BIOMECANICA BAZINULUI

B a z i n u l - o formațiune anatomică complexă, ce face legatura între coloana vertebrala și membrele inferioare. Spre deosebire de centura scapulară care este deosebit de mobilă, centura pelvină este rigidă. Rolul ei este numai de a transmite greutatea corpului spre membrele inferioare și de a sustine viscerele abdominale, având deci, un rol static prin excelen ăț .

BIOMECANICA BAZINULUI

Articulațiile bazinului sunt: – simfiza pubiană (articulație semimobilă)– articulațiile sacro-iliace (articulații semimobile) – articulația sacro-coccigiană (artrodie) fără importan ă ț funcțională.

BIOMECANICA BAZINULUIÎn mod normal, la adult, oasele coxale se mișcă concomitent cu sacrumul și practic bazinul poate fi considerat ca un întreg rigid. În realitate însă, chiar în aceste condiții, se produc unele mișcări minime la nivelul articulațiilor sacro-iliace, mai accentuate la tineri. Ele constau într-o serie de mișcări de basculă ale sacrului, în jurul unei axe transversale care trece prin partea superioară a osului.Aceste miscari sunt: miscari de nutatie si miscari contranutatie.

BIOMECANICA BAZINULUIMiscarea de nutație este mișcarea prin care baza sacrului se îndreaptă în jos și înainte, iar vârful se îndreaptă în sus și înapoi.Mișcarea de contranutație este mișcarea prin care baza sacrului se îndreaptă în sus și înapoi, iar vârful lui se îndreaptă în jos și înainte.

BIOMECANICA COXO-FEMURALĂArticulația coxo-femurală, datorită structurii sale, are 3 grade de libertate și permite efectuarea mișcărilor de flexie/extensie, abducție / adducție, rotație și circumducție.

BIOMECANICA COXO-FEMURALĂ

FLEXIA EXTENSIA ABDUCȚIA ROTAȚIA INTERNĂ

ROTAȚIA EXTERNĂ

ACTIV 90 -120 30 60 – 70 15 35

PASIV 110 - 150 50 70 – 80 20 40

DIFERENȚA 20 - 30 20 10 5 5

BIOMECANICA COXO-FEMURALĂMișcările de flexie și extensieDacă mișcările de flexie și extensie ar fi pure, ar trebui să se realizeze în jurul unei axe transversale care ar trece prin vârful marelui trohanter și prin foseta ligamentului rotund. Cum însă flexia se însoțește și de mișcarea de rotație internă, iar extensia se însoțește de o mișcare de rotatie externă, axa biomecanică corespunde axei centrale a cavității cotiloide.

Amplitudinea acestor mișcări este legată de poziția genunchiului.

- Când genunchiul este extins, flexia șoldului este limitată la 900 prin punerea sub tensiune a mușchilor posteriori ai coapsei.- Când genunchiul este îndoit, flexia șoldului atinge 1200

BIOMECANICA COXO-FEMURALĂFlexorii principali sunt: dreptul anterior, psoasul-iliac, tensorul fasciei lata, croitorul. Flexia este limitată de mușchii posteriori ai coapsei. Mușchii flexori sunt mai puternici decât mușchii extensori.

Extensorii principali sunt: ischio-gambierii, fasciculele posterioare ale fesierului mijlociu și fesierul mic. Extensia este limitată de partea anterioară a capsulei și de ligamentul ilio-femural. Hiperextensia este posibilă numai prin flexia articulației opuse și accentuarea curburii lombare.

BIOMECANICA COXO-FEMURALĂMișcările de abducție și adducție Ele se realizează în jurul unei axe antero-posterioare care trece prin centrul capului femural și sunt însoțite de mișcări de rotație ale coapsei.Când coapsele sunt extinse, amplitudinea maximă de abducție este de 60, astfel că ambele coapse formează între ele un unghi de 120.În flexia maximă a coapselor, abducția atinge 70, între ambele coapse se formează un unghi de 140

BIOMECANICA COXO-FEMURALĂAbducția se realizează de către: tensorul fasciei lata, fesierul mijlociu și croitorul. Adductia se realizează de către: psoasul-iliac, fesierul mic, dreptul intern, pectineul, cei trei adductori, semitendinosul, semimembranosul.Ambele mișcări au o amplitudine activă de 60-70, și pasivă de 70 – 80În mișcarea de sfoară laterală, abducția reală a coapsei pe bazin nu depașește 70 de fiecare parte, dar mișcarea devine posibilă datorită înclinării bazinului înainte și a unei lordoze accentuate, ceea ce face ca abducția să se transforme în mișcare de flexie.

BIOMECANICA COXO-FEMURALĂMișcările de rotație externă și internă Aceste mișcări se realizează în jurul unei axe verticale care trece prin capul femurului. Amplitudinea rotației interne active este de 15 și pasive 20 iar a rotației externe active este de 35 și pasive de 40.

BIOMECANICA COXO-FEMURALĂMușchii rotatori externi sunt: fesierul mijlociu (cu fasciculele posterioare), fesierul mare, cei doi gemeni ai coapsei (superior și inferior), piramidalul, cei doi obturatori, pătratul femural, pectineul, dreptul intern și croitorul.

Mușchii rotatori interni sunt: fesierul mijlociu (cu fasciculele anterioare), fesierul mic, semitendinosul și semimembranosul.

BIOMECANICA COXO-FEMURALĂMișcarea de circumducțieAceastă mișcare rezultă din trecerea coapsei prin toate pozițiile descrise anterior. În realizarea ei intervin toate grupele musculare ale șoldului: – capul femural se învârte în cavitatea cotiloidă; – diafiza femurului descrie un con; – epifiza distală a femurului descrie un cerc.

BIOMECANICA GENUNCHIULUIG e n u n c h i u l este segmentul mobil al aparatului locomotor care leagă coapsa de gambă. La omul normal, când sprijinul se repartizează în mod egal pe ambele membre inferioare, greutatea corpului se transmite prin capetele femurale la genunchi și de aici la plante, linia de for ă ț trecând prin mijlocul capului femural, prin mijlocul genunchiului și prin mijlocul articulației gleznei.

BIOMECANICA GENUNCHIULUIArticulația femuro-tibială are un singur grad de libertate și în consecin ăț prezintă două mișcari principale: flexia și extensia gambei pe coapsă, mișcări la care se adaugă și altele secundare ca: rotație internă și rotație externă. Articulația mai prezintă și mișcări de înclinare laterală foarte reduse ca amplitudine. Amplitudinea medie a mișcărilor active de flexie si extensie este 135 iar a celor pasive de 150. Miscarile se executa în plan sagital, în jurul unei axe transversale care trece prin cei doi condili femurali.

BIOMECANICA GENUNCHIULUIMișcarea de flexie este aceea prin care fața posterioară a gambei se apropie de fața posterioară a coapsei. Se execută în jurul mai multor axe. Începutul mișcării de flexie se face mai mult prin rostogolire, iar sfârsitul mai mult prin rotație pe loc în jurul unei axe fixe. Când flexia ajunge la 70 se asociază și o mișcare de rotație internă, care poate ajunge pâna la 20 amplitudine.

BIOMECANICA GENUNCHIULUIMișcarea de extensie este aceea prin care fața posterioară a gambei se departează de fața posterioară a coapsei. La începutul mișcării are loc rotarea extremității femurului, apoi rostogolirea lui pe platoul tibial, până când axa lungă a gambei ajunge să continue axa lungă a coapsei (văzute din profil). Mișcării de extensie i se asociază și o mișcare de rotație în afară a gambei pe coapsă.Mișcarea de extensie este limitată de ligamentul posterior al articulației, de ligamentul încrucișat anterior, iar în mod accesoriu de ligamentul încrucișat posterior, de mușchii ischio-gambieri și de ligamentele anterioare care se extind în momentul extensiei.

BIOMECANICA GENUNCHIULUIMișcările de lateralitate sunt limitate de ligamentele laterale în special în mers, când sunt puse sub tensiune maximă odată cu extensia genunchiului. În flexia completă, ligamentul lateral extern se relaxează, dar cel intern se menține ușor destins. În semiflexie, însă, se obține o relaxare maxima a ligamentelor.

BIOMECANICA GENUNCHIULUIBiomecanica meniscurilorDeși solitare pe tibie, meniscurile se deplasează în flexie, dinainte înapoi pe platoul tibial, dar se apropie usor și între ele, prin extremitațile posterioare. În extensie, meniscurile se deplasează în sens invers, ating marginile anterioare ale platoului tibial și se depărteazaă ușor unul de altul. Tot ele se mai deplasează și odată cu platoul tibial fa ăț de condilii femurali, ele situându-se mereu pe acea parte a platoului care suportă presiunea condililor.

BIOMECANICA GENUNCHIULUIBiomecanica meniscurilorÎn rotația gambei în afară, partea anterioară a meniscului intern urmează capsula la care aderă și se deplasează dinapoi înainte și dinauntru în afară, în timp ce partea sa posterioara este împinsă înapoi de condilul femural, ceea ce are drept rezultat o puternică distensie a meniscului. Meniscul extern poate suferi o deplasare asemănătoare, dar de sens invers, în timpul mișcării de rotațieexternă. El este mai rezistent și mai mobil.

BIOMECANICA GAMBEI

Biomecanica articulației tibio-peroniere superioare Articulația, fiind o artrodie, nu permite decât mișcări de alunecare de mică amplitudine a celor două suprafețe articulare, una fa ăț de cealaltă. Aceste mișcări sunt indispensabile dinamicii articulației tibio-peroniere inferioare și gleznei de care sunt funcțional strâns legate.

BIOMECANICA GAMBEI

Biomecanica articulației tibio-peroniere inferioareArticulația intervine în mișcările de flexie si extensie ale piciorului pe gamba, mosorul astragalului rulează înainte și înapoi pe fața articulară a pensei tibio-peroniere. Este o articulatie ligamentară, fară cartilaj articular și fără sinovială.Rolul ligamentelor este acela de a menține în contact cele două extremități ale oaselor gambei în mișcările piciorului și în statică.

BIOMECANICA PICIORULUIPiciorul are o astfel de structură, încât sa poată suporta greutatea individului dar și o alta în plus. În totalitatea sa, piciorul se poate mișca în toate sensurile(flexie, extensie, abducție, adducție, rotația internă, rota ieț externă și circumucție).

BIOMECANICA PICIORULUIÎn articulația gleznei au loc mișcări de flexie dorsală (20-25) și flexie plantară (45-50) ale piciorului. Axa biomecanică în jurul căreia se execută aceste mișcări, deși este transversală, face un unghi de 8 cu linia bimaleolară, asa încât, dacă piciorul se asează în flexie dorsală, vârful lui se duce si în adducție.

BIOMECANICA PICIORULUIAdduc iaț este mi carea prin care vârful halucelui se șapropie de planul mediosagital al corpului iar abduc iaț este mi carea prin care el se depărtează de acest planș

BIOMECANICA PICIORULUISupina ia ț este mi carea prin care marginea medială a șpiciorului este ridicată de pe sol, iar prona iaț este mi carea șinversă prin care marginea laterală se ridică de pe sol.

BIOMECANICA PICIORULUICirumdu ia ț este mi carea prin care halucele desenează un șcerc, piciorul trecând alternativ prin flexie plantara, abduc ie, țflexie dorsală i adduc ie ș ț

BIOMECANICA PICIORULUIInversiunea este compusă din adduc ie, supina ie i un ț ț șgrad de flexie plantarăEversiunea include abduc ie, prona ie i flexie dorsalăț ț ș