JURNALUL ASISTENȚILOR SOCIALI...
Transcript of JURNALUL ASISTENȚILOR SOCIALI...
JURNALUL ASISTENȚILOR SOCIALI www.socio.uvt.ro/as
Interviu cu Dna. Emilia Milutinovici
Director general al Direcţiei Generale de Asistenţă
Socială și Protecţia Copilului Timiş.
1. Sunteţi numită recent în fruntea DGASPC
Timiş. Care sunt obiectivele dumneavoastră
manageriale ca director general?
Aşa cum am precizat încă de la numirea mea in
funcţia de director general , una dintre priorităţile
mele vizează creşterea calităţii serviciilor sociale,
atragerea de noi fonduri şi dezvoltarea unor proiecte
care să răspundă nevoilor persoanelor aflate în
dificultate. De asemenea, voi pune accent pe
combaterea excluziunii sociale şi pe creşterea
calităţii vieţii persoanelor aflate în dificultate. Prin
proiectele si politicile sociale pe care le dezvoltăm la
nivelul judeţului, intenţionăm să sprijinim persoanele
aflate în dificultate prin susţinerea lor în ceea ce
priveşte dezvoltarea capacităţii individuale, astfel
încat să se descurce fără suport din partea statului,
să dobândească deprinderi de viaţa autonome, să
devină independente.
2. Ce rol au asistenţii sociali în dezvoltarea
protecţiei sociale timişene?
Consider că primordial în practicarea profesiei de
asistent social este vocaţia si dăruirea. Pe lângă
toate cunostinţele pe care le acumulezi în facultate
sau prin alte forme de pregătire profesională, îţi
trebuie dorinţa de a face bine, de a fi alături de
persoanele care iţi cer sprijinul, de a găsi soluţia
potrivită pentru problemele lor. În cadrul instituţiei pe
care o coordonez am găsit colaboratori care au
aceste calităţi şi care au un rol important în
dezvoltarea protecţiei sociale timişene prin activităţile
pe care le desfăşoară, ajutând persoanele care ni se
adresează să depăşească problemele cu care se
confruntă.
3. Care consideraţi că sunt cele mai importante
probleme sociale ale judeţului Timiş?
Serviciile sociale primare lasă de dorit. Va trebui să
dăm mai multă importanţă activităţii de prevenire prin
limitarea unor situaţii de dificultate sau
vulnerabilitate. În acest sens, la nivelul instituţiei
noastre am organizat mai multe întâlniri de lucru cu
reprezentanţii serviciilor publice de asistenţă socială
de la nivelul municipiilor si oraşelor, precum si cu
responsabilii cu probleme sociale de la nivelul
comunelor. Dorim , ca pe viitor, sa intensificăm
aceste acţiuni.
4. Deblocarea posturilor este un zvon sau devine
realitate?
Deblocarea posturilor a devenit o realitate. Este un
început bun. Posturile care s-au vacantat dupa 1
ianuarie 2013 au fost deblocate pentru personalul din
asistenţa socială, conform Hotărârii de Guvern nr.
125/2013. În schimb, au ramas blocate posturile
vacantate in intervalul aprilie 2009-decembrie
2012 ,conform Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului
34/2009, şi care nu au fost ocupate, conform avizelor
Consiliului Judeţean Timiş . Sperăm ca demersurile
noastre întreprinse pe lângă instituţiile abilitate ale
statului să nu rămână fără ecou şi să-şi găsească
rezolvarea în perioada imediat următoare.
5. Ştim că s-a iniţiat un contact cu conducerea
Departamentului de Asistenţă Socială de la
Universitatea de Vest. Ce perspective sunt pentru
dezvoltarea colaborării dintre DGASPC şi
universitate?
Rămânem deschişi la orice fel de colaborare în
domeniul asistenţei sociale, în special cu mediul
universitar. Vedem în acest parteneriat un cadru
optim pentru desăvârşirea formării studenţilor ca
viitori buni practicanţi prin cunoaşterea reală a
problematicii sociale, oferindu-le astfel posibilitatea
să participe activ la procesul de optimizare a
sistemului de protecţie socială. Sperăm ca împreună
să contribuim la formarea viitorilor specialişti în
asistenţă socială, să dezvoltăm proiecte care să
conducă la îmbunătăţirea şi modernizarea sistemului
de protecţie socială.
ÎN ACEST NUMĂR:
Interviu cu Dna. Emilia Milutinovici
(Director general al Direcţiei Generale de
Asistenţă Socială Timiş)
Interviu cu Dl. Victor Groza (Profesor de
onoare Grace F. Brody la Mandel School
of Applied Social Sciences - Case
Western Reserve University, USA)
Cooperare academică turco-română la
Departamentul de Asistenţă Socială
Expoziţia proiectului PIN (Punţi
Intergeneraţionale în Nădrag)
In memoriam Nicolae Danciu
Serviciile de probațiune din Timișoara -
Interviu cu Dl. Asistent Social Iosif
Csatlos - Dima
Un nou grant de cercetare la
Departamentul de Asistenţă Socială
Promoţia 2010 - 2013 de la
Departamentul de Asistenţă Socială
Un nou program de masterat la
Departamentul de Asistenţă Socială
“Management şi Supervizare în
bunăstare copilului şi a familiei” la
Departamentul de Asistenţă Socială
www.cnasr.ro www.aasbanat.ro www.socio.uvt/as pagina | 1
Facultatea de Sociologie și Psihologie
Interviu cu Dl. Victor Groza
Profesor de onoare Grace
F. Brody la Mandel School of
Applied Social Sciences -
Case Western Reserve
University, SUA
1. Care este experiența dvs. cu asistența socială în România?
Am venit în România în 1991 pentru a lucra cu persoane cu handicap,
în cadrul proiectului USAID. Împreună cu alți trei lucrători sociali
americani am petrecut o lună într-o instituție destinată copiilor cu
probleme de handicap irecuperabile desfășurând întregul proces de
evaluare a acestora. Misiunea noastră a fost aceea de a ajuta
directorul și personalul angajat să dezvolte un program care să
răspundă mai bine nevoilor copiilor fără a fi necesare costuri de
implementare. Nici nu m-am gândit vreodată că această experiență va
conduce ulterior la 15 ani de proiecte pe teritoriul României.
Vara anului 1992 : O echipă a revenit la Videle pentru a
reevalua copiii. O a doua echipă a călătorit la Sasca, în Moldova.
Scala Comportamentului Adaptiv AAMD, standardizată conform
populației instituționalizate din SUA, a fost utilizată pentru a evalua 79
de copii și adulți tineri, cu vârste cuprinse între 5 si 21 de ani. În baza
rezultatelor obținute au fost făcute recomandări referitoare la
modalitățile de a ajuta copiii cu nevoi speciale.
Vara anului 1993 – Timișoara: echipele întrunite au efectuat
evaluări privind dezvoltarea copiilor și au colectat date despre familiile
care aveau copii cu dizabilități de dezvoltare (a căror geneză data din
perioada revoluției din 1989). Fiecare echipă a câte doi componenți a
intervievat 25 de familii. Rezultatele au fost împărtășite cu părinții și cu
personalul agenției care încercau să dezvolte programe de prevenire a
instituționalizării copiilor. Ca rezultat, un asistent social a fost angajat
să dezvolte și să ofere programe de sprijin informal pentru a ajuta
familiile să-și întrețină copiii în casele lor. De asemenea, a fost întrunit
un grup pentru a instrui și pentru a oferi asistență tehnică necesară
privind programele de asistență socială în întreaga țară, ca parte a
unui subcontract cu WorldVision.
Vara anului 1994: O echipă a revenit la Timișoara și a
petrecut trei săptămâni efectuând reevaluări ale copiilor. Ei au
reactualizat datele referitoare la familiile care au copii cu dizabilități de
dezvoltare. Rezultatele au fost ulterior diseminate cu părinții și cu
personalul agenției care încercau să dezvolte programe de prevenire a
instituționalizării copiilor. Ca parte a muncii lor, echipa a participat la
traininguri pentru prevenirea abuzului copiilor în comunitate.
O a doua echipă a efectuat mai multe zile de training pentru
asistenții sociali, care nu au o practică universitară specifică
domeniului asistenței sociale referitoare la evaluarea familiei și
derularea intervențiilor specifice. În urma trainingului, elevii americani
s-au asociat cu cei din sfera asistenței sociale din România și au mers
pe teren pentru a ajuta asistenții sociali integrarea evaluărilor de
familie și a planurilor de intervenție în practicile lor.
În vara lui 1995 au fost repetate trainingurile privitoare la
evaluarea familiei și la efectuarea practicilor de intervenție, des-
fășurate pe parcursul anului precedent, reunind studenți, profesori și
asistenții sociali care nu aveau în aceste direcții mai sus amintite. În
urma celor patru zile de training, la fel ca în 1994, unii studenți
americani s-au asociat cu elevii de asistență socială români și au mers
pe teren pentru a ajuta asistenții sociali să integreze evaluările de
familie și planurile de intervenție în practicile lor.
Vara anului 1996: Echipe formate din studenți la secția de
asistență socială au călătorit de-a lungul României pentru a realiza
evaluări comunitare. Echipele au ,,descins” în București, Iași, Cluj,
Timișoara și Oradea. Scopul vizitei a fost de a afla cât mai multe
despre comunitățile locale și cele active în acele comunități, precum și
tensiunile sau dificultățile care au existat în cadrul acestora. Echipele
au intervievat liderii locali din sectoarele sociale, economice, politice și
culturale. Procesul și rezultatul înregistrărilor au fost folosite pentru a
colecta date. Unul din obiectivele principale ala vizitei a fost de a
obține suficiente date pentru a dezvolta profiluri comunitare
individuale, care puteau fi utilizate pentru cercetări viitoare,
demonstrații și proiecte de formare. Un al doilea obiectiv a fost de a
identifica liderii comunității care puteau fi potențiali colaboratori cu
MSASS. În plus, față de acest efort major, în București și Timișoara au
fost ținute prelegeri cu privire la rezultatele adopțiilor copiiilor români în
Statele Unite. În Timișoara, studenții au participat la o strângerea de
fonduri pentru două agenții neguvernamentale locale.
În vara anului 1997, misiunea noastră a avizat: (1) implicarea
studenților de la medicină, a studenților de asistență socială și a
voluntarilor ARAS (ARAS fiind Asociația Română Anti-HIV/ SIDA) în
evaluări efectuate în careul comunității, și (2) colectarea pilot de date
de la informatori cheie (targetul vizat a fost de 12 persoane ajungându
-se la numărul de 17 participanți intervievați) și femeile gravide
(targetul urmărit a fost 12 din care doar 11 au fost intervievate) cu
privire la cunoștințele despre HIV, comportamentul sănătos și serviciile
de sănătate pentru persoanele infectate sau cu risc de infectare cu
HIV. Interviul a durat de la 1-1/2 la 3 ore cu încă 1 până la 2 ore de
înregistrare rezumat.
www.cnasr.ro www.aasbanat.ro www.socio.uvt/as pagina | 2
JURNALUL ASISTENȚILOR SOCIALI www.socio.uvt.ro/as
Facultatea de Sociologie și Psihologie
Interviul a constat într-un chestionar referitor la cunoștințele
despre HIV și trei istorii pe care participanții au fost rugați să le
completeze. Răspunsurile acestora la povești au fost folosite pentru a
testa problemele într-un mod mai amănunțit. Elevii s-au asociat
împreună: un elev a realizat interviul, timp în care celălalt elev lua note
despre proces. Fiecare echipă a avut un elev bilingv român care a
servit ca traducător pe parcursul derulării procesului de învățare a
tehnicilor de intervievare și de efectuare a evaluărilor comunitare.
Interviul a durat de la 1-1/2 la 3 ore cu încă 1 până la 2 ore de
înregistrare rezumat.
În fiecare dimineață și seară, ne-am întâlnit
împreună pentru a procesa, rezuma ceea ce
am învățat de la comunitate, și pentru a
revizui următoarele etape ale proiectului.
Studenții au intervievat cel puțin o persoană
pe zi, de cele mai multe ori realizând două
interviuri pe zi. La sfârșitul proiectului am
făcut un rezumat pentru agenție și pentru
membrii interesați ai comunității.
Rezumatul a constat în prezentarea rezultatelor preliminare
ale interviurilor, a implicațiilor pentru planificarea programului și
prezentarea programului de dezvoltare. Aceste implicații au inclus
intervenții de lucru adecvate persoanelor fizice în cadrul comunității,
precum și intervenții de educație publică și dezvoltarea programului.
În vara anului 1999 au fost de două proiecte. În primul
proiect, elevii au pus liniile directive ale unui studiu de violență în
familie pe baza constatărilor din vara anului trecut efectuate în urma
evaluărilor violenței domestice în comunitatea Iași. Au avut loc
interviuri cu femei și informatorii cheie ai comunității medicale. Fiecare
echipă a avut un elev român bilingv care a servit ca translator în timpul
aprofundării tehnicilor de intervievare și a efectuării evaluărilor
comunitare. La sfârșitul fiecărui interviu studenții au rezumat
rezultatele obțnute. În al doilea proiect, o echipă de doi studenți
americani s-au asociat cu un asistent social român pentru a realiza
interviuri cu familii de români care au adoptat copii din România. Elevii
au completat chestionare cu fiecare familie împarte și la sfârșitul
fiecărui interviu studenții au conturat rezumativ rezultatele obțnute.
Interviurile a durat 1-3 ore, cu încă 1 până la 2 ore de înregistrare a
rezumatlor concluzionate și debriefing-ul echipei participante.
În vara anului 2000 am organizat cursuri de instruire în
Constanța și Iași, pe baza cercetării anului precedent și pe subiecte
precum competența culturală, competența de lucru cu familii adoptive,
grupuri de sprijin parentale, supervizare și managementul de caz).
Participanții au efectuat o sesiune de instruire, fiecare sesiune durând
aproximativ 2 ore.
În anul 2001 am realizat un programul de evaluare a
familiilor adoptive a copiilor români din Bistrita. Proiectul a inclus
absolvenți și colaboratori cu Fundația Inocenti/Relief România în
vederea realizării de interviuri cu aceste familii.
În anul 2002, angajații sociali instruiți în anul precedent, în
cadrul studiului privind familiile adoptive din Bistrita au acordat
asistență tehnică la dezvoltarea unui grup consultativ maternal. Acețtia
au colaborat cu Fundația Inocenti / Relief România pentru copii.
În anul 2003, angajații sociali sunt instruiți cu privire la
tehnicile de gestionare a comportamentului familiilor adoptive din
Bistrița. Aceștia au oferit asistență tehnică în evaluarea și modelarea
logică a unui program de furnizare de servicii pentru familiile cu copii
cu HIV/ SIDA. Întregul demers a avut loc în colaborare cu Fundația
Inocenti/ Relief România pentru copii în Bistrița și Alături de Voi în Iași.
În anul 2005, angajații sociali instruiți au revizuit cazurile din
Bistrița și au acordat asistență tehnică la elaborarea unui program și
servicii de terapie de familie.
2. Cum vedeți colaborarea prezentă și viitoare cu Școala de
Asistență Socială din Timișoara?
Din acest punct de vedere, în prezent lucrăm pentru a dezvolta un
program de web-based post-master certificat în adopții, care este o
colaborare între două sau mai multe universități. Ceea ce mi-aș dori să
văd în viitorul apropiat sunt programe suplimentare de studii post-
masterat, precum și studenți români recrutați pentru programul nostru
de doctorat care doresc să aibă o experiență de învățare în SUA, însă
pentru a reveni în România și pentru a-și aduce contribuția pe teritoriul
acesteia.
3. Realizând o scurtă incursiune asupra demersului profesional
exercitat în România şi, totodată, în SUA, care este în opinia
dumneavoastră “reţeta” pentru a fi un bun asistent social?
Un asistent social este o persoană a cărui chemare este aceea de a
sluji oamenilor. Chemarea sa se poate datora credinței sau motivelor
traditionale. O dată numit, un bun asistent social trebuie să fie deschis
la învățare și schimbare. El trebuie să fie dispus să ceară și să
implementeze feedback-ul. Acesta ar trebui să fie auto-motivat să
învețe și să-și caute echilibru în propria viața, în mintea, corpul si
spiritul lui. Ceea ce este cel mai important pentru un asistent social
este să caute un echilibru în viață.
4. Ce ,,ingrediente” cumpăniţi ca fiind primordiale în
vederea ,,revigorării” sistemului de asistenţă socială din ţara
noastră?
Tinerii sunt cea mai importantă speranță a țării. Ei sunt viitorii lideri. Ei
trebuie să fie expuși unei varietăți de idei și perspective pentru a-i
ajuta să crească și să se dezvolte. Ei trebuie să îmbrățișeze justiția
socială.
www.cnasr.ro www.aasbanat.ro www.socio.uvt/as pagina | 3
JURNALUL ASISTENȚILOR SOCIALI www.socio.uvt.ro/as
Facultatea de Sociologie și Psihologie
5. De pe meleagurile de peste ocean pe care vă aflaţi, ce le-aţi
spune viitorilor şi actualilor colegi de breaslă, precum şi celor
aflaţi în fruntea sistemului de asistenţă socială din România?
Una dintre cele mai mari probleme pentru asistenții sociali activi în
câmpul muncii, din România, este lipsa lor de susținere pentru
comunitatea LGBT. Atunci când vine vorba de drepturile
homosexualilor, lesbienelor, bisexualilor și transgenderi, România
rămâne gaura neagră a Europei. Lucrătorii sociali români trebuie să
ajute la intrarea în epoca modernă și să se înscrie în lupta împotriva
homofobiei și a discriminării, de altfel foarte agresive pe teritoriul
românesc.
A consemnat Elena Bădescu
Cooperare academică turco-română
la Departamentul de Asistență Socială
İn perioada 20-25 mai 2013, Facultatea de Sociologie și Psihologie,
Departamentul de Asistență Socială a avut onoarea de a primi vizita
partenerului nostru Erasmus, ÇANAKKALE ONSEKIZ MART
UNIVERSITY, Turcia, în persoana Psih. Prof. Dr. Ercan
KOCAYÖRÜK, Faculty of Education, Educational Sciences
(Psycholgical Counseling and Guidance) din cadrul centrului
universitar sus-menționat.
Vizita s-a materializat în cele 10 ore de curs și de seminar pe care
Ercan KOCAYÖRÜK le-a ținut studenților din cadrul Depatamentului
de Asistență Socială, anii 1 și 2 Formare Inițială, în cadrul Programului
Bilateal Erasmus Teaching Staff Exchange Program.
Depatamentele din cadrul Facultății de Sociologie și Psihologie au
avut ocazia de a consolida vechile relații academice cu Universitatea
Canakkkale precum și de a pune bazele unor programe și cooperări
academice viitoare.
Asist. univ. dr. Elisabeta Zelinka
Expoziția proiectului PIN
(Punţi Intergeneraţionale în Nădrag)
În data de 16 mai 2013 a avut loc expoziţia proiectului de dezvoltare
comunitară PIN (Punţi Intergeneraţionale în Nădrag), desfăşurat sub
coordonarea Doamnelor Prof. Univ. Dr.
Ana Muntean de la Universitatea de Vest
din Timişoara şi a Prof. Univ. Dr. Juliane
Sagebiel de la Hochshule Munchen, cu
ajutorul studenţilor de la Departamentul
de Asistenţă socială şi a elevilor de la
Liceul Traian Grozăvescu din Nădrag.
Expoziţia a fost constituită din materialele adunate de-a lungul
proiectului prin interviurile realizate, poveştile de viaţă ale vârstnicilor,
fotografii şi artefacte realizate de membrii comunităţii. În cadrul
expoziţiei a avut loc prezentarea proiectului, urmat de un program
artistic oferit de elevii Liceului Traian Grozăvescu din Nădrag (dansuri
populare, sceneta “Domnul Goe”) şi un moment muzical (piesa “We
are the world – Michael Jackson”) realizat de studenţii
Departamentului de Asistenţă Socială din cadrul Universităţii.
Invitaţi de onoare la eveniment au fost Consulul German în Timişoara,
Excelenţa Sa Domnul Klaus Cristian Olasz, Domnul Primar al comunei
Nădrag, Liviu Muntean şi Doamna Directoare a Liceului Traian
Grozavescu din Nădrag, Monica Mărcuţ.
Cu această ocazie, partenerii celor două universităţi din Timişoara şi
Munchen au pus bazele unei conferinţe romano-germane pe tema
Asistenţei Sociale Comunitare, care se va desfăşura în zilele de 21 şi
22 noiembrie a.c. la Universitatea de Vest din Timişoara.
Andreea Gocan și Ionut Gomboșanu
www.cnasr.ro www.aasbanat.ro www.socio.uvt/as pagina | 4
JURNALUL ASISTENȚILOR SOCIALI www.socio.uvt.ro/as
Facultatea de Sociologie și Psihologie
In memoriam Nicolae Danciu
17.04.1934 - 17.11.2012
Fostul Preşedinte al Asociaţiei Handicapaţilor Locomotori din
Timişoara s-a născut la data de 17.04.1934. Condiţiile materiale
nesatisfăcătoare din copilăria sa (locuinţă insalubră, fără un confort
minim, alimentaţie de cele mai multe ori insuficientă, etc.) au sporit şi
accentuat handicapul locomotor şi insuficienţa cardio-respiratorie, care
spre capătul vieţii Domniei Sale s-au accentuat.
A urmat studiile gimnaziale la Liceul Comercial din Timişoara, apoi s-a
înscris la şcoala profesională, de pe lângă Fabrica Industria Lânii
Timişoara. Întrucât s-a ivit posibilitatea să studieze şi la liceu, a urmat
cursurile Liceului C. D. Loga Timişoara. Datorită handicapului
locomotor de care suferea, a fost scutit de stagiul militar şi s-a angajat
la „Industria Lânii”. Pentru că starea de sănătate nu i-a permis să
lucreze ca muncitor, a fost acceptat în cadrul serviciului administrativ.
A dat admitere la Facultatea de Ştiinţe Economice Bucureşti, pe care
a absolvit-o cu succes.După absolvire, a revenit în calitate de
economist la „Industria Lânii”. Schimbând locul de muncă, a mai fost
încadrat la Garda Financiară, O.J.T; a mai predat în cadrul Facultăţii
de Ştiinţe Economice din Timişoara, fiind remunerat în regimul asociat
la plata cu ora.
A fost un soţ cu un spirit de familie dezvoltat. Soţia lui, Doina Danciu,
care la rândul ei a trăit cu grave probleme de sănătate şi dizabilităţi
locomotorii, a urmat Facultatea de Filologie din cadrul Universităţii
Timişoara şi l-a susţinut şi completat. Ei au construit împreună, în cei
42 de ani de viaţă, un cămin bazat pe valorile familiale cele mai
ridicate.
Integrat social prin muncă, devotament profesional, cu iubire şi
înţelegere pentru oameni, după pensionare, a activat în cadrul
Consiliului Seniorilor de pe lângă Primăria Municipiului Timişoara şi în
mod deosebit, la Asociaţia Handicapaţilor Locomotori, al cărei
preşedinte a fost mai bine de 20 de ani.
În această perioada s-a preocupat de contactarea şi dezvoltarea
relaţiilor de prietenie şi colaborarea pe diverse teme cu asociaţii
similare din: Elveţia, Olanda, Danemarca, Franţa Germania, relaţii
care au condus la vizite reciproce şi ajutor material, constând, printre
altele, donarea din partea Olandei a unui microbuz iar Elveţia a donat,
de mai multe ori, ajutoare materiale, cărucioare, bastoane, cadre de
mers, etc.; înfiinţarea în cadrul asociaţiei a unui cabinet medical, care,
la un moment dat, a fost deservit de 8 medici.
Domnul Nicolae Danciu a contribuit la înfiinţarea unei societăti
comerciale, de tip SRL, având asociat unic AHL, unde au lucrat mai
multe persoane cu handicap locomotor. A iniţiat proiecte europene
pentru amenajarea unor locaţii de agrement destinate membrilor AHL.
A organizat nenumărate excursii în ţară şi străinătate. A implicat AHL
în participarea la diferite congrese şi seminarii, pe teme de interes
legislativ şi organizatoric, privind promovarea unei noi politici în
domeniu. AHL, sub conducerea domnului Nicolae Constantin Danciu a
avut colaborări şi parteneriate cu Departamentul de Asistenţă Socială
din Universitatea de Vest, cu asociaţii, fundaţii şi instituţii ale statului,
cum ar fi: Primăria Municipiului Timişoara, Inspectoratul de Stat în
Construcţii, etc.
În permanenţă, a avut o grijă deosebită în sprijinirea copiilor, tinerilor şi
a persoanelor adulte, dependente de fotoliul rulant, în implicarea lor în
programe de integrare, cum ar fi: prin muzică (Corala Suis Generis),
prin activităţi sportive (campionat de şah şi table şi alte discipline
sportive), proiecte finanţate de Primăria Timişoara.
În cadrul AHL a organizat diferite evenimente cum ar fi: serbări de
Crăciun, Paşti, 1 Iunie, zile de naştere, diferite întâlniri de informare pe
diverse teme.
A fost alături de problemele persoanelor cu dizabilități din Timișoara,
prin îmbunătăţirea calităţii vieţii sociale a acestora, până la sfârşitul
vieţii, fiind un model demn de urmat!
www.cnasr.ro www.aasbanat.ro www.socio.uvt/as pagina | 5
JURNALUL ASISTENȚILOR SOCIALI www.socio.uvt.ro/as
Facultatea de Sociologie și Psihologie
Serviciile de probațiune din Timișoara
Interviu cu Dl. Asistent Social Iosif Csatlos - Dima
Consilier de probaţiune în cadrul
serviciului de specialitate de pe lângă Tribunalul Timiş
1. Ce ne puteți spune despre istoricul probațiunii în Romania?
Ideea implementării probațiunii în Romania a apărut la sfârșitul anilor
90, iar primele inițiative, adica Centrele Experimentale de Probațiune,
au fost înființate prin parteneriate între ONG-uri și Ministerul Justiției,
începând cu Centrul Experimental de Probațiune de la Arad apoi s-au
extins în zece locații din țară, inclusiv în Timișoara. Discutând despre
Timișoara, în anul 1999 la inițiativa Asociației Umanitare Sfinții Petru și
Pavel, având-o ca director executiv pe Doamna Mihaela Tomiță, au
fost cooptate în Centrul Experimental de Probațiune în mod special
persoanele cu studii post-universitare în educație socială, studenți de
la studiile post-universitare de economie socială și personalul
serviciului de reintegrare de la penitenciar. Din 2001 aceste centre
experimentale au fost preluate de către Ministerul Justiției și apoi
sistemul de probațiune s-a extins la nivel național, existând câte un
serviciu de probațiune în fiecare județ din țară. Dacă la început, în
stadiul experimental, probațiunea se ocupa doar de minori și tineri,
ulterior aria de competență s-a extins, astfel încât în prezent ne
ocupăm de toate categoriile de vârstă și toate categoriile de infracțiuni.
2. Ne puteți spune câte ceva despre specificul activităților și aici
mă refer cu precădere la referatul de evaluare pentru persoanele
inculpate? Mai concret ce înseamnă munca unui consilier de
probațiune, din perspectiva unui asistent social?
Probațiunea a mai fost definită și îmi place s-o definesc ca și asistența
socială în justiție pentru că aduce componenta socială în actul de
justiție, prin acele referate de evaluare care, de fapt, reprezintă, sau
așa îmi place mie să cred, un fel de anchtete sociale mai complexe și
mai complete, deoarece pe lângă informațiile cuprinse într-o anchetă
socială, cum ar fi familia, membrii acesteia, veniturile, locuința, starea
de sănătate, situația socială, cuprinde informații privind anturajul,
mediul social, factori care au determinat comiterea infracțiunii, inițiativa
comiterii fapte penale, atitudinea actuală față de fapta comisă, facându
-se un bilanț al factorilor favorizanți și factorilor inhibitori față de
comportamentul infracțional, finalizându-se cu concluzii privind
perspective de reintegrare socială a persoanelor în cauză.
3. Ați putea puncta câteva aspecte referitoare la asistența și
consilierea persoanelor condamnate?
Nu am făcut referire, încă, la componenta de supraveghere a
persoanelor condamnate cu suspendare sub supravegherea executării
pedepsei, aceasta fiind o a doua arie destul de largă din activitatea
noastră și, așa cum am specificat constă în monitorizarea respectării
măsurilor și obligațiilor impuse de instanța de judecată pe seama
persoanelor condamnate cu suspendarea sub supravegherea
pedepsei cu închisoarea. La solicitarea acestei categorii de persoane
din evidenţa serviciului de probaţiune, serviciul acordă direct sau prin
partenerii comunitari, asistenţă şi consiliere pentru rezolvarea nevoilor
identificate. Această asistenţă poate consta de exemplu în susţinerea
persoanei condamnate pentru a se reînscrie la şcoală, pentru a găsi
un loc de muncă, pentru a-şi schimba comportamentul, atitudinea şi
poate avea loc atât prin şedinţe de consiliere individuale, programe de
consiliere individuale cât şi de grup. În prezent Serviciile de Probaţiune
derulează mai multe programe acreditate de la nivel naţional, nu toate
programele sunt derulate şi în cadrul Serviciului de Probaţiune de pe
lângă Tribunalul Timiş, deoarece acesta nu a fost încă format pentru a
derula toate tipurile de programe, însă derulăm programul de
consiliere individuală one to one, dezvoltarea abilităţilor sociale la
minori, la majori, SGS - Stop, gândeşte şi schimbă, precum şi un
program privind reintegrarea foştilor deţiunţi, prescurtat RRR –
reducerea riscului de recidivă, derulat în parteneriat cu Serviciul de
Reintegrare Socială din Penitenciar, în vederea pregătirii spre liberare
a persoanelor condamnate şi reintegrarea acestora în comunitate.
Totodată, în prezent, Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul
Timiş, a fost selectat să dezvolte şi să piloteze un program numit Drink
& Drive, care se adresează persoanelor care au comis infracţiune
legată de conducere sub influenţa alcoolului, în general.
4. Ce pregătire au cei care lucrează în cadrul Serviciului de
Probaţiune de pe lângă Tribunalul Timiş şi mai concret ce abilităţi
sunt, în fapt, necesare?
Condiţia de bază pentru a accede în sistemul de probaţiune este să fii
licenţiat, fără a implica masterat sau studii post universitare, într-unul
din următoarele domenii: asistenţă socială, ca să încep cu ce mi-e mai
aproape de suflet, psihologie, sociologie, pedagogie şi drept. A existat
o scurtă perioadă în care erau eligibili absolvenţii de medicină sau
teologie dar s-a eliminat această posibilitate. Ca şi abilitaţi, ma tem că
nu voi reuşi să cuprin instantaneu toată gama de abilităţi necesare dar
cred că este nevoie de multă empatie, capacitate de empatiza,
www.cnasr.ro www.aasbanat.ro www.socio.uvt/as pagina | 6
JURNALUL ASISTENȚILOR SOCIALI www.socio.uvt.ro/as
Facultatea de Sociologie și Psihologie
bineînţeles, atitudine nediscriminatorie, o abordare cât mai obiectivă a
problemelor cu care se confruntă persoanele evaluate sau cei aflaţi în
evidenţă şi, aş zice un fel de verticalitate, incoruptibilitate, imagine
pozitivă, de model, conduită, faţă de persoanele cu care lucrăm şi pe
care încercăm să le aducem pe calea cea bună.
5. Pentru că foarte mulţi tineri asistenţi sociali sau studenţi ar
dori să afle mai multe, ce posibilităţi de angajare în sistem există
la momentul de faţă, care e numărul de posturi aprobat în cadrul
Serviciului de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Timiş?
În prezent numărul de consilieri de probaţiune este relativ redus chiar
şi faţă de nevoia actuală de intervenţie şi de a derula în condiţii optime
activităţiile serviciului . Atât serviciile de probaţiune cât şi consilierii de
probaţiune sunt supraîncărcaţe şi acest lucru este dovedit şi de date
de ordin statistic în sensul că norma noastră este de 3 – 4 ori mai
intensă decât nivelul optim la nivel european, de aceea este nevoie
acută şi imediată de lărgirea serviciilor de probaţiune cu atât mai mult
cu cât implementarea noului Cod Penal şi noului Cod de Procedură
Penală sunt imposibile, după părerea mea, fără această lărgire, cel
puţin în raport de Strategia elaborată de Ministerul Justiţiei, pentru
perioada 2000 – 2016 când, spre exemplu, la nivelul serviciilor de
probaţiune, sunt în jur de 300 de consilieri, ar trebui să fim peste 1000
de consilieri de probaţiune iar la nivelul serviciului din Timiş, în raport
de strategia menţionată ar trebui să fie 25 de consilieri de probaţiune
în 2016, aceasta pentru a face faţă la sarcinile minim necesare,
raportate la activităţi şi atribuţiuni, spre exemplu acompanierea
minorului la final de săptămână sau acompaniamentul educativ zilnic.
Dacă în prezent suntem 9 consilieri, în cadrul Serviciului de
Probaţiune de pe lângă Tribunalul Timiş, din punct de vedere fizic este
imposibil să supraveghezi simultan, să acompaniezi spre exemplu 10
copii din judeţ. Aşadar nu e posibilă implemen tarea Codului Penal şi a
Codului de Procedură Penală, fără lărgirea sistemului de probaţiune.
Cum percep instanţele relaţia cu Serviciul de Probaţiune?
Statutul serviciului de probaţiune şi, impicit, al consilierului de
probaţiune şi recunoaşterea acestora din partea instanţei a suferit o
modificare în sensul că atât instanţele cât şi partenerii comunitari
recunosc din ce în ce mai mult rolul şi importanţa activităţii noastre
precum şi obstacolele comune de care ne lovim atât noi cât şi
personalul instanţelor de exemplu privind limitarea drastică a
resurselor pe care le avem la dispoziţie pentru desfăşurarea activităţii
noastre. De asemenea întâmpinăm prejudecăţi comune, imagine
comună a justiţiei care nu întotdeauna este cea mai favorabilă şi cea
mai realistă, în comunitate. Relaţiile noastre profesionale au evoluat şi
din ce în ce mai mult magistraţii apelează la solicitarea referatului de
evaluare, ne trimit în supraveghere persoanele condamnate şi,
bineînţeles, după implementarea noului Cod Penal, această practică la
aprecierea instanţei de judecată va deveni obligativitate.
Acest lucru, ca şi rolul referatelor de evaluare în cauzele curente,
consider că reprezintă o recunoaştere a activităţii noastre de-alungul
anilor.
Ce mesaj adresaţi asistenţilor sociali din Timiş?
Atât pentru cei care mă cunosc cât şi pentru cei care nu mă cunosc,
peste calitatea mea actuală de consilier de probaţiune, am rămas
mândru de faptul că am absolvit asistenţă socială, în Timişoara şi
rămân la fel de implicat şi devotat cauzelor asistenţilor sociali, îi
încurajez să se îndrepte către serviciile de probaţiune în cazul în care
consideră că au abilităţile necesare de a lucra cu infractorii şi au
scopul comun de a lucra pentru o societate mai bună. La fel, am
încurajat asistenţii sociali să se îndrepte spre organismul nostru
profesional, Colegiul Naţional al Asistenţilor Sociali din România,
pentru că astfel vom putea probabil obţine o mai bună recunoaştere a
valorilor activităţii noastre şi o reputaţie răsplătită pe măsură de către
factorii de decizie.
Au consemnat Claudiu Roman şi Nicoleta Constantin
Un nou grant de cercetare
la Departamentul de Asistență Socială
Improving Procedures For Collecting Information On Mobile Workers
IMPRO MOBIL Ref No. VS/2-12/0284.
IMPRO MOBIL ("Îmbunătățirea procedurilor pentru colectarea
informațiilor privind lucrătorii migranţi”) este un proiect finanţat de
Comisia Europeană ce vizează colectarea datelor despre migranţii din
patru state europene, pentru a evidenţia aspecte cheie precum:
amploarea şi caracteristicile fluxului de lucrători migranţi, şi, de
asemenea, cele mai potrivite metodologii pentru înregistrarea acestor
informaţii.
Iniţiatorul proiectului este ISTITUTO NAZIONALE PREVIDENZA
SOCIALE (INPS), din Italia, în parteneriat cu trei instituţii din Marea
Britanie, Polonia şi România (prin Universitatea de Vest).
Obiectivele proiectului vizează: schimb de informatii între instituţiile
competente, din ţările partenere; realizarea unor cercetări cantitative
pentru obţinerea de informaţii privind caracteristicile lucrătorilor
migranţi; furnizarea de informaţii cu privire la simulari în vederea
accesării de prestaţii sociale; orientări şi sugestii cu privire la
îmbunătăţirea procedurilor administrative pentru colectarea
informaţiilor.
www.cnasr.ro www.aasbanat.ro www.socio.uvt/as pagina | 7
JURNALUL ASISTENȚILOR SOCIALI www.socio.uvt.ro/as
Facultatea de Sociologie și Psihologie
Fazele proiectului sunt:
Schimbul de informaţii şi baze de
date dintre parteneri în conformitate
cu obiectivele stabilite;
Analiza prin activităţi de cercetare a
caracteristicilor fluxului de migranţi;
Diseminarea şi compararea
informaţiilor.
Proiectul are o durată de 15 luni,
perioadă în care au avut loc întâlniri în
Roma, Varşovia, urmând ca în luna
iunie a.c. să aibă loc o întâlnire la
Londra, pentru discutarea orientărilor şi
sugestiilor cu privirea la îmbunătăţirea metodologiilor de cercetare. În
luna ianuarie 2014 rezultatele proiectului vor fi prezentate la sediul
Comisiei Europene din Bruxelles.
În ceea ce priveşte experienţa României în fenomenul migraţiei, până
în 2004 numărul de imigranţi era relativ scăzut, majoritatea imigranţilor
provenind din Siria, Iordania, Iran, Egipt, China şi Turcia. Marea parte
a străinilor, preponderent bărbaţi, se află în România cu scopul de a
desfăşura activităţi comerciale. Alături de imigranţii din China şi Turcia,
imigranţii din Republica Moldova constituiau una dintre principalele trei
comunităţi de străini în România.
Datele disponibile la sfârşitul anului 2010 ne arată că imigraţia legală
deţine o cotă de 0,3% din totalul populaţiei ţării (total imigranţi non-UE/
total populaţie). Conform Comisiei Naţionale de Prognoză, în 2013-
2015, numărul de imigranţi este posibil să crească până la 200.000 -
300.000 imigranţi, ceea ar însemna 1% - 1,4% din populaţia României.
Manager de Proiect
Conf.univ.dr. Cosmin Goian
Promoția 2010 - 2013 de la
Departamentul de Asistenţă Socială
Marți 28 mai a.c., în Aula Magna a Universității de Vest își vor încheia
studiile în cadrul unui curs festiv, cei 81 de studenți din anul al III lea
de la formele zi și învățământ la distanță de la specializarea asistență
socială.
Promoția 2010 – 2013, este o
generație cu particularități și activități
practice mai deosebite. Pe parcursul
celor trei ani am avut ocazia să ne
implicăm ca studenți practicanți,
voluntari sau beneficiari în diferite
programe de tip POSDRU ale FONDULUI SOCIAL EUROPEAN: de
exemplu: „CENTRELE DE INCLUZIUNE SOCIALĂ”; „PRACTICĂ SĂ
INVEȚI, ÎNVAȚĂ SĂ PRACTICI”; „COMPETENȚELE
ABSOLVENȚILOR, ȘI NEVOILE ANGAJATORILOR. O CERCETARE
– ACȚIUNE PENTRU INTEGRAREA PE PIAȚA MUNCII”.
Considerăm că formarea noastră ca viitori asistenți sociali s-a realizat
prin parcurgerea activităților didactice desfășurate de profesorii de la
departamentul de Asistență Socială. Sub îndrumarea acestora am
parcurs cursuri utile din zona protecției și politicilor sociale, psihologiei,
sociologiei, comunicării, dezvoltării comunitare, legislației, cercetării,
asistenței sociale a diferitelor categorii de beneficiari, ș.a.m.d.
Din perspectiva abilităților, absolvenții, și-au însușit deprinderi privind:
interacțiunile umane, managementul conflictelor, atitudinea pozitivă,
etc. Cunoștințele și abilitățile însușite sunt asociate de valorile
profesionale ale absolvenților ca viitori asistenți sociali:
individualizarea, atitudinea de a nu judeca, confidențialitatea,
autodeterminarea.
Formarea noastra ca viitori asistenți sociali, nu se oprește aici, dupa
absolvirea celor trei ani de studii, vor urma pentru mulți dintre noi
cursuri în cadrul programelor masterale, chiar și parcurgerea unor
programe de doctorat și multe alte activitati de formare continuă.
Considerăm că asistența socială, este un domeniu în plină
ascensiune, iar specialiștii trebuie să-și imbogățească în permanență
cunoștințele și să caute în mod consecvent să-și ridice standardele de
calitate în exercitarea profesiei.
Credem că prin noua noastra calitate, de absolvenți ai
departamentului de asistență socială, vom reuși să contribuim la
îmbunătățirea calității vieții pentru diversele categorii de indivizi,
grupuri și comunități aflate în nevoie.
În numele anului III – Șteică Raluca - Amalia
www.cnasr.ro www.aasbanat.ro www.socio.uvt/as pagina | 8
JURNALUL ASISTENȚILOR SOCIALI www.socio.uvt.ro/as
Facultatea de Sociologie și Psihologie
Un nou program de masterat
la Departamentul de Asistență Socială
“Management și Supervizare
în bunăstarea copilului și a familiei”
Programul a fost evaluat în zilele de 16 și 17 mai a.c. de experții
Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Superior și
își propune să formeze competențe specifice managementului și
supervizării în domeniul protecției sociale a copilului și adulților.
Masteratul se adresează absolvenților unei forme de învățământ
superior fiind disponibile 40 de locuri iar înscrierile se realizează în
perioada 15-19 iulie 2013.
Absolvenţii programului masteral Management şi supervizare în
bunăstarea copilului şi a familiei vor avea posibilitatea de a lucra în
una sau mai multe dintre următoarele specializări recunoscute de
către Clasificarea Ocupaţiilor din România):
Asistent social nivel superior (244601);
Manager (112029);
Șef birou/serviciu administrativ (121966);
Cercetător în asistenţă socială (263510);
Asistent de cercetare în asistenţa socială (258208);
Consilier institutii publice (111010);
Consilier în domeniul adicţiilor (263502);
Specialist în evaluarea vocaţională a persoanelor cu dizabilităţi
(cod 263506);
Consilier orientare privind cariera (241208);
Manager inteprindere socială (112036).
Pe lângă acestea, absolvenţii programului masteral mai pot beneficia
de angajări pe anumite poziţii nespecificate în COR, precum:
coordonator departament social în cadrul unor instituţii de cult; director
agenţie de asistenţă socială; şef de serviciu social; manager de
proiect; supervizor, s.a.m.d.
Planul de învățământ este adaptat specializării iar cursurile de vor
desfășura pe durata a patru semestre și vor fi susținute de cadre
didactice universitare cu expertiză națională și internațională în
domeniu.
Exemplificam in continuare, o parte din discipline studiate în cei 2 ani
de studiu:
- Managementul serviciilor sociale și de sănătate;
- Diverse orientări teoretice în supervizare;
- Forme specifice de violență împotriva copilului / Abuzul și
neglijarea copilului;
- Adopția copiilor ca măsură de protecție socială;
- Dezvoltare personală;
- Psihologia dezvoltării umane;
- Migrația și abandonul copiilor;
- Managementul stresului organizațional;
- Psiho-dinamica supervizării;
- Metode de lucru în interacțiunea părinte-copil, prin metoda VIT
(Video Interaction Training);
- Cunoștințe privind violența trauma și reziliența;
- Managementul conflictului.
Masteratul este condus de Prof.univ.dr. Ana Muntean în calitate de
director și de Conf.univ.dr. Cosmin Goian ca și director adjunct.
Persoanele interesate de informații suplimentare pot telefona la
0256592373; 0744810318 sau să acceseze site-ul
http://www.socio.uvt.ro/as/
www.cnasr.ro www.aasbanat.ro www.socio.uvt/as pagina | 9
JURNALUL ASISTENȚILOR SOCIALI www.socio.uvt.ro/as
Facultatea de Sociologie și Psihologie
Selecție din subiectele lunii iunie în
Jurnalul Asistenților Sociali
Interviu cu Dl. Herbert Grun (Director executiv al
Federaţiei Caritas a Diecezei Timişoara)
In memoriam Dr. Eugen Goagă
Anunţarea conferinţei româno-germane de
dezvoltare comunitară din 21 - 22 noiembrie 2013
Descrierea masteratului SRSS
“Asistenţa Socială provind reintegrarea socială
în domeniul justiţiei penale”
Absolvenţi ai Departamentului de Asistenţă
Socială la studii în Europa
(interviuri din Germania şi Italia)
Bune practici în activitățile de voluntariat din Timișoara
Asistența Socială în mediul rural din Județul Timiș
(interviuri și prezentări de proiecte)
Trei proiecte noi la Departamentul de Asistenţă
Socială finanţate de Consiliul Judeţean Timiş
Echipa de redacție
Dănuț Bălăuță
Dorina Cazac
Liana Cioc
Cristina Dîrlă
Luiza Vlaicu
www.cnasr.ro www.aasbanat.ro www.socio.uvt/as pagina | 10
JURNALUL ASISTENȚILOR SOCIALI www.socio.uvt.ro/as
Facultatea de Sociologie și Psihologie