-put a-si arunca ciite o bucatk din-ul ee le acoperia fruntile, iar cand

eram aprpe de. Sibiu tocmai rsariasrele, iluminknd cu radele sale auriiuna din cele mai grand ise. panora-Me. Spre apus zimbiau spatele late sirotunde ale muntilor Cibinului sub'Adele c'ror s adpostesc frumselecomune romnesci Boita, Talmcelul,Riul Sadului, Resinarii, Poplaca, Or-

Sibielul, Cacova, Valea,tea, Poiana etc. locuite de nisce Ro-mani Impunatori prin frumusetk, eu-

4eni i inteligentIn Sibiu de la inceputul piina la

sfArsitul anului scolar printre costu-mele internationale s vgd grupuri destudenti de -usa etatea Imbracati Inhaine nationale romnesci, purtate cumndria intlnesci fisionorniide o frumuseta uimitre.

Apoi contigentui servitrelcir dinjurul Sibiului, cari le vegi alerglindIn numr mare pe stradele acestui o-ras dau o idei destul de darkdespre generatiunea actuala a Roma-nilor din Transilvania. Costurnul lore tat de cochet, umbletul lor mkrun-tel atat de frapant in cAt un strAinniei n'ar mai observa, ca tree pe di-naintea lui si alto costume straine,..Dovad despre simpatia ce 'ti insuflae ca 'multe dame germane din oral

v8d posate In costuni Oritnesc ro-irtn, care atta fartnec vars asuprafisionoMiei ,in cat o romanisza .cu to-tul. A trebuit s-rni spuna un amienu aunt Romance!

.

Cu OM asuprirea de care .dic fra-tii nostri aici eh' sufer, sau pte chiardin causa .ei, generatiunea actuala eIn privinta frumusetei

ligentei cu. mult*superirk celei pre,cedente.

Infatisarea ei neinfrnta inspirkatata incredere, In cat ti-ar veni a cre-de, crt mai curind se vor mcina mun-tii sub lovirele picurilor do cat s-sipiarc,la Romtinii nationalitateal- -

r. rune and ochii de la Sibiu, spre

11 i ' t

sud-ost Intalnesci lantul cel imposantal acelei parti din Carpati, care senumesce Alpii Transilvaniei din causaca stneile sterpe, gigantice, crepate

.ascuOte in cari se termini", vrfu-rile lor, le clan o mare asemnarf CuAlpii. Acest lant s6 incepe cam dindreptul Rigkrasului merge creschndpima, In dreptul comunelor Vistea su-peri6ra Avrig de uncle scade rape-de Nina In undele Oltului, us se scur-ge prin strimtrea Rlul Vadului car-nind la comuna Boita In directiunemeridionalk spre Romania. Omul. iu-bitor de natura n'are nevoik se TinaInthia data In Ora Oltuhti pentru asta uirnit In fata acestor giganti aiCarpatilor, i omul care de la nasce-re are ocasiunea a-i vedea lilnic nuse mai pte siltura de privirea lor, cAciefectul ce-lproduc este vecinic Intocmaica farmecul unei epopee clasice. Nume-rsele rluri abondente, ce se scurg dinsinn lot. In Olt, sun t de o limpedime cris-tali na, iar pdurile de fag si de bradce le acoper plele represinta tot a-tatea paradisuri desfatktre i comorinesfrsite. Niciiiri in lume nu vei a-fla o china mai potrivit si mai cal-ma" de cat In tara Oltului. Acoloschimbrtrile atmosferice nu s6 fac nti-prasnic ci treptat i v'enturile nu auntregula generalii ea In Romiinia ciesceptiune.

Pentru a gusta mai de aprpe dinsinul acelei naturi fericite ne-am , dusde la Sibiu" cu diligenta in locul na-tal al lui George Lazar, in comunaAvrig, un trgusor cu vr'o 3000 lo-cuitori rornni, ce intretine din veni-turile sale scda capital de patruclase cu patru invtatori bine cualifi-catri. Afara de asta mai are Avrigulo scl rurala luteran si dou bise-rici de piatra, solide, una greco-ori-entalk alta luterana, desi atat a-cstk biserick cat si scla au rmasIn timpul din urma cam deserte dincausa decrescerei sasilor.

In curtea bisericei romans sunt de-rise subt o piatr i o cruce de mar-

.

to

latul,

.fortei,

.

si .

ca

i inte-.

'ti

A

si

i

s

'ti

86

www.dacoromanica.ro

GAZETA SXTNULUI 199

mura aduse de contele Scarlat Rosse-tti, osamintele marelui George Lazar,care a murit la anul 1823 In casa depeste drum, unde locuesce acum untInr stranepot al su.

Din acsta comunrt frurnsa am fa-cut In societatea mai multor eunoseutidin jur o escursiune pawl pe vrfulmuntilor, care ne-a oferit atatea pla-ceri i episoduri Interesante In catmerita a fi tratata separat In alai co-respondenta.

in cat pentru scla eapitala din A-vrig, In cestiunea carei s'a iscat ocontroversa Intro carturarii d'aiciunul din participantii de la esamenuldin urma, ne permitem a observa, cacei interesati ar trebui s lase animo-sitatile la o parte concentresesciinta i spiritul Intru ameliorareaInvtaMntului. Avrigenii o datoreseacsta memeriei marelui barbat, a ca-rui umbra le controlsa tot pasul ca-re '1 fac, caci n'are de cat s privs-ca din mormnt prin prta de fier acurtei bisericesci spre edificiul scolarde peste drum.

Cei ce sunt chemati a controla a-dministrarea veniturilor comunale suntdatori a nu Lisa aceste rnijlce pe ma-na unor io.noranti egoisti, cari puninteresul for personal mai presus de.interesul general.

Tot-o-data mi se pare lipsa de pie-tate lasarea monumentului, rdicat dereposatul conte Rossetti, In prada in-fluintelor atmosferice. Cat ar castigaacest monument daca s'ar pune pesteel o capela cat de mica.

...icestaAcsta 'ar onora nu numai pe mor-tul dar mai mult pe generatiunea de

Pentru a afla cate-ceva din copila-ria acestui barbat, am cautat un ornmai btran care l'ar mai tine minte.

Ni s'a recomandat fostul InvtatorDavid Ranga, naseut In anti]. 1805,prin urmare june de 18 ani, eand aMurit Lazar. Pe acest btran l'a vi-sitat si pietorul Georgescu In anul1882, cu care ocasiune i-a sehitat bus-tul In crayon si pe care o pastrsa ne-

potul seu Gligore Intr'()intreband pe btranul, cc cie d in via-

a lui Lazar ne-a respuns, ea din cO-pilaria lui nu pte sci de cat cea-cei-a spus tatal su; Moise Ranga, eucare a copilarit Lazar st a tost con-scolari. Acesta-i spunea ca Lazar Incopilaria padia viteii In padure Im-preuna en el si alti copii si era atatde -. original si estravagant, In cat 'ipunea de facu ruguri din uscaturi Invrful copacilor, pun6nd cetina dobrad dsupra, si apritu,lndule la fine..Pooniturile acelea, flacarile si fuinuteel alb, care s 'nlta spre eel- ea o,jertfa antica &i facea o bucurie n.e-buna.

Aceste foeuri avu fara voi-a lui In-smnatatea unei profetii, i se- pot con-sidera ea un fol do aurora al sreluice avea s-1 aprinda mai tarziu pocerul Romaniei.

Cu ocasiunea rdiearei pOrinteluiMoga In seaunul episeopese din Tran-sil vania pentru care a eandidat Lazar

Inca unul, al anti flume. l'a uitat,spunea tatal su Moise, c patriarchaldin a fost intrebat de our-tea. din Viena, ce .parere are desprenumirea lui Lazar. Patriarchul res-puns ea Majestatea Sa .p6te oferiIn im periu ori-ce functiune, numaifunctiu ilea de episeop nu, de. 6re-coIn calitatea asta s'ar ocupa mai maltde luminarea poporului de cat de ev-lavia lui i asta ar perielita liniseeaimperi ului.

Ast-fel a rmas Lazar simplu tee-.log translator, profesor La eursul deteologia din Sibiu.

Venind Lazar o data acasa,nul Moise Ranga cu tta smerenia l'aintrebat: domnule, popii nostri mereune eer, s le platim eke un sarindar.Inainte d'a face cheltueli asa mari asvrea s sein daca sunt de veun kilos?"Atunci Lazar i-a rspuns: Moise, datavrei s scii eat platesce un sarindar,ia un 1;4,1 de alun, ascute-1 la amen-dou capetele, Infige-1 In pam6nt i.trna-i In v'rf o donita de apata apa va remnea, pe vrful btului,

.'

s-si

fata. .

rama.

el

btra-

i

si

,n

i

si

.

.

a

www.dacoromanica.ro

20(! GAZETA SATNULUI-

4tta, plAtece un siirindarCe bun ar fi un ast-fet de metr .ono-

lit 4eLn-W*),

Cum stam cu Pescariele.pupa plughrie lemnhrie ne mai potent

lAuda si cu peschriele ce avem. Numai par-tea Dunhrei despre Dobrogea cu baltile adorestatului un venit de peste 500,000 lei annal;"dar este stiut, ca la noi la nimeni, uncle avutia pablich este alai mare, acolo este maipitting. ingrijire, Dach pentru agricultnrh ve-dem cate,ceva fheinduse, daca pentru enduecetim memorii sau proecte de imbunhtatiri,eAci irnbunhthtiri adevOrate nu am avut pi-ri cinstea ea sA redem, apoi pentrupeschrie nu nurnai eh, nu se face nimic, darnu sa vede eel putin vre'o miscare, Vr'immemoriu sau vr'un studiu serios asupra di-feritelor specii de pesti ce vietuesc in apelenstre Si asupra reproducerei Ion. Negreit'ci nu e nevoe ca sa spun clue e dater sAse intereseze de asemenea lueruri, caci a-casta se intelege de la sine,

Este stint ch. pe -Drip pestii ce amen inbhlti, Durihr.ea ne mai dh, scrumbii i mo-run, dou6 spedii de peste forte mirk, Outgo,tutreb, dar tin eei ce arepd6.4 bhltileIneassh enormele arendi dc uncle prurinecesti pesci, in pe epoca vin in apele mitre,

ce epoch pun icrele lor (oule lor) unclesi cum le dentine; fhcut'an vr'o Imam, caSh, riles/1680, intrarea in ape a acestor Pesti,mi sh, pare ca niMic, nimic, din Care acestea

s cuOste, i mai c imi vine sh, cred ehmorunul vine in Dunare nurnai si ca0A each% In castigate antreprenorului

aduc arninte eh Mai de Mull-, se prin-dea Pe Prut Si pe brawl Duahrei ce :trece

:Mein (0411. rea veche) mult, _rnopn,literu eu total ear dint

Petihrti 1 gurrle :in limpet c'and Pe-Siii'!aceStia n sit in sus.,.! stinttestae en. earn& :si foi k putin nforim iSez-'rph,

-6h-trkh win earlige;- muse numai duoicomersantl peseari care la gara, Sft, George

carlige in -1.7alore de :wste 100,000franci; aceste earlige mina eporat carolpetele 'vine din mare si Peen Du-narea spre a depone icrele,

Antrenrenorul. 4-- negresit ori-eare ar fi el can-

"). Din cS,usl eS; pa eolailoratarnl nostrn Opiacarnll'a samara Lupul, same., nevoiti a picot'primi conispon-dinte 'de la- nojieI i, pe eari se yede e tail le a?,4te.t

:

ta sa prinda ori cat mai mult peste, cacti alt-fel n'ar area cu ce plati 'eastiuril; pe el '1inteleg si dau dreptate, dar nu inteleg pearendator, care trebne pue o bariera, shspecifice In conditiunile de arendare, punteleanume uncle nu se pate pescui in cutare shircutare vreme, ba mai mult de cat atilt saspecifice si speeiele de pesti ce nu sA potpeseui in epdca depunerei icrelor, Dar pen-tru ca acestea sit se faeh trebue studii, mun-ch si pricepere, si la noi cum specialistii suntdescurajiati, la o asemenea munea nu ne pu-tem astept.

SA tie rAcitria ce era in Dunitre si inadi nici de leac avem; i eu pes-

tii tot asa vom pAti dach lucrurile vor mer-ge inainte cum merg

Z. N. Filotti,.

0 SOCIETATE LA LOU" EIDe efind Ora nstrh a inceput a misca putin

Inainte, vedem ea s'a desvoltat si la noi gus-tul asociatiunilor care aduc multi( usurinth inlupta pentru esistenta, asigurimd o cale mainetedh spre progres, tintit ee urnihresce ori-care popor,

Acest gust a prim rAdAcini mai multorase uncle mijlcele de train sunt mai mnlesnieise. Causa e cil orAsenii, ca nieni maipractici i mai luminati ca sAtenii, S'an con-vins ch crime tinta Damask numai Cuteri unite .'se ;mite ajunge lesne. La tarase simte mare necesitate de asociatiuni ; araduce molt bine eaci aci greutatde vietei suntmulte i mari j ca greu se pot suporta defie-eare individ in parte. Caci ce e o socie-tate? Nu este alt ceva de eat o unire de pu-teri cari . lpt pentru ajungerea unui scopre-care fie in sens moral fie in sens mate,rial, a. caret succes atarnh, numai de la a-csth unire. Ei binel Mich acsta este tintafarmer asociatiunilor :anima, nu Inteleg pen-tru ce .sAtenii .s6 fie lipsiti i ei de acest dreptpe. care Il. an orAsenii, nu inteleg .pentru cesa. nu se nnseft si ei pentru a inai indeparta

nenorocirele ce le amArese viata. Egret].'Ina de ai convinge despre folosul ce ar re-sulta de aci; si nepasarea care acum dom-nesce si la tara ca ,si pe la erase i oprescesi mai mult.

Cath inlesnire, de pilda, n'ar aduce sate-nilor societatile de economie, unde fie-caresalt depue phrhlutele agonisite cu multh su-dre si de uncle ar putea Ina numai la ne-.voile sale, de eft sh le arunee in tesgliduacarciumarolui untie nu numai eh nu folosescnimic dr ii dense i fortele, catA usuraren'ar aduce asociatiimile pentru eumpftrarea

-

.

Nojit

acura

a-

In

Winer.

au-

gigti

astAdi,

.

I

1111114

,

, -

f ,

si

Pu

-

p6Akkg date ,sAyi44..de,

pus

.

'

fit Sacs .t.-

:,s,17(!) e.t3 ,

-

:!6

WO,

la

pus

din

'

;

.

-

-

-

numai

. .... , .. .

.

nu'i

- -

'Mt

't

-

www.dacoromanica.ro

0 A ZETA SA_ANLL Ulf 201

de instrumente agricele perfectionate, lueruce at; contribui frte mulL la desvoharea a-griculturii nstre care: e ramura principalade avutie a satenilor_.nostri i multe alte a-sociatiuni pentru desvoltarea atat morala cat

materiala.Pe ici pe colea insa tot vedem ate o es-

ceptiune, insa sunt asa de putine in at leputem mimOra pe degete. Asa am observateu multa bucurie ca sittenii din plasa Rama.ciuni jud. Patna in urma initiativei luata deD-nii V. Nadejde si C. Chivu din Adjud,conyoehriduse n Decembre espirat la rese-dinta plasei, a pus basele unei societti deeconomie "Dunn Solidaritateak i adjntorreciproc. Societatea num6rit mai bine de 15.0membri din care cea mai mare parte o for-mqa satenii, restul micii comercianti din Ad-jud. Scopul e de a capitalisa econo-mii si de a ajuta pe membrii scapatati ineasuri -de form. majora. Pinta acum capitalulei :a ajuns la mai bine de 7000 lei si acestcapital mai tot e imprumutat pe la sateni a-ducend cea mai mare inlesnire in geesttimp de crisa. Procentul e 1 la sail: pe

inderrinam dar pe toti satenii sa formeseasociatiuni si cu deosebire asociatiuui pentru-economie caci pe nesimtite i .aprpe en ni-mie se tredesc ca un capital frumusel dopecum bine s'a aratat in until din articolelecestei pzete, si aduc tot o data i o mareinlesnire semenilor si usurindule o mare par-te din nevoi si &audit). citstige maiusor cele necesare pentru esistenta.

N. Griyoriu.

Sorlsra din Viena- -

Do muului Director al Gazetei Steaului"Domnia Vstra sunteti de parerea, cit tre-

bnie rspuns la cele done leetiuni, ceda Lupul, care se lupta pentru Drepturile-Odor. Stint convins, cit Dv. ati dori-o - astanumai pentru a aduce 6re-care lumina si incapul acelui (foam, cAci cititorii nostri .411i-separ fiesta! .de lamuriti i ar fi :36 le disputant

patina agerime, de care au necesitate pen-tru a priimi eu hohote svArcolirile-comice. prin-care s Inerc, a s deseurca din mr6ja ce1.-am aruncat'o in cap. A mai sta de vorbacu Omani, cari vrean s imbete lumea cupit tulbure, ar 11 86 ne desgustam

placerea asta Color de la ,DrepturileOmului, cari se vor tredi prea-- night]. pen-tru a cumisce, ee va diets. a - pule. la in-cereare rabdarea abonatilor prin colaborareaunor dmeni lipsiti de,. cunoseinte,. de stil, despirit maniera: Daca domnii treentijnfruntea foii, carer se_ vede., fost rnsinea priimi intre numele D-lor i pe cela al D-lui

Lupu, nu_ wean en teSta puterea des-ertAiteze liariul, ar face bine .pe

Limp la sela. Acstit le- 6- recomand cutta -seriositatea

Destul de deplorabila trebue s fie starea,in care a ajuns depositul intelectual al aceleiredactiuni, daca sunt nevoiti a astupa guraunni adversar cu pumnul. Rusine eu cant! !

Vd rog dar, domnule Director se nu v maiocupati cu simpaticele tirade din DrepturileOmului, pentru respectul eel datoram cetito-rilor nostri. Cit d-1 Lupu nu ne vein mai o-

ci vom intra mai tfirdia in discutiune,pte, cu alt colaborator mai Serins. Dinsul nucred cit are s mai fie tolerat mult timp inacea redactinne, caci trebue se villa acei domni()data la convingere ea. le face rusine si con-fusinne in dint..

de bine !Opincarid.

now 2.2 August 1,85 st. i.

11_114INA DE SEIANAT SACKCititorii Gazetei StiMmatti reamintese ch

am ,Artat inseamatatea seuirmatulni. Ei potpsi :in colectia acestei -reviste studiuri am,pra semintei; alegerei, vruitului si ingrijireice .trebue a se da semintei, precum si des-cried a diferitelor chipuri de semanare cu.maim salt en _masini de semanat. Ca tiMpul,si fndata ce spatinl va perMite, trite acesteimportante cestiuni se vor trata si in mai larg.

stili voi chteva euvnte asupra,masini de semanat de emend introdusa

in in, fabricate de d-ln Rudolf Sack. Ma-ee acest meritos. fabricant pune la in-

dmaUa agrieulterilor. romitni -- die unii a-dmiratod ai semanatului in linie armenita a inlocui masina de semanat in lat.,sistent .Aberdeen, .fabricat de .casa Hofherdin- Viena, care masina e destul de r'spn-dita printre marii nostri cultivatdri: Masinale -semanat sistem: Aberdeen - pe care o

infacissit una' din gravurele din acest nu-si despite care s'a vorb'it, aunt tre-

cilf. ac.sta, revista, a'adus: mari foh5se prinecinnomia ce se facea de s6mant si mai a- -les prin regnlaritatea. en Care semina ea seva mai intrebuinta, en folosinta, de Catregrieultorii cari doreSe o semanAtura ..ca enmana. dar regulata, cari Ell tin a avea rn-durcle prea indeprtate uncle. de altelecari boronese si gmp duPe ce

Masina d-lui Sack smiiii in rinduri (linii)are Ore -care- asemanare eu masina Garrett, des-pre care masina, de semanat, in linii, am vor-bit treent.

.Desi d-lui Sack g intrghde tier, dar e usdra, se conduee rnialesuiresi ehia numerele ce se contruese mai late.

-

mi-le

8i

a-

d-1

Siaudim .

:

dice u-nei

'8ina

-

mrhi

smitnit.

'anal

.-

4

-

-

-

,

-

'

.

mice

a-

sa-si,

.

. se

i dele-a,

cup`a,

'

t . ,

-. .

.

- .

fi

-

a-

$i.

.

_Lashio

t tramitit

,

hi

hma.

www.dacoromanica.ro

02 940,4, s-A-TRITUL.U1

-

Ma Ona de setnanat lat, 'sisternGravura A din acest numar da o idee de

- cum rarnan ingropate bdhele (And se sOmanainainte d'e se ara, eu mana sau eu masinelede semanat ca en tnana,;. adica bbele u-nele mai in fa i altele mai in jos; d'acirasarire neregulatk eare pte fi datmatrecate o data.

Gravure :13.. din acest punt*, arata emuse ingrpit bbele cu masina Sack de sema-nat, in4cisata, in grayurele din acest numar,

4

, , .

E*, -; . ,r,1

et.,7

rtts:

11.610-s.einfinate en intima pp Tnirwe (expli-car,n acest No.),

_

; ; I ' ; ; ! t

:;

-v.'''. t.;4{4

Bbe gem:Al:late en rnana ackneW .

Acst4' inashia se .pate intreb.uinte cadesbatator (bone), daca. se ea, (-Attie pentrusiltnnta si se inlocuesce ca un aparaf deo-sebit. Cu acest aparat se ptite desbate i ae-risi panatmttil, clesfaciiinduse i rupitnduse er-barde de printre ritnduri; de tire-ce bbele,

masina Sack, se depun in lini departate(mai mult sea mai putin) unele de ahele,iar nu peste tat preCum se face cu alte ma-ini de semanat 2:ca en mama. (adi.eil -care

.se semene ca mama eelui Mai bun sem115,0r,peavt5nd bine intcles desavantajul d'a nu 0,

:--sam&nte, bipe inpritsciata. efind- bate vntul).Cu tkcel eparat'ae pte, desbate panintul

nu- nun* la, porumb, repha. sfeele, .cartofi,dtbr i.hiar J grOu gum ice Clultitatorulade dennadi-

Q4 se prasesee gran] Negrei c se pa-

_

=- - --

Aberdeen. (explicatia n acest No.).re multora ea Cultivatorult, &mere.. Delee! Dar cuvntur pe care 9 pune a-eel organ bucurescian, sensul obicinnit.Nu se ?,prasescet precum s'ar Intelege deun cultivator rutinar, sau care nu euntiscede cat prasila in hlujului porumbuluii.ei se desbate, tancanesce, pamaitul de Kin-tre rndurele de grim; lucrare pe care fran-cesii o numesc binage i care are de seep atmai desbete si a destruge erburelestreine dintre Onduri.

Se intelege nsi ct acel binagiu" trebuefacut en mare bagare de s6ma, cad alt inintrelea face mai mult roil de at bine.

cu masin'lle de

I

semenea _se intelege

riT.Z1-71fMr.-

!

r:r

rio

Ingnat in lini, boronitul trebue &cut inaintede semanare pentru c daca n'ar precedesemanatul, mashie ar lucre greu, fiind duos.pe un loc nepotrivit.

Actista semanatre in Unii nu numaidepune silmnta pe pamnt, dar si o ingrpa,Inlaturand bulgarasii cari ar opri samante ti6rasara curnd, Aceste singure avantage ar fi

.404-

4

-

n'are

jurul

pamentul

tV

C.)

I NI , 7.:_'. .' ;V.-;-,.; '

''t."'""-lr.-^-1o

'.:, . F.

ce

iiiiimilmerldPril; ,41.. I el; F.,,lailli.1 ''''

in

' tin

(expliea-tin in No.)

i

en

1ri

cl se,

eti

roh DaD'a,

www.dacoromanica.ro

GAZETX. gliTh14t.LUI - 208

d'ajuns pentru ca acsta. semanatre s6 p(Stas*6 se respindsca, in tara, preeum i ttite_se-manatorde de sacest fel,

. C. C. D.

1,

Maqina Sack, mai miff), vc...4ut ii. din o parte.( tia in ac'est No.)

41

,

oX ,

_

A, A

"

CORESPONDENTA din AUSTRO--13NGARIAVienn in 2.3 August 1885 st, n.

Damn:alai Director al Gazetei Satmului.. .

' Rinuticul-Sarat.Ar trebui se flu socialist, pentru a % pu-

tea descrie minunile Ate le-am v6dut inPesta si Viena, rani mimai govialistii au eu-noacinta de carte si posed arta de a scrie.Dar Romlinii, eari simt prea pretentiosi, se cc-laden numai ,Drepturile caei nimentmi le pune ,Gazeta Satnului cu sila in mime.incep dar en riscul de a nu fi eetit de nimeni.

Am trecut cu trenul aecelerat Transilvaniaea intr'un vis haunt's, ca Ou acsta tara nue urlta; alt-fel nu s'ar incerca Ungurii a ovapsi vita rosu-verde-alb, qi am inceput apluti peste pusta Ungur6sca ca peste o apa,daca consideri ea nu vedi pe acest plan des,perat cu Inuit mai mult ca pe mare. Roma-nia inca e plant, dar tot are mai malt far,mice in fructele i padurele ei frunnise-

De la Sibiu pima la Testa vagonul, in ca-re sedoim eii, era tot plin, dar dace me credin'am vorbit nici un cuvnt, pentru ea Tinge-rii nu vor sa vorbsca cu niei un pret altalimbs. ineercarile mele 'de a desellide cu eivr'un discurs eel Putin in limba germanaau reams tte zadarnice, si cei e se pareau

fciu 'mi respundeau numai de sila pentruca sa'mi tac pofta de-a Mai nesototi limbalui Arpacl. Am trebuit dar . tac prink laPesta.

Daca in tara nu vedi nimic, apoi in Pestavedi eu atit mai inuit, E un ores destul demare i de grandios, pentru a'l pune n rn-dul oraselor de primul rang, Un Roman dinBucuresci trebue se se inrosiascii la vedereaPestei, etici din noi suntem in privinta astaninnai o caricafur si nu ste nesciintatra causa, ci zavistia i miciinea mistra decarieter.

La noi indat ce i se pare cuiva ea altulpate face un lucru mai mare pune biteputerile pentru a-1 Impiedeca, sau a-i facefolsul ilusoric, precum s'a intmplat etCrna-rele hotel de France din Bucuresci, o casaee ar putea face omire si Vienei J Cine sAplatsca chiria pentru un palat din care pri-vind dai cu ochii mimai de barace murdare,audi numai zanganitul clestelor frigatorilorde carnati si mirosi arsura de fripturi. SAte Oita Dumnedeu pe delft] Budei. D'asu-pra cetatea de o curatenie escesiva, iar p-lair dlului stint imbricate in gazon des eaperia i atat de bine regulat in cit. credi cll'a tuns un barbier. Apoi straturile aceleu deflori alese i zimbitdre chiar In timp noros.

Carari .asternute en piettis . . cernut combi-nate cu sari de Oath si balustrade. Tre-cnd Dunrea preste grandiosul pod de lantterminat in anul 1849 poti sa te sui pe ace-.',.

ca

ntis-

47,

41J

c,

-

.

'si

www.dacoromanica.ro

204 GA,ZETAP SA TNULtll

le. carari..*:,seari -pang in cetate, inai' comod e lose. platesei opt creitari pentru-a intro- Ibuinta ascensorul condus de nisce 'odg6ne de !

cale Brett, In. dece secunde estid'asupra si in alte dece iar jos pentru. ace-Iasi-. pret.

Vederea de acolo preSte Pesta si mai cu"sma preste partea de lenga Dunare e im- !posanta. 'Ti vine "invidia child te uiti de a-cOlo .peste .capitala Ungariei. in des se vedeBuda imprastiatit pe plele dlnrilor admire

acoperite cu vii, Nimic mai pitorescde' Buda vechb veduta -de sus.

e

Pesta de 10 ani a .facut un progres atiltde mare, in cat, ti se pare cit te iuli In altoras. Nu se mai construesc de cat case de-ftrehitectura, moderna cu ate 3-4 etagiuri.Stradele sunt ,largi i drepte, se vede ca a-cols !lathed a &cut loc mintei sAtit6se. Lanoi nici nu se pete prevede cnd vom nice

- _pe en, pentru co mergem inapoi;deVada e sobialismul.

Pina, va . fi la noi legea stomacului esclusivin vigre nu e nici. o speranta cit vom pro-duce orase, en cari s ne patem lauda.

'Mi pare r23u cit n'am putut sacrifica pen-tru espositiunea din Pesta de eat 3 ore, Oar

acelea au fost d'ajuns pentru a remnea ni-mit eu deosebire..in fata industriei de mobilesi de metal, Pavilionul forestial de o maritnecolosalk e &cut numai din bucati de lemnbrut lasat in cja.

Daca Par fi avut Attila nu s'ar mai fi des-partit de el si ast-fel ar fi rOmas Europa n-bntuita, de acest biciu al lui Dumadeu.

Palatal industrial, construit din piatrafier, care culrninsa intr'e cupola hi ailRenaissance 'Malta de 48 metri, se pte numi o miniatura al palatului industrial dinViena construit pe 'sma expesitiunei din 187,3.

Ar fi sit tree peste limitele unei coresp6n-dinte de calatoria, daca a vrea s intru Indetaliu asupra acestei expos:tiuni; nu poi deeat se reprodue efectul general, care l'a 'fA-tit asap, mea i ate cit deco Romania vaprOduce acelaS Meru peste 25 de ani putemfi multumiti, ba afirma, ca. amcut, gi .pe .Unguri, de dre-ce ei singuri recu-nose ca nu al lor este triumful ci al Nemti-lor si ovreilor. Cate mobile si tesaturi suntespuse numai din partea Sibienilor si Bra-

_ e

sovenilor! e_ -Nu pet trice' cu vederea admirabilul pare

ce acopere tot locul rOmas neocupat _ dedefect are terenul e4Cisitiunei

anufne : nu este bine ni Velat si conSolidat ast-fel c duo, fiA-care pine, care producetorenti, - trebuesc reparaturi in terasament

Warn intors rushiat- la hotel si platindu-misocotla : odaia- In tagiul III 2 florini sir 50,serviciu 0, 50i- luminari 0, 30 pentru 24 'ore

Si la ora 2, 45 p. m. am plecat spre Viena,uncle :m0 aflu acorn.

De la Pesta Omit la Viena n'am ce relata,de cat ca cultura .pamntului devine din cein ce mai bine pronuntata, proprietatile le vediimprejMuite iii garduri vii de salami tunsi fru.mos. Brasdele dese gndesci ca taint trase divaliniar, ea si child fie-eare plugar ar fi un inginer.Comunele presinta strade drepte si curate ;curtile imprejmuite cu zaplaz impodobiteeu copaci mndri, iar gradinele cu poinii lorineAreati aduc aminte de edenul lui Adam.Padurele ti se par atit de virginale, in catte intrebi de unde ian acesti 6meni lemneletrebuincise ? ceva mai unfit : nu vedi .0 so-sea se nu-si aiba pe amendoue partite Ateun rind falnic de plopi, ce se vede la geeschilometri departare, Liana and i potecilede camp, pe cari se due deseulti de la traeu sapa i Cu csa pe inner smana mai multa promenade de oras. Dar aceste semne vi-sibile de cultura si data n'ar fi ar trebui im-provisate pentru cei cei ce se apropie pentruIntaia data de Viena, cAci alt-fel ar ameti,and s'ar tredi de o data din pustinl, ce seintinde intre Oradea Mare si Buda-Pesta incentrul celei mai Matte civilisatiuni, intru ofeeria precum se pte nomi aspectul Vienei.Deja numele acestui oras e simpatic, si a-csta siinpaii o merita' din ce petreci maimalt in el.

La esire din gara calei ferate austriacede stat ne-am tredit ea prin farmee intr'unlustru dulce si alb ca al lunei, numai de ea-teva ori mai intensiv. Era lustrul lampelorelectrice in care birjarii vienesi notau cubirjele lor ca nisce semidei. Puindum intr'u-na din ele ata optit birjarului la ureche :.La grand Hotel si dupa o sbarnaitura de20 de minute ne-am oprit inaintea porei a-cestui hotel de primal rang, situat in centrul u-nuia din cele mai grandi6se cartieruri din lumeRingstrasse pe romnesce s cairn. cercuala.

Un amic dat sfatul sit nu m duenici-o-data in oteluri miei, ci sb . aleg tot-d'a-una pe eel d'ntiliu, cerand o odaia in eta-giul al patrulea. Nebunului nu trebuie se-'ispui un lucru de _done ori. Intrand sub Or-ta. am latrebat pe Porrarul dacaimi pteo odaia lu. 'etagiul al patrulea ? Spre Mareama buo,urie:portariul a facut din cap un. semn.fi.rmativ invitat se intru in. o odaita,Mica situata incf sub. P6rta, aristandu-e'a euMAna un mie Seann unbrAcat in catifea rosiAMara de acest scaun mai era inca until la,.

o canapea, acesta galled semana multcu o logia de teatru. Ce dracu 'nil-am gam-dii en, .va fi :Vrend acest ? vrea .s mbdesinfecteze vrea se mi strga ghietele, pen-tru a nu pangAri cir ele west lee sfnt, des-tl cit m'am lasat pe Mini din node done sea-

Anna pe o-

.

"at

putem

.

da

'

-

,

.

.1

:;$

'

ark-

,

si

.

?

_

A

,

'

.

-

'mi-a

sir m'a

nile gi

si

'

gi

-

www.dacoromanica.ro

GAZETA. SA_ONuLia 205

tole ma1 mult fgra voi asteptand sett-tinta ea im criiiiiiai, desi sciam en pe drumn'am furat Main.

Duo, ate Va-secande Mai iata un domnkhan ce S'a pus pe canapea, asteptnd euniuiIe incrucisate. De-odata - o &Mine! -odaia face o antenna In sus sine pomenimrpiti ea Christos spre eer. dreptul eta-giului I ne-am oprit, Ilea se deschide

iese, A ! mi-am dis eu, ileum mi-se des-chid oehii : acesta e ascensorul, de care totaudiam vorbindn-se ca despre un lucru mi-nunat din o immie i una de nopti. Utica vamerge luerul tot asa, apoi filer torn de trepteMane poimane pot muri de feme !

Dar mirarea mea de pan'acani nu mi-a tre-cut bine si a facut loc unei spaime indra-cite.

Aseensorul oprit in dreptul etagiuluiChelnerul m (llama s-'1 urmes, pe -and eu,nitandu-m6 in jural mien, l'intreb ce s'a fa--cut ealabaliteni ? Lasn domnule, en vine el,mi urMa mistral disc ! Numai atuncimi-am adus aminte en bietul bamal trebue sflied 'Ate eel putin eineideci de pasi pang.and am facut en numai duoi.

Dar spaima mea nu provenia din dispari-tianea bagagiului ei din imprejurarea, en mis'avisdzil apartamentu in etagi d IL Eramconsternat en total, prapadit, pare cit 'mi-apus eine-va entusi la picire abia-'mi imple-ticiam hi urma cheinerului. Dar ruesinea tot a rams desupra si m'am aruncat Inpdain ea un desperat in Dungre, Cel putinun eds a durat monologul ce'l tinm in glimdul mien asupra indraeitei slime thud in carem'a imbrncit afurisiful de portar, De sigur

vein s6-'s; bata joe de mine naiselul ! darlash en am s in fac si eu mope, cand voiesi ,afarn i 61 trag la r6spandere,

Asa am si facut : duninule portar, 'i-amdis, eu am cerut odaig in etagiul IV si -D-tama trimiti in al II, DU e nici o deosebire ?

La acesta 'mi-a Nspuns directorul, ce eratocmai present, di, odaia costa 2 fl [pe anden me asteptam se diet." eel putin 5!)

Tot au dreptate cei dela ,>Drepturile Omit-iui sa te facit gugaman, Opincarule,dis ea in gandul mieu ; dar indati1sehimbat opinianea; &And mi-am adus aminteeg nu e nici o mashie a se gandi cine-va enmile la paraua Castigata Thin muncit Re-

.

mnii ar .eastiga .miliene dare ar saeriflea jn-mtate din fanfaronada ce'i conduce la 'raind.Eu stint convins ca, directorul nu m'a despre-tuft pentru asa presupusa mea injosire; bachiar portarul n'a incetat a'mi zice bung dinala fie-care trecere.

Din momentul acela am aflat o phloem ne-tulburata la odgita mea eleganta i ieftena,

cand m gndiam en neam de neamul men,nici n'a vzut asa ,casg, eram in stare :tiI5

ofer- pentru ea 5 fl. Ferstra- da trite& cartein forma de patrat, ineonjurata de patru pit-reti ea cte patru etage i acoperit en sti-On. Pardosita e en mosaic degranit, care dela mine de sus sa vede ea un covor mndra.Pe margine i chiar pe mijloc sunt putinicutii ea plante exotice, iar printre aceste 30de mese splendide la cari ingnancit proseri-sii socialitilor. Eu me mir de multe ori, cedracul pot avea unii meni cu averea altora,de si stint srac lipit si eu. Bogat me shutnumai de and am plecat in Europa ea

culeg materia pentru Gazeta Sgt-nului."

Ce oras grandios i mandril! Ma mndreseeu cu acest resultat falnie al geniului o-

niensc, care luerkg de secoli 14 mgrireainfrumusetarea lui; me mndresc de si nu mepot lauda a fi contribuit ea ceva, dar cndiiit gandesc cit. acel geniu este al semenilormiei si am cel patin facultatea de a'l intele--ge; aiunCi mi se pare cg am un drept, a, inefall i ea.

- Cu deserierea detailata me voiu oeupaIntrcerea acas, child vomit fi mai liniscit, a-cum mai amintese atata; eg, a dona di, Du-mineca la ora 11 m'am dus la capelaratului, ca s'ascult corul vocal barbgtese. S'aesecutat tocmai o mesa compusn, de mistieul:componist Haydn, Cine-ar asculta aceste sym-fonii dulci .si pntrundtere, esecutate de celemai perfeete voci omenesei, oi ar mai sustinecit religiunea e o prostie, acela ar dovedi,e mai ru (Adult de eta un dobitoc. Cine a-re curagitil sit saltine, CA la noi in Romaniaa cgdut religinnea In urma inaltului nostrugrad de culturn ? din contra : acesta e unsemn de s6lbittneire. Omul trebuie s aibareligiune (lack nu vrea sO'i para viata.un in-fern in timp de desperare. Cine cautg reli-chute si nu gasesce se yin la Viena io vaggsi alnture4 cu dea mai desvoltata frivoli-late.

Sera am asistat in Opera la representatialui ,Lohengrin. ,Rapit pang. la al treileagerm ea Mohamed ,mi-am dis cit Vienesii'not . in musica, ca la noi pescii in Dunitre.Dela Berlin voiu scrie mai mult.

Opincarut.

SPITALELE RURALEpumiscem ca totii starea deplorabila in ca-

rese gasesce astgdi, aura a dice, mai in t6-ta tara stnul Roman. El, care Pomadedmensa populatiune muncitere a Romaniei, el,a carol brate vigardse pe ampul- de luptaservesc eu aceiasi vigre pentru imultirea pro-ductiunei prosperitatea .economica a terai,

'

Inbe-

tranul

II,

in

gsi

-

hnp-

- ;

-

.

i

'tni-am-ini-ain

.

se-'mi

.

la

ca

q

,t

_ _

LI

.!- .-

,

si

-

s'a

r

piei

i-

www.dacoromanica.ro

206 GAZETA BTJNULU1

este .asthqii in multe locuri reduS in lipsiti miserie.

Multe sunt negresit causele care an adus lao asemenea stare deplorabila pe acsta clasaonesta si muncitre ; pe satn (acea figuragalesh de suferinte si de train amar) ce euemfas 11 numim Fala farh ea cei cepot (!) intindri mina de ajutor si sa Segandscit a prin opincari traese; da, prin ei.shrmanii, topor de dse, lite de beilic, tobit,de buseli, crestini de jumulit."

Una insa din causele ce a adus miseria sit-tenilor, i cea mai puternicA, este greutateacu care ei 'si procura ajutorul medical In ea-sari- de bola,

Thranii nostri seim eh, din causa munceiescesive si a traiului yeti, stint dejaslabi si eu sufletul pe buze ; apoi and se In-tmpla de se si bolnavese, ei se topesc eatotal. Shraci cum stint de ordinar, neavnd .uncle recarge spre .a'Si redobndi shnhtatea,.ei alrgh la primarie, cer adresh si se due laspital; insa acolo adesea fiind paturile ocu-pate, li se spune ea nu e loc si se intorc in-dark. Odata ajunsi acasa, incep a se chutaprin babe, care - in pofta ce au de efistig,se fac cit scia a thmdui, dar nefiinddestoinice - In loc vindece sau eelputin sit le usureze bla, mai ru le o agra-v4zit, De aci apoi vine cit clieltuesc de sescurg palm si paraua de anafura, bucatele li-se paphdese pe ciimp, se inglodzh in da.torii si nu mai pot da inainte.

Toti ennenii an eon mai neapAratA, trebuin-ta de shnhtate, insa nimeni nu are asa nevoede a -fi sant3tos ca sittnul a citruia brana a-tarna numai de munca sa. Cht de greu esteand eultivatorul vede cit trebue sa are, s5,semene sau sit QsSC i bla sau

II tine in pat ! Cht tie greu este andvede ca la vrsta de 40-50 de ani i s'a sleitputerile, nu mai 'Hite munci i bla dh.pace.

Spre a se putea preintimpina tote acestenevoi, nu este alt mijloc de cat spitalele ra-rale; prin urmare, cerem sit se infiinteze maimulte, eel putin elite unul de fie-care dona

iar nu ea acuma : opt in .ttit tara,Child satenii nostri ar avea la indemhnh, in

plile lor chte an. spital rural, institutiuneaacdsta ar deveni pentru dnsii tin adeV6ratmunte de pieltate, iar pentru tang un aseda-mkt de necalculabil folos caci populatiuneararalii n'ar mai li cu &limn! decituata .deb6le ca astAdi, si Tara n'ar mai perde pecare an athta smug de muncitori, ostaqi,jorafi mititei (speranta i viitorul R61Miniei).

I. Aristotel,

SOCIETATEA CONCORDIA DIN CERNAUTI

Priimim din Cernhuti urraiitrea scrisre.Prea onorabila Redagiune a

Gazetei Satnului.Romitnii Bueovineni nu simtit deja de malt

absoluta necesitate a unei societatirecunosaind eu totii, cum cA poporal nostranu va putea nici o data h. ajunge la deplinaintelegere a drepturilor si indatoririlor salecethtenesci, daeh nu va ti- condus la acstaprin o societate poiitic, care sit se ocupe In-adins i in special en luminarea i deseep-tarea poporului in directiunile indegetatemai sus.

Dar de .la vointa phial. la puthith si de lavorbh pinta la faptit se scie cit este cam de-parte.

asa remase si la noi amintita ehesthmede vietti in suspenso prin mai multi anilll

in 20 Mai a. c. conv6cii profesorul Ion I.Bumbacu o adunare in sala hotelului Me-NI Bert de aid i asa sa constituit Se-cietatea politica Concordia" alegendu-si uncomitet de 11 membri cari se censtitaira pre-cum urimish :

Presedinte; Profesorul Ion I. Bumbacu;vice presedinte, inspectorul Leon de Rey; subvice presedinte, proprietarul agronom Con-stantin Florae ; secretar; profesorul GrigoreHalipa; Casier, consilierul comunal DionisieYoronca ; ()outplay, Mihai Cantemir antis-tele suburbielaT .11osa.

Apoi urmatorii membri fiord functinne :Stefan Cantemir proprietar agronom din Rosa;Simeon Cernura proprietar agronom din Clo-cueiea, i Mihai Marco, petraru din slam,biul Clocueica..

Companerea i constituirea comitetului s'aMeat cu prioire destinset la poporul de ranicarele remasese Oita aemna en total Iraqi--gat in seta, de ciltrA, conducatorii nostri po-litici.

Primiti onor Redaetiune deosebita nostrastimh;

Comitetul societNei politics 'Concordia,in Cernaufi.

DIN TARAAm spas cht e de incompleeta legea Prin

care se indatorsh autorii i tipografii a trimeteale 3 exemplare din ori-ce fel de tipariturabibliotecelor Academiei Romitne, bibliotecelorcentrale din Bueuresci si Tail.

Legea s'a promulgat si prin armare sapus In executare; publichnduse i an regula-ment tot asa de intunecos ca si legea aceea.

Multi din tipografi s'au grabit a se con-forma ei, duph cum se pricepdu

"

el

sal

ofiliti,

slabiciu-nea

;

.

de

.

-

fie-

I0

N

.

)5i

,

-

-

ii

fe-cate.

t

^

sa'i

nu'i

plasi,

0...bu-

politico,

-

Tarei,i

www.dacoromanica.ro

GAZETA SXTENULU1 207 '

Administratorului Tipografiei nstre,--a intrat in cap ca pte fi in .ceva folositoraeelor biblioteei i maruntisurile ce se tipit-rese ori-ce tipografie, precum : crti de vi-sita, amniciuri de de Uteri de padnii,de aini perduti, rAvae de pui de pink bi-

lete de nunta, botes si Inmormentare, etichetede spitcrii etc. etc. El trimitind pachetelesale, a rugat pe onor Ministru se'l deslusseadacit pe viitor mai stint necesare biblioteee-lor ea sit trimta ate 9 exemplare din bitea cele ung run tisu ri.

Din Haret, de la divisiunea selelor dela Mi;:isterulni Cultelor, a bine-voit a'i rs-punde la 3 August urmatrele :

Am onrc a vt rtspunde et, Arebne sitdepuneti la Prefeetura locale, ate trei exem-

'plare din tte imprimatele, afara de chili.de visita; d'asemenea trebue & depuneti totD-v. i cartile editate de autori, iar nu chiar

Avis tipc'grafilor

Comerciantii rmni de cilviifie pieMriedin Buctiresei, in adunarea de la 23 Aprilie1885, an fondat o societate economica, subdenumirea de Taurtd.

Dorim, isbinda i regretrtnt cit nu am pu--tut corespunde invitatinnei acestei societatid'a lea parte la inaugurarea societittei in qi-na de 15 August.

-

Priimim din parted- Comitetului provisoriutal 4iarului Unitatea Na(ionalii din Bucuresci,en apel pentru subscriptiuni delft 100 lei insas, cu care sr; se formede un fond care sepermit acelui diar se apart: de la 1 Odom-bre viitor In tte ilcle si dna treee, eu ttepediecle puse de unguri, la fratii de pesteCa rp a ti.

ldealul eel mare al acestui diar Unireapo,litica a tatulor Orilor romeine.

Aderitrile sit se facit eunoseute pinA la '5Septembre, D-lui L Miiwcca, strada Gabro-veni No. 20, la Bucuresci, iar fondurele se

. vor varsa, in Septembre, Casierului ce se vanumi definiti v.

Dorim coofratelui , nostril cea mai complectit. .

' '

in ce vremuri Main, Dnine Ante ! Cititicruciti-vt : Protoereul de Botosani, un preot.

de alte vremuri cu nutnele Lazareseu, a to-legratiat urgent Protoeretdui din Focsani, di-ce Luptittortd" a 'se inapoea urgentprint a-utoritiifie 'chide competente 3 preoti din Bo-

- tosani cari mergn la intruniri seditise, per-tatinind buna ()Mine.

Cei ei preoti mergn la liniscitul congres, al preotilq din Focsani !

..,L:sptatorel mai +trio cA Protnefeu dirt

Focsani, care alerga In un suflet pe ht auto-ritiiti, pretutindeni frumosul ,pulls :

'Se bea telegrania cu apa ne-inceputti eatrca de speriat

_

0: - .:D-lu L Paladi din CraioVa, ne scrie eh in

urma reelamatitmelor ce a fault Dirijentuluioficiului postal in contra unui factor din Cra-iova care se purta obrasnic i nu'si vedea .de serviciul sett, acel factor resbuna pediarele ee primesce d-lu Palladi.

Gazeta Seitnulai e una din acelea; in locd'a o aduce in curte dnd'o servitorilor sandestinatorului, o lasa la Oita sau o vira subscar i numai and prinde de veste se In-talneste cu jurnalul intreg. Acelasi born '1face marinimosul factor si eu cele -alte giarea d-lui Palladi, ast-fel ca luunduse de gAnd,s'a desabonat de la cele mai multe.

Avis Directiunei generale!

"Suntem inforinati cit un mare prico1,menintit orasul Buztu i proprietatea statuluinumita Vatra Episcopiei Buzeu. Apa Buzetiland vine cu furie, surpa si se intinde Inspre oras si mo.sia statului in tta partea cese coprinde Inuit podul de fier al ose1eipodul de lemn al drumului de fier.

Ar fi, credem i noi, frte nemerit ea Mi-nisterinl Domenielor si al Lueritrelor publice

mitsuri din reme, 4reintImpina inun-datiunele mosiei statului i a orasului Buzeu,facnd nisce aparatori pe marginea apei Bu-ztului.

.

Pe la Inceptitul lunei se Tspindise sgomo:till eit s'ar fi ivit casuri de holer in Odesit.tn erma, seirea a fost desmintita.:

Respndirea acestni svon a produs i re-- care bine, caci publicul a inceput a se On-" di at de Inuit s'ar Incuiba in tara Roma-nseit acest Bagel daca, din nenorocire, holeras!ar apropia mai mult de granitele nstre.

In pntine in adeve,r, va gasi holeraatitea necuriltenii" i. atitea abusuri In modalArainlui ingrijirei si al hranirei, ca In tara.

Vedi copii mancnd. pome crude, .tinndu-se neingrijiti murdari.

Vedi orase en ulitele, pietele si curteleselor, buna-ra Galatii, pline de tot felul demortaciuni i murdarii etc. etc,

Vedi sate uncle Primarii de Omit cit ht.Vi-it6rele alegeri consatenii lor nu'i vor mai. a-lege Primari, rid de preseriptiunelepe hrtie.....) a Doftorilor si lasa pe cei ne-prevOittori a oration gureiiele i murdarielede tot felul mkilocul uliolor din sat, penude nu mai poti trece, inpediandute domormanele de gen6ie, eai, cetni

priimit

a-

ea

morti.

-nu'i

st:t

.

a

.

c-

pitsturi i

.

-bacani.,

antorii. ,

si

.

e :

isbinda.

$i

,sit

'si

.

locuri,

i

.

i

-

-

t.

rhs-

I.

hi

sit

. .

www.dacoromanica.ro

L 208 GAZETA SATENULIII

Vedi _puturile de. prin .sate',. jur Imprejur) I_ cu gtindie de tot felnL, : . - '

iin 1 plouri, ma' ales;- ku e (Mid Vedt ehse -astupit ra6uflarea de atita miros puttrros, '

Fara Ind() 6Ia cii prescriptinnele higieniceA

nu aunt, in realitate, de lee observate in ears' nstrksi ca ar Arebni mai mnIta trait si-mai

patina vorba din, partea antoritatilor . de totfella! ,

' 1 .' , Satucm114. .

DIN latrOVAII2AITRelativ la somintele ce Ministerul trebeia se pue,

conform legei, la dispositiunea agricultorilor ce an fe-cut cereri-si despre care am vorbit in numerele tre-cute- regretOmn ca. Want fost prooroci mincinosi.

Am 4is ca mai ea am face prinsre ea vor sosi candVita. lumea va sill* de semonat!

Deposit de seminte, cu Vito ,cererile agrieultorilor siDirectorial. Prefecturei (Vaal, &el pin'acum nu s'aufacet i cei ce au eetut se.inte chr din cele ce secultivd in ar& n'au priimit Wei un bob.

Pentru semintele streine, Ministrul dice ,,speciistrine de seminte care pin'actun inc O. nu se cultivo,,in Romania, neputandu-se gasi de cat In streinAtate,Vote casele carom li s'au adresat comendile, au ies-puns eft asemenea seminte nu se pot preda de cat eel

-mai-curand plea. la hnele lui Septembre.-Complitnentele n(istre agricultorilor Rimniceni cari

n'au facet comendele de cat conditional, adieo se leaibi eel mai tirdiu pini la 10 August, cici alt-mintre-lea riseau se wiener,. toemai la erne semietele detemnA pe care eine scie eu ce p:et le platen pen-tru a le vinde pe la brutari, caci ca se le tie pine laDiana viitre ar fi fost a le expune stricieitinei

Judetul nostril are nennrocirea a even o multime de,nebuni. Vorbese de nebunii aceia furiosi i Cari tre-buese, de umanitate si in interesul sigurantei publica,trimisi fore intirziere in anume ease de nebuni,de cei lalti, slave. Domminlni, tara are destui.

Nebunii furiosi umblo in mite sate liberi si.adesea-,ori cotnit, involuntar, eh& crime. In unele ei suet tra'-'tati mai rill ea dobitcele. Asa d e. in o comuna'din plasa Gradiscea triiesce un nenorocit, ea de 30 anicare de 14 ani petrece mai pink viata in o grpoanume constrain de selbaticii sii plot i vitrigi. Un re-porter" al acestei gazete ducandu-se la acea arepe ne-a. ';ides notite care ne-a umplut de !midi, $i mila. Neon-nul traesco In murdaria cea mai mare, adeseaori-fie'de feme salt de nebunie-'si mAninco chew mnrdo-riele sale. Ceded reporterul Gazetci &Weal.' ea sefie scos d.n pre,' nebunul se repedi-caasupra carets) nefripte si a casului ce 'i se adusese,manta, p'atat.1 cat s'ar putea :Mere Oft dine& ; elalerga la un put si dupe co bin apo, se puse de sleicute] cu o ardere nepomenito. Sormanul abandon&pentru a fi Built se intre In grpi se urmease ast-fel :cati-va sAteni ion ciomegele i incep a alerga dupe el

cuvintele sinistre si fiorse LA GROAPA,LA GROARD Nebunul descinde pe scars cepane i totul intr in teicere.

E great, Inern, iubiti cetitori i Alt rog introbati-ye inprennA en noi : - In ce meant. trAini? De ceadministratia nu Intervine ? Ce se face ea bani, de deatitea den comunele rurale pentru ducerea de ci-tre Comitetul permanent a nebunilor de prin sate, incase speciale

Rusine ea in veitl acesta'vedem asemenea nepisarp,abusuri i stilbticii I 1.1

.

D-lu A. Martieenu s'a destitnit de Comitetul perma-nent di(i pester ce 'l emir& ea conductor al- jedetuleh-

Itimmicu-Sarat nine, ca Presedintele Comiteteluil(The'elat alai% din sala Joe se'i :acmemaivelechete ministerialti

deAtituirei cA d-ln Martin), a .ccirut au-*

pentru a dovedi ca nimic mitt i seOre impute si ca nedr6pta a fost uepertarea se din:postul nientionat.

Ne asoeiem si noi eu Rhanical,Sarat constatand"d-lu Al. Mirtitel;int era until din mai meritosi

tonductori ai si mai ales pentru D-sa aprobat in mute t rendoi optitudinea sa In servieiu ; sihind lipsit de lawce banes& nu putem admite

enumorat eertiticatele si diploma min& smile specie-le din Elvetia de care dispune, precum se pte vedeaca, Ei,o data. la altii en diploma cumperate saucapitate.

tn Monitml ()tidal de la 4 August 1885 vedempublican, tarifa pretului obieetelor cc, s'ar reehisitionapentru armata romana in enrsul anului 1885.

De euriositate am eetit acea tarifa si nemm mitatmelt gosind niCe nepottiviti ast-fel de mari ea.... sarin edit.

Ast-fel centre judetul Recite grisim : on/ ralitatea I.hectolitrul 22 lei noi (adica o Chila veche inuilienseeaprdpe 154 lei). Ord calitatea II hectolitrul 18 lei n.Ovesul hectolitrul '21 lei n. Oriel heetolitrul10 lei n. grail] cal. II heetolitrul 8 si Cal. Id 7 leihectolitrul.

Va so dice in Rican un hectolitre do ord cost& maiInuit ea indoit ea o Chile de great d'aeolo.

Dar se vedem &Loa si to alte judete e tot aStq'el.'''Pentru judetel 2.(Sorat ealit. I chila 40 lei;

ealit. II 3., lei; con ce face 5 lei hectolitre.Va se die& In R.-,Sarat ordel costa de 4,1.2 ori mai

eften ea in Dace't. E bine eel trimetem la Bees",Nostim de tot!!!

D-ln A: Eleoffroi Saint-Hilaire a acIresat la 14 Au-gust st n. 1885 ei scriscire Diredtorulni acestei re- *,viste prin care 'i face eunoseut co in sedinta de la 14August Consiliul de admittistratie al fiodietitei natio-nale de aelimatatiune din Fr incia, 'I a aclansat ale-gandlitl ea Menobrit al acestei importante institutinni.Propimerea si presentatinnea a mst fAenti de D-niiJules Gritard, Manricin Girard, Raveret Wattel etc.

D-ln Datdeleseu a priimit cc reennt.seinti acsta o- -mire si a respuns multillnind si promitind a comunica

sciintele i observatiunele es va capeta inRomania si care se interesese oast& importanto insti-Whine, cu care Hind legate. mai :wins Gazeta

cetitorii ei vor profita eetirea (tinker ma-terii interesanti si instrulnite.

Societatea are '4 membri in Romania j atume : M.S Regele Carol, P. S. Aurelian, C. C. DatenleseuN. Lucesen; d'asemenea regretatul D-r. Davila faceaparte din adstA societate.

Stifitem inform, ea D-lu Dirbuertti, nottl adminis-trator al Crodituliti agrieol d'ii R.-Sarat, a revocat cutotul comisionul, ce se percepea pin'acum, de 2 la sunpeste dobinda legali de 7% asupra imprumuturilor cese fee la acest credit,

GAsim jZmte Demerit& dispositifinea acAta, de cire-ce,in fata crisei, in care se gesesd setenii din judetulnostrn, cornisionel acesta '1 inp vara. pe ling& ca era

o percepere toemai conformi legei organic() acaselor de credit aerie,

D'asemenea e laudnbilo Mein, ce-n avut d'a simplificaformele de imprumnt ale sitenilor, in un chip fOrtepractic spre a i :alai de drumuri dadarn ice; ast-felpin'acum erne cbligai se vie tie-care in perilmeface cererile do prelungire, pre :find adi se trimetedirect, prin, poste, fie-carniat.

.

'ti

:

'si

ud

'i-se

ani

.C.omitetnIni

a

AS'dt-nulaii

tin

Si'si

-

th:

in

ca, cei

calie I

ord.'

-

seeletVei

i

1

I

cici

strigindu'i

i

jadetuluieft'*i

. .

hann-

/

"

CO

-

www.dacoromanica.ro

Treeratul tn judet aprdpe tnti proprietatii mari si-a-rendasii II-an terminat. Unii dintre preprietariiadica sateni, treeria si ei, cei mai multi Lisa maiau blear pentru ea -va timp. Am vedut unii sateui aso-ciindu-se si born m precum, unii dinAcont, Ba-Mann, pe care 'i laudam.

Ogorarde stud terminate si multi dintre cultivatoriimai mari sdmaria grata de Wilma, secara i ordul detmna, care Inc .pe a se cultiva plum mai mult.

Stint cari au inceput inainte de Set. Maria-Mica si cari aprpe au si terminat semanatul graului(care 'a inceput a rasari in ogre si in tanean(Sla inporunabisci). Credem ea n'au gresit de s'au grabit incas ea, au avut ploi i aratura nu 'ea facut tu usea-ciune.

Porumburele cinquantine ineep a sa coke bine, astifel ca in Septembre ulnae vor putea fi eulese.

Astadi Prefectul judeului nostru s'a tutors la pos-tul seu, suntem informati ea d'asta data va sta maimull la fuuctinnea sa.

`>1.0Relativ la omorul dela Bopla, despre care am datla timp tte detaliele probabil - se va judeca inviitdren sesiune a curtei en jurati. Parehetnl credandsi &instil in culpabilitate acelui Sereseu.

La 20 August se va tine in sala Consiliului jude-tiau, licitatiunea. penau darea in antreprisa a con-structiunei spitalului judetian, care - dupe devis -costa 100,000 lei noi.

046

Mne 20 si poimne 21 August se vor fa-ce alegerele colegiului, :al 2-lea pentru con-siliul judetian.

Cititorii riamintese articolele ce s'auscris n. acsta gazeta relativ la modul cumputernicii dilei d'aci au fault alegerile col.I si al 3-lea, pentru ca od. mai avem nece-sitate a reveni- asupra aceStei cestiuni pre-cum si a ingerintelor i tripotagiurelor en o-.casiunea alegerei deputatului col, III. Singu-rul celegiu nude alegerea s'a facut in regulala consiliul judetian a fost 'col. II; din acs-ta prieinit puteenicii lilei au obit eu ,caleturcesce, a invalida alegerea color 8 consi-lieri independenti ce a ales col. II.

Acestia (intre cari figursil i d-lu C. C.Datculesen), multumind alegtailor lor cariinsista d'a le pule i sustine din non i ma-ne candidaturele, rags a se abtine de lavotare, pe urmiltrele motive:

1). E perde algtorii vremeaexpune spinarile baionetelor soldatilor i ba-telor ru naravitilor precum i insultelor Line-tionarilor de tot felnl side tta milna dacit arbin parte la votare, caci daca aunt asa dinsiguri ea vor isbuti candidaturele indepen-dente, pot BO fie tot atit de siguri cit majo-ritatea consilierilor (col. I. si al II-lea) nu

vor valida nici de astn data.Precedentul de dean-10i and, cu ttA,

constatarea comisiunei de anchetA, vinovatiin'au fost pedepsi.,1, auterisa pe or-cine a cre-de ea d'astA data ne mai a-vnd nici o grip, vor -emits ece,mai mari.

.:3),_ Chr adinitfind total '1)etreeecaviincios i legal si ca Slageteu color 8 in2

rdepeudenti ar ft validata, danii vor ti In con-sil u in minoritate i vor fi isgoniti sub di-verse pretexte i chr amendati cum s'a maiintamplat in fostul consiliu,

dar pricinele pentru care Directorulacestei gazete, (pe care alegtorii '1 au rea-les continuu de 3 ori in consiliu judetian)de asta data rg cu insistenra pe alegatorii col.tlJ .care 'I a ales Inca o data

'i Mai pue 6.ndidatura i s se abtie, de-tsta-daa, de la vot, lasand functionarii sicei Cari cred cit ast-fel e bine, s alo.rt petpporuncitii puterei,

Bule tin ComercialIn portul Brailapc diva de 19 August S'au

faCut urmatOrete (..4,nipCretri:

Marfa Hecto, Libre ! Pretu ; Prov.litre !Secara

PorumbOrz alb

Ora

d'rau

Secarac"a

,;,,2000: 541i (; 7o leii2700 54". 7 50 Caie

,.1lep2100' A1500. 49 i 6 ( 51000 4:4 -

64 -'1( : ))

Mag.; !

2000 - '1'i '.,5s

5 351200 (., 1(1

Caie1 (1(80100 59 - -R7)2105 Mag.1100. 57 7 40

nt-tniTt A d langa apaj 4 j .4_ 4.1_4 Rhnnicului, du-.pe firn (*a, Cioriiti sat]; Codresti jude0ARimnieu-Sarat, se lift In taere ajar deat;'um.

.Doritorii se vor adresa la D-na Ef-tibia Uhermani moSia Garlasi Janetorasul Burzqi pana la lOctombre, iardupe acsta la BueuresOi strada Dio-nisie No. 22. (14 - 15).

Elixira si Prafu pentru dintiA

DOCTORULUI LEMPARTDANTIST.

Bulevardul Eliaabetcs D,nna, Bucurqci.7 --0--

fie ggiswe in deposit la drogneria 1, Ovessa,strada Academiei No. 39.

sin detalin la Domnii Bruss farmacist, calea Vic-toigei 26 ; ; Brandusi farmacist, strada Clementei;Rietz, strada Carol 1; i la bite faymaciele maibilne din tara.

Prelul flaconului nu spa de dinti -3 lei.cutiei en pudra pentru dinti 2

- '

'1.

-au-

cati-va

a

consilin,u

-

t.7

'.:Ciao '

.

-

.

8,

.*.

''

:

's

I Tuft,

,

, _

-

'i

si

2)

-

cit.;

' fruit '"-

in se

1). -'

_

-

-

-3'

1 .

._

^

n ' a'

r .; ,- I.,. ,... !! "".,. ' - : -:

Mag. ... -,

'..

I.

1),

-

-

,.

oc-

-

11 ,

-

1111---41-07!!..! . ' - 4.,

o. ozot seg.

-

. ,

-

r6u.naravitii,i.

.

!

miud

'i

'@i a'si

.

I

www.dacoromanica.ro

bR

3

.13e vnzare: pin la g5 August issn "paGran de tinnar balan de Banat ; Grfta de tinna, roo ; Snare, S-t. Hele-

na ; Orz obicinuit. A se adresa.D-hii C. Datculescu, i R.-Sarat, sau incomuna Slobozia-Galbenu, plasa Gradi-cea.

-- W - S T A A. IDBUCtrRECI.'.

Diuroul strada Smdrdan 8 Depoul Bibeseu-Vodd 6,

depositar *general pentru Roma-nia a casei liad,-Sack din Plagwitz-Lip-

-,sca, fitbricantul renumitelor pluguttAinkrer:,sale originale Sack DIN NOU PERFECTI-ONATE.-

. (1.4 -:15).. Casa Tn. FILTER, 24 rue Alibert, Paris, garnntsa, Matzina de iet,,erat *ilegat

Vood, ca fiind de o conducere tot not-fel de uera si de o functionare superir Seeerlajrelor simple.De 4 ani, acsta maeiu a obt.inut ce din tau premin la kite coneursul'ile oficiale din Prancia, la

Albi, Caen si Chartres. Acest din tirma Sind col mai inportant din cite s'au pent in Europa in 1885. (14-15).

/ R A B. 0 11 t4L'u-Copact de ornament, fructiferi, Trandafiri, Vita de vie, Camelii, diferiti arinisti plante pentiu

gradini si sere. 8eminte de flori si de legume etc.-

aisr Preturi. recluse. -Arbori robusti, Meri, Peri, Ciresl, Prune, reine claude, altoiti de 3 ani la 1 len Oro

la 1 leu 50 haul. Carsi, Persici, -de la 3 lei pine la 3 lei' 50 bani,

WO Arbori fructiferi dupe, alegerea nstra costa 100 lei a, . 5 'g- 100 ,, si. tufaris pentru ornament 11 40 01 ,-,--- 5 7. c -,-

.. 100 Vise de vie diferite specii 35 0, =., 6-100 , BordeAux si diferite temaise , 50100 Castani de la 2 pine la 3 metri. . 140 la 200 ,, j , t: .. ET .-4- -e- .; - -, .- p.

.

- - -100 Ccade [pomu0r11) diferite specii . . . . 25 h .5, .1.-,r-:', .7../ . ,,, o 4'2 .-, .7.:. o: ' 100 Rose [trandafiri) dija 1 m. ra 1 50 c. re. 250 la 300

:.!. o `i' F.B. '''',

-

Acest veclin; mare si cuosent stabiliment horticol din prejurimea Iasului, 4si are repotatia saAcute, in Romania. Mai multe bettarii de pan4nt sunt ocupate cu gradini si seri nude se inmultescsi crew diferite vegetale de podba si de fr.,ete sub ingrijirea tea mai mare.

Comendele se pot face oi la adtninistratia Guntei Stiuu-.lui de nude se pote lea tpe informatiunele asupra couttielcr

Persnele care comand pentru inteia ra si voesc ii li se ex- f4.. \. t moduln: (te plantare si cultivare.N'2tRE

Tote plantele, arbnetll sr copacli se trimet .bine ambalati24\ . ,...,

o ,,,cc pedia prin ramburs, sunt rugAte A trimete costnl pe jumetate.i inainte. ,

.

iqne scosi ast-fel ca priurkke, sigur4.DIPLOMA DE DORE -01108 comande si ix4eitilL"'4tdittkei conleiincios. MEDALIE

1883, MEDALIE Se pte execute, lleeer.tOuni, buchote, ghirlande, cordne etc. DE BRONZ. EXPOS.DE AUR EXP. 1882,, . ,-..

14030;115M411WROMNWIT17- WE i,' 011 407

,

t,L ,

e>"2

3

m, , -

2,

gurul

rn

DEDIN A LUI

de

, n 73. ;7:...,

t.,L

V

NV"

,

i= C :EST. E 1R,

-

61.'

!

9C

RTAL4I,

2R T N-s-

si

Night,

/14'is -4

I

468.

C.

1.3

DE;

SI L':VER

,

,

-

T

www.dacoromanica.ro