Colect;ia BlBLIOTECA POLIROM e~tu coordonalo de Bogdan-Alexand ru Sti'lneSCll.

Danilo Kis, Hn('ihlopedUa /ltr/lJih World Copyright ([) by Danilo KiS. IflS3

Scurta autobiografie

Tatal meu a venit pe lume in Ungaria de Vest ~i a absolvit Academia de Comert in ora~ul natal al vestitului donm Virago, care, prin bunavointa domnului Joyce, va deveni celebrul Leopold Bloom. Cred ca, Intr-o oarecare masunl, politica liberal a a lui Franz Josef alII-lea, cit ~i dorinta de intcgrare, I-au facut pe bunicul mel! sa maghiarizeze numele fiului, inca minor. Foarte multe detalii din cronica de familie ramln lnsa neHimurite: In 1944, tatal meu, precum ~i celelalte rude, vor fi trimi:;;i la Auschwitz. de uncle nu s-au mai Intors.

Dintre stramof?ii din partea mamei, a:;; aminti un erou legendar muntenegrean, ca~'~ s-a alfabetizat la virsta de cincizeci de ani, adauglnd gloriei sale razboinice f?i pe cea a condeiului, dar :;;i pe "amazoana" ce a retezat capul unui tiran otoman, din razbunare. Asemenea exceptii etnografice nu s-au mai repetat ~i in cazul meu.

La vlrsta de patru ani (1939), pe vremea proliferarii legilor antisemite In Ungaria, am fost botezat de parinti la Biserica Uspenia din Novi Sad, ~i asta mi-a salvat viata. Plna la virsta de treisprezece ani am locuit in lJngaria, in tinutul de ba:;;tina al tatalui meu, unde ne-am refugiat in 1942, in urma pogromului de la Novi Sad. Am lucrat pe la taranii bogati

11 10 Danito Kii;

ca sluga, iur la 9couJa imi insugeam Catehismul 9i exegeza catolicii a Sfl.ntei Scripturi.

Tainuitele nelini9ti familiale sau ceea ce Freud nume9te Heimlichkeit Val' alcatui fondul meu literal' 9i metafizic. La noua ani am scris poezii in limba maghiara: In una era yorba despre foame, alta era 0 poezie de dragoste par excellence.

a1entul narativ - de a imbina factologia cu legenda - loam m09tenit de la mama, de la tata patetismul 9i ironia. PcnLru a motiva inclinatia mea spre literatura nu cred cli ramine lipsit de importanta faptul ca tat~il meU a fost autorul Mersului international al trCl1urilor. Accst antecedent patern ma explica sub aspect cosmopolit ~i literar.

Mama mea a cibt romane plna 1a virsta de douazeci de ani, cind a luteles. nu fara regret, ca romanele sint

ni~lc plasmuiri, dupa care Ie-a abandonat pentlll totdemma. Avcl'siunen ci fa\3. de accste pacatoase pliismuiri o regiiscsc 1nl1'-o forma latenta 1n mine.

In 1947, cu ajulorul Crucii Ro~ii, am fost repatriat la Cetinje, unde locuia unchiul meu dinspre mama, cunoscut ist.oric, hiograf 9i comentator al lui Njegos. Odata cu sosirca noastra la Cctinje, am dat examen dc admitcre 1a ~coala de Arta. Din comisie f'accau parte renumitii pictor; Petal' Lubarda 1?i Milo Milunovic. Bustul lui Voltaire, pe care trebuia sa-l desenez dupa mulaju1 de ghips al statuetei lui Houdon, semana cu o batdna nemtoaica pc care 0 cunoscusem la Novi Sad. A9a I-am desenat. Cu toate acestea, am fost admis. Probabil ca alte lucrari de-ale mele au fast hotaritoare. A trebuit sa a9tept un an, aproape doi, spre a mi se echivala hccul. In acest timp m-am decis sa-mi sustin examenul de bacalaureat.

EII('ido[i~di(l I!lol'ti!ol'

Doi ani am frecventaL ~i cursuri de vioara la $coala dE' Muzica, unde I-am avuL ca profesor pe Simon Nutti, caruia ii spuneam Paganini, nu numai datorita infati:;;arii sale, dar mai ales pentru ca adora tremoloul. Clnd am ajuns la cursul doi, 9coala Hoastra de muzicii s-a mutat la Kotor. Atunci am continuat sa dnt, 1'a1'a partiLuri, muzica tiganeasca 9i roman\e ungurc9ti, iar la serbariJe 9colare interpretam tangouri 9i valsuri englcze9ti.

in liceu am continuat sa scriu poezii 9i sa traduc din poe~i maghiari, ru9i 9i francezi, mai ales ca exercitiu de stil ~i de limba; aspiram sa devin poet ~i rna preocupa creatia literara.. Rusa ne-o predau ofiterii albi, cmigranti ai anilor douazeci, care, in absenta profesorilor de specialitale, ne invatau eu aceea9i priceperc matematica, fizieu, chimia, franceza, latina.

Dupa sustinerea examenului de bacalaureat am intrat la Universitatea din Belgrad, pe care am absolvit-o ca gef de promotie al sectiei nou infiintate de Literatura Comparata. Am functionat ca lector de limba 9i literatura sirbo-croata la Strasbourg, Bordeaux 9i Lille.

In ultimii ani m-am stabilit la Paris - Arondismentul 10, 9i nu sufar de nostalgie. Cind rna trezesc, uneori nici nu 9tiu unde sint, dar aud 1a fereastra cum vorbesc concetatenii 9i din ma9inile parcate rasuna la casetofon acordeonul.

Danilo Kis, 1983

J::: l... Cf)

Simon Magul

Dupa 9aptesprezeee ani de la moartea 9i minunea Invierii lui Iisus Nazarineanul, pe drumm'ile prafoase care l,aie Samaria 9i se infunda in nisipul ciudos, pierzindu-se in eolbul degertului, iata ca 19i face apari~ia eel numit de ueenieii sai Faeatorul de Minuni, Simon Magul, iar de potrivniei - eu nurnele de oeara Borboritut!.

l. Simon Magul este varianta unei legende gnostice. In Dictio nnrul teologiei catolice, Jacques Lacarricre va defini CUvlntul borborit ca "eretic nelegiuit" : "Tertulian Ii va atribui tot soiu! de fapte ncru$inate. Clement Alexandrinul va spune despre ac~~ti nelcgiuiti ca "se ]afaiau 111 desrriu precum satirii, tavalindu-:;;i suf1etuJ In noroi". Din pricina deprinderilor lor neru~inate, cuvlntul "noroi" (borboros) \'a sluji sa-i desemneze pe acc~ti eretici ... Chiar s-or fi tavalit In noroi, sau era doar 0 metafora ?" 0 persoana binevoitoare, de altfel foarte erudita, mi-a indicat analogia d intre schisma lui Simon, relatata in povestire, 9i un text de Boris Suvari.n, scris In 1938! lata-I: "Stalin 9i acoJitii sai mint Intruna, eu orice prilej; ~i cum mint mereu, nici nu mai 9tiu ea minl. $i dad fieeare minte, nimeni, mintind, nu mai minte ... Mineiuna este un element firese al a9i1-zisci societiiti sovietice ... Intruniri, eongrese mascarada. Dictatura proletariatului - 0 marc cae~alma. Masa spontana - organizare vigilenUi. Dreapta. stlnga aceeai7i potlogarie. Stahanovism - batjocura. Bucuria vietii - farsa jalnica. Omul nou - gorila. Cultura - incultuni. ;onducator genial tiran i.mbecil..." Oricum, orice ascmanare cu povestirea este absolut Intlmplatoare. (n.a.)

17 16 Dando Kis

Unii sustineau ca venea dintr-un catun, Gita, din Samaria, a1tii, ca era din Siria ori poate chiar din Anatolia. De fapt, chiar el intetea confuzia, caci, de cite ori era intrebat asupra obin;;iei sale, el raspundea printr-o deschidere larga a bra~elor, care cuprindea, deopotri\?!, denecuprinsul pamintesc, ca 9i pe cel ceresco

Era de statura mijlocie, vinjos, c-un par invilvoiat negru 9i cret, care incepuse sa se rareasca in cre9tet, barba insa, la fel de invilvoiata 9i creata, era deja inspicata. Avea nas ciontos I\'i coroiat 9i din profil aducea c-o oaie. Un ochi parea mai mare decit celalalt 9i asta ii dadea chipului 0 expresie batjocoritoare. De urechea stinga ii atirna un eereeJ de auI': un 9arpe inghitindu-9i eoada. Era incins eu 0 chinga de in, care-I servea I\'i ca recuzita de saltimbanc; intr-o clipita, impletitura se bat09a brusc 9i, sub priviriJe uluite ale spectatori lor, el se cocota pe ea ca pe-un par. Alteori 0 anina de gitul unui boulean caruia ii taiase capatina dintr-o singura lovitura de barda, rostind 0 formula magica. Intr-o clipita, capul 9i trupul zaceau despicate in colbul degertului; atunci facatorul de minuni pronunta aceea9i formula magica, dar in sens invers, 9i capul se impreuna din nou cu trupul, iar impletitura de in de pe grumaz zacea pe jos. Dupa care Simon 0 deznoda, incingindu-se cu ea, doar daca vreun spectator nu cauta sa se incredinteze de soiul impletiturii. Atunci Simon ii intindea un capat al cingatorii, teapana ca un

Encielopedia mar/dar

par; de cum 0 atingea neincrezatorul, funia se ple09tea 9i se pravalea pe jos, stirnind praful.

Vorbea greaca 9i copta la fel de bine ca aramaica 9i ebraica, precum I\'i unele dialecte locale, del\'i potrivnicii sai sustineau ca avea rostire de venetie. Simon nu se prea sinchisea de clevetiri, dind chiar impresia ca el insu9i Ie intetea. Se mai zicea despre el ca era ager la minte 9i iscusit vorbitor, indeosebi in fata ucenicilor 9i a sustinatorilor ori a multimii. "Ochii sai aveau luciri de a9tri", ziceau ucenicii sai. "Avea 0 voce hiqiita 9i 0 privire de~;ucheata", afirmau potrivnieii sai.

Pe incilcitele drumuri ce due dinspre Rasarit spre Apus 9i dinspre Apus spre Rasarit, Simon Magul intilnea puzderie de propovaduitori, drumurile lor incruci9indu-se deseori. Ucenicii lui loan I\'i Pavel 9i chiar apostolii loan 9i Pavel propovaduiau invatatura lui lisus Nazarineanul, a carui amintire era inca vie in Palestina, ludeea 9i Samaria. Simon Ie descoperea, deseori, urma crepidelor in batatura vreunui sat. In miezul zilei domnea in sat 0 tihna deplina ; arareori se auzea latrat de ciini sau behaitul rasunator al oilor. Ca, deodata, sa razbata voei sfredelitoare 9i navalnice, cam inginate; erau apostolii, catarati pe cite un butoi, propovaduind desavir9irea lumii 9i creatia lui Dumnezeu. A9teptindu-i sa dispara, pitit la umbra unei colibe, Simon intra in catun degraba dupa ei, inainte ca lumea sa apuce sa se impra9tie.

Atunci se pornea 9i el sa propovaduiasca, inconjurat de alaiul sau. Osteniti dupa invatatura

19 18 Dani/o Kis

apostolilor, oamenii se adunau acum anevoie in jurul lui. "Adineauri i-am ascultat pe Pavel 9i loan", zieeau ei, "vorbele lor ni-s de-ajuns pentru un an intreg".

"Eu nu sint apostol", zicea Simon, "is ca 9i VOl. Ei va pun mina pe cre9tet ca sa va iosufle Sfintul Duh; eu va 1ntind mina ca sa va ridic din colb". $i aiei i9i ridica miinile in sus, iar din minecile largi, care cadeau in faldw'i, se iveau miinile lui albe 9i frumoase, cu degete fine, a~m cum Ie au doar lene9ii 9i magicienii.

"Ei va harihesc", continua Simon, "mintuirea ve9nidi; eu va daruiesc cunoa9terea 9i pustiul. Cine voie9te, sa mi se alature !

fagaduieli ori infrie09ari; de cum 9i-au rasfirat puterea atragfnd multimea eredinei09ilor, s-au pomenit tare semeti, tot mai aprigi. Urgiseau familii, vfrindu-le dihonia in suflet 9i urzeau clevetiri pe seama eelor care dadeau glas fie 9i eelei mai marunte fndoieli eu privire la invatatura lor. Aveau provoeatorii lor 9i sfaturile lor tainiee unde-i afuriseau pe neeredinei09i, unde dadeau foe serierilor potrivnieilor 'i ar.uncau bles~-PJL@pul

IBUOl. F.C' (ir..TF.._t?(lI.I~rUi:' 'I U.. ~., Scr ... ~ .. ,I _4'-v.' VI' \~E CL.~,:I t ~l-., .'/...

Fli!~': lH.r:l.t;I'~~ C;GlCf:P1CU Nr liN '~'"r / 'fhl /oj [.7

DaniLo Kis 20

$i toate astea le saviqeau fara de rasplata, daca prin rasplata nu se intelegea 0 eoaja de piine pe care 0 primeau eu smerenie sau un ureior eu apa reee din care sorbeau eu inghitituri miei, printre 90poteli. A9a se innadeau, unul dupa altul, propovaduitorii de toate semintiile 9i graiurile, barb09i sau nu, rostind aeelea9i prediei, dar intrecindu-se in infati9area minunii 9i Invierii Nazarineanului. Treptat, popoarele ludeii, Samariei 9i Anatoliei ineepura sa dea erezare tinerilor pa~niei eu erepidele prafuite, ee-~i tineau bratele fneruei9ate pe piept, glasuind eu 0 voce feeiorelniea 9i eu oehii inaltati la eel'. Le dadeau apa reee ~i un eoltue de piine, iar ei le multumeau, promitindu-le, in sehimb, viata ve9nica, infati9indu-le un tinut bineeuvintat unde aveau sa ajunga dupa moarte: nu mai era pustiul nisipos, eu gerpi ~i paianjeni, ei eu palmieri eu eoroana bogata, eu izvoare la tot pasul, eu iarba pina la genunehi, eu un soare ee stralueea blind, eu nopti aidoma zilelor, eaei ziua era ve9niea, eu turme de vaei, eapre 9i oi ee pa9teau nestingherite pe pa~uni intinse, eu verdeata pururi inmiresmata, eaei 9i primavara era ve9niea, fara eorbi ori ulii, doar privighetori cintind neineetat. $i a~a mai departe.

Aeeasta imagine a gradinii raiului, care la ineeput Ie paruse tuturor 0 seorneala - cind se mai pomenise ea soarele sa stralueeasea zi ~i noapte ori sa nu mai existe durere si moarte? - era, infati9ata eu atita insufletire 9i hal' de tinerii eu oehi alba9tri ~i blajini, incit lumea ajunsese sa-i

EncicLopedia mortiLor 21

ereada. Cind un neadevar este rostit eu neostoire, lumea ineepe sa ereada. Caei oamenii au nevoie de eredinta. A9a ca multi tineri ~i-au pus fn graba erepidele 9i-au pornit-o pe urmele lor. Unii se mai intoreeau fn catunullor dupa un an-doi, altii dupa zeee, vlaguiti de-atita drum ~i eu barbile inspieate. Aeum 9i ei glasuiau eu vocea stinsa, tinind miinile ineruei9ate pe piept. Vorbeau despre minunile Lui, despre pildele Lui, ii propovaduiau invatatura neobi9nuita, dispretuiau tot ee era desfatare, purtau straie ponosite, se hraneau eumpatat, iar cind sorbeau vinul, ridieau potirul eu ambele miini. Dar tare se mai infierbintau cind eineva ii ineontra ori le nesoeotea invatatura, 9i vai de aeela care s-ar fi indoit de viata ve9niea sau de gradina raiului. Atunei, eu vorbe insufletite 9i amenintatoare, ii infati9au eaznele ispa9irii ve9niee. "Sa va fi ferit zeii", avea sa eonsemneze un pagin, "de limba lor aseutita 9i de blestemele lor." Tare se mai prieepeau sa-i amageasea pe neinerezatori eu vorbe mieroase, eu

22 23 DIIIlil0 Kif;

indaratnicilor. Poporul se arata tot mai cucornic, iar ei ii blagosloveau pO evlavio~i ~i-i afuriseau pe nesupu~l.

In acest moment i~i face aparitia Simon, zis Magul.

EI propovaduia ca Dumnezeul apostolilor e un tiran, iar un tiran nu poate avea intelegere fata de om. Dumnezcul asta al lor, Ichova, Elohim, il abrutizase pe om, sugrumindu-l, injunghiindu-l, trimitindu-i boli 9i fiare salbatice, gerpi 9i tarantule, lei 9i tigri, tunete 9i fulgere, ciuma, lepra ~;i sifilis, furtuni 9i uragane, seceta ~i inundatii, co~maruri ~i insomnii, patima tineretii 9i neputinta batrinetii. Cind I-a agezat in binecuvintata gradina a raiului, I-a lipsit de cel mai dulce fruct, 9i care i se cuvenea de drept, caci numai a9a s-ar fi deosebit de ciine, magar ~i maimuta - prin aflarea binelui 9i raului.

,,~i cind nefericitul nostru stram09, impins de curiozitate, a vrut sa se infrupte din acest rod, ce-a [acut Elohim asta al vostru, Atotputernicul, Milosirdul 7" se rasti Simon, clatinindu-se pe butoi.

,,~titi voi mai bine (doar despre asta va propovaduiesc toata ziua apostolii, slugile ~i robii lui). L-a alungat ca pe un criminal, fara mila, cu 0 sabie de foc. ~i oare de ce 7 Pentru ca el este Dumnezeul zavistiei 9i al pizmei. In 10cullibel'tatii propovaduie9te robia, in locul revoltei, supu~enia, in locul desfatarii, schimnicia, in locul cunoa~terii, dogma ... Oh, popor samarincan, oare nu

pizma~ul acesta ti-a distrus casele? Oa1'e nu el a

EncicLoJJPuin /IIor/itor

luat din aceste locuri zeci de lepro~i 7 Oare nu el a trimis pc ogoare seceta 9i lacustele? Oare nu el a pustiit casele de ciuma naprasnica 7 $i-atunci, ce fel de Dumnezeu este asta, ce fel de milosird,

a~a cum glasuiesc apostolii, daca e in stare sa se razbune pe voi pentru cine ~tie ce pacate savir~ite de stramo~ii v09tri 7 Despre ce fel de iubitor de dreptate poate fi Yorba, daca va trimite ciuma, tunete 9i fulgere, boli, griji 9i nevoi, numai pentru ca stram09ii vo~tri, minati de curiozitate, de focul sacru din care ti9ne9te cunoa~terea, au cutezat sa cuJeaga ma1'u17 Nu, popor samarinean, asta nu este Dumnezeu, asta este pizma~, e un ticalos 9i un tilhar, care, cu ceata lui de ingeri, inarmati pina-n dinti cu sabii de foc 9i sageti otravite, va atine calea. Cind smochinii dau in pirg, va trimite o mana, cind maslinii-s taman buni de cules, va tl'imite 0 vijelie care sa Ie incovoaie crengile 9i grindina care sa chifteasca maslinele in noroi; clnd stau sa va fete oile, da peste ele ciuma, asmute lupii sau tigrii sa va pustiasca turmele; clnd vi se na9te un prunc, Jl chinuicf?te cu crampe, oar-doar s-o pri'ipadi. Ce Dumnezeu mai e 9i asta,

chipurile milostiv'? Nu, asta nu este Dumnezeu din ceruri, nu este Elohim. E un altul. Caci Elohim, creatorul, creatorul cerului ~;i al pamintului, al barbatului ~i al femeii, al ~arpelui ~i al pasarii, 'ste creatorul a tot ce e viata, este cel care a inaltat muntele deasupra marii, cel care a facut marea, r1urile ~i oceanele, iarba verde, umbra palmierului, soarele 9i ploaia, aerul 9i focul, ACESTA

24 25 Danilo Kis

este Elohim, Dumnezeul dreptatii. lar cel a carui invatatura v-a propovaduiesc Petru 9i loan, Pavel 9i lacob, precum 9i discipolii lor, este un tilhar 9i un uciga9' $i tot ce va spun despre el 9i imparatia lui loan 9i Pavel, lacob 9i Petru este numai minciuna. Oh, asculta la mine, popor samarinean! Pamintul fagaduintei e 0 minciuna, Dumnezeul lor e minciuna, minunile lor sint mincinoase. Mint 9i ei precum Dumnezeul lor, caruia i se inchina. Sint prin9i intr-un hati9 de minciuni, ca nici ei nu mai 9tiu ca mint. Unde toata lumea minte, nimeni nu mai minte, unde totul e minciuna, nimic nu mai e minciuna. Imparatia cerului, imparatia dreptatii - 0 minciuna. Fiece insu9ire a Dumnezeului lor e cJ:te-o minciuna. Dreptatea minciuna. lubirea de adevar - minciuna. Unicitatea - minciuna. Viata ve9nica - minciuna. $i cartile lor sint mincinoase pentru ca promit minciuna, promit raiul, iar raiul e minciuna pentru ca e-n miinile lor, doar ei sint la portile raiului, ingerii lor inarmati cu sabii de foc, ca 9i judecatorii lor cu balanta lor masluita."

Multimea 11 asculta sastisita 9i neincrezatoare, gindind ca are de-a face cu-n sforar, cautlnd intelesul ascuns al vorbelor lui inc1lcite. Caci lumea era deprinsa cu stapinirea celor puternici 9i a fariseilor, care 0 invaluiau cu vorbe mieroase 9i promisiuni amagitoare, cu amenintari 9i pilduiri. $i acum 11 pindeau 9i pe el, doar s-o trada cu 0 vorba-

Enciclopedia. morti1or

sa spuna, pina la urma, pentru ee venise, ee atita vorbarie de9arta. De aeeea stateau sa-l aseulte. Nadajduind ca pina la urma avea sa-9i adevereasea temeinieia vorbelor printr-o solomonie, 0 minune, aeolo.

"Imparatia cerului se sprijina pe minciuna", staruia Simon privind la soarele necrutator, "iar acoperi9ul ei sta pe doua ape, din mineiuna 9i paraminciuna. $i scrierile lor sint insailate eu minciuni, cu precepte mincinoase, fiecare porunea eo minciuna, zece porunci, zece mineiuni ... Nu Ie e de-ajuns ca Elohim asta allor e un tllhar razbunator 9i rautacios, ca orice batrin aerit, mai trebuie sa-l 9i divinizati 9i sa va inchinati lui, sa fiti eu gindul numai la el. $i sa-l mai 9i numiti pe aeest tiran unicul 9i atotputernieul 9i dreptmaritorul! Sa va supuneti lui! Oh, popor samarinean, cine sint 9arlatanii care te cutreiera, eare-ti impuie ureehile cu minciuni 9i promisiuni de9arte ! Ei i9i atrag pentru sine indurarea lui, iar voua va eer supunere oarba, sa indurati toata obida vietii, vatamari, bali, cutremure, inundatii, ciuma, fara a huli. Caci altminteri de ce nu v-ar fi ingaduit sa-i rostiti numele? Pentru ca, popor samarinean, lot ce propovaduiesc Petru 9i Pavel 9i ueenieii lor e a mare ingelatorie! Sa nu ucizi, zie ei! De ee, pentru ca asta este menirea lui, a eelui Dreptmaritor 9i Atotputernic! Sa-i omoare pe prunei in Icagan, pe mame la na9tere 9i pe batrinii tara dinti. De aceca zic ei : sa nu uclzi ! Pentru ca el 9i slugile ~ale sa ucida! Ei sint ale9ii! Ei sint chemati sa

26 Dani/o Kiii

fie lupi, iar voi, oi. De aceea, popor samarinean, leapada-te de legea lor 1. .. Sa nu fii desfrinat, ca ei sa-ti amageasca fetele in floare! Sa nu-ti pizmuie9ti aproapele, caci n-ai la ce rivni! Ei cer totul de la tine, 9i sufletul, 9i trupul, 9i duhul, 9i gindul, 9Hi dau in schimb fagaduinta; pentru supugenia ta de-acum, pentru ruga ta, pentru tacerea ta de-acum, iti Yin cu tot soiul de tagaduinte, fagaduinta unui viitor care nu exista ... "

Simon nu baga de seama ca nu-l mai asculta nimeni, in afara celor care se numeau ucenicii sai, sau poate se mcea ca nu vcde lumea impdi9tiindu-se, in vreme ce Sofia, credincioasa lui insotitoare, ii 9tergea fruntea 9i-i dadea urciorul cu apa, acum caliie, de!?i vasul statuse adinc ingropat in nisip.

Sofia era 0 femeie cam de treizeci de ani, marunta la trup, cu parul involt 9i cu ochii negri precum boabele de porumba. Peste ve9mintul straveziu purta un !?al pestrit de matase, tlrguit, probabiJ, din India. Ucenicii lui Simon vorbeau despre ea ca despre intruchiparea intelepciunii 9i frumusetii feminine, in vreme ce pelerinii cre9tini rasplndisera despre ea tot soiul de zvonuri, ca era 0 curtezana, 0 tirfa, 0 tiritura 9i 0 9arlatana care-i trezise mila insotitorului ci 9arlatan intr-un lupanar din Siria. Simon n-a tagaduit niciodata acestc clevetiri. Trecutul ei de roaba 9i de Lida ii slujea drept pilda 9i inva~atura pentru cruzimea lui Iehova 9i grosolfulia acestei lumi. Aces!' Inger Cazut, aceasla Oale RiHacita, sllstinea el, era victima cruzimii Domnului. Un Suflet Neprihanit inlr-un Lrup pieri tor. De-a lungul veacurilor, Bufletul ei se

l~nticlofJ(](li(l II/ortilor 27

stramutase, ca dintr-un vas in altul, dintr-o ]nt1'upare in alta, dintr-o naluca in alta. Ea a fost fiica lui Lot, a fast 9i Rachela, a fost 9i Frumoasa lena. (Grecii 9i barbarii au venerat deci 0 naluca,

atlta varsarc de singe penLru 0 fantoma!) Ultima ei intrupare fiind aceasta tirfs. dintr-un lupanar sirian.

"lar pina atunei", staruia Simon, scuipind 0 inghititura din apa caliie, dnd zarise gru})ul pelerinilor in mantiile lor albe ti9nind din umbra casclor 9i recunasdndu-l printre ei pe Petru cu ucenicii sai sprijiniti in toiege ... , "iar plns. atunei, sub acoperamintul mohorlt al cerului, intre zidurile neguroase ale paminLului, in temnita vietii, sa dispret-uiti bogatia, al?a cum va invata ei, sa nesocotiti desfatarile trupului, sa va lepadati de femeie, acest urcior de nectar, aceasta urna a pHiccrilor, in numele raiului lor ingelator 9i de teama iadului lor nascocit, de pardi viata n-ar fi Lot un iad ... "

"Unii se lnvoiesc pentru imparatia pamintului, al~ii pentru imparatia cerului", zise Petru, sprijinit cu miinile in toiag.

"Dispretuie9te bogatia numai cel avut", raspunse Simon, mijind spre el ochiul ce parea mai mare. "Se desfata in saracie numai eel sarac ; se leapada de desfatarile trupe1?ti numai eel ce le-a incercat."

Fiul Domnului a incercat patimile", zise Petru. "Minunile lui sint marturia nevinovatiei", adauga

un ucenic al lui Petru. "Minunile nu sint deloc marturia nevinova

LICi", zise Simon. "Minunile slujesc ca suprema

28 29 Danilo Kis

dovada in fata gloatei increzatoare. Moda asta a introdus-o nefericitul vostru evreu care a sfiqit-o pe cruce."

"A9a poate vorbi doar cel care stapine9te 0 astfel de putere", i-o intoarse Petru.

In acel moment Simon sari de pe butoi :;;i se protapi in fata provocatorului sau.

"Acum ma voi inalta la cer", zise. "A~ vrea s-o vad ~i pe-asta", raspunse Petru cu

vocea tremurinda. Jmi cunosc puterile", urma Simon, ,,9i 9tiu ca

nu pot ajunge pina in al 9aptelea cer. A9a ca ma incumet pina la al ~aselea. Al 9aptelea cer il atingi doar cu gindul, caci acolo este numai lumina

~i beatitudine. Iar beatitudinea nu-i este data muritorului. "

"Gata cu filosofia", zise un ucenic al lui Petru. "MacaI' sa atingi norul acela, atunci yom 9ti sa te pretuim ca pe Nazarinean."

Vestea ca la capatul satului, linga maslinul cel ramuros, avea sa se petreaca ceva neobi9nuit, Decarul ala avea sa-~i arate maiestria de fachir, se raspindi, drept care lumea se aduna iar.

"Vezi, sa te intorci degraba", i se adresa in batjocura un gura-casca. "i~i lasa-ne 9i noua un semn de la tine."

Simon i9i desfacu cingatoarea 9i i-o puse la plClOare.

"Asta-i tot ce am." Iar Sofia Ii spuse : "Ia 9alul asta. Sus e racoare

ca-n strafundul fintinii". $i-i infa9ura gitul cu e1.

Enciclopedia morfilor

"Prea mult tin pregiHirile", zise Petru. "Zabove~te atit ca sa se lase soarele la asfintit ~i sa se mistuie sub valul noptii", se amesteca unul din ucenicii lui Petru.

"Ramii cu bine", spuse Simon ~i 0 saruta pe frunte pe Sofia.

"Adio", ii zise unul dintre ucenicii lui Petru. ,,$i ai grija sa nu race9ti."

Simon i9i facu vint, precum coco~ul, cu ambele picioare deodata, dind din miini neajutorat 9i ridicind un nor de praf.

"Cucurigu !" ii striga un mucalit. Era un tinar cu obrazul spin ~i cu ochi ~ireti care, atunci dnd ridea, pareau doua taieturi piezi~e.

Simon se uita in directia lui ~i zise: "Nu-i deloc u~or, fiule! Pamintul atrage orice

corp, pina 9i 0 pana, darmite 0 ruina umana de patruzeci de ocale."

Petru abia se stapini sa nu izbucneasca in ris la auzul acelei cugetari ~i-~i zimbi in barba.

"Daca ai 9ti sa zbori precum cugeti", ii zise mucalitul, "acum ai fi in cerul de sub nori".

"E mai u~or sa cugeti dedt sa zbori, recunosc", ,ise Simon cu tristete-n glas. "Uite, chiar :;;i tu l?tii sa trancane~ti, de~i in viata ta natinga nu le-ai saltat macar un metru de la pamint... Acum lasa-ma sa-mi adun fortele, sa-mi string gindurile lnt.r-o singura pornire, sa chibzuiesc cu toata taria la grozaviile trairii pamintene, la neajunsurile lumii, la miliardele de vieti care se sfir~esc, la salbaticiunile care se ucid intre ele, la ~erpii care

31 30 Dando Kis

Ie mU9ca pe cap1'ioarele toHrmite la umbra, la lupii care-i sfi~ie pe miei, la ealugaritele eare-~i devoreaza barbatu~u), la albinele care pier dupa prima intepatura, la ehinurile mamelor cInd ne adue pe lume, 1a puii de mita azvlrliti de copii In apa rlului, la groaza pe~tilor in pinteeele balenei, la groaza balenei pravalite pe useat, la jalea elefantului mistuit de bete~uguri, la bueu1'ia vremelnica a 1uturelui, la frumusetea amagitoare a 1orilor, la zadarnieia imbrati~arilor de dragoste, la grozavia spulberarii samintei, la neputinta tigrului jigarit, la putregaeiunea dintilor din gura, la miliardele de frunze uscate a9ternute in paduri, la spaima puiului abia ie9it din gaoace cind se pomene9te azvirlit din euib, 1a naprasnieele ehinuri ale viermelui perpelindu-se 1a soare ea pe jaratie, la durerea despartirilor, la grozavia leprosului, la hida metamorfoza a slnilor femeii, la rani, la suferinta orbului ... "

$i deodata se vazu cum trupul muritor al lui Simon Magul s-a desprins de pamint, inaltindu-se drept, tot mai sus, migeind lin din brate, aproape

nedesl~it, preeum pe~tii aripioarele, iar parul ~i barba ii 1utu1'au in zboru-i domol. In lini~tea nea9teptata care se lasase, nu se

mai auzea niei un strigat, niei 0 respiratie. Multimea statea impietrita, eu oehii atintiti la eel'. Pina 9i orbii i9i lnaltau pri virile pustii spre eel', eaei dupa lini9tea aeeea naprasniea prieepeau ea se intimplase eeva intr-aeolo unde lumea statea eu privirea atintiUi, eu capctele intoarse.

Enciclopedia mortilor

La fel 9i Petru fntepenise eu gura intredesehisa de uimire. Nu ercdea in minuni, in afara minunii eredintei, iar minunea putea veni doar de la EI, de la Singurul Faeator de Minuni, de la eel care prefaeuse apa in vin; toate eelelalte erau ingeHieiuni de magieieni eli firele lor nevazute. Minunea era un dat al ere~tinilor, ~i ehiar printre cre9tini, doar pentru aeeia eu 0 eredinta tare ea piatra, a9a cum fusese a Lui.

$ovilitor pe moment, temindu-se de nalucire caei ee alteeva putea fi decit 0 nalueire a simturi]or, 0 magie de saltimbane egiptean -, se freea la oehi, apoi i9i arunea privirea in locul unde mai inainte se a1ase (9i unde ar fi trebuit deei 9i aeum sa se a1e) Simon, zis Magul. Numai ea e1 nu mai era aeolo, ei doar sfoara de in, incolacita precum un 9arpe, ca 9i eolbul care se a9ternea damo1, praful ridieat de Simon cind topaise ea un coe09 neajutorat, agitind bratele ea ni9te aripi ci untite. Apoi i9i ridiea u90r privirea in direetia in care multimea i~i inaltase eapul, ~i-l za1'i iara9i pe Simon Magul. Acum silueta i se des1ugea c1ar pe funda1ul unui nor a1bu1'iu, aducind c-un vultur uria9' numai ca nu era vultur, ei om, i9i rasfirase l,rate]e 9i pieioare1e, dC9i nu puteai spune, eu mina pe inima, ea faptura aeeea care se apropia de nori l'ra ehiar Simon, zis Facatorul de Minuni, intrucit 11 u-i mai puteai distinge Lnlsaturi1e ehipului.

Sc uita la nor111 aeela alb mijind oehii, vrind pard sa se lepede de vederua eare amagise ditama' ~~lllata. Caci daca intr-adevar si1ueta cenu9ie care

32 Danilo Kis

urca spre nori, in cer, era Simon, atunci minunea Lui, deci adevarul credintei cre9tine, era doar unul dintre adevarurile acestei lumi, nu 9i singurul; atunci lumea era 0 taina, atunci credinta era amagire, atunci viata lui nu mai avea nici un temei; atunci omul era taina tainelor, atunci unitatea lumii 9i creatia erau un mister.

Daca era sa-9i creada ochilor, ceea ce trebuia sa fie trupul muritor al lui Simon Magul razbise pina-n nori; 0 pat.a neagra, pe care pentru 0 clipa o pierdu din ochi, dar care acum, pe fundalul laptos al norilor firavi, se contura iar, ca apoi sa se mistuie in incet09area alburie.

Lini9tea mai dura 0 clipa, dupa care din multime rasunara suspinc de slavire, oamenii se lasara in genunchi fadnd matanii 9i clatinind din cap, cuprin9i de extaz. Pina 9i citiva din ucenicii lui Petru se inclinau in fata minunii pagine la care fusesera martori.

Atunci Petru inchise ochii 9i glasui in ebraica (asta fiind vorbirea fireasca intre sfinti, sa nu poata intelege multimea) urmatoarea ruga:

"Tata Atotstapinitor, carele e9ti in ceruri, vino in ajutorul simturilor mele ingelate de vedenia paminteana, da ochilor mei vedere patrunzatoare 9i mintii mele ascutime, ca sa rna pot lepada de vedenia nalucirii, ca sa ramin neclintit in credinta Ta si in iubirea mea fata de Fiul Tau, Mintui

" ,

toruI. Amin!" rar Dumnezeu ii zise: "Urmeaza-mi sfatul, oh, credinciosule. Spune

multimii ca putcrea credintei e mai presus decit

33J~llciclopedia mortilor

vedenia simtmilor, vorbe9te-le raspicat, sa te-auda toti . $i mai spune-Ie ca Dumnezeu este Unul, iar numele sau este Elohim, 9i Fiul Domnului este unul, numele sau e risus, 9i credinta e una, jar aceasta credinta este cre9tina. rar cel care 9i-a 1uat zboful spre cer, sub ochii tai, Simon, zis Magul este huhtorul credintei 9i sdrbavnicu1 inva,aturii Domnu1ui, ce intr-adevar 9i-a luat zborul in vrerea puteri10r sale 9i din puterea gindu1ui

sau, 9i-acum zboara nev3zut spre stele, purtat de puicrea indoielii sale 9i a curiozitatii sale paml'ntCf;;ti, care au insa 0 limita. $i mai spune-Ie raspicat, sa Lc pl'iccapa, ca puterea asta a ispitei i-am dat-o tot eu, dici eu i-am ingaduit sa puna 1a incercal'e sufletele credincio!?ilor cu minunea lui, tocmaj pentru a adeveri ca nu exista alte minuni 9i alta put-ere ca a mea. A9a sa Ie spui 9i sa nu te temi !"

Atunci Petru deschise ochii, se urea pe 0 movila do balcgar uscat, roind de mU9te, 9i se puse sa strigc cit il tinea glasul :

"Mai oamcni, ascultati la mine!" Nimeni nu-l lua in seama. Mu1timea zacea cu

capetele plecate in colb, precum oile pe ar9ita, 1a umbra tufelor.

Petru stl'iga iar 1a ei : "POPOl' samarinean, asculta la mine ce-ti spun". Citiva intoarsera capul, indeosebi orbii.

"A~i vazut ce-ati vazut, sinteti victimele naIucirii simturilor voastre, ale acestui magician 9i fachir care s-a initiat in Egipt. .. "

34 Danito Kis

"S-a tinut de euvlnt", zise Sofia. "Pina numar la zeee", sUirui Petru, neluind-o

in seama, "trupul sau se va pravali pe pamintul pe eare-l defaimeaza, va eadea ea un pietroi la pieioarele voastre, ea sa nu semairidiee nieiodata din tarina ... Asta e vrerea Domnului ... Unu ... "

"Dar el 9i-a luat zborul", zise Sofia, "a dovedit ea e faeator de minuni".

"Doi ... " "Chiar daca 0 sa eada, ramine invingator", zise

Sofia. n vreme ee num5.ra, Petl'u tinea oehii inehisi,

, ,

vrind parea sa ingele timpul. a deodata sa se porneasea tipetele sfi9ietoare

ale multimii, 9i-atunei desehise oehii. Chiar din loeul in care Simon se faeuse nevazut, eu putin timp in urma, dintre nori, ineepu sa se arate un punet negru care se facea tot mai mare. TrupuJ lui Simon Magul cadea spre pamint ea un pietroi ee se invirtea in jurul axei sale. Magul dadea din miini :;;i din picioare 9i se faeea tot mai mare 9i mai deslu1?it. Multimca se puse pe fuga, care-ncotr~, temindu-se sa nu cada pe vreunul din ei trupul care se pravalea din eel'.

Apoi totul se petrecu bruse. Precum un sac umplut eu nisip jilav cind cade din caruta chirigiulw sau precum oaia scapata din ghcarele vulturului, tot a9a se izbi de pamint 9i trupul1ui Simon Magul.

Prima care s-a apropiat a fost Sofia Prostituata, credincioasa lui Insotitoare. Vru 8a-i traga pe rata

EnciclopecLin morlitor 35

9a1ul pe care i-I daduse, dar nu gasi atita putere 9i inehise ochii de groaza. Cu teasta zdrobita, eu membrele frinte, cu ehipul desfigurat 9i insingerat, eu maruntaiele la vedere, preeum 0 vita injunghiata, Simon zacea pe pamint; pe pamint aeea 0 masa de oase [rinte 9i carne casapita, eu urnuzul, erepidelc 9i 9alul amesteeate laolalta

eu trupul stlleit. Cei care se apropianl sa vada scena 0 auzeau

pe Sofia blesternind: ,,$i asta e tot 0 marturie a inva~aturii lui. Viata

omului e cadere 9i iad, iar lumea este In miinile tiranilor. Blestemat sa fie eel mai tare dintre tirani, Elohim".

poi 0 porni, jeluindu-se, spre degert.

2

Dupa 0 alta versiune, Simon Magul i9i indreptase provocarea nu spre al i?aptelea eel', ei spre pamint, eea mai mare dintre Iluzii.

Simon statea, a1iiadar, tolanit la umbra unui maslin ramuros, eu miinile sub cap, eu ochii atintiti la eel', "la grozavia eerului". Llnga el, Prosiituata, "eu pieioarele ragehirate preeum 0 vaea gestanta", dupa cum avea sa eonsemneze un polemist ere9tin (despre care insa nu sintem siguri dad 9i-a talmaeit propria marturisire, ori a citat opinia unui martor al seenei. Daea nu era eumva pura inventie.) Doar rnaslinul, eu umbra sa firava,

36 37 Danilo KiiJ

raminea singurul fapt de netagaduit a1 acestei istorioare neobi~;muite despre minunea lui Simon. Deci intimplarea a vrut ca acolo sa se nimereasca Petru cu suita sa. Probabil stirnit de priveli9tea neru9inata a Sofiei, unul dintre ucenici, intorcindu-9i capul intr-o parte, parca sa inlature ispita, ii adresa urmatoarea intrebare lui Simon: "Cum e mai bine, sa semeni pe pamint 9i sa seceri in ceruri, sau sa arunci saminta in vint?" - intrebare scolastica, cerind un raspuns claro

Ridicindu-se intr-un cot, Simon ii zise peste umar:

,;Famintul e tot pamint, oriunde l-ar semana omul. Adevarata ingemanare e cind barbatul se insote$te cu {emeia".

"Orice barbat cu orice femeie'1" il intreba Petru care de uimire era cit pe-aci sa-i priveasca.

"Femeia estc 0 uma a desfatarii", zise Simon. "lar tu, faptura sfielnica, iti astupi urechile, sa nu Ie intinezi cu blasfemii, sau iti fere9ti privirea, chiar fugi cind nu mai ai ce zice."

Acum se va stirni sfada lor teologica despre Elohim, despre pedeapsa, cainta, sensul vietii, renuntare, despre trup 9i suflet, eu trimiteri scolastice 9i citate in ebraica, greaca, copta 9i latina.

"Sufletu1 este alfa 9i omega", zise Petru. "E bine tot ce incuviinteaza Dumnezeu."

,,Fapta nu este buna sau rea 'in sine", adauga Simon. "Morala este statornicita de oameni, iar nu de Dumnezeu."

Enciclupedia mar! ilor

"Fapta de milostenie este zalogu1 ve~;miciei", zise Petru. "Minunea este 0 marturie pentru cei inca neincrezatori."

"Dumnezeul vostru ar putea drege vatamarea unei fecioare?" il intreba Simon, privindu-9i insotitoarea.

,,~l are puterea duhului", spuse Petru, vadit stinjenit de intrebare.

Sofia zimbi cu inteles. "Dar oare, cum sa zie.; eu, are 9i putere fizica ?"

adauga Simon. "Cum sa nu", zise Petru fara 90vaire. "Cel care

i-a lecuit pe lepr09i, cel care a ..." "... prefacut apa in Yin, et caetera et caetcra",

il intrerupse Simon. "A9a e", incuviinta Petru. "Treaba Lui este sa

faca minuni 9i ... " ,,$i eu, care credeam ca e timplaria", zise Simon. ,,$i milostenii", adauga Petru. ina la urma, zadarit de cap0genia lui Petru,

care-i tot pomenea de minunile Lui, Simon zise: ,,$i eu pot sa fac 0 minune ca Nazarineanul

vostru." "U90r de zis", i-o taie Petru, cu glas tremurator. ,,0 fi deprins niscaiva 9iretlicuri de prin baza

rurile egiptene", zise un ucenie.; din suita lui Petru. "Sa fim cu luare-aminte la solomoniile lui."

,,$i Nazarineanul vostru - cum il cheama? s-o fi initiat in magia neagra'1" intreba Simon.

"Au fost mai multe minuni", zise Petru.

38 39 Dando Ki.~

Jngropa~i-ma la 1?asc coti sub pamint", zise Simon, dupa 0 scurUi (;hibzuin~a. "Dupa trei. zile voi invia 9i eu, precum asla al vostru ...

"Iisus", zise Petru. ,,$tii bine cum il cheama." ,,~a, asta." Unul dintre ucenici 0 pomi in fuga pina la cel

mai apropiat catun 9i sc intoarse eu ni9te lucratori care toemai ispravisera 0 fintina. Dueeau in spate cazmale, lopeti, topori9ti. In urma lor mergea tot satu1, toti cei in stare sa umble, caci in intreg ~inutul se dusese vestca aparitiei unui mag egiptean care avea sa faca 0 minune.

"La 9ase (;o~i adineime", siiirui Simon. Lucratorii se pusera pe treaba 9i primul strat

nisipos a fosL curind urmat de pietri9, apoi de pamint useat 9i r09iatic. Lopetile izbeau in lutul in care se zareau urmele radiicinilor; retczatc de tiii9ul sapei, rimelc se mU9uroiau 9i apoi se perpclcau la soare ca pe jiiratic.

Sofia statea tacuta llng-a groapa care se facea tot mai adincti, in vreme ce Simon - aidoma gospodarului earuia i se dura 0 fin tina sau iemeIia casei - 1'i tot indemna pe lueratori, masura cu pasul la~imea 9i lungimea gropii, i~i cobora cingatoarea sa-i aIle adineimea, farimita tarina intre degete.

Cind e0geiugul fu gata - din patru scJnduri nefatuite, din lemn miresmat de eedru, prinse in pene de lemn - Sofia i9i scoase 9a1ul 9i-l lnfa9ura la gitul lui Simon.

"Jos e racoare ca-n strafundul (intinii", zise ea.

Encic/opedia mor!i/or

Atunci Simon se desprinse brusc de ea 9i in9faca scindurile c09ciugului, vrind parca sa se incredint eze de trainicia lucraturii. Dupa care sari vioi in el 9i se intinse.

La semnul sau, lucratorii se apropiara 9i batura piroanele eu muchia topori9tii. Petru ii 90pti ceva unui invatacel, care se duse sa verifice daca sint bine i'nfipte, dind din cap.

Petru ridiea 0 mina tremurinda, iar lueratorii trecura fringhiile pe sub c09ciug, coborindu-l grijullu in groapa. Sofia statea deoparte, nemi9cata. Tarina incepu sa cada pe capac. Zgomotul era aidoma bubuiturilor infundate intr-o toba uria9a. urind, pe locul unde fusese adincitura de la

poalele unui maslin uria9 se ivi 0 movila aidoma unei dune de nisip.

Petru se urca pe movila, i9i inalta bratele la cer 9i lncepu sa murmure 0 rugaciune. Cu ochii inchi9i, cu capul u90r inclinat, dadea impresia ca aude voci indcpartate.

Vintul de peste zi 9tersese deja urmele talpilor 9i crepidelor de pc nisipul mi9cator.

Dupa trei zi1e, intr-o vineri, mormintul urma sa fie dezgropat. Acum se adunase mult mai multa lume decit la ingropare, caci vestea despre facatorul de minuni, fachirul, magul, se raspindise pina departc. Sofia, Petru 9i ucenicii sai, aidoma judccatorilor carora Ii se da intiietate, staLeau cel mai aproape de groapa.

Intii fura paIiti de 0 duhoare ingrozitoare, ca de iad. Curind aveau sa zareasca in t1irina zgrun

~uroasa scindurilc muruiLe. Groparii smu1sera

40 Danilu Ki.s

cuiele 9i apoi ridicara capaeul. Chipul lui Simon se ivi ea un bo~ de carne mincat de lepra, in gavanele oehiloI' fojgaiau viermii. Doar dintii gaJbejiti se aratau intr-un rinjet spasmodic.

Sofia 19i acoperi fata cu miinile 9i seoase un tipat. Apoi, intorclndu-se brusc catre Petru, ii spuse eu 0 voce care 11 infiora :

.,$i asta e tot 0 marlurie a lnvataturii lui. Viata omului e cadere ~iiad, iar lumea este in m1inile tiranilor. Blestemat sa fie eel mai tare dintre tirani, Elohim 1"

Gloata ii facu Joe :;;i ca sc slrecura prin mu1timea Uicuta 9i 0 porni jeluindu-se spre dC9crt.

Trupul ei murilor se intorcca in lupanar, iar duhul ei fie stramuta intr-o aHa NaJuca.

Onoruri postume

Faptele s-au petrecut cam pe la 0 mie noua sute douazeci 9i trei sau douazeci 9i patru. 9i cred ca a fost yorba de Hamburg. Era in perioada L:rahului financiar 9i a infla~iei gaJopante, eind cl!?tigul zilnic al unui docher se ridica la 9aptesprezece miliarde de marci, iar oficiile unei prostil.uate de lux se platcau de trei ori pe-atit. (Marinarii hambul'ghezi lsi tineau "maruntisul" in cutii) , , , dc carton, la subsuoara.)

Intr-una din camarutele rozalii din preajma ortului se stingea fulgerator din viata, de aprin

derc de plamini, 0 prostituata pe nume Marieta. craineanul Bandura, marinar 9i revolutionar,

sustinea ca "se mistuise din dragoste". 'l'rupu-i diuin nu se puLea captu9i eu 0 ehestie ordinara, apoi oftica era 0 "boala burgheza". "S-a mistuit ca arsa pe rug", zicea e1. De9i de la acel episod trecusera aproape cinci ani, vocea lui Bandura capata in acele momente inflexiuni grave, parind gituita

~i podidita de tuse. 9i nu aUt din pricina alcoolului, de9i, cinstit vorbind, Bandura era de pe atunci o fuina, parasit de ai sai, aducind cu 0 ditamai epava fuginita care e9uase la apa mica.

43 42 Danilo Kif;

"Fii fara grija", ingaima Bandura, "niei 0 alta eurva din lurne n-a fost mai duios jelita ea tine ... 9i niei 0 alta n-a avuL 0 inmormintare mai cu pompa decit tine ... "

Pentru inmormintarea Marietei au fost pustiite nu 9tiu cite sere de flori 9i devastaLe gradinile mahalalelor, ea toata noaptea latrasera ciinii, tot ehemindu-se intre ei dobermani eu ciini-lupi, indirji~i in zgardele lor aidoma unoI' eoroane de spini ; luneeau verigile grele ale lantului pe sirma de otel temeinie intinsa, rasunind preeum lan~urile sclavilor din negura istoriei, fara ca nimanui sa-i treaea prin cap, niei ehiar baLrinilor gradinari osteniti, in ale carol' oase istovite zacea istoria bolilor, uria9a precum istoria proletariatului, ea in aeea noapte se petrecuse 0 mica revolutie izolata: marinarii hamburghezi se napustisera asupra gradinilor celor avuti, caci toate progeniturile proletariatului din Le Havre, Marsilia, Anvers masacrasera, sub pavaza noptii, gladiole, retezindu-le de la radacina cu briciurile lor taioase de mateloti, strivind eu boeaneii lor scilciati tot ce era vegetala mai pripa9ita, nedemna de eusturile lor. In noaptea aceea parcurilc 9i scuarurilc fusesera batueite "in mod barbar", nefiind crutata niei Gradina Municipala, nici scuarul din fata Primariei, "la doi pa9i de Politie". "Ace1 act barbar", VOl' serie ziarele, "fusese pricinuit de ni9te spirite dedate 1a anarhism, daca nu de ni~te nesimtiti preeupeti de flori".

La mormintul Marietei VOl' fi depuse tufe de trandafiri albe 9i r09ii, ramuri de cetina proaspat

E""idopedia mor!ilor

retczate, lalele 9i crizanteme, tuberoze, hortensii azurii, decadenti stinjenei secesioni9ti, un dezmat nora1, zambile 9i pretioase lalele negre, regine ale noptii, lugubri erini cerati, loarea neprihanei

~i a Primei Comuniuni, liliac violaceu mirosind a moarte, hortensii destrabalate 9i angeliee gladiole erimpotite (majoritatea) absolut divine, in nuante palide, pastelate, peeetluite parea de simboluI mistie spada-9i-trandafirul, toate aeeste gladiole ell aura maeabra alate sub pecetea umbroaselor vi Ie somptuoase, stropite ell sudoarea gradinarilor truditi 9i impr09cate de ploaia artificiala a IlnUnilor arteziene, ca astfel sa tie protejata de intcmperii exuberanta maladiva a accstor flori serbede far-de miresme sau maear de miasme, in pofida arhiteeturii lor fantastiee, in pofida articulatiilor complexe preeum eangile erabilor, in pofida faldurilor cerate ale petalelor, a tentaeulelor staminelor ori a mugurilor aseutiti, parca lnghimpati ; toata aeeasta vegetatie luxurianta nu era in stare sa emane macar un atom de rnireasma, niei cit 0 biata viorea salbatica. Ineununal'ea aces tor salve vegetale erau ni9te ramuri de magnolie furate din Gradina Botaniea, crengi gTele de frunze intuneeate, eu cite 0 unica, uria9a inlorcscenta alba in virf, ea un pampon de matase din pletcle "fetelor de familie buna" pe care Kamerad Bandura Ie asemuia (exagerare deliberata) eu hoarfele din port. Doar eimitirele au ramas neje[,niLe, eaei Bandura Ie va pretinde "marinarilor, dochorilor 9i eelor care au iubit-o" doar flori

44 45 Danilo Kis

naturale, interzicindu-le categoric, evident int1'-un acces de exaltare mistica, "profanarea mormintului cu butaforie e1orescenUi". Ma voi stradui sa reconstitui, cit de cit, firul gindirii sale: "Moartea nu poate fj paci3.lita; 101'ile i9i au traiectoria lor logica, aidoma ciclului biologic al omului, de la e1orescenta pina la descompunere; proletarii au dreptul la acelea9i onoruri postume ca 9i domnii ; curvcle sint produsul diferentelor de clasa; curvele sint (deci) demne de acelca:;;i flori ca 9i doamnele de familie buna". $i a9a mai departe.

Cortegiul tacut, in frunte cu Bandura, i9i va flutura steagul'ile r09ii 9i negre in momentul in care va intra In mahalaua prolctara; se zbateau in bataia vintului, filfiind sinistru, purpurii ca flacarile 9i intunecate ca noaptea, aidoma unor simboluri florale, dar nu lipsite de 0 conotatie sociala.

La hotarul dintre mormintcle celor avuti 91 ale celor nevoia9i, Bandura se va impletici clnd sa urce pe podiumul inalt alcatuit dintr-o lespede de marmura neagra (un Inger din bronz tinind 0 coronita deasupra unei micute raposate eu multa vreme In urma), 9i-n fata multimii tacute a marinarilor eu capetele dezgohte 9i a prostituatelor boite va tine un diseurs solemn. Va relata pe scurt, ehiar schematic, biografia Marietei: existenta chinuita a unui vlastar de proletar, dintr-o mama spalatoreasa 9i un tata depravat, un hamal aleoolic care-9i sfir9ise zilele In portul marsiliez. Dar pe cind marinarul 9i revolutionarul Bandura, gituit de emotie 9i cu 0 voce sparta, incerca sa mentina

Ellciclopedia mortilor

acel discurs funebru, in care facea bilantul dezolant al unei vieti sarmane, in eontextul nedreptatii sociale 9i al luptei de clasa, seuipindu-9i ura de parci3.-1 citea pe Bakunin, nu se putu abtine sa nu desfa90are in minte secventele aeelui destin ca 9i cum rasfoia un album de familie. ($i am impresia di printre acele imagini se amesteeau, involuntar, 9i amintiri ale eopilariei sale.) Un subsol eufundat intr-o penumbra maladiva, in fumul tigarilor 9i damful de Yin 9i liehior de anason ; scene violente eu certuri de familie, batai, urlete, pEnsete eu sughituri; pl09nite plesnind sub torta hirtiei de .. iar, pe cind flacara lingea cadrul metalic 9i al'curile deja afumate ale patului de campanie; dcspaducherea, aidoma maimutelor, seara, la 0 lampa ehioara, pe cind copiii se aplecau unul deasupra cre9tetului celuilalt, gasind la radacina smocurilor de par balai sau negru ciorchini de lindi.ni; miinile mamei, puhave de atlta spalat, parind ni9te barbuni fierti ...

Discursul sau in fata mormintului deschis era pe alocuri intrerupt de seurte hohote isteriee ale batrinelor curve (caci cine altele daca nu ele presimt mai viu sfisietoarea descarnare si ameninta

, "

rea fatala a deerepitudinii), ea 9i de tusea infundata :;;i smiorci3.ielile docherilor, despre care Bandura nu 9tia daci3. era ehiar tuse sau bocetul amarnic al marinarului, un surogat de pEns barbatese, precum erzatul de oftaturi 9i lacrimi cu care-9i lng-ina el insu9i vorbele. (I9i auzea glasul cu detaf7are, ca pe un fonograf strident, iar in sinea sa

46 47 DaniLa 1

48 49 Dando Kif;

"Ii iubea :;;i-i ajuta pc marinarii de pretutindeni" - urla Bandura In fata monnintului deschis, ea la miting - ,,9i nu avea prejudecati legate de culoarea pielii, de rasa sau de religie. La sinii ei pllpiitori 9i aUt de minunati" - vorba lui Napoleon Bonaparte, imperatorul criminal - a oplo9it pieptul negru asudat al marinarului din New York, pieptul galbejit 9i sfriji t al malaezian ului, labele ea de urs ale doeherului hamburghez, ea 9i pieptul tatuat a1 cine :;;tie earui pilot de pe eanalul Albert, pe gitul sau dalb se imprimase, ea 0 pecete a fratiei universale intre oameni, 9i crucea ma1teza, 9i erudfixul, 9i steaua lui Solomon, :;;i icoana rusa, S1 coltul rechinului, si talismanul din didaeina de" ,

mandragora. iar mtre eoapsele-i delicate se scursese riul fierbinte al spermei 9i se varsase in vaginul ei eald ea intr-un port-matea al tuturor marinarilor, ea la conf1uen~a tutUl'or riurilor... "

Bandura i9i auzea glasulindepartat f$i reee, 9i atunei ii aparura imagini din viata Marietei, de data asta nu in 9ir eronologie, ei aidoma foilor unui album intoa1'se de vint la voia intlmplarii iar el, Bandura, Ie avea in fata oehilor. (Dupa momentul imbrati:;;arii, Marieta avea obieeiul ea, intinsa linga barbatii pe care ii iubea cu adevaratiar revolutionarul aeesta eu suflet delieat fusese unul dintre ei - sa-9i povesteasca viata ea la spovedanie. 19i depana amintirile ell 0 incintatoare nostalgie, de parea aeele povestioal'e atroee, pline de detalii dezgustatoare n-aveau in sine vreo importan~a, caei important era doar faptul

Eneido/ledia mortilor

ca pe atunci fusese ~i ea tinara, presque une enfant, aproape un eopiU 11 vedea aievea pe greeul aeela respingator, 0 pocitanie, luind-o de mina la un carnaval, palida ~i cam ametita de la berea eareia-i 80rbise spuma, ea oriee eopil; cum mergea doeila dupa gree, eu pa~i marunti, de salbatieiune infometata, pe stradutele inguste ale Marsiliei, ee eoborau In port; cum apoi urea ni~te trepte 1ntr-o c1adire intuneeoasa din preajma doeurilor, eu mina alunecind pe 0 balustrada dintr-o funie groasa, marinareasea; apoi urmarea In sinea sa, eu mereu

accea~i furie tulbure, pasuJ ei hotarit spre u9a de la etajul trei (grecul statea in capul searii, ea s-o ineurajeze). Dupa care seena se muta pe strazile Marsiliei, uode Marieta, fardata violent, statea rezemata de un zid de piatra, intr-un pieior, precum 0 pasare vatamata ...

"Sintem toti aici, Kameraden", continua Bandura, "slntem toti membrii unei familji mari, amanti, logodniei, dar ee zie eu, barbatii aeeleia9i femei, cavalerii aeeleia9i doamne, eoparta9i care s-au adapat la aeela9i lzvor, au baut rom de la buza

aeeleia~i stic1e, au plins beti pe acela9i umar 9i au vomat in acela~;i lighean de dupa baldaehinul verde... "

Clnd voeea sparta a lui Bandura amuti, ineepura sa se loveasea de e0geiug primii bulgari aruneati de miinile grosolane ale marinarilor 9i docherilor care farimitau pamintul de parea sarau pintecele unui pe9te uria9' Peste mormintul desehis se auzea plesnitura matasii drapelelor ro:;;ii 9i

50 51 Danilo Kis

negre, care acum erau ni9te flamuri funerare. Apoi tarina a fost pravalita in mormint cu lopetile, batind surd darabana in c09ciug, ca atunci cind, cu urechea lipita de pieptul palpitind al unei curve, auzi bufnetul infundat al inimii dupa imbrati9are. La inceput florile fura azvirJite una cite una, apoi in buchete, apoi in jerbe trimise din mina-n mina, ca la 0 claca de flori, de la capela pina-n zona cimitirului saracilor, unde brusc se rareau crucile 9i unde lespezilor de gTanit 9i monumente1or de bronz Ie luau locul dale de piatra 9i cruei de lemn pubed. ~i nimcni nu va 9ti vreodata ce anume ii va fi sti'rnit, ce pornire nascuta din betie, din durere, din ura de clasa sau rom Jamaica, i'ncit sa i'ncalce ordinullui Bandura, ca se porni 0 minunatie de rebcliune revolutionara, stihia razmeritei de9arte: marinari 9i tirfe de port, aprige soiuri, se apucara sa smulga cu furie, cu infocare, printre lacrimi 9i scri9net de dinti, gladiole domne9ti, sa-9i singereze palmele de la lujerii trandafirilor, sa smulga lalelele laolalta cu bulbul, sa fringa cu dintii garoafele, sa 9i Ie dea unii altor~, din mina in mi'na, apoi pe brate. Curind avea sa se iveasca 0 movila de flori 9i verdeata, un rug de lalele, hortensii 9i trandafiri, un osuar de gladiole, iar crucea care se inalta deasupra purcoiului proaspat, movila i'nsa9i, va disparea sub uria9ul stog care exala miasma putreda a liliacului vc~tejit.

Cind va intervoni politia, zona distinsa a cimitirului era deja despuiata, pradata, "de parca

Encic/opedia lIlor/ilor

treeuse un nor de lacuste", cum va serie presa (Rotte Fahne va publica un articol nesemnat i'n care va fi denun~ata brutalitatea politici, care arestaso 9i haituise douiizeci de marinari).

"Scoate-ti palaria", ii zise Bandura interlocutorului sau. Johann sau Jan Valtin (cred ca a9a se numea), intr-un acces de jelanie, cauta sa-9i rede9tepte chipul Marietei. 19i aminti doar trupu-i firav 9i risu-i ragu9it. Iar pentru 0 clipa ii aparu i'n minte zimbetul ei, umbra chipului oi, ca apoi sa i se 9teargii brusc.

"Fii tara grija", zicea Bandura, "nici 0 domnioara de familie buna n-a fost mai duios jelita i n-a auut 0 inmormintare mai cu pompa decit tine".

Enciclopedia morti1or

(0 viata de om) Lui M.

Anul trecut, dupa cum 9titi, am facut 0 calatorie in Suedia, la invitatia Institutului de Cercetari Teatrale. 0 oarecare doamna Johansson, Kristina Johansson, mi-a fost calauza 9i mentor. Am vazut cinci-9ase spectacole, dintre care cel mai interesant de retinut a fost succesullui A$teptindu-l pe Godot de Beckett, prezentat in fata pU9cariaf,iilor. Dupa zece zile, cind m-am intors acasa, continuam sa traiesc in acea lume indeparlata, ca-ntr-un vis.

Doamna Johansson era 0 femeie plina de zel 9i ar fi vrut sa-mi arate in cele zece zile tot ce merita vazut in Suedia, tot ce ar fi putut sa ma intereseze "ca femeie". N-a lipsit nici faimoasa corabie Vasa, scoasa din mil dupa secole intregi, conservata ca 0 mumie faraonica. Intr-o seara, dupa spectacolul cu Sonata duhurilor de la Teatrul National, gazda mea m-a condus la Biblioteca Regala. Abia de am reu9it sa infulec un sendvi9 lntr-un bufet expres.

55 5 DOl/ito Ki.~

Era ora unsprezece, biblioteca InchisiL Cu toate astea, doamna Johansson ii ariHa portarului 0 anume legitimatie, drept care el ne lasa inauntru, mormaind ceva in barba. Tinea in mlna 0 veriga imensa cu chei, ca cea a paznicului care, cu 0 zi lnainte, ne introdusese in Inchisoarea Centrala la spectacolul cu Godot. Gazda ma incredinta acelui Cerber, dupa care-mi spuse ca va veni dupa mine a doua zi dimineata ]a hotel, ca eu sa pot cerceta in lini~to cuprinsul bibliotecii, caci domnul va chema un taxi, domnul imi va sta la dispozitie ... Ce-mi raminea altceva de facut decit sa accept amabila propunere? Portarul rna conduse in fata unei wili uriage pe care 0 descuie, dupa care aprinse 0 lumina chioara 9i rna lasa singura. In spatele meu am auzit cum se intorcea cheia in broasca; acum rna aflam inchisa in biblioteca aidoma unei cazemate.

De undeva se facea simtit un curent de aer leganind pinzele de paianjen care, precum ni9te prafoase valuri sfi9iate, se lasau incet peste rafturile cu car~i, ea-ntr-o pivnita peste sticlele sortat cu vinuri vechi. Toate incaperile erau identice, legate prin intrari inguste 91 to ajungea oriunde acela9i curent a carui sursa n-am reu9it s-o aflu.

Apoi imi aduc aminte, inainte sa fi dat cu oehii de venerabila carte (ori poate la acea descoperire ajunsesem de cum am observat litera "C" pe unul dintre volumele din cea de-a treia incapere), ca fiecare saUi eontinea 0 singura litera din Enciclopedie. Aceea era a treia. Intr-adevar, in cea de-a

Enciciopedia mortilur

patra incapere toate volumele aveau pe ele insemnul Jiterei "D". Dintr-odata, impinsa parca de un presentiment obscur, am luat-o la fuga. Imi auzeam pa9ii cum rasunau in ecouri difuze ce se pierdeau in bezna adinca. Tulburata 9i abia tragindu-mi sufletul, am dat de litera "M" 9i, cu buna fltiinta, am cautat sa deschid un volum. Intelesesem, amin, tindu-mi poate ca despre asta mai 9i citisem undeva, ca aceea era faimoasa Enciclopedie a mortilor. M-am lamurit imediat, inainte sa fi deschis uria9ul volurn.

Intii mi-au cazut ochii pe fotografia lui. Una singura, incadrata de doua coloane de text, chiar in mijlocul paginii. Era fotografia pe care ati vazut-o pe masa mea de lucru. Fusese [acuta in 1936, in doisprezece noiembrie, la Maribor, cind terminase stagiul militar. Sub fotografie, numele lui, iar intre paranteze: 1910-1979.

9titi, desigur, ca bunul meu tata a murit nu demult 9i ca am fost foarte legata de el din frageda pruncie. Numai ca nu despre asta e yorba. Demn de retinut era faptul ca el murise eu nici doua luni Inainte de vizita mea in Suedia. Facusem acea calatorie tocmai in intentia de a mai uita de suferinta care rna cople9ise. Gindeam 9i eu, ca toata lumea, ca schimbarea locului m-ar putea ajuta sa-mi uit durerea, ca 9i cum n-am pmta-o in noi.

Rezemata cu umerii de rafturile povirnite de Jcmn, tinind cartea pe brate, ii citeam biografia u.itind pur 9i simplu de trecerea timpului. Cartile

56 57 Dando Ki.'

erau, ca in bibliotecile Evului Mediu, legate cu lanturi groase de 0 veriga din raft. Mi-am dat seama de asta in clipa in care m-arn mi:;:;cat din loc, ca sa ma trag mai la lumina eu v01umul uria9'

Bruse, m-au tl'ecut fiori, mi se parea ca zabovisem mult prea mulL, incit domnul Cerber (a9a-l numeam in sinea mea) ar fi putut sa rna roage sa-mi intrerup lectura. $i atunci am inceput sa trec cu privirea peste paragrafe, rasucind cartea deschisa, aUt cit permitea lantul, spre lumina anemica a becului. eolbul gros care se a:;:;ternuse pe cotoare, ca :;:;i pinzele valuroase ale paienjeni:;:;ului, stateau marturie ca acele carti nu fusesera atinse de multa vreme. Tomurile erau ferecate in lanturi, ca ocna:;:;ii de pe galere, doar ca lanturile nu aveau :;:;i Iacat.

Asta era deci, imi ziceam eu, faimoasa Enciclopedie a morfilor! Mi-o inchipuisem ca pe 0 carte antica, 0 "carte vene1'abila", asemanatoare Cartii tibetane a morfilor sau Cabalei ori Vietilor S/fntilor, deci una din acele creatii ezoterice ale spiritului uman cu care se puteau desfata doar pustnicii, rabinii si calugarii. Intr-un tirziu, cind am inteles, , ca lectura soar fi putut prelungi pina-n zori :;:;i ca din cele citite nu mi-ar fi ramas nici 0 urma materiala, pentru mine :;:;i pentru mama, m-am decis sa-mi notez evcnimentele importante, sa fac un fel de rezumat dupa biografia tatei.

Tot ce-am consemnat in camet erau de fapt date cu caracter encie]opedic, lipsite de importanta pentru oricare altul, nu :;:;i pentru mine :;:;i mama;

Enciclopedia mortilor

nume, Iocuri, date. Informatii pe care am reu:;:;it sa mi Ie notez la repezeala in zorii zi1ei. Ceea ce-i confe1'a unicitate acestei enciclopedii, in afara de faptul ca nu exista in toata lumea decit acel unic exemplar, este modul in care sint inregistrate raporturile umane, intilnirile, peisajele; acea abundenta de detalii din care e facuta viata unui om. De pilda, amanuntul legat de locul na:;:;terii, conscmnat corect :;:;i precis (Kraljevcani, comuna Glina, cantonul Sisak, judetul Banija) era insotit de date istorice :;:;i geografice, fiindca acolo se inregistreaza tot. Absolut tot. TinuLul natal rusose descris cu atita insunetire inclt, urmarind cu privirea rindurile :;:;i paragrafele, rna simtearn acolo, in inima acelor tinuturi : zapezile de pe piscu1'ile muntilor indepartati, a1'borii gola9i, apele inghetate pe care, ca in peisajele breugheliene, copiii se dadeau cu patinele, printl'e ei loam zarit elt se poate de clar 9i pe el, pe tata, de:;:;i pe atunci n-avea cum sa fie tatal meu, ci acela care urma sa fie Latal meu, acela care filsese tatal meu. Dupa aceea, peisajul inverzea brusc, copacii inmugureau In roz :;:;i alb sub ochii mei, infloreau tufi:;:;urile de porumba, soarele treeea peste satul Kraljevcani, danganeau clopotcle bisericii satului, mugeau vacile in grajduri, iar ferestrele caselor stdiluceau de oglindirea ro:;:;iatica a soarelui ce topea sialactitele de gheata de sub stre:;:;ini.

Apoi prin fata ochilor mi se perindil un corLegiu funeral' ; se indl'epta spre cimitirul satului. PaLru barbati eu cre:;:;tetul de5coperit duceau pe umeJ'i un co~ciug de brad, iar in fruntea cortegiului

59 58 DaniLo Ki."

pagea, cu paHiria in mina, un om despre care "-tiam - asa serie si-n , carte ca era bunicul din-y , spre tata, Marko, barbatul raposatei pe care 0 insotea pe ultimul drum. $i despre ea erau trecute toate cele, cauza bolii 9i a mortii, anul na9terii, evolutia bolii. Mai scria cum fusese imbracata, cine 0 imbaiase, cine-i pusese banutii pe ochi, cine-i legase barbia, cine-i rin deluise c09ci ugul, de unde fusese taiat copacul. Acum cred ca va puteti face 0 impl'esie, maear relativa, despre cantitatea de informatie pe care 0 inglobau in Enciclopedia mortilor toti acei care se inhamasera la misiunea atit de dificila 9i demna de tot 1'espectul de a inregistra - obiectiv 9i nepartinitor tot ce era de consemnat despre cei care-:;;i incheiasera calatoria lumeasca 9i acum se indreptau spre cea ve9nica. (Fiindca ei cred in minunea reinvierii biblice, iar prin imensa cartoteca Yin in intimpinarea acelei clipe. Astfel incit fiecare 19i va putea regasi apropiatii, 9i chiar propriul trecut dat uitarii. Acel registru ar fi putut deveni atunci, in clipa reinvierii, un adevarat tezaur al aducerilor aminte 9i unica marturie a aeestei invieri.) Desigur, pentru ei nu exista diferentieri ci'nd e vorba de viata euiva, fie ca e a unul negustor din llanija ori a nevestei lui, fie ca e a unui preot de tara (ca strabunicul meu) ori a cJopotarului saLului, unul, Cuca, al carui nume era, de asemenea, trecut in cartea de care am pomenit. Exista 0 conditie - 9i de asta mi-am dat scama imediat, caci imi treeuse prin cap, Inainte ehiar de a avea confirmarea acestei intuitil - ea sa poti intra in Enc:ic:Lopedia

'"/lciclupcdia //lor! itur

mortilor: ca sa-ti gase9ti numele treeut acolo, nu aveai voie sa figurezi in nici 0 alta enciclopedie. Ceca ce imi sarise in ochi - 9i asta la prima vedere, de cum am rasfoit tomul "M", unul din miile de volume ale acelei litere - era absenta pcrsonalitatilor. (M-am eODvins de asta cJ:nd, eu

egetele intepenite de frig, am cautat infrigurata in paginile cartii Dumele tatalui meu.) In Enciclopedie nu erau trecuti ca intrari separate nici un Mazuranic\ nici Meyerhold2, nici Malmberg3, nici Maretic4, dupa a carui gramatica invatase tata, niei Mestrovic5, pe care I-a zarit odata pe strada, nici Maksimovic Dragoslav6 , muncitor strungar, pe care-l cunoscuse 9i bunicul meu, niei Milojevic Tasa7, tradueatorul lui Kautskytl, cu care tata discutase odata la Tarul rus. Enciclopedia mortilor era opera unei secte ori a unei organizatii cre9tine care, prin programul sau democratic, impunea 0 viziune egalitara asupra lumii mortilor - fara 'indoiala inspirata dintr-un precept biblic - In

1. Mazuranic, Anton (1808-1888) - scriitor croat. 2. Meyerhold, Vsevolad Emelievici (1874-1942) - regizor

de teatru, pedagog :;;i actor rus. :l. Malmberg, Bertil (1889-1958) - poet suedez. 4. Maretic, l'omislav 0854-1938) - lingvist:;;i filolog croat. 5. Mestrovic, Ivan (1833-1962) - sculptor :;;i gravor croat. 6. Maksimovic, Dragoslav (1876-1925) - conducator al mi~

carii socialiste sirbe din Kragujevac. 7. Milojev.ic, Tasa (1880-1946) - om politic slrb, secretaI' al

artidului Socialist Democrat. 8. Kautsky, Karl (1854-1938) - publicist ~j om politic ger

man (niiscut la Fraga), secret.ar de stat la Ministerul Afacerilor Straine (dupa noiembrie 1918).

61 60 Dando Ki,~

ideea de a se indrepta nedreptatea umana, pentru ca toate fapturile Domnului sa primeasca un loc egal in viata ve~;mica. Mi-am dat seama la fel de repede ca Enciclopedia n-a patruns pina in indepartatele 9i intunecatele evuri, inceputurile acelei scrieri datind cam de prin anul 1789. Acea bizara casta de eruditi trebuie sa fi avut pretutindeni prin lume tot felul de adepti care scormonisera prin pomelnice 9i prin biografiile oamenilor, cu tenacitate 9i discretie, ca dupa aceea sa prelucreze toate acele date 9i sa Ie remita centralei care se afla la Stockholm. (N-o fi fost oare - m-am intrebat 0 clipa - 9i doamna Johansson adepta lor? 9i nu m-a adus ea la acea biblioteca - pentru ca mi-am destainuit durerea - ca sa dau de Enciclopedia mol'ti1ol' 9i sa-mi gasesc in ea un dram de alinare?) Asta-i tot ce pot 9ti, ce pot intui despre activitatea lor. Caracterul ocult al acestei activiiati i9i gase9te - cred eu - obir9ia in indelungata traditie a prigonitilor Bisericii, iar pe de alta parte, munca la 0 astfel de enciclopedie presupunea 0 discretie absoluta, intrudt trebuia evitata orice pornire vanitoasa 9i, de asemenea, preintimpinata orice tentativa de pervertire. Dar nu mai putin bizar decit modul de lucru era stilul lor, un amalgam neverosimil de lapidaritate enciclopedica 9i elocinta biblica. De pilda, 0 informatie anosta peste care am dat acum in carnetul meu era acolo, pe un spatiu de citeva alineate, aUt de densa, indt, in spiritul aceluia care 0 citea, aparea deodata, ca-ntr-o vraja, lumina soarelui

Rnciclopedia morlilor

care invaluia priveli9tea ce servea drept fundal succesiunii de imagini: un baietel de trei ani in dogoarea soarelui, pe 0 cararuie de munte, in drum spre bunicul dinspre mama, iar ceva mai in jos, in planul al doilea 9i al treilea, ca sa zic a9a, se zareau armatele, intendenta, jandarmii; se auzeau salve de tun 9i latratul surd al ciinilor. Tot aici apare 9i 0 sinteza cronologica a Primului Razboi Mondial, uruitul rotilor de tren din preajma oragelului, dudndu-i pe recruti spre front, muzica de alamuri, gilgiitura apei de la gura bidonului, sticle facu te tandari, flu turarea batistelor... Fiecarui amanunt ii era rezervat cite un paragraf, iar fie care moment era evocat cu un anume lirism, transpus in metafore, cronologia nu era stricta, unele momente coexistind intr-o simbioza bizara a timpurilor trecute, prezente 9i viitoare. Altfel, cum s-ar putea explica prezenta in textul ce zugrayea "imaginea" primilor lui cinci ani petrecuti la bunicul din Komogovina a acelui comentariu trist care, daca-mi aduc bine aminte, suna cam a9a: ,.Ace9tia Val' fi cei mai frumo9i ani din viata lui". Urmau apoi imagini condensate ale copilariei, reduse, ca sa spun a9a, la semne ideografice: numele invatatorului, ale colegilor, "cei mai frum09i ani" ai baietelului in succesiunea anotimpurilor; chipul radios pe care 9iroiau picaturile de ploaie, scalda la riu, datul cu saniuta pe dimbul troienit, pescuitul de pastravi, ca apoi imediat sau in acela9i timp, daca a9a ceva este posibil intoarcerea osta9ilor de pe dmpurile de lupta

63 62 Dando Kif;

europene, bidonul din ffilnutole baietelului, rnasea de gaze cu vizorul spart de la marginea drumului. $i din nou nume, biografii. Intilnirea vaduvului Marko cu viitoarea lui nevasta, Sofia Rebrac, originara din Komogovina, alaiul nun~ii, in chiuituri, in goana cailor, cu filfiit de steaguri 9i cocarde colorate, eeremonialul sehimbarii verighetelor, hora si, cintulln batatura bisericii, baietelul e acum in, costurn de sarbatoare, cu cama9a alba 9i eu 0 erenguta de rozmarin la rever.

Aiei, In carnetul meu, serie doar "Kraljevcani", dar de fapt este yorba de 0 perioada careia Enciclopedia i-a rezervat mai multe parag1'afe dense, eu numo :;;i date, fiind notat chiar momentul trezirii de a doua zi, ora la care cucul din perete anunta seularea, ci'nd bajetelul tresarea naue din somnul lui agitat. Sint treeute numele birjarilor, numele vecinilor care-i condusesera plna la poarta, portretul domnului InYatator ~;;i vorbele adresate de aeesta noii marne a baietelului; poYetele preotului, spusele eelor rama9i la hotarul satului cind Ie-au mai faeut 0 data eu mlna in semn de dimas-bun.

Nu ered ca lipse9te eeva, n-a seapat nimic; nici starea drumului, nici nuanta cerului, iar inventarul gospodariei lui Marko era In:;;irat pina la ultimul eapat de ata. Nimic nu fusese dat uita1'ii, niei numele autorilor vechilor manuale 91 carti de eitire pline de invataminte generaase, povei;>ti rnoralizatoare 9i parabale bibliee. Fiecare periaada din viata, fiecare eveniment, toate fusesera Inregistrate, fiecare pe9te prins in undita, fieeare

Enciclopedia morlilor

pagina eitita, numele fieearei plante eulese de baietel.

lata-l aeum pe tata adolescent, prima lui palarie, prima lui plimbare eu trasura in zorii zilei. lata 9i citeva nume de fete, iata euvintele cintecelor care se cintau pe atunei, 9i textul unei serisori de dragoste, 9i ziarul pe eare-l eitea - toata perioada tineretii lui timpurii eondensata intr-un singur alineat.

Aeum am ajuns la Ruma, unde tata a urmat liceul. Voi da un exemplu care va dezvalui cit de omniseienta era Enciclopedia morti1or. Prineipiul e cIar, eu toate ea ti se taie rasuflarea in fata aeestei eruditii, a aeestei trebuinte ea totul sa fie inregistrat, tot eeea ee aIcatuie9te viata unui om. Am dat deei 9i de 0 istorie sinoptiea a Rumei, diagrama elimatiea a ora9ului, deserierea nodului de cale ferata; numele tipografiei 9i tot ee se tiparea pe vremea aeeea, earti 9i reviste ; speetacolele teatrelor ambulante 9i numerele de mare atractie ale circului care poposise atunci ; descrierea caramidariei ... unde un tinar, rezemat de un salcim, Ii 90ptea la ureehe unei fete vorbe de amor un pic deocheate (textul e reprodus in intregime). Absolut toate - gara, tipografia, seena finala din fJarvenita 1, elefantul circului, 90seaua care ('ot09te spre Sabac - sint raportate la pcrsoanele in cauza. Mai erau t1'ocute 9i extrase din carnetul

I. Tillul unci celebre piese de teatru, apaqinlnd rOIllHncierului 9i d,arnal.urgu]ui slrb Jovan Sterije Popovic: 1806-1856).

65 64 Dando Kis

lui de elev, note, descne, numele colegilor pina-o clasa a 9aptea (a !?aptea B), cind adolescentul va avea un conflict cu profesoful L.D., care preda istoria 9i geografia.

Brusc ne gasim in inima unui alt ora;;, cam prin anii douazeci :;;i opL, tinarul are pe 9apca de liceu insemnul VIII, i9i lasase musUicioara. (Mustacioara asta 0 va avca toata viata. 0 singura data, 9i asta nu prea de mult, 9i-o cresLasc din neatentie, 9i-atunci 9i-a 1'as-o. Privindu-l, m-a podidit pJinsul; parea cu totul alt om. In acel plins am trait 0 clipa scntimentul nclamurit de cit de mult imi va lipsi dnd va muri.) Iata-l acum in fata Cafenelei Centrale, apoi ]a cinema, unde se aude pianul, iar pe ecran se desfa90ara Ciildtorie pe Luna. Apoi il zarim linga avizierul din piata Jelacic, unde prive9te aiigelc proaspat lipite, pe unul dintre ele - :;;i orer acest. deLaliu ca 0 simpla curiozitate un anunt despre conferintele lui Krleza 1. Numele Anei Eremija, matu9a lui dupa mama la care va locui la Zagreb, in strada .Jurisicceva, so afla alaturi de numele cinUiretului de opera Krizaj pe care-l intilnise odata in Gornji grad2, de cel al1ui Ivan Labus, cizmarul ]a cal'e-9i pingelea pantofii, 9i de un oarecare Ante Dutina, de la bruiaria caruia i91 cumpara chifle.

La Bclgrad se va ajunge abia in indepartatul 1929, peste podul de pe Sava, desigur in acela9i

1. MiroRlav Kl'lczCl CHW3-1983) - scriitor croat. 2. Cartier al Zagrcblllui.

Enciclopedia morlilor

mod ca 9i azi, cu aceea9i bucurie 9i nerabdare a intllnirii. Se aude zdranganitul rotilor de tren peste structura de fier a podului, Sava curge tulbure-verzuie, locomotiva 9uiera 9i incetine9te, iar la fereastra vagonului de clasa a doua i9i face aparitia tatal meu, scrutind in departare ora9ul necunoscut. E 0 dimineata racoroasa, ceata se ridica incet la orizont, iar din c09ul vaporului Smederevo pufaie un fum negru, se aude 9uieratul inabu9it al navei inaintind spre Novi Sad.

Tata 9i-a petrecut la Belgrad, cu scurte intreruperi, cincizeci de ani de viata 9i suma acelor trairi, cu un total de optsprezece mii de zile 9i nopti (patru sute treizeci 9i opt de mii de ore) se afla aici, in Enciclopedia mor/ilor, pe un spatiu de cinci-9ase pagini! Inainte de toate, a fost respectata cronologia, macar in linii mari, caci zilele se scurg, ca 9i riul timpului, spre varsare, spre moarte.

In septembrie al aceluia9i an, in douazeci 9i noua, tata s-a inscris la 9coala de geodezie, iar

~nciclopedia ofera 9i istoricul infiintarii 9colii de geodezie din Bclgrad, cu discursul inaugural al directorului Stojkovic (care Ie ura viiLorilor geodezi sa-9i slujeasca regele 9i patria cu cinste, caci lor Ie revenea dificila misiune de a insemna pe harta noile granite ale patriei noastre). Urma apoi un amalgam de denumiri ale unoI' celebre biHalii, sfJr9ite cu nu mai putin celebre infl'illeri, din Primul Razboi Mondial - Kajmakcalaf.,

Mojkovac, Cer, Kolubara, Drina - 9i nume ale unoI.'

67 66 Danilo Kis

profesori 9i elevi cazuti in lupta, notele de la trigonometrie, desen, religie, caligTafie. Acum apare 9i numele uneia, Rosa, Roksanda, vinzatoare de flori, Cli care D.NI. flirtasc pe vremca aceea, apoi numele unor Borivoje-Bora IUe - cafegiul, Milenko Azanje - eroitorul, Kosta Stavroski, pe Ia cal' trccea dimineata Ia 0 placinta eaIda, 9i a1 unui oarecare Krtinic, care I-a tri9at Ia dirti. Urma 0 lista cu filmele 9i meciurile vazute de el, eu datel cxeursiilor de la Avala ~i Kosmaj 1, eu nuntile 9i inmormintarile la care fusese prezcnt, etl nume1e strazilor pe care locuise: Cetinska, Imparateasa Miliea, Gavrilo Princip, Regcle Petru I, Printul Milos, Pozega, Kamenicka, Kosmaj, Brankova; numele aut01ilor manuaIelor dc geografie, de geometric 9i planimetrie, titlurile unor carti indragite de el: impnratul muntilor2, Slan/w haiducurl, Rascoala taraneasca'l ; liturghii, speetacoJe de eire, defilarea organizatiei 90imiIor, serbilri l?eoJal'e, xpozitii de dosen (unde 0 aeuarela a tatei pri

mise 0 mentiulle din partea juriului). Aiei ep,tc eonsemnaLa 9i zilla fn care 9i-a aprins prima tigara, in c10setul 9colji, indemnat de un anurne Ivan Gherasimov, fiul unui emigrant rus, care, 0

1. LocaJitati din apropicrea Belgradului. 2. Cunoscut roman i;:;toric a1 scriitorului filrb SvetoJik

Rankovic (1863-1899). 3. Cunoscut roman iRioric al scriitorului sirb .Janko

Veselinovit: (1862-19051. 4. Cunoscut roman istoric al Rcriitorului croat August Senoa

(1838-1R91J.

/'://ciclopedia marti/or

c:;iiptamina mai tirziu, il va conduce intr-o eelebra eafenea belgradeana de pe vremea aeeea, unde c1nta 0 orchestra de tigani, iar eontii 9i ofi terii rU9i plingeau aseultind balalaiea 9i ehitara... Nu scapase absolut nimie: festivitatea dezvelirii monumentului din Kalemegdan, intoxieatia eu inghetata cumparata din eoltul strazii Makedonska, primii lui pantofi aseutiti, de lac, eumparati cu banii primiti de la tatallui drept rasplata pentru reu9ita la examenul de diploma.

In urmatorul paragraf se ajunge Ia plecarea lui la Uzicka Pozega, in mai 1933. Cu el a caHitorit, in vagonul de clasa a doua, 9i bietul Gherasimov, f'i ul emigrantului, amindoi la prima lor ie9ire pe Lcren: rnasurau paminturile Serbiei, faceau p1anuri de cadastru 9i de eartografiere, lucrau dnd cu mira, dnd eu teodolitul, pe cap aveau palarii de pai - era-n plina vara, soarele dogorea -, se catarau pe deal, strigau, chiuiau, ploile de toamna ineepeau, poreii umblau eu paiu-n gura, dobitoaeele erau agitate, trebuia dosit teodolitul, care atragea trasnetul. Sprc seara se dueeau la invataLoI'ul satului, Milenkovie, sa bea 91ibovita 9i sa invirta fTigarui pe jar, Gherasimov injura dnd pe sirbe9te, dnd pe fuse9te, nu se mai 9tia, rachiul era tare. Saraeul Gherasimov va muri de cong"estie pulmonara in luna noiembrie a aceluia9i all, iar D.M. va fj eel care-i va sta la eapatli 9i-i v asculta delirarile. Cum, de aItfel, va sta 9i la monnintullui, eu eapul plecaL, eu palaria in mina cugetind la vremelnicia existentei umane.

68 69 Danilo Kis

Uite, toate astea mi-au ramas in urma lecturii, din tot ce conspectasem la repezeala, cu degetele inghetate, in noaptea aceea, de fapt in dimineata aceea. Fusesera doi ani plini, oarecum monotoni, in care D.M., din mai pina in noiembrie, precum haiducii, i9i cara teodolitul 9i trepiedul pe carari de munte 9i ges, anotimpurile se schimbau, riurile se umflau 9i iar intrau in matca lor, frunzele inverzeau, ca apoi sa se ingalbeneasca ; tata sta la umbra unui prun in floare, apoi se trage sub 0 strea9ina, fulgerele lumineaza priveli9tea pe inserat, bubuitul tunetelor rasuna pina in zanoaga.

E vara, soarele dogore9te, iar geometrii n09tri (acum e cu unul, Dragovic) se opresc pe la amiaza in fata unei case (strada 9i numarul), bat la poarta, eel' 0 cana cu apa. lese 0 fata, le intinde un urcior cu apa rece de izvor, ca-ntr-un cintec popular. Fata asta nu e alta decit - ati ghicit, desigur aceea care va deveni mama mea.

Mi-ar veni greu sa va relatez, din ce mi-aduc aminte, cum totul era acolo atit de bine surprins 9i ilustrat - de la ziua in care s-a mel'S la petit, pina la nunta dupa datina, prilej cu care s-a cheltuit peste masura 9i s-a desfa9urat 0 intreaga productie folclorica, ce insemna de fapt 0 parte din viata lor -, intrucit totul ar parea saracacios 9i ciopirtit in comparatie cu originalul. Sa nu mai vorbesc de lista nunta9ilor, numele na9ilor 9i al preotilor care i-au cununat, oratiile, cintecele, darurile cu daruitorii lor, lista mincarurilor 9i a bauturilor. Urmeaza apoi 0 intrerupere de cinci

Enciclopedia morti1or

luni, intre noiembrie 9i mai, cind tinara pereche se instaleaza la Belgrad, dupa care se ajunge la aranjarea camerelor, mobilarea lor, pretul ma9inii de gatit, al patului 9i al dulapului 9i toate acele detalii intime, identice 9i totodata atit de diferite, intr-o imprejurare asemanatoare. Caci - 9i acesta cred eu ca este mesajul celor care au intocmit Enciclopedia - niciodata nu se repeta nimic in istoria fiintelor umane, tot ceea ce la prima vedere pare aidoma abia daca se asemuie9te ; fiecare faptura i9i are steaua sa, totul se petrece mereu 9i nicicind, totul se repeta la nesfir9it 9i este irepetabil. (De aceea realizatorii Enciclopediei mortilor , maret monument al diversitatii, insista asupra detaliilor, caci fiecare creatura umana are ceva sfinU

Caci fara acea idee obsesiva a realizatorilor despre irepetabilitatea oricarei creaturi umane, despre unicitatea oricarei intimplari, ce rost ar avea numele celui de la starea civila ori al preotului, descrierea ve~mintelor de nunta, ca 9i numele unui sat oarecare, Gledic, de linga Kraljevo, cu toate acele particularitati care fac posibila fuziunea dintre om 9i natura? Fiindca aici este descrisa venirea tatalui meu "pe teren", gederea lui in perioada mai-noiembrie, cum se zice, ca haiducii. Numele lui Jovan Radojkovic (la a carui circiuma geometrii beau in fiecare seara Yin rece, pe veresie) este consemnat aici alaturi de numele unui copil - Svetozar - al unuia, Stevan Janjic, pe care-l va boteza tata ; de asemenea, numele doctorului Levstik, un sloven refugiat, care-i va

70 71 Danito Kis

preserie prafuri pentru gastrita, sau al uneia, Radmila-Rada Mavreva, pe care tata 0 va tavali odata in fin, intr-o poiata.

Cind s-a aj uns la stagi ul militar al tatei, in carte a aparut sehita traseelor pe care a mar1?aluit a cincea unitate de infanterie stationata la Maribor; numelc ofiterilor ~i subofiterilor, cu gradele lor, totul era notat, ca 9i numele eamarazilor din dormitorul lui, ealitatea hranei de ]a popota, viUamatul'a de la genunchi, dupa un mar9 de noapte, carcera facuta pentru 0 manu9a pierduta, numele eafenelei unde a chefuit cind a fost det9at la Pozarevae.

La prima vedere totul se aseamana eu orice stagiu 9i orice deta9are, numai ea acel Pozarevae sau cele 9apte luni in cazarma, din perspeetiva realizatorilof Enciclopediei, reprezinta un eveniment unic: nieicind, niciodata, un oarecare D.M., geometru, nU-9i va mai petreee, in a doua j umatate a anului 1935, siagiul in eazarma din Pozarevac 9i nu va mai schita planuri la gura sobei, gindindu-se cum in urma cu doua-trei ]uni, dupa un maq de-o noapte, vazuse marea.

Marea pe care el a vazut-o de pe virful Velebitului, in douazeci 9i opt aprilie 1935, pentru prima oara in cei douazeci 9i cind de ani ai sai, va ramine pentru e1 0 revelatie, un vis pe care-l va purta cu sine patruzeci de ani, eu aceea9i intensitate, 0 taina, 0 naluca despre care nu mai pomene1?ti nieicind. Atitia ani, incit niei el nu mai era sigur

r.'l/.cidopedia mor!ilor

daca intr-adeval' vazuse atunei largul marii sau rusese doar orizontul eerului, incit singura mare adevarata ramasese pentru el acvamarinul de pe

har~i, abisul se eoloreaza eu 0 albilstreala intensa, iar apa de linga tarm eu 0 nuanta mai desehisa.

Cred ea asta era 1?i motivul pentru care ani de zile va refuza sa mearga in eoneediu la mare, dnd toata lumea de la noi se dueea, fie prin sindicat, fie pI' in agentii turistice, in statiunile de pe litoral. In impotrivirea asta a lui ii simteai teama eiudata de a nu fi dezamagit, de parca inWnirea directa eu marea ii putea narui acea iziune indepartaUi care 1-a iluminai in douazeci ~i opt aprilie 1935, cind pentru prima oara in via~a a pl'ivit in departare, in zorii zilei, albastrul azuriu al Adriatieii.

~i toate pretextele de care s-a folosit peniru a amma intilnirea ell marea erau atit de neconvingatoare: nu-i plaeea sa mearga va1'a-n concedju ea orice turist ciof1ingar, nu avea destui bani (~i aici nu era departe de adevar), TIU suporta soarele lde!?i toaia viata lui a stat cu eapu-n dogoarca soarelui), pc el sa-llasam in plata Domnului, se simtea [oartc bine 1?1 in Belgrad, eu jaluzclele ira8e. In aeest paragraf din Enc:iclopedia mort ilor este relatata eu Inuita fine~e aventura lui marina, de la lilismul pJ'imului contact vizual, din 0 mi noua sute treizeei 9i einei, pina la intil11irea efectiva, fata-n fata eu marea, patruzeei de ani mai tirziu.

73 72 Dando Ki.;

Asta s-a petrecut, intilnirea reala cu marea, in anul 0 mie noua sute 9aptezeci 9i cinci, dnd, in sfiI'9it, la insistentele noastre, va accepta sa se duca la Rovinj cu mama, fiind gazduiti de ni9te prieteni.

S-a intors mai devreme, nemultumit de clima, nemultumit de serviciile de la restaurant, nemultumit de programul de la televizor, nemultumit din cauza puhoiului de lume, din cauza marii poluate, a meduzelor, a speculei 9i, in general, a ,jafului". Despre mare, in afara ca era murdara ("un closet turistic comun") 9i ca in ea erau meduze ("le atrage imputiciunea omului ca pe paduchi"), n-a spus nimic, nici 0 yorba. A dat numai din mina a lehamite. Acum 9tiu ce insemna; indelungatul vis despre Adriatica, acea naluca indepartata, era cu mult mai fascinant 9i mai frumos, mai pur 9i mai profund decit balta aia zoioasa in care se balaceau barbati unsur09i, cu ceafa groasa, 9i femei unse cu uleiuri, "negre ca pacura".

Asta a fost ultima oa1'a cind s-a dus in concediu la marc. Acum 9tiu ca atunci in cl a munL ceva ca o fiinta. draga, un vis indepartat, 0 iluzie j'ndepartata (dad\. fusesc intr-adevar a iJuzic), pe care

purtase cu sine patmzeci de ani inchciati.

Dar am facut un saIL prea mare in timp, patruzcci de ani din vja~a lui, iar cronologic vorbind sintem abia in ani i trcizeci 9i ~aptc - treizcci 9i opt, D.M. are acum daua fete (fiulll va avea mai tJrziu) zamislite prin vrenn tlrgu~or de provincie,

Enciclopedia mortilor

Petrovac, Mlavi sau Despotovac, Stepojevac, Bukovac, Cuprija, Jelasic, Matejevic, CeCina, Vlasini, Knjazevac sau Podvis. Faceti in gind harta acestei regiuni, mariti fiecare puncti90I' la scara 1:50 000, la dimensiunea reala, insemnati strazile l?i casele pe unde a locuit, intrati apoi in fiecare curte, in fie care casa, structurati spatiul, intocmiti inventarul mobilei 9i allivezii; nu uitati nici denumirile florilor din gradina 9i nici 9tirile citite de el, in care se spunea despre pactul Ribbentrop-Molotov, despre abdicarea regelui, despre pretul unturii 9i al carbunelui, despre Aleksic, asul aerului ... lata cum lucrau mae9trii Enciclopediei.

Caci fiecare eveniment, am mai spus asta, era pus in legatura cu propriul lui destin, fiecare bombardament din Belgrad 9i fiecare inaintare a Lrupelor germane spre Rasarit ori fiecare retra"ere, toate astea erau transpuse prin prisma lui

9i in corelatie cu viata lui. Undeva este consemnata o casa din strada Palmoticeva, cu tot ce era demn de retinut, cu locatarii care, in subsolul cHidirii, VOl' supravietui, impreuna cu noi 9i cu tata, bombardarii Belgradului ; dupa cum a fost descrisa 9i casa din strada Stepojevac (numele proprietarului, planul casei 9.a.), unde tata ne va adaposti in timpul razboiului, tot acum sint date pretul piinii, d'irnii, untuI'ii, al carnii de pasare 9i al rachiului. j n Enciclopedia morfilor yeti da 9i de discutia lui cu ~eful politiei din Knjazevac, actul de concediere, in anul 0 mie noua sute patruzeci 9i doi, 9i-l puteti vedea, de yeti citi cu atentie, cum aduna frunze

75 74

Dandu Kiii

din Gradina Botanica, ca apoi, in Palmoticeva, sa se trudeasca sa Ie preseze 9i sa Ie lipeasca in ierbarul fiicei lui, caligl'afiind Papadie (Taraxacum officinale) sau Tei (Tilia), tot a9a cum scrisese 9i pe mapele cu harti "Marea Adriatica" sau "Vlasina".

Din acest fluviu tumultuos care este biografia lui, din acest roman de familie, se ramifica bratele , a9a inclt, in paralel cu munca lui de la fabrica de zahar intre anii 1943-1944, ca intr-o cronica rezumata, se va desfa9ura destinul mamei 9i al nostru, al copiilor : volume intregi reduse la citeva paragrafe semnificative. De9teptarea lui in 20ri va fi corelata cu de9teptarea mamei (care se ducea pe undeva, la tara, sa schimbe ceasul nostru de perete, era din dota ei, pe vreo gaina sau 0 bucata de slanina) 9i cu plecarea noastra, a copiilor, la 9coala. Acest ritual matinal (in fundal se auzea la un radio de prin vecini melodia Lili Marlene) va fi folosit ca un prilej de a evoca atmosfera de familie din caminul unui geometru concediat in timpul ocupatiei (micul dejun saracacios cu cicoare 9] pesmeti), ca 9i pentru prezentarea "modei" din anti 1943-1944, cind se purtau pantofi cu talpi de lemn, aparatori pentru urechi 9i paltoane facute din paturi cazone.

$i faptul ca 0 data tata ne-a adus, sub poala paltonului, cu mare risc, ni9te melasa de la fabrica Milisic, unde lucra ca zilier, avea pentru Enciclopedia mortilor 0 insemnatate la fel de mare ca diversiunea militara provocata la Clinica de Oftalmologie din apropiere sau ca isprava unchiului meu, Cveja Karakasevic, din Ruma, care daduse

"I/ciclopedia mortilor

lovitura la clubul ofiterilor germani din Francuska 7, unde lucra la "aprovizionare". AceasUi bizarcrie, ca-n timpul ocupatiei, gratie acestui Cveja Karakasevic, noi sa ne imbuibam de mai multe ori cu crap (ce mai inota noaptea in cada noastra emailata din baie) 9i sa-l udam cu 9ampanie frantuzeasca adusa de la acela9i club Drei Husaren, evident ca n-a ramas in afara atentiei redactorilor Enciclopediei. $i cum, conform logicii programului lor, intr-o viata de om n-ar exista lucruri lipsite de importanta 9i nici 0 ierarhie a evenimentelor, ei VOl' inregistra toate bolile copilariei, oreion, tuse magareasca, riie, ca 9i aparitia paduchilor 9i boala de plamini a tatei (diagnostic ce a coincis cu diagnoza doctorului Dzurovic : emfizem datorat fumatului excesiv). Tot aici yeti gasi 9i afii;ml de pe avizierul din piata Bajlon, cu lista ostaticilor impu9cati, printre care avea multi pl'ieteni 9i cunoscuti; numele compatriotilor spinzurati ale carol' trupuri atirnau pe stilpii de telegraf de pe Terazije 1, cuvintele ofiterului german care i-a cerut Ausweiss-ul in restaurantul garii din Nis, descrierea unei nunti de cetnici din Vlasotinci, clnd toata noaptea s-au auzit focuri de arma.

Luptele de strada in Belgrad din luna octombrie 1944 s-au dat din unghiullui de vedere, din strada Palmoticeva, la coltul careia zacea un cal sfirLecat. Zgomotul asurzitor al genilelor de tanc

1. Bulevard In centrul Belgradului.

76 77 Danilo Ki.~

aeoperea pentru 0 elipa interogarea unui Volksdeutscher pe nume Franjo Hermann, ale earui implorari treceau prin zidul subtire al cladirii invecinate, iar un ofiter justitiar al OZN-ei 1 implinea razbunarea poporului, ca :;;i rafala din eurtea inveeinata ee rasunase ea un sfredel in lini:;;tea deplina ee se lasase dupa treeerea taneurilor sovietiee, de asemenea pata de singe de pe zid, pe care tata 0 va zari prin gemuletul de la closet, 9i eadavrul nenoroeitului de Hermann, in pozitie fetaIa, toate VOl' fi eonsemnate 1n Enciclopedia mortilor, cu un eomentariu al observatorului din umbra.

Istoria este pentru Enciclopedia mortilor suma tuturor destinelor umane, totalitatea intimplarilor efemere. De aeeea se inregistreaza orice activitate, gind sau fapta generoasa, oriee eota treeuta intr-un registru, fiece firicel de pamint ramas pe o lopata sau unda care a