PETER ESTERIIAZY (t950-20t6) s-a niscur la Budapesta, intr-una

dintre cele mai vechi si mai renumite familii aristocrarice din Ungaria, gi a

fost unul dintre cei mai cunoscuti autori postmoderni din Europa Centrdi,o voce gi o congtiingi literari definitorie pentru problemadca spaEiului siu de

referingi 9i un cronicar al Ungariei din perioada comunisti gi postcomunisti.

A urmat inigid studii de matematici la universitatea din orasul natd 9i a lucratca matematician lntre 197 4 gi I 978; a debutat in 1978 in reviste literare, iar

de atunci s-a dedicat in intregime literaturii. Autor prolific, a fost adept al

unui ritm narativ voit sacadat, presi.rat cu surprize lingvistice, combinindexperienge personale cu referinte din literatura maghiari gi universali, citate

gi tonalitigi diverse de umor, de la cel sarcastic la cel deginEat. Opera luivasti cuprinde roman€, nuvele, piese de teatru, eseuri, studii, publicistici,lucriri traduse in douizeci gi patru de limbi 9i incununate cu numeroase

distincEii nationale (printre care prestigiosul Premiu Kossuth, tn 1996) 9iinternationale (Herder, in2002, Grinzane Cavour, Ln2004, Premiul Picii al

Uniunii Editorilor gi Librarilor din Germania,7n2}04, Premiul de Excelengi.

al Institutului Cultural RomAn, Premiul Grinzane-Beppe Fenoglio din Italia,

in 2007 etc.).

Curtea Veche Publishing i-a dedicat lui Pdter Esterhdzy o serie de autor

in care au apirut, pini acum, ln traducerea regretatei Anamaria Pop,

urmi.toarele drhui: Verbele aaxiliare ab inimii. Intoducere in belztristicd

(2007), Harmonia caebstis (2008), Edi,rc reudzuad (2008), Ofemeie (2008),

Rubens Si femeib neeuclidiene (2009), La incepat eram tncd un om nonnaL

Diakg cyberspapial (un volum inedit de convorbiri cu Iolanda Malamen,

2010), Mcio artd (2011) 9i Fancsihd ;i Pinta (2014).

in2015 este diagnosticat cu cancer pancreatic cu metastazi hepatici. Moare

pe 14 iulie 2016. Perioada dintre cele doui momente este surprinsi injurnalul de fagi, cea din urmi carte antumi a reputatului scriitor.

P6ter Esterhfrzy

]urnalulpancreasului

Tiaducere din maghiari, note gi prefagi

de Marius Thbacu

CURTE^@VECHE

Duminicd, 24 rnai 2015

La inceput a fost cuvintul cancer, chiar daci nu rostit din

capul locului, dar nici nu-mi vine si cred ci medicii s-ar fi ferit

sil rosteasci.. Dimpotrivi, l-am spus chiar eu, senin. Cam ca in

Estit, unde l-am folosit ca si bat cXmpii despre boala lui Szebeni2.

Ca si-i dau o formi artistici. Am si mi uit mai tirziu, fiindci

sunt curios daci reacgionez ;i acum la fel. Pe la sfrrgitul lui aprilie

am simgit o vagi durere sub coaste, in dreapta. Sau in stAnga?

Nu m-am sinchisit de ea. Mi-au gisit un cancer la pancreas, cu

rnetastazi hepatici. Dar am simgit un junghi gi prin noiembrie.

De atunci am inceput si-mi observ durerile;i si mi le notez. Am

notat gi cuvintul pancreas, ce-i drept, mai mult din intAmplare,

adici nevinovat. Am mereu la indemini nigte bilegele ca si-mi

pot nota oricAnd, orice, totusi nu sunt un (adevirat) memorialist.

l. Volum al lui PCter Exerhizy, apirut in 2010 la editura maghiari Magvet6,

o parafrtz| dupi culegerea de nuvele a lui Kosztolinyi- Dezs6, avindul ca

personaj principal pe Esti Korn€I.

2. Szebeni Andras (fotograf). Fotografiile sale, inso;ite de comentariile lui P E.'

alcituiesc volumul Nuanya ilntodsd (A uajszinii dmyakfi, despre schimbarea

de regim din Ungaria.

II

Memorialistul incearci sI controleze timpul, si imortalize ze zilele.

Se pare ci eu am devenit memorialist din cauza suferingei. lgas-a intimplat gi cu Ediyia readzutd3. Am incercat, incerc si prind

suferinga de guler. Si o inham in jugul frazelor. Jugul frazelor -din asta reiese suferinta.

Nu vreau si devin fantasmagoric, dar nici si-mi inibug ima-

ginatia. Ti'ebuie s5. revld si cartea lui Devecseria. Cea cu avanra-

jele burgii despicate. Am ciutat-o ieri, dar nu arn gisit-o. Poate

pe Herrndorfs, are gi el o carte de muribund. Sau Brodkef: Die

Geschichte meines Tbde{. Nu-i ca gi cum eu a; fi pe moarte sau ca gi

cum mi s-ar fi promis una. Deocamdati nu mi s-a promis nimic.

Maryi, 2 iunie 2015

La Berlin, de miercuri pAni simbiti. Am vrur, am sperat civoi reugi si-mi notez, si-mi gin jurnalul fr.r5" intrerupere, dar nu

am scris niciun rXnd. Am trindivit, a fost o serati cukurali despre

3. Volum al lui P€ter Esterhizy, continuarea romanului autobiografrc Harmoniacaelestis, scris dupi ce a reiesit ci tatil autorului a colaborat cu politia secretl.A fost publicat in limba romini in traducerea Anamariei Pop, Curtea Veche

Publishing, Bucuregti, 2008.4. Devecseri G:ibor (1917-1971), poet, scriitor, traducitorul in maghiari al

capodoperelor literaturii antice europene. Auantajele abdomenului despicat(A hasfelmetszis el6nyei) este titlul celui din urmi volum al siu, scris pe patulde spital, in ultimele zile de viati.

5. Wolfgang Herrndorf (1965-2013), scriitor, pictor si ilustrator german.6. Harold Brodkey (193V1996), romancier american si autor de prozi scurti,

cate si-a descris, printre altele, suferintele pricinuite de boala necruti.toarecare i-a adus sf\itul.

7. The tX/ild Darhness: The Story of My Death (rom. intunnicul neimbldnzit:Poaestea moryii mele), volumul sus-amintit al scriitorului american HaroldBrodkey (1930-1996), publicat postum in 1996. Edigia germani citati de

P€ter Esterhdzy a fost publicati in acelasi an, in traducerea Angelei Praesenr.

IZ

traduceri la Gauck8, in Schloss Bellevuee. Am dansat pas de deux

cu Mora sub, mai bine zis pe loviturile de biti cu inteligenti de

dresor ale lui Denis Schecklo.

Ar trebui si mi ata;ez de subiect, si mi lipesc de pancreas.

Situagia este enervant de aseminitoare cu cea din Ediyia reaAzutd,

clin cauza realismului obsesiv de atunci 9i de acum. Cum ci cele ce

txistd (cu cursive!) de fapt nu numai ci sunt legitime 9i admisibile,dar sunt gi cele mai interesante. Realitatea ca etalon estetic - cine

rr mai auzit una ca asta.

Am vorbit cu doctoriga D., care, intimplitor, ca si" zic asa,

cste internista mea gi imi supravegheazL de ani de zile chestia aia

care-mi dilueazi sAngele. E o femeie de treabi, severi. Am vrut sl-ispun tot ce am aflat pini acum. Dar ea se informase, gtia totul,adici tot ce am afat gi eu. Poate doar ci gtia totul altfel, mai bine

clecit mine. Mie mi-a fost mai greu si. inteleg. imi este mai greu.

Mi minunez de vestita mea senini.tate ontologici (expresia luiMdszirly Mikl6stt). Care este inci intacti. inci ;i in privinga mea.

I)rea mulgi ,,inci." - deocamdati sunt la inceputul sfrr;itului, ag

putea si glumesc eu. (Clounii a scris, dar nu mi-a plicut, UrsulaM'irzrz, care m-a fermecat cu Spadasinul.)

incerc si nu renungla decizia ca, in ciuda obiceiului meu, sinu rescriu aceste insemniri, si nu le redactez ulteriot ci si le las

B. Joachim Gauck, pastor luteran german, teolog, om politic, in perioada1990-2000 comisar federal pentru arhivele Stasi, iar in 2O12-2017,pregedintele federal al Germaniei.

9. Regedinla oficiali a pregedintelui Germaniei incepind cu anul1994.10. Denis Scheck (n. 1964), critic literar si jurnalist german.I l. M6sz<ily MiH6s (1921-2001), personditate marcanti a literaturii maghiare

din a doua jumitate a secolului )O(, autor deosebit de prolific, intemeietorulAcademiei Digitale Maghiare si membru in comitetul de conducere al

Uniunii Scriitorilor din Ungaria.I 2. Ursula Mlrz (n. 1957), ziaristl, gi scriitoare germani.

r3

aga, nepieptinate. Depinde cine le va transcrie. Daci o voi face eu,

sunt sigur ci am si mi bag in ele, am si le tratez cum fac cu orice

text. Dar, pAni atunci, imi scriu poezia asa cum imi vine.

Semnul, si-l numim semn, cu toate ci nu mi-ag fi inchipuit clacela va fi insemnat ceva, primul semn a fost acum o luni (pe cel

din toamni l-am dat uitirii). Pe 2 mai mi-am notat in carnegel:

burta, pugini febri, toati ziua in pat. (De aceea am spus ci acesta

nu este un jurnal, ci doar un memento. Jurnalul nu rememoreazi,

ci intruchipeazi.) imi amintesc cS.ziuaaceea mi-a tihnit. De parcia9 fi chiulit de la gcoali, frri si o duc pe malna de nas, frecAnd

termometrul de la 37,2pin6' la 38 ca si pot rimAne in asternut.

lS" * devenit, de vreo treizeci gi cinci de ani, propria-mi mamiingiduitoare. De fapt, nu sunt prea ingiduitor, totugi aq fi in stare

si mi induiogez de mine insumi. La fel cum se induioga 9i mama

mea adevirati. ,,Dar, pe lAngi aseminiri, mai existi gi deosebiri."

Dintr-o pornire brusci, m-am repezit. afari din cameri cu car-

negelul, ca si-i citesc ce scrisesem pini atunci. Din doringa de a-i

arilta, asacum ftceam dezeci de ani. Textul e text, chiar daci e o

a;a-zisl confesiune, relatare subiectivi, el nu existi decit ca text,

doar aga poate fi transmis; apoi am inceput si mi indoiesc: de

fapt, nu este chiar aga, uneori, in dosul unor adnotiri stingace

(de amator) sau necontrolate (de apropierea morgii) pot si existe

unele informagii importante despre viagi gi r.'iegi, despre deznodi-minte gi nesfrrgiri.

lgadar, a; fi vrut si dau buzna peste Gitti'3, dupi cum imi era

obiceiul, ca s-o inffeb ce pirere are gi daci e bine. Adici nu, doar

ca si-mi spuni ci-i place. Dar ea adormise. Pe sofaua cea mare,

acoperiti cu chestia aia rogie tricotati, iar eu m-am uitat la [a1a ei,

pe care nu se citea ugurarea odihnei, ci un fel de povari. Poate ciinci" nu era povara mea, doar... nici nu gtiu, poate pentru ci am

imbitrAnit, a;a ci avem nevoie de un pic de somn dupi-amiaza.

13. Rein Margit, sotia scriitorului.

r4

A coplegit-o rivna, rAde limba de noi. M-am retras din cameri in

tlicere .

Am iegit in gridini. Ieri, Gitti s-a ciondinit din nou cu veci-

rrul. Nu intru in aminunte, de fapt nu m-a interesat niciodati, iar

ircum cu atit mai pufin. La,,acest capitol" nu m-am comportat

n iciodati prea blrbitegte. Zaggon'a.

Miercuri, 3 iunie 2015

Am vrut neapirat sI descriu inceputurile inainte de consultagia

(discugia) de azi, dar gi ieri, la fel ca in diminea;a asta, timpul a

z,lrurat, ca de obicei in ultima yreme. inci nu am revenit la ritmul

,le lucru obignuit. Tiebuie si plec la clinici. Simt o stringere de

inimi. Teami, emogii. Ce o si se intAmple cu mine. Ce decizii va

rrcbui si iau. Acum, seninitatea ontologici de ieri * nu, nu a dis-

lrirut frri urmi, dar gi-a pierdut relevanga. Adici daci nu e, nu mai

c,, dar daci e, nu are importangl. $i, bineingeles, ca de obicei: oare

trcbuie si mi abgin de la aluzii precum seninitatea oncologici?

Am emogii ca inainte de examen. De prezentiri. De decerniri.

Marele Ordin Oncologic in grad de Pancreas. Pini acum, calita-

rca glumelor se limita la Marele Ordin al Curului. Stop. Tiebuie

si plec.

Am ajuns. Sunt programat la ora douisprezece, acum e unspre-

zcce. Am numirul gaptezeci gi ;apte. Pe coridor. Iese o femeie

r.,am de cincizeci de ani. Spune tn vAnt, spre toati lumea sau citre

l)ersoana cunoscuti sau necunoscuti de langi mine: ,,Sunt abso-

lut consternati. Mai trebuie si primesc cicatul ila inci un an.

(lredeam ci am terminat, in iulie ne-am luat concediu."

1 4. Tiaducere foneticl a expresiei germane ,,Sag schon', cu sensul ,,Ei' gi?".

I'

Scriu ce aud. Ar trebui s5.-mi notez totul? Dar ce inseamni

,,totul"? Aceasta este inspiimintitoarea intrebare frri rispuns a

memorialistului.

Mai inainte, in curte, un muncitor ii strigi amicului siu, care

se intoarce zS,mbind: ,,.{ud glasul, dar nu vid omul." Dupi cAliva

paqi, cind ajung in dreptul lor, spun ritzhrndgi eu: ,yA.ud glasul, dar

nu vid omul?" Ei dau din cap: rua jat5. Sunt nigte tipi binedispugi

pe tirXmul indispozi;iei. Asta imi place, o scriu, le spun eu. Ei nu

ingeleg, dar par si considere ci totul e in reguli, adici eu.

Simt o apisare pe sufet gi in stomac de parci ag fi picitos.Oare aceasta sI fie Judecata? N-ar fi prea inilgitor. Nici aluziile

kafkiene nu mi se par mai atrigitoare. Totugi, asta este. Stau pe

coridorul aglomerat, alituri de ceilalgi condamnagi. Purgatoriul

mi obsedeazi din ce in ce mai mult, poate din cauza a;teptirii.Pe la unu, mi gindesc si bat la usi, nu togi au avut programare.

Ar trebui si mi concen trezla ce a fost, la ce gi cum voi spune cindvoi intra. Am emogii, nu cumva si stric tocrnai acum ceva. Tare

ag mai fi copilul - potrivit moment! - ciruia cei mari, ingelepgii

care le gtiu pe toate, si-i spuni ce trebuie si faci, siJ linigteasci,

pentru ci nu a pigit nimic si nici nu va pigi ceva. Dar eu simt ciam pigit-o, iar acum voi afla cAt de tare. Cit de tare gi ce.

intre timp discut, cum obignuiesc si discute pensionarii bol-

navi. Cancer de colon, cu gaptezeci 9i cinci de doze, acum frriperfuzii, doar cu tablete - atAt am reugit si afu. Si deslugesc.

Vineri, 5 iunie 2015

Ziua de ieri am omis-o gi nu-mi place, fiindci ag vrea si gin

pasul cu intd.mplirile in cuvinte, chiar dacl nu se intAmpli nimic.(Lamentagiile sirmanului memorialist.) Azi am fost la doctoriga

t5. ,"Aha!".

t6

mea, D., i-am scris o dedicagie pe un volum, pe un ton moderat,

mai precis ,,inci in viag|". Dar si nu se ingeleagi gregit, prin asta

nu vreau si. spun ci sunt inci in viagi in ciuda faptului ci sunt ingrija ei. Pot sL discut cu ea orice. E atAt de duios ingrijorati, ca o

mami. Mi-e greu si cred ci e vorba despre mine, ii spun. Si mie.

Apoi mai zice cL, de pildi, chiar gi in martie, enzimele pancreatice

erau in reguli. $i, afa, in general, nimic nu pirea si meargi riu.Dar si acum mi simt bine. Doar daci mi fortez din risputeri simt

ceva sub coaste, in dreapta.

Tiebuie si inchei, mi gribesc in piaga Franz Liszt, si dau dedi-

cagii. Scriu asta in biroul Libririei Scriitorilor. Poate cI n-ar trebuisi scriu despre scris, ci strict despre Pancriiga mea?

Maryi, 9 iunie 2015

Dimineaga, la gapte ftri un sfert. Am fost programat la clinica

K6kgoly6bat6, la opt 9i un sfert. Am ajuns prea devreme, stau pe

<r banci, la a;a-zisa umbri a copacilor, ca intr-un crAng imbietor.

t)in cind in cind vine cAte cineva. Pe banca din fagl sti o femeie

in halat alb, mai degrabi doctorigi decit sori., citegte. Am salu-

tat-o, nu mi-a rispuns. Nu gtiu daci trebuie si rimin pAni mAine

sau pot si mi intorc acasi chiar azi. De fapt, nu gtiu nimic.

Am emogii. Sau asta e tea-ma? Pancriiga imi atrage atenEia

ci acesta nu este locul cel mai potrivit pentru glumele mele. Pe

comunigti i-a invins rd.sul, au pierdut bitilia, a9a o si fac gi eu

ctr cancerul, ii spun. Seninitatea e a lui Dumnezeu, spune ea. $irnai zice c5. ar fi. cazul si-mi rememorez, si-mi reconsider, si-mi

16. Strada ,,Bila albastri", stradi din Budapesta cu rezonan,te nefaste, unde se

afli gi Institutul Oncologic. Numele strizii provine de la hanul construit la

mijlocul secolului d XVII-lea, pe al cirui frontispiciu scria ,,zum Blauen

Kugel" (,,1a Bila albastri").

r7

rcanaJizez radical viaga. O ingeleg si nu o ingeleg. Mi ridic, e ora

gapte. Am un bolovan in stomac. Fie ce-o fi.

Am glsit, cu greu, ghigeul surorilor. Am stat de mai multe

ori ,,in faga legii", dar, din fericire, nu am insistat. insi aici am

fost primit cu amabilitate. Recoltarea sAngelui a mers ugor. Am

dus proba la laborator. A trebuit si intreb nu mai Pulin de patru

oameni pini l-am gisit. Ajunsesem Ia limita propriei inteligenge.

M-a oprit un birbat ca si-mi strdngi mina. CAnd mi-a urat

sinitate, avea ochii plini de lacrimi. E tocmai locul potrivit, i-am

rispuns eu cu obignuita mea seninitate imbecili.

N-am decit si fiu senin, dar numai in subsidiar. Congtient

ci n-are sens. E simplu si fii senin - daci po!i. Vezi jovialitatea

intristitor de afectati din ultima perioadi a lui E6rsi Iswdnl7.

La intoarcerea de la laborator, femeia de serviciu se uiti lung la

mine, cine egti dumneata, eu te cunosc de undeva. Era cit pe ce

si mi prostesc, cum ci a; vrea si;tiu gi eu cine sunt. De fapt, nu

e adevirat. Oare tocmai asta-mi lipsqte acum, autocunoasterea?

Din nou, Ediyia reudzutd: sunt constrlns si fac lucruri la care nu

mi pricep, la care nu sunt bun. Oare aceasta este condigia reinno-

irii definitive? Ceea ce trebuie rostit zAmbind, micar ironic. E la

felcaafi,,profund".

inapoi la femeia de serviciu. ii tp.ttt cum mi cheami goptit,

modest, ca o zambili ingimfati, la care ea, vai, ce mare scriitor

sunteli dumneavoastri! Spune asta atAt de natural, de simplu, de

parcl ar liuda o supi de mazire. Mi intreabi la cine sunt reparti-

""t. ii tpun. Ala e bun, cam bidiran, dar e cel mai bun, sunt aici

de cincisprezece ani ;i gtiu eu ce gtiu. (Tocmai sosegte, mi saluti

17. Etirsi Iswdn (1931-2005), scriitor, poet, traducitor gi publicist maghiar'

elev, apoi traducitor al lui GyiirgT Lukdcs, membru de vazL al opozigiei

anticomuniste maghiare, apoi fondator aI Partidului SZDSZ (Uniunea

Democrati Liberi).

r8

clestui de amabil. Poartd, bermude, poate de aceea. imi inspiriincredere.)

Boala ca metafordts, Sontag, citesc pe coridor. Limpede precum

cristalul! Am sI o conspectez. Plcat ci nu ne-am cunoscut mai

bine. Dar nici nu am avur o limbi comuni.

Miercuri, 10 iunie 2015

Am dormit aici, bine, intr-un salon cu doui paturi. Ieri, biop-sic. Doctorita A. O fagi drigugl ca a ei nu se invagi.la facultate.

Am primit c€va care si-mi potoleasci matele, fiindci erau intr-opcrpetui migcare. in dans. I-am proiectat traiectoria, spune ea.'l'r'aiectoria acului. Nu-mi face anestezie, fiindc5. ce imi face nurloare mai tare ca anestezia in sine.

Acul imi stripunge peritoneul - existi gi senzagii mai pl5"cute.

Mai plicute decAt toati procedura. Care nu e prea dureroasi, dar

tloare. Jine douizeci de minute. Dupi. aceea inapoi, pe targi, insllon. Si" mi odihnesc, aga suni recomandarea. De la patru, fur-trrrrl, ploaie, intuneric - o mici parafrazi. a Golgotei.

Ceea ce scriu mi cam plictiseste gi nu e bine. Ieri am citit car-

tt'n lui Sontag gi am subliniat cAte ceva. Am si o comentez. Darrrtr aici, poate in caietul negru, Moleskine.

Vecinului meu nu i-a reusit biopsia, va trebui repetatS" peste

tloui-trei siptimAni. ,,Nu mi-a iesit", spune el resemnat. Am vor-lrit despre pescuit (agi prins vreodatl un nu ttiu ce de treizeci de

Boala ca metaford (engl. Illness as Metaphor), eseu pubiicat de Susan Sontag

in 1978, devenit lucrare clasicl, in care criticul cultural demonteazirnetaforele si miturile create in jurul bolilor terminale, ln specid SIDA 9i

cancerul. ln romini a apirut ln traducerea lui Bogdan Lepidatu (Vellant,

Bucuregti, 20 I 5).

I8

r9

kile?) Ei despre ma;ini. A avut un Moskvici care, la inceput, era sise desfaci in bucigi (mi-a explicat in aminunt pistoanele, bucgele,

tot), apoi l-a refrcut a-ntiia.L-au operat de vreo gase ori, intr-o parte are legati o pungi'

Pe care o mingiie intruna. Daci e caldi, se desprinde acolo ceva,

n-am prea ingeles ce, poate lipitura. Se imbraci, fiindcl poate siplece, e un tip bine frcut, cu un an mai tinlr decit mine. Prin

izmene i se vede, i se intreziregte, imi vine si spun, scutecul.

imi povestegte cAte doze de chimio a primit, de i s-au ars

venele. Nu mai e niciun du-te-vino pe-acolo, spune el ca un mic

ttrengar care le-a tras clapa... ei bine, nu se gtie cui.

Ieri au fost multe fulgere, nu arn avut vedenii metafizice,

totugi i-am spus vecinului ci probabil e furios. Nu mi-a rispuns

(vecinul).

Poate ci ar trebui si-mi aleg alti perspectivl - mi refer dinnou la scris. Cici ,,reusita" acestui text depinde de perspectiva de

viagi a scriitorului. Asta e frazi? Reiau: asta Ya avea trecere doar

daci Pancriiga mi va duce la moarte. Vei citi toate astea cAnd eu

voi fi deja departe, dragul meu cititor. Iati cu ce avantaj ingrat

imi este dat si lucrez. Pani gi propria-mi moarte poate s5. devinio idee cocheti.

Dar, din nou, unde pizda mi-sii se pierde tragedia? Totugi, pe

undeva, o si risufe gi un strop de tragism. La fel ca in multe altele

cu privire la scris: nu e destul si vrei.

Dimineagi mi-au luat sAnge, acum agtept rezultatul. Asta

(fraea) mi face si mi gAndesc [a curajul de a fi monoton' plictisi-

tor. Din grimada fragmentelor de plictis se va naste ceva? Sfrrgitul

implacabil intrupat din analize de sAnge, mici dureri, mafe Poto-lite, miros de spital, a;teptiri, nervi, tensiune, oboseali, indispo-

zigie, stridengi, vene?

Stau gi agtept rezultatul. Nu scriu, nu citesc, nu fac nimic. Artrebui si mi feresc de asta. Si mi reped cu o foame de lup la -zo

Duminicd, 14 iunie 2015

Au trecut din nou citeva zile farl, si scriu nimic. Am mustriritlc congtiingi ci nu am terminat scrisoarea pentru copii inainte,

ti acum a sosit -

Miercuri, 17 ianie 2015

Au trecut din nou mai multe zile etc.

Azi am venit la clinici, si incep tratamentul cu chimio. Nu-mipluce s5.-i spun a;a. Chimioterapie, asa este corect. Altminteri milic pare ci o dezmierd.

imi astept cocteilul, adicl inceputul. Mai intAi, la doctoriqi. Eun cosmar, ii spun despre mulgimea de pe coridor, la care ea milrrtrcabi aproape jignitl. De ce, agi agteptat prea mult? Nu, nu

lxrt si mi plXng. Dar agi spus ci e un cosmar. E ca o profesoari,

liirrclci nu arn formulat corect. Dar suport. $tie si dea impresia cisc pricepe, chiar daci nu neapirat la persoana mea, dar ci o si mivirrdcce. Cam asa ceva.

l)ar mai intii m-a strigat cineva, un fost mecanic de la Kovdcs.

Itiii, m-au priponit, futu-i, tu ce ai, cu pancreasu'? Ei, futu-i,rr,rsoala treabi, c5.c5.cioasi. r5u. Asta mi face si rAd. Futaiurile luiirrri prind bine. Par pline de vitalitate. Tlebuie si-mi vid de drum,ll ,rrrcl spunind cine sunt, da, da, fratele lui Marcile. Apoi, cu olrcilfteptati. fracturi stilistici., adaugi: ce familie cumsecade.

lcri mi-am descircat sufletul in faga lui Daisl'. M-a ascultat

lrlrrzlti.. Cici ea a observat de data trecute ci ceva nu era in ordine.

l'). listerhdzy Marcell, unul dintre cei patru copii ai scriitorului..t0. 'l'itlul unui roman al lui P E. si unul dintre personajele la care face deseori

lclirire in alte scrieri ale sale.

2I