JURNALUL ASISTENȚILOR SOCIALIasistenta-sociala.uvt.ro/wp-content/uploads/2015/01/...Jurnalul...

JURNALUL ASISTENȚILOR SOCIALI www.socio.uvt.ro/as

Cuvânt introductiv

Spațiul academic național oferă cel puțin trei reviste

de specialitate care

publică articole din

domeniul asistenței

sociale, intrate în fluxul

științific și în baze de

date internaționale.

Amintim aici: Revista

Copiii de azi sunt părinții

de mâine din Timișoara,

Revista de Cercetare și

Intervenție Socială din

Iași și Revista de Asistență Socială din București.

Jurnalul Asistenților Sociali vine în completarea

prezentării rezultatelor muncii științifice din domeniu

și are la bază nevoia specialiștilor de a împărtăși

experiențe profesionale, de a promova profesia, de a

cunoaște instituțiile, acțiunile și proiectele sociale.

Publicația este adresată tuturor actorilor implicați în

domeniul social și este realizată la inițiativa

Departamentului de Asistență Socială din

Universitatea de Vest din Timișoara, a Colegiului

Național al Asistenților Sociali și a Asociației

Asistenților Sociali din Banat.

Acest prim număr din luna martie este lansat cu

ocazia Zilelor Asistenței Sociale 2013 și își propune

să devină o publicație lunară constantă, care va fi

distribuită în format electronic de pe site-ul

Departamentului de Asistență Socială: http://

www.socio.uvt.ro/as/

Avem convingerea că Jurnalul Asistenților Sociali va

fi un instrument de coeziune al tuturor celor implicați

în domeniu și vă invităm să ne trimiteți pentru

publicare materialele dumneavoastră pe adresa:

[email protected]

Conf. univ. dr. Cosmin Goian

Directorul Departamentului de Asistență Socială

Facultatea de Sociologie și Psihologie

Universitatea de Vest din Timișoara

Mesajul

președintelui

C.N.A.S.R.

Stimați colegi,

Sunt onorat să vă transmit

câteva gânduri și încurajări

pr i l e j u i te de Zi l e le

Asistenței Sociale 2013, moment în care întreaga

comunitate internațională a asistenților sociali

c e l e b r e a z ă p r o f e s i a .

Întrucât tema din acest an este Responsabilitate și

Participare Socială vă invit să mobilizăm actorii

instituționali ai comunităților locale la un moment de

reflecție, de analiză și proiecții de viitor astfel încât

emoțiile și dificultățile pe care le întâmpinăm cu toții

să fie mai ușor și mai simplu de depășit.

Probabil v-ati gândit și vă gândiți în continuare la

viitorul vostru profesional și la alternativele pe care

societatea vi le oferă. Îmi dau seama, rememorând

experiența mea profesională că nu vă este ușor.

Trăim cu toții în viața reală, experimentăm proiecte și

oportunități diferite în plan profesional și familial, dar

ne leagă un simbol și o experiență comună: profesia

de asistent social.

Vreau să vă încurajez pe toți să priviți cu speranță

spre viitor, să aveți încredere în voi înșivă, să aveți

încredere în destinul vostru, în viață și să nu vă dați

î n v i n ș i .

Vă doresc să fiți puternici și să celebrăm împreună

Zilele Asistenței Sociale 2013!

C u

ÎN ACEST NUMĂR:

Cuvânt introductiv (Directorul

Departamentului de Asistență Socială din

Universitatea de Vest )

Mesajul președintelui Colegiului Național

al Asistenților Sociali din România

(C.N.A.S.R. România)

Interviu cu Lucian Polexe, președintele

Asociației Asistenților Sociali din Banat

(AASBanat)

IN MEMORIAM - LADISLAU TÁCSI

Consemnări din Asistența Socială

Reșițeană

Un proiect îndrăzneț al asistenței sociale

arădene — Centrul pilot pentru Demența

Alzheimer

Serviciile guvernamentale de Asistență

Socială din Lugoj

Fundația Bethany prin proiectul “Progres

Rur@l”

CLAP-CONVICTS LIBERTY AID PRO-

JECT - UN NOU PROIECT EUROPEAN

CARE SE IMPLEMENTEAZĂ LA PENI-

TENCIARUL TIMIȘOARA

Asociația Centrul Regional de Integrare

Socială și Dezvoltare Umană Areopagus

Oportunități de a publica în străinătate

prin colecția Asistența Socială Aplicată

A patra conferinta SPECTO - Perspective

psiho-sociale în tratamentul quasi-

coercitiv al infractorilor

Centrul de cercetare a interacțiunii Copil-

Părinte (CICOP)

Viața asistenților sociali români dincolo

de granițele țării (interviuri cu absolvenții

departamentului de asistență socială

care activează în servicii sociale din

Canada, Marea Britanie și Germania) 123

Adelina Fathi

Laurențiu Săsărean

Ramona Cherecheș

Gabriela Ivan

Dan Brătuianu

Monica Hertz

Florin Popescu

www.cnasr.ro www.aasbanat.ro www.socio.uvt/as pagina | 1

Doru Buzducea


Cosmin Goian

http://www.socio.uvt.ro/as/

http://www.socio.uvt.ro/as/

mailto:[email protected]

Interviu cu Lucian Polexe, președintele Asociației

Asistenților Sociali din Banat (AASBanat)

De unde a pornit ideea înfiinţării Asociaţiei Asistenţilor Sociali din

Banat?

În perioada 1995-1996, între studenţii din primele două generaţii ale

Catedrei de Asistenţă Socială a apărut prima idee pentru constituirea

unei asociații profesionale a asistenților sociali, idee care în anul 2000

s-a concretizat, de către 23 practicieni consacraţi, în Asociaţia

Asistenţilor Sociali din Banat. În perioada menţionată, motivul creării

asociaţiei profesionale era necesitatea legiferării statutului asistentului

social şi în special delimitarea dreptului de practică DOAR pentru

absolvenţii cu studii superioare.

Care sunt activităţile/proiectele principale ale asociaţiei?

Activităţile principale ale AASBanat sunt acţiuni de lobby pentru

îmbunătăţirea legislaţiei în asistenţă socială (ex. Legea Asistenţei

Sociale - 292/2011, Legea privind subvenţionarea serviciilor sociale),

promovarea profesiei de asistent social (ex. Organizarea anuală a Zilei

Internaţionale a Asistenţei Sociale), menţinerea şi dezvoltarea reţelei

asistenţilor sociali (ex. grupurile de discuţii online), reprezentare la

nivel internaţional şi informarea asistenţilor sociali cu privire la

evenimente pentru dezvoltarea profesională.

Cine sunt membrii AASBanat şi cine se poate înscrie?

Membrii AASBanat sunt asistenţi sociali practicieni sau în formare, cu

studii superioare. Condiţia principală pentru înscriere este absolvirea

unui program de studii superioare în asistenţă socială. O altă condiţie

este plata cotizaţiei pe 12 luni, ceea ce reprezintă 24 lei.

Se evidenţiază diferenţe între ceea ce a fost la început şi ceea ce

este azi AASBanat?

Primii ani de existenţă ai asociaţiei s-au concentrat pe adoptarea legislaţiei cu privire la statutul asistentului social şi legea asistenței sociale. Pentru aceste deziderate am colaborat cu alte asociaţii profesionale ale asistenţilor sociali din ţară (ex. ASSOC Baia Mare, As. As. Soc. Profesionişti - ProSocial Cluj etc.). Un sprijin consistent am primit în acea perioadă de la World Learning şi UNICEF. Rezultatele muncii de atunci sunt Legea privind Statutul Asistentului Social, respectiv Colegiul Naţional al Asistenţilor Sociali. Ulterior, AASBanat s-a concentrat pe dezvoltarea serviciilor sociale, îmbunătăţirea practicilor în domeniu, promovarea activităţii asistenţilor sociali. Din rezultatele asociaţiei menţionez: organizarea a 12-14 cursuri pentru asistenţii sociali şi lucrătorii sociali din mediul rural, organizarea a șapte ediţii ale Conferinţei „Asistenţa socială în judeţul Timiş”, realizarea a patru numere ale buletinului informativ „Asistenţa socială în judeţul Timiş” (care în viitorul apropiat va fi continuat de către Structura judeţeană a CNASR din judeţ), realizarea Centrului de Resurse în Asistenţă Socială (www.cereas.ro), idee preluată şi continuată de CNASR (www.cereas.info), facilitarea accesului la evenimente pentru dezvoltare profesională (ex. acordare de burse pentru studenţi), organizarea a două conferinţe naţionale şi

organizarea unei şcoli internaţionale de vară pentru asistenţii sociali din România, Germania, Austria.

Ce schimbări pozitive a adus AASBanat în viaţa profesională a

asistenţilor sociali?

Din punctul nostru de vedere, AASBanat a adus schimbări pozitive în

cariera unor asistenţi sociali. Însă cei mai în măsură să răspundă sunt

colegii noștri, care au participat la evenimentele şi acţiunile asociaţiei.

Ce proiecte gândiţi în viitorul apropiat pentru AASBanat?

În prezent lucrăm la mai multe proiecte, care se vor materializa în

viitorul apropiat. Căutăm colaboratori şi susţinere pentru realizarea lor.

Știu că aţi creat un spaţiu de comunicare între membrii asociaţiei.

Cum funcţionează și cât de eficient s-a dovedit până în prezent?

Mijlocul principal de comunicare între membrii asociaţiei şi nu numai,

este grupul virtual de discuții - aasbanat, care are peste 200 de

membrii din ţară şi străinătate. Orice asistent social se poate înscrie

prin transmiterea unui e-mail la adresa aasbanat-

[email protected].

Unde se pot afla mai multe informaţii despre AASBanat ?

Pe site-ul www.aasbanat.ro se pot afla mai multe informaţii despre

activităţile şi istoria asociaţiei.

Puteţi transmite un mesaj asistenţilor sociali din Banat cu ocazia

Zilei Mondiale a Asistenţilor Sociali ?

Fiecare din noi, asistenţii sociali, avem o viaţă profesională care ne

consumă. Fiecare dintre noi a avut perioade de „burn-out” (epuizare

profesională). Evenimentul ZMAS este o ocazie pentru celebrarea

alături de alți colegi a rezultatelor pozitive ale eforturilor noastre şi

pentru a ne reaminti că avem în jurul nostru colegi cărora le pasă de

noi. Suportul lor este important pentru viitorul nostru profesional

indiferent de angajator, oraşul sau ţara în care lucrăm. Participaţi la

evenimente profesionale în ţară şi mai ales străinătate! De ce?

Investiția în tine, în asistența socială este o investiție în bunăstarea

actuală și viitoare a societății noastre!

A consemnat Loredana Marcela Trancă



Lucian Polexe


http://www.cereas.ro/

http://www.cereas.info/

mailto:[email protected]

IN MEMORIAM - LADISLAU TÁCSI

11.11.1935 - 28.09.2005

Profesorul Ladislau Tácsi este unul dintre oamenii care au adus un

aport inestimabil pentru dezvoltarea sistemului de asistenţă socială din

Timişoara, implicându-se cu devotament şi deschidere în întreaga

paletă a problemelor sociale

existente la nivel local.

În 1995 a semnat, în calitate

de inspector şef în cadrul

Inspectoratului Judeţean

pentru Persoane cu Handicap

Timiş convenţia prin care s-a

înfiinţat primul centru de zi

pentru adulţi cu dizabilităţi

intelectuale la Timişoara –

„Centrul de recuperare şi integrare socio-profesională a persoanelor

cu handicap”. Apoi a susţinut demersurile Fundaţiei „Pentru Voi” pe

lângă Secretariatul de Stat pentru Persoane cu Handicap şi Primăria

Timişoara, pentru obţinerea finanţării acestui serviciu unic în ţară. A

fost un consultant şi un prieten de nădejde în dezvoltarea tuturor

serviciilor Fundaţiei „Pentru Voi” din următorii ani.

Citez din necrologul domnului Prof. univ. dr. Viorel Prelici.

―A fost un cadru didactic cu o valoare deosebită. Experienţa

profesională pe care a avut-o, formaţia ştiinţifică şi calităţile

umane le-a pus în slujba dezvoltării Catedrei de Asistenţă Socială

- in calitate de cadru asociat – cu o generozitate care nu va fi

uitată de fiecare dintre cei care s-au format sub îndrumarea sa ori

i-au fost colegi şi colaboratori. Prin tot ce s-a străduit şi reuşit să

facă şi-a afirmat personalitatea şi nobleţea sufletească, militând

neobosit împotriva marginalizării sociale şi pentru drepturile

categoriilor dezavantajate, în special a celor cu dizabilităţi. Bun

coleg, cu mult tact, delicat şi plin de bunăvoinţă, va rămâne

neuitat in sufletele noastre.‖

Domnul Ladislau Tácsi a absolvit Facultatea de Istorie-Filologie din

cadrul Universităţii Babeş–Bolyai din Cluj-Napoca, apoi Secţia

Pedagogie-Psihologie în 1957, cu diplomă de merit.

Pe plan profesional, în anii 1957-1963 a fost profesor şi director de

Şcoală la Jimbolia şi inspector de raion Timişoara, în anii 1963–1970 a

fost cercetător ştiinţific la Institutul de Ştiinţe Pedagogice Bucureşti,

Filiala Timişoara, în anii 1970-1990 inspector şcolar, director la Casa

Corpului Didactic a judeţului Timiş. În 1991-1998 a fost inspector şef la

Inspectoratul de Stat Teritorial pentru persoane cu Handicap, Timiş.

După pensionarea din 1998 a devenit profesor asociat la Catedra de

Asistenţă Socială a Universităţii de Vest din Timişoara desfăşurându-şi

activitatea de ghidare în viaţă de asistent social a studenţilor, până în

anul 2005.

A avut o foarte bogată activitate ştiinţifică, fiind coautor la trei lucrări de

pedagogie, a publicat peste 300 de

articole de specialitate scrise în limba

română, germană, maghiară, apărute

în traducere şi în franceză şi daneză.

A publicat un volum privind „Istoria

şcolilor pedagogice în limba

maghiară din ţară”.

În ce priveşte activitatea socială a

fost preşedinte a Asociaţiei de

prietenie România-Danemarca,

conducător de proiecte, pe urmă

preşedinte al Asociaţiei „Hilfe für

Kinder”, membru al Consiliului

Director din cadrul Societăţii Române

„Speranţa”, a fost membru al Consiliului Director al Fundaţiei „Pentru

Voi“.

A primit un număr mare de diplome şi discincţii, dintre care cele mai

importante ar fi premiul I pentru Creativitate şi eficienţă în instrucţie

oferit de Ministerul Educaţiei şi Invăţământului (1989), Diplomă de

onoare pentru întreaga activitate desfăşurată oferit de “Hilfe für

Kinder“ (2001), “Diplomă de excelenţă pentru întreaga activitate

didactică şi rezultatele deosebite obţinute de a lungul carierei” oferit de

Inspectoratul Şcolar Judeţean (2002).

Centrul de zi „Ladislau Tácsi‖ pentru adulţi cu dizabilităţi

intelectuale şi comportament provocator

În anul 2007 Fundaţia „Pentru Voi” inaugurează primul centru de zi din

România pentru adulţi cu dizabilităţi intelectuale severe şi

comportament provocator. Acest centru poartă numele domnului prof.

„Ladislau Tácsi”, în semn de mulţumire şi respect faţă de aportul adus

la dezvoltarea serviciilor sociale ale Fundaţiei „Pentru Voi”.

Centrul de zi „Ladislau Tácsi” este frecventat în prezent de 45 de

persoane cu dizabilităţi intelectuale severe şi asociate. Are 4 grupe de

activităţi, diferentiate pe culori: galbena, verde, portocalie si albastra.

Activităţile desfăşurate în cadrul centrului sunt menite sa dezvolte

autonomia personala a beneficiarilor pâna la nivelul maxim posibil, sa

sprijine participarea acestora la viata comunitatii si totodata sa le ofere

ocazia de a se recrea si de a îsi petrece timpul în compania altor tineri.

Activităţile lucrative - gradinarit, menaj, sortarea pungilor de plastic le

ofera oportunitatea de a fi utili. Faptul ca prin aceste activităţi li se redă



Ladislau Tácsi

Ladislau Tácsi


Consemnări din Asistența Socială Reșițeană

Noi, asistenţii sociali membri CNASR, Sucursala CARAŞ- SEVERIN,

profesorii şi studenţii Specializării Asistenţă Socială din

Universitatea ,,Eftimie Murgu” din Reşiţa suntem onoraţi să vă

transmitem gândurile noastre de bine şi vă prezentăm succint

principalele proiecte şi evenimente derulate de universitatea noastră în

parteneriat cu instituţiile publice locale, ONG-uri, sponsori şi alţi actori

sociali.

În perioada 2012-2013, la Universitatea ,,Eftimie Murgu” din Reşiţa

s-au continuat activităţile curente, precum şi activităţile de orientare în

carieră a studenţilor şi absolvenţilor AS, de consiliere educaţională şi

profesională, ş i s-au

organizat şi o serie de alte

activităţi.

19.02.2013 - Susţinerea

workshopului ,,CAFENEA

DE JOBURI”. Tema întâlnirii:

Importanţa voluntariatului la

angajare. Unde mă pot

angaja acum?

02.02.2013 - Organizarea evenimentului anual din asistenţa

socială reşiţeană ,,JOB OPPORTUNITIES IN EUROPE”.

24.11.2012 Organizarea evenimentului ,,PROMOVARE SI

RECRUTARE VOLUNTARI SUFLET PENTRU SUFLET”

Organizarea ses iun i lor de

teambuilding pentru Studenţii

de la Managementul Serviciilor

de Asistenţă Socială la Văliug

(20.10.2012) şi a traininguri-urilor de dezvoltare personală şi scriere

de proiecte în contextul Tineret în Acţiune în 08.05.2012.

A consemnat Lavinia Popp

Un proiect îndrăzneț al asistenței sociale arădene

— Centrul pilot pentru Demența Alzheimer

Peisajul “asistenţei sociale” arădene se prezintă promiţător prin prisma

paletei serviciilor sociale existente. Aradul se poate astfel mândri cu

centrele de zi, existente la nivelul fiecărui cartier (în număr de 8),

destinate copiilor şi persoanelor vârstnice, care aduc un plus de

calitate vieţii beneficiarilor acestora.

Pe lângă acestea, politica de externalizare/concesionare a unor ser-

vicii către/de către organismele private acreditate (OPA), a permis

creşterea calităţii serviciilor oferite. Acest lucru s-a datorat resurselor

financiare, umane şi de logistică, mai mari din partea partenerului pri-

vat. Segmentul ONG-urilor arădene, autorizate şi licenţiate ca furnizori

de servicii sociale, se remarcă în mod fundamental într-o monografiere

a “hărţii” serviciilor sociale din judeţul şi municipiul Arad.

Dacă anii 90, au însemnat începutul instituţional (de stat) pentru ma-

joritatea serviciilor/direcţiilor de protecţie socială, acum segmentul pri-

vat a atins un nivel de specializare atât de înalt astfel încât, el reprez-

intă un veritabil partener, un furnizor de servicii sociale pentru institu-

ţiile statului.

Motivaţi puternic pentru schimbare, progres şi reformă în ceea ce este

îngreunat puternic de rigori legislative nefuncţionale, Ong-urile arăd-

ene acreditate, care activează ca furnizori de servicii sociale, într-un

procent reprezentativ (peste 50% membrii constituenţi) au pus bazele

a două FEDERAŢII la nivel naţional. “Federaţia PLUS” şi “România

fără orfani”, reprezintă dovada vie că se doreşte şi se poate reforma

un sistem tradiţional, datorat în cea mai mare măsură unei legislaţii

încă neadaptate “interesului superior al beneficiarilor, copii sau adulţi,



Workshop

Training-uri de dezvoltare personală


Acest centru şi-a propus pe lângă componenta de cercetare şi

tratament, menţinerea legăturii cu familia, agrenarea centrului în

comunitatea locală, activităţi specifice centrelor de zi şi rezidenţiale,

aşadar activităţi specifice de asistenţă socială.

Scopul prezentării acestei idei de proiect, rezidă din dorinţa de a pune

bazele unei intervenţii mai bine conturate în cazul asistenţei sociale în

domeniul psihiatric. Mobilul unui asemenea deziderat derivă din carac-

terul instituţional, limitativ, al pacientului din spitalele de psihiatrie, care

să nu uităm, înainte de a deveni pacient „instituţionalizat/ spitalizat”

avea, o viaţă socială, o proprie percepţie a realităţii înconjurătoare, pe

care acum şi-o „imaginează” prin perspectiva realităţii medicale. Im-

portanţa acestei probleme ar trebui să fie subliniată şi de faptul că,

spre deosebire de marea majoritate a bolilor somatice, prezenţa unei

boli psihice la individ reprezintă o sursă de alterare a stării de echilibru

a microgrupului social, prin care întelegem: familia, vecinătate, sfera

profesională. Asistentul social trebuie să intervină în acest proces de

ajutorare a persoanelor cu demenţă Alzheimer, oferind servicii de spe-

cialitate, dar nu în ultimul rând trebuie să fie promotorul unor schimbări

în planul mentalităţi cetăţenilor.

Pornind de la această idee de proiect a luat naştere o cercetare, la

nivelul judeţelor Arad, Timiş şi Hunedoara, care s-a materializat printr-

o lucrare a unui asistent social arădean, Morcan Oana, “ALZHEIMER:

bolnav, familie, societate - intervenţie asistenţială”, Editura Prouniver-

sitaria, Bucureşti, 2012. Orice ar spune autoarea nu ar putea să vă

stârnească interes în a o parcurge, precum rezultă din aprecierile

făcute de doi profesori universitari din domeniul asistenţei sociale:

fragment..[ Fără îndoială, ne aflăm în faţa primei lucrări de amploare

din România referitor la asistenţa socială în cazul demenţei Alzheimer.

Este o contribuţie meritorie, cu rol de avanpost care, în acelaşi timp

umple deja un gol în literatura consacrată asitenţei sociale gerontologi-

ce Prof.univ.dr.Prelici Viorel ] [Tema identificată, asumată și preluată

în studiu, este nu numai nouă, în câmpul studiilor și cercetărilor

psihosociale și asistențiale din România, ci, mai ales, necesară pentru

fundamentarea teoretică și metodologică a politicilor și serviciilor

sociale destinate unei categorii sociale vulnerabile, în creștere.. Mi-ar

plăcea să cred că lucrarea de față ar putea deveni piatră de temelie a

dezvoltării unui nou domeniu al educației și practicii asistenței sociale.

Conf.univ.dr.Gal Denizia]. (ALZHEIMER: bolnav, familie, societate -

intervenţie asistenţială”(2012) Editura Prouniversitaria, Bucureşti

(prefaţă, pp.6-11)

Cartea vine ca răspuns la faptul că, in Romania nu s-au efectuat studii

privind persoanele cu dementă Alzheimer, familia şi apărtinatorii

acestora, decat din punct de vedere al interventiei de tip medical si

psihiatric, astfel ca asistenţa socială trebuie să se impună într-un

sector relativ nou, însă care va cunoaste o ascensiune foarte rapidă.

Problematica investigată se doreste a fi de largă deschidere si

interdisciplinaritate, însă ideea de bază vizează oportunitatea

fundamentării teoretice a practicilor asistențiale gerontologice pe teorii

moderne, optând pentru modelele holistic, ecosistemic și ecologic.

Cartea oferă totodată oportunitatea cunoasterii unor modele europene

și americane de bune practici precum și a unor rețele europene de

studiu și susținere a cauzei persoanelor cu demență. Pe langă

valoarea documentară, aceasta ilustrează și nevoia inserării Romaniei

in contextul mai larg, european și internațional, al preocuparilor legate

de problematica persoanelor vârstnice cu demență. Pornind de la

premisa unui nivel mai mare al solicitărilor, duse până în depresie la

aparținători, includerea persoanelor cu demență de tip Alzheimer în

programe specializate: de la îngrijire la domiciliu, până la centre de zi,

sau centre respite, va permite degrevarea familiilor de o serie de

sarcini de îngrijire, și o creștere a calității vieții și pentru aceștia.

Impactul cercetării se va releva în dezvoltarea și implementarea unui

program intensiv de mentorat în cadrul „Centrului de cercetare şi

tratament al demenței Alzheimer, Socodor”, din județul Arad, pentru

personalul existent, care are expertiză în înţelegerea

comportamentului rezidenţilor pentru a dezvolta abordări eficiente în




Serviciile guvernamentale de asistență socială din

Lugoj

Asistenţa socială, componentă a sistemului naţional de protecţie

socială, reprezintă ansamblul de instituţii şi măsuri prin care statul,

comunitatea locală şi societatea civilă intervin pentru prevenirea,

limitarea sau înlăturarea efectelor temporare sau permanente ale unor

situaţii care pot genera marginalizarea sau excluziunea socială a

persoanei, familiei, grupurilor sau

comunităţilor.

Asistenţa socială cuprinde

prestaţiile şi serviciile sociale

acordate în vederea dezvoltării

capacităţilor individuale sau

colective pentru asigurarea

nevoilor sociale, creşterea calităţii

vieţii şi promovarea unei societăţii

incluzive şi coezive.

Din anul 2000 s-a trecut la

elaborarea unei legi-cadru a

asistenţei sociale, act normativ ce a fost definitivat prin adoptarea Legii

nr. 705/2001 privind Sistemul Naţional de Asistenţă Socială. Astfel, s-

au constituit la nivelul consiliilor judeţene şi locale servicii publice de

asistenţă socială integrate care să acopere toate tipurile de nevoi

sociale, conform H.G. nr. 90/2003 pentru aprobarea Regulamentului

cadru de organizare şi funcţionare a serviciului public de asistenţă

socială.

Serviciile de asistenţă socială la nivel de Lugoj nu sunt destinate

numai celor săraci şi cei care au un standard satisfăcător de viaţă, pot

avea de înfruntat situaţii de dificultate pe care nu le pot soluţiona cu

mijloacele şi capacităţile disponibile.

Nevoile sociale existente au dus la promovarea unor servicii sociale

diversificate de interes local adresându-se persoanelor care, datorită

unor motive de natură economică, fizică, psihică sau socială, nu au

posibilitatea să își asigure nevoile sociale, să își dezvolte propriile

capacități și competențe pentru integrare socială.

Scopul acestor servicii îl reprezintă îmbunătățirea calității persoanelor

și prevenirea instituționalizării acestora prin dezvoltarea serviciilor

alternative.

Prioritățiile Direcției de Asistență Socială Comunitară din Lugoj:

Identificarea și înregistrarea segmentului de populație care face

obiectul activitățiilor de asistență socială.

Diagnoza clară a problemelor psihosociale cu care persoanele

vulnerabile sau grupurile se pot confrunta la un moment dat.

Identificarea surselor de finanțare a programelor de asistență

socială.

Stabilirea drepturilor și modalităților concrete de acces la serviciile

specializate de asistență socială a potențialilor beneficiari.

Dezvoltarea de parteneriate în vederea mobilizării mai eficiente a

resurselor.

Stabilirea și respectarea drepturilor din perspctiva benficiarilor:

asistența socială focalizată pe tipuri/ categorii de beneficiari;

respectarea demnității și integrității personale a beneficiarului;

păstrarea confidențialității.

Scopul serviciilor pentru persoane vârstnice la nivel de Municipiul

Lugoj îl reprezintă îmbunătățirea calității vieții persoanelor vârstnice și

prevenirea instituționalizării acestora prin dezvoltarea serviciilor

alternative.

Combaterea riscului de excluziune socială a persoanelor vârstnice și

creșterea calității vieții acestora se realizează prin facilitarea accesului

persoanelor vârstnice la ajutoare financiare, materiale și medicale

acordate pentru situații punctuale conform legislației de acordare a

prestațiilor sociale ( căldură, gaz, etc) și conform regulamentelor

O.N.G.urilor care răspund anumitor nevoi specifice.

Serviciile sociale la nivel de comunitate sunt prestate de profesioniști

în asistență socială și instituțiile subordonate Consiliului Local Lugoj

sunt modele de bună practică pentru alte comunități.

Diversificarea serviciilor sociale sunt dezvoltate prin întărirea

colaborării asistentului social cu medicul de familie al beneficiarului

aflat în evidență, atunci când starea de sănătate este precară, prin

facilitarea accesului persoanelor vârstnice din Lugoj la serviciile

sociale și medicale.

Personalul specializat al Direcției de Asistență Socială și Comunitară

Lugoj din subordinea Consiliului Local Lugoj, urmăreşte promovarea

calităţii vieţii persoanelor vârstnice, prin servicii sociale de îngrijire la

domiciliu, existând în acest sens parteneriate de colaborare cu

Direcţia de Sănătate Publică, cu Spitalul Municipal Lugoj, cu Poliţia de

proximitate a municipiului Lugoj, urmărind identificarea cazurilor

sociale, monitorizarea serviciilor şi acordarea acestora.

Programul de măsuri privind asistența socială a vârstnicilor este un

produs alcătuit din patru etape care se desfășoară în același timp,

complementar și integrat: prevenirea instituționalizării, restructurarea

instituțională, dezvoltarea sistemului alternativ de asistență socială și

dezinstituționalizarea.




Fundația Bethany prin proiectul

“Progres Rur@l”

În prezent Fundaţia Serviciilor Sociale Bethany împreună cu Unitatea

Administrativ Teritorială Săcălaz implementeaza Proiectul Progres

Rur@l – Acţiuni de promovare a sustenabilităţii în mediul rural prin

dezvoltarea resurselor umane şi ocuparea forţei de muncă, proiect

cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional

Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, Axa prioritară 5 -

„Promovarea măsurilor active de ocupare”, Domeniul Major de

Intervenţie 5.2. – “Promovarea sustenabilităţii pe termen lung a

zonelor rurale în ceea ce priveşte dezvoltarea resurselor umane şi

ocuparea forţei de muncă”. Valoarea totală a proiectului este de

2.094.652,00 lei, din care valoarea contribuţiei FSE este de

1.634.492,86 lei, valoarea contribuţiei de la bugetul naţional este de

267.407,14 lei, iar contribuţia proprie a beneficiarului de grant este de

44.000,00 lei.

Acest proiect se desfăşoară în zonele rurale din judeţul Timiş, în

special în comuna Săcălaz şi satele aparţinătoare. Perioada de

implementare a proiectului este de 2 ani, începand cu1 Decembrie

2011 până la 30 Noiembrie 2013.

Beneficiarii proiectului sunt persoane ocupate în agricultura de sub-

zistenţă, în special din comuna Săcălaz şi satele aparţinătoare, pre-

cum şi manageri din mediul rural.

Prin serviciile gratuite oferite, proiectul răspunde atât nevoilor

comunităţilor rurale cât şi locuitorilor acestora. Încă de la înregistrarea

în cadrul proiectului beneficiarul este sprijinit în demersul său de a-şi

identifica un loc de muncă, şi ce este mai important beneficiarii sunt

ajutaţi în a-şi menţine locul de muncă identificat.

Pe lângă identificarea unui loc de muncă şi sprijin în menţinerea

acestuia, în cadrul proiectului beneficiarilor li se mai oferă servicii ca:

identificarea nevoilor prin evaluarea psihologică, cursuri de formare

profesională, cursuri de formare competente informatice, sesiuni de

job-club unde sunt sprijiniţi în conceperea unui CV, a unei scrisori de

intenţie, sunt ajutaţi în căutarea unui loc de munca pe site-urile de

profil, etc.

Uneori legătura dintre locuitor şi comunitatea din care face parte este

foarte strânsă în dezvoltarea independenţei faţă de sistemul social de

stat. De aceea, proiectul încearcă să abordeze nevoile comunităţii şi la

nivel macroeconomic, prin asistenţa acordată managerilor, precum şi

prin cursurile de antreprenoriat oferite. Daca ajuţi comunitatea să se

dezvolte, să creeze locuri de muncă, ajuţi şi beneficiarul să-şi identifice

un loc de muncă şi astfel acesta devine independent faţă de sistemul

social de stat (şomaj, ajutor social, etc).

Deşi, drumul este anevoios în ceea ce priveşte implementarea

proiectului datorită neîncrederii oamenilor şi suspiciunii lor faţă de

ceea ce li se oferă, conştientizând cu mare greutate că aceste servicii

acordate prin proiect reprezintă un pas important în formarea lor

profesională, am reuşit până în prezent să obţinem următoarele

rezultate: 397 de persoane sunt înregistrate în baza de date a

proiectului, 84 de persoane au participat la sesiunile de job-club, 21 de

beneficiari au fost asistaţi în acesarea de microcredite, 31 de

beneficiari au participat la cursurile de antreprenoriat,110 persoane au

fost consiliate şi mediate în identificarea unui loc de muncă, 13

persoane au accesat un loc de muncă, 6 beneficiari au făcut

demersuri pentru deschiderea unei afaceri,etc.

Pentru a veni in sprijinul potentialilor beneficiari, proiectul a desfăşurat

şi campanii de informare şi conştientizare, campanii în şcoli privind

oportunităţile de angajare, campanii de mediu, campanii de

promovarea a unui mod de viata sanatos si crestere a constientizarii




CLAP-CONVICTS LIBERTY AID PROJECT - UN NOU

PROIECT EUROPEAN CARE SE IMPLEMENTEAZĂ

LA PENITENCIARUL TIMIȘOARA

În Penitenciarul Timișoara se implementează proiectul european

Convicts Liberty Aid Project, proiect finanțat de Comisia Europeană

prin Lifelong Learning Programme-Grundtvig-GMP.

În prezent parteneriatul dezvoltat în cadrul proiectului este compus

din: Centrul pentru Promovarea Învățării permanente Timișoara-

România care este și coordonatorul parteneriatului, Eurosuccess

Consulting LTD-Cipru, Penitenciarul Timișoara-România, Action

Synergy S.A.-Grecia, Asociația europeană a educatorilor din

penitenciare-sucursala Malta-Malta, Centrul de Reeducare Buziaș-

România, Arid Lacjum-Polonia și Penitenciarul din Sopronkohida-

Ungaria.

Scopul proiectului este îmbunătățirea activităților de reintegrare

socială a deținuților prin munca desfășurată de asistenții sociali și

educatorii din penitenciare.

Îmbunătățirea se va produce prin implicarea directă a asistenților

sociali și educatorilor din penitenciar în dezvoltarea unor instrumente

destinate propriilor nevoi și aplicarea instrumentelor dezvoltate în

cadrul proiectului pentru a-i ajuta pe deținuți.

Obiectivele proiectului sunt:

Dezvoltarea unor soluții privind reintegrarea socială a deținuților

pornind de la identificarea nevoilor angajaților și a deținuților din

această arie;

Aplicarea acestor soluții identificate în cel puțin 10 penitenciare din

cele 6 țări partenere; prin implicarea a cel puțin 50 lucrători din

penitenciare în dezvoltarea unei metode noi și a unui pachet de

instrumente de lucru;

Utilizarea noii metode și a instrumentelor în minim 10 penitenciare

la cel puțin 1000 de deținuți și dezvoltarea cu sprijinul lor a unui

ghid pentru reintegrare socială;

Punerea la dispoziție a noii metode și a instrumentelor de lucru în

format tipărit și electronic, pe website și în cadrul comunității

virtuale de practică;

Dezvoltarea de alternative de învățare pentru reintegrare socială.

Până în prezent în cadrul proiectului s-a realizat o cercetare care a

scos la iveală nevoile asistenților sociali și ale educatorilor care

lucrează în sistemul penitenciar din cele șase țări partenere, studiu

care reliefează pe de o parte asemănările, dar și deosebirile ce survin

în munca de reintegrare socială din diverse penitenciare.

Pornind de la nevoile comune identificate în cadrul parteneriatului a

fost alcătuit un manual TOOLKIT care oferă o metodă nouă și

instrumente de lucru utile asistenților sociali și educatorilor din

penitenciare.

În etapa următoare, utilizând acest manual de instrumente, asistenții

sociali și educatorii din penitenciarele din țările partenere împreună cu

deținuții vor construi un ghid de reintegrare socială a deținuților -

MyComPASS.

Prin acest proiect considerăm că se va face un pas înainte în

dezvoltarea profesională pe de o parte a asistenților sociali și

educatorilor care lucrează în penitenciare iar pe de altă parte se oferă

sprijin deținuților care se pregătesc de liberare.

Pentru informații suplimentare vă recomandăm să vizitați site-ul http://

clap-project.eu/ro/.

Au consemnat Delia Borza și Cristina Busuioc




http://clap-project.eu/ro/

http://clap-project.eu/ro/

Asociația Centrul Regional de Integrare Socială și

Dezvoltare Umană Areopagus

În cadrul Asociaţiei CRIS-DU Areopagus sunt acreditate două servicii

sociale: Centru de zi pentru copii din familii în dificultate şi Centru de

informare şi consiliere pentru persoane seropozitive în situaţii de

dificultate.

Centru de zi pentru copii din familii în dificultate

Prin intermediul centrului de zi Asociaţia CRIS-DU Areopagus doreşte

să vină în întâmpinarea copiiilor care provin din medii defavorizate

social, copiii cu dizabilităţi, copii cu risc de abandon şcolar şi copii din

familii în dificultate. În momentul de faţă sunt în derulare două

proiecte: Proiectul Speranţă pentru lumea mea – proiect finanţat de

DB Schenker Romania şi Proiectul Împreună pentru semeni – proiect

susţinut din donaţii de bunuri alimentare şi materiale din partea unor

firme, organizaţii sau persoane fizice.

Speranţă pentru lumea mea

Îmbunătăţirea calităţii vieţii pentru copiii din familiile în dificultate prin

încurajarea dezvoltării personale a beneficiarilor, prin

responsabilizarea faţă de mediu şi prin dobândirea abilităţilor de

comunicare şi socializare cu familia şi comunitatea locală.

Obiective specifice:

- Contribuirea la ridicarea nivelului de trai al beneficiarilor prin oferirea

unui sprijin material.

- Responsabilizarea beneficiarilor (prin instruire şi activităţi practice)

faţă de problemele de mediu pe care le ridică societatea

contemporană. Însuşirea abilităţilor de comunicare şi relaţionare prin

expunerea beneficiarilor la diversitatea activităţilor oferite în cadrul

proiectului.

- Oferirea unui mediu ambiant sigur în care beneficiarii să înveţe să se

exprime liber şi să se formeze ca persoane sub supravegherea atentă

a consilierului şi a altor actori din comunitatea locală meniţi să ofere

încredere şi protecţie.

- Prevenirea abandonului şcolar şi îmbunătăţirea rezultatelor şcolare şi

a mediului înconjurător în care învaţă beneficiarii prin oferirea de

bunuri alimentare şi rechizite

Activităţi desfăşurate în cadrul proiectului:

Distribuirea lunară de bunuri (rechizite si alimente), în perioada

octombrie 2012 – iulie 2013, către beneficiari prin vizite la domiciliu.

Există şi posibilitatea ca beneficiarul însoţit de reprezentantul legal/

familie să se deplaseze la sediul asociaţiei, unde pe lângă ridicarea

bunurilor poate beneficia şi de consiliere individuală şi/sau familială.

Întâlniri lunare de educaţie ecologică şi civică, având ca teme

principale: „Prietenia cu natura” şi respectiv „Cum să călătoresc în

siguranţă” (dezbateri în grup). Alături de întâlnirile lunare se vor realiza

cu beneficiarii activităţi practice cu caracter ecologic, în apropierea

unităţilor de învăţământ.

Tematica întâlnirilor „Cum să călătoresc în siguranţă” vizează călătoria

cu mijloacele de transport şi ce fac când mă pierd pe stradă, iar

discuţiile din cadrul temei „Prietenia cu natura” sunt despre poluare şi

despre reciclare.

Iniţiativa „Un drum curat spre şcoală‖ vizează implicarea

beneficiarilor şi a familiilor acestora în acţiuni de strângere a deşeurilor

din jurul unităţilor şcolare în care beneficiarii studiază. Participanţii la

acţiune sunt: beneficiari, membri din familiile acestora, angajaţi ai

Asociaţiei CRIS-DU Areopagus, voluntari, studenţi UVT, alţi

reprezentanţi ai unor organizaţii a căror activitate vizează protejarea

mediului. La încheierea anului şcolar beneficiarii şi toţi participanţii la

acţiunea „Un drum curat spre şcoală” vor primi diplome de participare

care vor menţiona sponsorul şi partenerii proiectului.

Cursul de iniţiere în utilizarea calculatorului se desfăşoară cu

beneficiarii, săptămânal, la sediul Asociaţiei CRIS-DU Areopagus pe

parcursul anului şcolar 2012 – 2013. Diploma de absolvire a cursului

va specifica partenerii şi sponsorul proiectului.

Campanie de strângere de fonduri pentru susţinerea proiectelor

sociale

În cadrul proiectului Împreună pentru semeni s-a desfăşurat campania

de strângere de fonduri pentru proiecte sociale. Beneficiarii din proiect,

copiii şi părinţii acestora au participat la confecţionarea de ornamente

de iarnă (suport pentru lumânări, coroniţe de advent, farfurii, globuri,

etc. ), iar produsele confecţionate au fost expuse la târgul de Crăciun

care a avut loc în data de 6 Decembrie 2012. Banii donaţi sunt folosiţi

pentru a sprijini persoanele seropozitive care se află în situaţii de

dificultate.

Centru de informare şi consiliere pentru persoanele infectate cu

HIV/SIDA

Centru de informare şi consiliere pentru persoanele seropozitive aflate

in situaţii de dificultate doreşte să vină în sprijinul nevoilor actuale ale

persoanelor efectate de HIV/SIDA şi a familiilor acestora prin:

consiliere

individuală şi de grup, grup de suport pentru persoanele seropozitive;



Grup de

suport


Oportunități de a publica în străinătate prin

colecția Asistența Socială Aplicată

Universitatea de Vest din Timișoara, prin Departamentul de

Asistență Socială al Facultății de Sociologie și Psihologie, în

parteneriat cu Asociația WorldTeach, lansează Colecția de volume

ASA: Asistență Socială Aplicată coordonată de lector univ. dr.

Patricia-Luciana RUNCAN. Colecția ASA are un caracter

multidisciplinar reunind profesioniști, teoreticieni și practicieni din

domeniile științelor sociale, conexe și multidisciplinare Asistenței

Sociale, cu aplicabilitate în practica socio-economică. Scopul concret

este de a propune atât modele pragmatice și teoretice, cât și bune

practici în domeniul Asistenței Sociale Aplicate în SOCIETATEA

CONTEMPORANĂ. Colecția ASA 2013 va publica lucrări științifice

din următoarele 12 DOMENII:

1. BUNĂSTAREA COPILULUI ȘI FAMILIEI

2. ECONOMIE SOCIALĂ ȘI ANTREPRENORIAT

3. PSIHOLOGIE SOCIALĂ

4. TEOLOGIE SOCIALĂ

5. EDUCAȚIE ȘI FORMARE CONTINUĂ

6. MEDICINĂ SOCIALĂ

7. TRAFICUL DE PERSOANE

8. MIGRAȚIE, EMIGRAŢIE ȘI IMIGRAȚIE

9. IDENTITATE VIRTUALĂ ȘI RELAȚII SOCIALE

10. MANAGEMENTUL SERVICIILOR ȘI RESURSELOR UMANE

11. INTELIGENȚE MULTIPLE

12. COMUNICARE INTERPERSONALĂ

Toate lucrările vor fi evaluate și selectate de Comitetul Științific al

Colecției ASA, în vederea publicării volumelor de către editura

Cambridge Scholars Publishing, Marea Britanie sau de o altă

editură din străinătate, dacă lucrările se vor ridica la nivelul cerințelor

de calitate ale editurii. După câteva luni de la publicare, toate volumele

internaționale din Colecția ASA vor fi disponibile în cel puțin 12

biblioteci ale unor instituții de învățământ superior din Statele membre

ale Uniunii Europene sau din Statele membre ale Organizației pentru

Cooperare și Dezvoltare Economică indexate în catalogul mondial

Karlsruher Virtueller Katalog (KVK).

Detalii despre taxă, termene limită și condiții de publicare sunt

disponibile pe site-ul www.asa.uvt.ro.

Preluat de pe site-ul departamentului de Asistenta Sociala


A patra conferință SPECTO - Perspective

psiho-sociale în tratamentul quasi-coercitiv al

infractorilor

Departamentul de Asistenţă Socială al Facultății de Sociologie și

Psihologie din cadrul Universitășii de Vest din Timișoara, are

deosebita onoare de a vă invita la A PATRA CONFERINŢĂ

INTERNAŢIONALĂ: PERSPECTIVE PSIHO-SOCIALE ÎN

TRATAMENTUL QUASI-COERCITIV AL INFRACTORILOR

Controlul social și grupurile vulnerabile

SPECTO 2013

TIMIŞOARA, 24-25 aprilie 2013

Obiectivul conferinţei:

În cadrul acestei manifestări științifice ne propunem să oferim

cercetătorilor şi practicienilor din domeniu, oportunitatea de a-şi

prezenta munca şi de a-şi face cunoscute ultimele cercetări, de a

realiza un schimb intens de informaţii în beneficiul tuturor

participanţilor şi asistenţei sociale în ansamblul său.

Conferinţa este dedicată aspectelor de ordin practic, aplicativ și

metodologic în cadrul ştiinţelor socio-umane şi al practicii judiciare, din

perspectivă etică, socială şi culturală.

În acest an, una dintre secţiunile conferinţei, Lege, ordine şi grupurile

dezavantajate socio-economic, este organizată în parteneriat cu

Inspectoratul General al Poliției Române în cadrul proiectului

Promovarea conceptului de poliţie de proximitate în zonele rurale,

îndeosebi în comunităţile de romi sau alte comunităţi dezavantajate

din punct de vedere socio-economic, finanţat prin programul de

cooperare Elveţia-România.



Ștefan Popa Popas la Conferința SPECTO 2011


Centrul de cercetare a interacțiunii Copil-Părinte

(CICOP)

Director : Ana Muntean, Profesor

Status : certificat de către CNCSIS, în anul 2005

Echipa de cercetare în prezent : Există un colectiv permanent de

cercetare al CICOP şi există echipe pe termen limitat, angajate în

proiecte specifice.

CICOP editează revista Copiii de azi sunt părinţii de mâine, indexată

în două baze de date internaţionale (poate fi accesată

pe: www.tctp.cicop.ro)

CICOP face parte din două reţele internaţionale de centre de

cercetare în domeniul copilăriei şi a adolescenţei:

1. International Childhood and Youth Research Network (ICYRNet)

(http://www.icyrnet.net/).

2. Attachment Adoption Adolescence Research Network

(AAARNetwork) (http://sites.google.com/site/aaarnetwork/).

CICOP este o bază metodologică pentru studenţii masteranzi în

programul de „Prevenirea violenţei împotriva copilului, în familie

şi societate‖. Programul face parte din reţeaua europeană de

masterate în protecţia copilului (European Network of Masters on

Children’s Rights) (http://www.enmcr.net).

Colectivul permanent de cercetare:

Coordonator: Prof. Dr. Ana Muntean

Asistent proiecte cercetare: Roxana Ungureanu

Echipe pe termen limitat (în cadrul proiectelor în desfăşurare):

a) În proiectul „ Reconstrucţia Statutului femeii: de la discriminare la

dezvoltare profesională şi egalitate de şanse” (proiect promovat de

UAIC)

Responsabil proiect: Prof.dr. Ana Muntean

Experţi pe termen lung:

Prof. Dr. Anca Munteanu

Conf.dr. Venera Bucur

Conf.dr. Mihaela Tomiţă

Experţi pe termen scurt:

Roxana Ungureanu

Lector dr. Patricia Runcan

Expert burse sociale:

Corina Leşeanu

Expert financiar:

Codruța Crăculeac

b) În proiectul „Punţi intergeneraţionale în Nădrag”/PIN (proiect

promovat de către Hochschule in Munchen/Germany)

Coordonator : Prof. Dr. Juliane Sagebiel/ Germania

Responsabil: Prof. Dr. Ana Muntean

Asistent proiect: Roxana Ungureanu

Responsabil media: Agneta Nica

Responsabili locali: Prof. Monica Mărcuţ

Partener extern: Dl. Grun, director Fundaţia Caritas în Timişoara

Este implicată o grupă de 12 studenţi de la AS, nivel licenţă, an II.

c) În proiectul: Evidenţierea aspectelor culturale în

ataşamentul adolescenţilor (cercetare trans-culturală desfăşurată în:

Italia, România, Bulgaria, Iran, Coreea, Franţa, Canada)

Coordonator: Prof. Dr. Diego Sarracino, Univ. Bicocca, Milan, Italia

Responsabil în România: Prof. Dr. Ana Muntean

Asistent proiect: Roxana Ungureanu

Partener: Maria Dascălu, Univ. Babeş-Bolyai, Cluj

Sunt implicaţi în cercetare toţi studenţii masteranzi ai anului I, şi

o parte dintre studenţii anului II, de la programul: „Prevenirea

violenţei împortiva copilului în familie şi societate”.

În discuţie: iniţierea progresivă a unui program masteral comun, în

prevenirea violenţei împotriva copilului, între UVT / Dep. Asistenţă

Socială/ CICOP şi Universitatea Lausitz, din Cottbus, Germania.

Colaborarea va avea de la bun început o componentă de cercetare,

urmărită în ambele tări.

Preluat de pe site-ul departamentului de Asistenta Sociala





Voluntarii din proiectul “Punți intergeneraționale în Nădrag”

http://www.tctp.cicop.ro/

Viaţa asistenţilor sociali români dincolo de

graniţele ţării (interviuri cu absolvenții

departamentului de asistență socială care

activează în servicii sociale din Canada, Maria

Britanie și Germania)

Aceste interviuri au fost realizate în lunile Ianuarie, Februarie și Martie

de către Elena Bădescu. Răspunsurile au fost trimise prin poșta

electronică sau consemnate prin instrumente de comunicare video

(skype sau yahoo video messenger).

Repondenții sunt absolvenți din diferite promoții a secției de Asistență

Socială din cadrul Facultății de Sociologie și Psihologie de la

Universitatea de Vest din Timișoara.

Adelina Fathi

Job: Child Protection Worker - Children's

Services la Catholic Children's Aid

Society of Toronto, Canada

1. Din unghiul dumneavoastră de

vedere, cât de importantă şi de

necesară cântăriţi că este existenţa

sistemului de asistenţă socială pe

teritoriul unui stat?

Nu doar existenţa, cât eficienţa sistemului

de asistenţă socială este ceea ce este

important.

2. Realizând o scurtă incursiune asupra demersului profesional

exercitat în România şi, totodată, în Canada, care este în opinia

dumneavoastră ―reţeta‖ pentru a fi un bun asistent social?

- o bună înţelegere teoretică a modului de "funcţionare" la nivel

individual (personal), de grup (familie, etc.) şi comunitar; înţelegerea în

particular a grupurilor ţintă cu care lucrează asistentul social;

- caracteristici personale (ex. compasiune, răbdare, respect,

înţelegere, fermitate, claritate, viziune);

- deprinderi profesionale (capacitate de evaluare, planificare,

intervenţie, documentare; rezolvare de conflicte, bun organizator, etc.)

- experienţă

3. Sub auspiciile unei argumentări nuanţate, care consideraţi că

sunt cele mai pregnante deosebiri dintre sistemul de asistenţă

social românesc şi cel canadian, în care lucraţi actualmente?

Cred că există în special deosebiri - greu de identificat vreo

asemănare:

- vechime/experienţă

- resurse

- educaţia viitorilor asistenţi sociali (sistem teoretic şi practica)

- standarde şi proceduri

- modul în care sunt finanţate şi organizate diferitele servicii de

asistență socială

- perspectiva celor care lucrează în domeniu - este pregnantă grija

faţă de om în Canada şi seriozitatea cu care se adresează problemele

sociale

- se fac cercetări neîntrerupte pentru îmbunătăţirea serviciilor şi

practicilor în diferitele domenii ale asistenţei sociale, iar recomandările

se implementeaza la nivel sistemic; este un progres constant, real,

palpabil

4. Există puncte comune care să apropie câtuşi de puţin sfera

asistenţei sociale autohtone de cea canadiană , în registrul căreia

activaţi în momentul de faţă?

Cred că sunt similarităţi între motivaţia şi caracteristicile personale ale

celor care aleg această profesie, în România, Canada, sau oriunde

altundeva în lume. Similarităţi între categoriile de servicii adresate

diferitelor grupuri ţintă, dar nicidecum în modul în care aceste servicii

funcţionează (mă refer la calitatea şi eficienţa acestor servicii).

5. Ce ―ingrediente‖ cumpăniţi ca fiind primordiale în vederea

―revigorării‖ sistemului de asistenţă socială din ţara noastră?

Sincer vorbind, nu ştiu în ce stadiu se află asistenţa socială în

România în 2013, motiv pentru care nu sunt în măsura să fac vreo

sugestie pertinentă.

6. Cum este primită şi cât de valoroasă este forţa de muncă

românească pentru sistemul de asistenţă socială din canadian?

Românii sunt bine primiţi în Canada şi au o reputaţie foarte bună în

general. Emigranţii români în Canada sunt valoroşi (şi valorizaţi)

pentru seriozitatea cu care muncesc. Românii sunt văzuţi ca

dependable, reliable and hard workers, nu doar în asistenţa socială ci

în toate domeniile profesionale.

7. Ce ar trebui să vă ofere în momentul de faţă România, din

punct de vedere profesional, pentru a vă întoarce acasă?

Nu există termen de comparaţie, din păcate, între sistemul de protecţie

a copilului în care lucrez în Toronto, şi cel pe care l-am lăsat în urma

în Timisoara în 2004. Nu cred că m-ar satisface vreodată vreo ofertă

românească, după ce m-am integrat ca asistent social în Canada şi

am devenit parte din sistemul de protecţie a copilului din această ţară.

8. De pe meleagurile canadiene pe care vă aflaţi, ce le-aţi spune

viitorilor şi actualilor colegi de breaslă, precum şi celor aflaţi în

fruntea sistemului de asistenţă socială din România?



Adelina Fathi



Job: Asistent social într-o agenţie de protecţia copiluilui din Toronto

Part time: Asistent social într-o agenţie pentru probleme individuale şi

familiale.

1.Din unghiul dumneavoastră de





Dezvoltarea unui sistem de asistenţă

socială, care este capabil să adreseze

multitudinea nevoilor sociale de pe

teritoriul unui stat este esenţial. O națiune

care investeşte în dezvoltarea unui sistem

de asistenţă socială solid poate reduce

ulterior costuri la alte nivele, cum ar fi în

sănătate, psihiatrie, sistem judiciar etc.

2.Realizând o scurtă incursiune asupra demersului profesional



Motivaţie şi dorința de a ajuta, calităţi de comunicare, curiozitate în a

asculta şi a înțelege alte puncte de vedere, capacitate de a rezolva

probleme, energie şi, nu în ultimul rând, grija de sine. Îmi amintesc

astfel de sfatul unui coleg canadian, pe care l-am primit în primii ani de

muncă pe când lucram într-o agenție din suburbiile Toronteze. Sfatul

suna cam așa: "meseria pe care o faci este asemenea unei curse de

maraton, nu sprinta ca pentru 100 de metri".




Deși, nu mai sunt la curent cu sistemul actual în care se desfăşoară

activitatea de asistenţă socială în România, cred că în mare parte a

țărilor occidentale, inclusiv Canada, meseria de asistenţă socială este

mai cunoscută de către publicul larg şi totodata recunoscută de către

oficialităţi decât este în România. Aici valoarea serviciilor de asistenţă

socială, atât la nivel macro social cât şi la nivelul individului şi al

familiei este mult mai clar conştientizată de către guvern şi partidele

politice esenţiale.

Ceea ce m-a impresionat în Canada, este diversitatea punctelor de

vedere şi de studiu al asistenţei sociale în diferite universități din

Ontario, provincia în care locuiesc. Această diversitate a orientărilor

teoretice nu este predată în universități doar de dragul argumentării

teoretice, dar vine să serveasca nevoilor esenţiale a diverselor

comunități care convieţuiesc în Canada.

În unele domenii ale asistenţei sociale canadiene, cum ar fi protecția

copilului, asistentul social nu numai că are o mare putere de decizie şi

influența la nivelul familiei, dar îi este cerut, să ia decizii importante de

protecția copilului în cazul în care părinții sau familia nu este capabilă

să facă acest lucru. Această putere de decizie aduce la rândul ei o

mare responsabilitate care stă pe umerii asistentului social, dar şi o

expunere la critici aduse de către alte organisme sociale.




Principiile de bază ale asistenţei sociale, cum sunt dorinţa de a ajuta,

grija pentru om rămân universale. Asistentul social este şi aici un

agent al schimbării.



La ora actuală văd trei elemente esenţiale de care ar trebui să se ţină

cont. În primul rând, consider că asistenţii sociali au nevoie de anumite

cunoştinţe economice de bază, astfel încât să poată prezenta

argumente solide, care să convingă guvernul român că investiţia în

serviciile de asistenţă socială este o investiție profitabilă pe termen

lung.

De asemenea, cred că încurajarea gândirii critice în asistenţa socială

este un element important, care ajută la evaluarea informaţiei primite

din diversele surse de cercetare socială şi psihologică dar şi la modul

în care această informație este prezentată publicului larg.

Nu în ultimul rând, în România statutul asistentului social şi dreptul de

practică ar trebui să se diversifice. Mă refer, mai ales la serviciile de

consiliere, care din câte ştiu, la ora actuală sunt restrictive psihologiei.

În Canada sunt nenumărate agenţii de consiliere şi psihoterapie în

care lucrează atât psihologi cât şi asistenţi sociali cu studii post

universitare. Aceştia din urmă oferă acelaşi tip de servicii de consiliere

individuală, de cuplu sau de familie precum consilieri care au absolvit

programe masterale în psihologie. Aceast tip de abordare oferă nu

numai o diversificare a serviciilor de consiliere dar aceste servicii devin

mult mai acesibile unor categorii largi de populaţie.



În general majoritatea imigranţilor români din Canada sunt apreciaţi.

Toți asistenţii sociali români pe care îi cunosc au locuri de muncă

destul de bune, inclusiv posturi de conducere, în agenții de servicii

sociale serioase şi cu tradiție.




Vreau în primul rând să vă mulţumesc vouă, celor care aţi avut idea de





Ramona Cherecheș

Job: Child Protection Supervisor la

Toronto Children's Aid Society

1. Din unghiul dumneavoastră de vedere, cât de importantă şi de

necesară cântăriţi că este existenţa sistemului de asistenţă

socială pe teritoriul unui stat?

Asistența socială este esențială - a fost,

este și va rămâne unul din sistemele de

bază care ajută la construirea unei societați

sănătoase. Atâta timp cât există sărăcie,

vulnerabilitate și nevoie va exista și

asistența socială, care încearcă să aducă

echilibru într-o societate ce se confruntă cu

probleme sociale. Asistența socială a fost

dintotdeauna importanța și necesară, chiar

dacă problemele sociale au fost diferite de

cele din ziua de azi - există foarte multă evidență că asistenții sociali

(deși posibil să se fi numit altfel) au intervenit, ajutat, asistat și sprijinit

foarte mulți oameni care s-au confruntat cu diverse probleme sociale

de-a lungul timpului. Din păcate trăim într-o societate în care probleme

sociale, sărăcie, nevoie, rasism și lipsa de resurse există și probabil

vor continua să existe sub o anumită formă sau alta, făcând astfel

asistența socială o necesitate.




Din experiența proprie pot spune că baza este o bună formare

educațională - prin școală dar și prin proprie inițiativa de a citi și învăța

din carți de specialitate. Se adaugă pasiune, motivație și dedicație

pentru domeniu - pentru că indiferent de specializarea aleasă

(protecția copilului, servicii în scoală, persoane cu nevoi speciale, etc)

ca asistent social te confrunți în fiecare zi cu persoane care întâmpină

anumite nevoi și probleme; în plus, te confrunți cu diferite sisteme care

la rândul lor adaugă greutăți (sisteme la nivel de agentie, politici

sociale locale sau naționale, etc). Toate acestea fac munca de

asistent social dificilă, iar un bun echilibru îl poți menține dacă esți

motivat și dedicat profesiei alese.

În același timp cred că importante sunt trăsăturile personale și

sistemul personal de valori care nu pot decât să te facă un asistent

social și mai bun: atitudine pozitivă, empatie, comunicare bună,

respect, înțelegerea poziției sociale pe care o ai în relație cu alții și o

atitudine care te face să rămâi deschis să înveți mereu de la alții și din

propriile greșeli.

Nu în ultimul rând, pentru a fi un asistent social de succes ai nevoie de

sprijin și ajutor în agenția în care lucrezi - sprijin personal sub formă de

supervizare clinică care te ajută să progresezi continuu, și sprijin sub

formă de resurse (sub forma de politici, reguli și legislație clară,

programe clar definite și/sau resurse materiale) care sunt necesare

pentru a defașura o muncă de calitate.




În primul rând cred că cele două societăți se confruntă cu probleme

sociale diferite (deși cu siguranță împărtășesc și probleme sociale

similare). Ca atare, sistemele de asistență socială sunt construite ca

să răspundă acestor probleme sociale (de exemplu în România copiii

în case de copii a fost o problema socială esențiala și programele

sociale care s-au dezvoltat au încercat să răspundă acestor probleme;

Canada nu are această problemă, însă se confruntă cu rasism,

inegalități sociale și disparitate în accessul la resurse, încercând astfel

să dezvolte programe sociale care să răspundă acestor nevoi). O altă

diferență este probabil în cât de dezvoltate și clare sunt sistemele și

programele sociale, împreună cu legislația care le este asociată -

asistența socială existând de mult timp în Canada, agențiile sociale

care răspund nevoilor sociale au avut timp să se dezvolte, să devină

specializate, să se focuseze pe nevoi specifice și astfel să fie mai

eficiente; la fel, legislația este clară, specifică și bine coordonată cu

serviciile oferite. Pe de altă parte, în România asistența socială fiind o

profesie re-introdusă în ultimii 20 de ani, programele și serviciile

sociale sunt încă în dezvoltare, nu sunt foarte specifice și probabil

legislația încă se dezvoltă ca să răspundă și să ajute programele și

serviciile existente.

Ca rezultat, problemele sociale acute și cele mai evidente sunt cele pe

care serviciile sociale se focusează la momentul actual, spre

deosebire de sistemul dezvoltat deja din Canada care răspunde unor

multitudini de probleme sociale prin programe tot mai specializate și

creative, multi și interdisciplinare, având avantajul unui sistem bine

dezvoltat și existent de foarte mult timp.

Resursele existente - materiale, profesionale și de politici sociale -

este cred o altă deosebire între Canada și România.




Cu siguranță! În primul rând pregatirea educațională a asistentului

social în România este foarte similară cu cea din Canada - astfel

oferindu-mi avantajul de a începe munca în domeniu imediat după

echivalarea diplomei. Apoi, modul de intervenție, teoriile și practica

asistenței sociale sunt asemanatoare, diferențele fiind vizibile la nivelul



Ramona Cherecheș


de politici sociale și legislatura în care îmi desfașor activitatea. Am

lucrat în domeniul protecției copilului în România, în Canada urmând

aceeași traiectorie profesională.

Deși problemele sociale în acest domeniu sunt câteodată diferite,

există și foarte multe asemănări: familiile sunt sărace, nu au acces la

resurse și sunt dezavantajate din multe puncte de vedere (multe

similare între cele doua țări, dar și multe diferite). În plus, abuzul

copilului este la modul general similar, ambele sisteme punând un

accent mare pe prevenirea abuzului și luând măsuri în momentul când

abuzul este verificat (aceste măsuri fiind probabil diferite în funcție de

legislația existentă în cele două țări).

Dacă ar fi să mă refer la funcționarea agenției în care lucrez acum în

Canada, există similarități cu modul în care funcționa agenția în care

am lucrat în Romania - asistenții sociali sunt supervizați direct de un

supervizor care faciliteaza dezvoltarea lor profesională și în același

timp monitorizează munca de zi cu zi prin supervizare regulată și

discuții pe caz.



Sunt plecată din țară de 10 ani și nu știu extrem de sigur care este

situația asistenței sociale în România ca să mă pot exprima în

exemple concrete - luând în considerare sistemul așa cum îl cunosc

de acum 10 ani și informatiile pe care le mai primesc de la foști colegi

care profesează în țară, pot spune că esențiale sunt: politici sociale

clare, o legislație detaliată și concretă care să răspundă nevoilor

sociale și care să fie implementată corect, parteneriate cu profesioniști

și agenții din țară și străinătate care să dezvolte proiecte creative

pentru a motiva și menține nivelul de profesionalism al asistenților

sociali, și nu în ultimul rând accesarea și alocarea de resurse

materiale din țară și străinătate care să permită dezvoltarea acestor

proiecte. O altă idee importantă ar fi implicarea populației academice

în cercetare care să se focuseze pe serviciile și proiectele existente cu

scopul de a le analiza activitatea, modul de implementare și rezultatele

obținute - oferind sugestii care să reducă/elimine ceea ce nu e pozitiv

și nu răspunde nevoilor și propunând noi idei și modalităti de a

răspunde mai eficient nevoilor sociale existente.



La fel cum am spus mai sus, pregătirea educațională și profesională

din România poziționează asistenții sociali care ajung în Canada într-o

lumină foarte avantajoasă. Singura dificultate este limba engleza, pe

care dacă o stăpânești foarte bine nu ai nici un fel de probleme să

practici în domeniul asistenței sociale cu succes. Profesioniștii din

Canada (cel putin în domeniul și în agenția unde lucrez) primesc cu

mare entuziasm profesioniști din alte țări, și oferă o multitudine de

posibilități de dezvoltare profesională. Din câte știu prin discuții pe

care le am cu foști colegi de facultate care sunt în Canada, asistenții

sociali români sunt văzuți extrem de bine, lucrează cu succes în

domeniu și chiar avansează în agențiile în care lucrează.

Pot spune foarte deschis că nu am simțit nici un dezavantaj din cauza

faptului că nu am învătțat și lucrat de la bun inceput în Canada -

cunoștințele pe care le aveam, experiența din domeniu acumulată în

România și dorința de a învăța sistemul de aici sunt indicatori siguri de

succes.



Este o întrebare dificilă pentru ca nu îmi pot separa viața profesională

de cea personală - cel puțin pentru mine e nevoie de echilibru în

ambele, iar eu cred că pentru familia mea perspectivele pe care la

momentul actual le oferă Canada pe toate planurile sunt pozitive și

mai avantajoase și decât cele pe care le-aș fi putut avea în România.

Profesional am fost foarte mulțumită de traiectoria profesională pe

care am avut-o în România, și sunt recunoscătoare pentru acest lucru

- în plus, sunt tare mândră de ceea ce am facut în România și vorbesc

des și pozitiv de munca desfașurată acolo.

Pot spune că educația și activitatea profesională din România mi-au

creat baza și fundația unei cariere de succes în Canada - și îmi voi

aduce aminte de acest lucru mereu. E greu de crezut, însă acasă

acum pentru mine este aici unde este familia mea și unde mă simt

împlinită din punct de vedere profesional. Cu toate acestea mi-ar

plăcea să există vreodată posibilitatea de a mă întoarce la prima mea

casă - România - și să împărtășesc din experiență și cunoștințele

dobândite în Canada. Cine știe, poate acea zi va veni!




Pot spune că sunt norocoasă că am avut oportunitatea de a obține o

educație valoroasă care mi-a permis să mă dezvolt profesional atât în

România, cât și în Canada unde profesez de 10 ani - domeniul de

asistență socială nu e unul usor, însa e plin de satisfacții profesionale

și îti oferă o multitudine de experiențe care te impactează atât ca

profesionist, cat și ca om. Le urez succes să își îndeplineasca visul de

a ajunge asistenți sociali valoroși și mult curaj în a înfrunta dificultățile

inerente profesiei și sistemului în care lucrăm (indiferent de țara unde

ne aflăm) - oricât de mari ar fi aceste dificultăți, nimic nu se compară

cu satisfacția pe care o ai când obții rezultate pozitive în muncă și

astfel îmbunătățești situația unor persone dezavantajate.

Celor aflați în fruntea sistemului de asistență socială le pot spune că

cel mai important lucru este să colaboreze strâns cu profesioniștii de

pe teren care se confruntă cu aplicarea în practică a politicilor și




Gabriela Ivan

Job: Catholic Children's Aid Society of Toronto, Canada



socială pe teritoriul unui stat?Este crucială, reflectă modul în care

guvernul acordă considerație cetățenilor țării respective. Este o datorie

a guvernului, o responsabilitate. Asistența socială a tuturor

persoanelor dezavantajate ( copii, bătrâni, șomeri etc) este esențială

pentru reducerea inechităților sociale. În ceea ce privește protecția

copiilor ei sunt „pilonii societății viitoare”.




Personal nu cred că există o „rețetă”. Clinical skills împreună cu

experiența sunt un punct tare. De asemenea, este important a fi

infomat la zi, a urma traininguri de pregătire care să te facă un mai

bun profesionist, a fi mereu receptiv la feedback și la a accepta că nu

ești perfect și tot timpul există loc de perfecționare.

Aș mai adăuga, oportunități pentru training, un bun supervisor cu

clinical skills, o echipă în care opinia fiecăruia este ascultată și

respectată în ciuda diferențelor.




În ceea ce privește sistemul de protecție al copilului (singurul pe care îl

cunosc în profunzime) există aspecte pozitive și negative. Dacă

considerăm istoricul celor doua sisteme , România a făcut progrese

majore într-o scurtă perioadă de timp. Modul în care funcționează un

sistem este legat de resursele financiare în primul rînd pentru că în

funcție de ele se investește în servicii.




Sistemele de protecție a copilului în Canada și România sunt

asemănătoare după principul care funcționează, abordarea e diferită

în ceea ce privește obiectul intervenție. În România este centrată pe

familie în timp ce în Canada este centrată pe copil.



Resursele și schimarea mentalității, ascultarea tuturor punctelor de

vedere, lucrul în echipă.


românească pentru sistemul de asistenţă socială din Canada?

Este bine primită și apreciată.



Oportunități similare.




Colegilor de breasla, le transmitem că suntem aici dacă au nevoie de

informație. Celor ce conduc sistemul - nu uitați că munca de asistent

social este o muncă grea care cere dedicație și sacrificiu prin urmare

trebuie recompensată financiar în mod corespunzator. Priviți în jur și

învățați de la alții, luați ceea ce e mai bun.

Dan Brătuianu

Job: Social Worker CAMHS (Children and Adolescent Mental Health

Service) , Marea Britanie

1. Din unghiul dumneavoastră de ve-

dere, cât de importantă şi de necesară

cântăriţi că este existenţa sistemului de

asistenţă socială pe teritoriul unui stat?

Ca profesionist consider că politicile orică-

rui stat trebuie să aibă la bază un sistem

coerent și solid de asistență socială care

să aibă un impact major în promovarea

bunăstării fizice, sociale și educaționale în

rândul diverselor categorii sociale care sunt în nevoie de servicii care

să se adreseze nevoilor.

Ca om de rand mă gândesc că fără un sistem de asistență socială nu

ar exista servicii sociale care să adreseze nevoile identificate la nivel

național și comunitar.


exercitat în România şi, totodată, în Anglia, care este în opinia

dumneavoastră “reţeta” pentru a fi un bun asistent social?

- cunostiințe despre teoriile utilizate în asistența socială cu diverse

categorii de persoane, în special ultimele cercetări în domeniu.

- abilități de a le critica (pe cercetări/teorii), în sensul de a înțelege

punctele tari dar și slăbiciunile.

- abilităti de comunicare atât la nivel personal cât și la nivel de grup

- un sistem de valori care să fie în rând cu cel al asistentului social

- o bună cunoaștere a sa ca persoană în special valorile și experiența



Dan Brătuianu




social românesc şi cel englezesc, în care lucraţi actualmente?

În momentul de față activez în domeniul lucrului cu copii cu probleme

emoționale și mentale. În trecut am lucrat și în cadrul serviciilor sociale

de protecție a copilul, inlcuzând intervenția în cazul copiilor aflați în

plasament familial. Deci când o să mă refer la deosebirile dintre cele

două sisteme de asistență socială o să mă refer doar la cel care oferă

servicii sociale copiilor în nevoie (incluzând copii abuzați, aflați în pla-

sament) și familiilor lor. Principalele deosebiri ar fi:

- sistemul din Anglia oferă o mai clară și coerentă baza legislativă și

politici guvernamentale în domeniul protecției copilului

- sistemul din Anglia are la bază prevenția, iar serviciile sunt împărțite

pe nivele de prevenție (Tier 1, 2, 3, 4)

- în Anglia asistentul social este manager de caz - evaluează nevoile

și împreună cu alte servicii (guvernamentale sau private) stabilește ce

servicii sunt necesare pentru a răspunde nevoilor identificate. După

aceea el coordoneaza și monitorizeaza implementarea acțiunilor.

Cu alte cuvinte în Anglia s-a trecut de la asistentul social ca actor în

comunitate (cel care furnizează serviciul - ca de exemplu lucra cu

părinții să le dezvolte abilitățile) la cel care este factor decizional și

coordonator al procesului de schimbare. De aceea asistenții sociali în

Anglia sunt percepuți în comunitate mai degrabă ca cei care iau copii

din familie decât cei care ajută familiile.

- în Anglia asistența socială implica multă birocrație (surprinzator mai

multă decât în România). Sigur că se pornește de la ideea că nu poți

să evidențiezi ceva dacă nu ai descrieri clare ale faptelor, înregistrate

în scris. Din păcate managementul de caz implică un număr mare de

activități birocratice (unele care presupun redactarea în scris a

conținutului întâlnirilor multi disciplinare, ceea ce toți văd ca este parte

a rolului asistentului social).

- paradoxal, asistența socială și implicit asistentul social în Anglia nu

au o identitate clară, ceea ce o face mai vulnerabilă la atacurile din

mass media. De abia în ultimii doi ani a început să se vorbească

același limbaj cu cel de la nivelul internațional al asistenței sociale. Aici

mă refer la profesie și nu la politici sociale și legislative care stau la

baza asistenței sociale.

- în România se merge foarte mult pe „bun simț‟ și mai puțin pe legă-

tura dintre teorie și practică atunci când asistentul social furnizează un

serviciu. În Anglia teoriile și ultimele cercetări în domeniu sunt impor-

tante, chiar dacă nu se folosesc întotdeauna.


asistenţei sociale autohtone de cea englezească, în registrul

căreia activaţi în momentul de faţă?

- poate singurul punct comun ar fi - asistența socială în România de

acum se apropie de cea care se făcea în Anglia în urmă cu 10 ani,

până când s-a trecut la asistentul social ca manager de caz.

politicile la nivel local sunt într-o continuă schimbare și cu toate că

toți spun că au la bază nevoile copilului/familiei/comunității in fapt

schimbarea pornește de la nevoile sistemului (aici mă refer la banii

alocați pentru diverse servicii)

- birocrație - chiar dacă aș putea spune că este mai multă în Anglia

5. Ce “ingrediente” cumpăniţi ca fiind primordiale în vederea

“revigorării” sistemului de asistenţă socială din ţara noastră?

- o bază legislativă clară care să aibă la bază copilul și familia

- politici bazate pe nevoi identificate

- un sistem clar de evaluare a serviciilor sociale (atât private cât și

guvernamentale).

- o mai bună politică la nivel național care să promoveze și protejeze

profesia de asistent social dar care să și sancționeze nerespectarea

codului de deontologie profesională (asa cum a fost stabilit de către

Colegiul Asistenților Sociali).

- mai multe cercetări calitative care să sprijine dezvoltarea de teorii,

metode de interventie dar și care să ajute la dezvoltarea de servicii.


românească pentru sistemul de asistenţă socială din englezesc?

- aș putea să spun că în decursul anilor am fost apreciat nu numai din

punct de vedere al cunoștintelor în domeniul asistenței sociale și a

teoriilor/metodelor utilizate dar și din punctul de vedere al profesionis-

tului care muncește din greu și care are o reziliență ridicată la stres.

- în general asistentul social care vine din România este apreciat în

Anglia, atât de profesioniști cât și de utilizatorii de servicii.



- nu cred că ar putea să-mi ofere ceva la nivel profesional care să mă

determine să mă întorc în România. Însă cunosc situații de asistenți

sociali care nu s-au putut adapta la viața în UK și care au decis să se

întoarcă. Alții au avut schimbări în situația personală care i-a determi-

nat să se intoarca.

- eu cred că asistența socială în România ar trebui să se focalizeze pe

ce ar trebui să facă ca să sprijine asistentul social din România și să-l

motiveze suficient din punct de vedere profesional și financiar încât

acesta să nu trebuiască să se gândească la alternative.

8. De pe meleagurile britanice pe care vă aflaţi, ce le-aţi spune



- să nu se împotmolească în a gandi că „nimic nu se poate face fără

bani„ și să lupte pentru afirmarea profesiei în rândul factorilor decizion-

ali la nivel de politici sociale și legislație.

- să pornească de la ideea că învățarea este un continuum care nu se

sfârșește odată cu obținerea diplomei - ceea ce înseamnă continua




Monica Hertz

Job: Deputy Area Manager, Nexus Fostering, Marea Britanie





Este unul dintre sistemele de bază ale

unui stat care diferențiază un stat

autoritar de un stat democratic. Valorile

sistemului includ oferirea de servicii

categoriilor/grupurilor vulnerabile dintr-o

societate, justiție socială căci se

bazează pe respectarea drepturilor

omului precum și pe credința că fiecare individ este unic și valoros.


exercitat în România şi, totodată, în Anglia, care este în opinia


O bază teoretică și legislativă substanțială care să echipeze asistentul

social cu cunostințele necesare pentru a practica asistența socială

precum și practica (work placement) propriu zisa în timpul facultății.

În Anglia, spre examplu studenții fac practică în diferite domenii ale

asistenței sociale, în organizații neguvenamentale și guvenamentale

unde sunt evaluați de către practicieni. Plasamentul durează câteva

luni iar daca evaluarea este negativă atunci studentul trebuie să

repete anul. Acest sistem pregătește studentul pentru practica de zi cu

zi după absolvire.

De aseamenea, în experiența mea accesul la cursuri (training) de

pregătire și dezvoltare profesională oferite la locul de muncă ajută

asistentul social să mențina un standard ridicat de practică și

îmbunătațește serviciile oferite clientului.



social românesc şi cel englezesc, în care lucraţi actualmente?

Din nefericire, nu am mai practicat asistența socială în România din

anul 2002 și nu mai sunt la curent cu schimbările legislative și de

practică de aceea nu cred că opinia mea ar avea multă valoare/

credibilitate. Cred însă ca de multe ori, românii din afara țării se

grăbesc să comenteze despre beneficiile sistemelor din afara

României pornind de la premiza că în România sistemele nu se

dezvoltă, sunt corupte sau fundamental greșite. Bineînteles că e usor

să speculezi care sistem de asistență socială este mai bun, dar

evaluarea lor este mult mai profundă și dependentă de anumiți factori

cum are fi: diferența de dezvoltarea economică a celor două țări,

Anglia și respectiv România, aceasta având un impact direct asupra

alocării resurselor, istoria asistenței sociale precum și educarea

socială și civică din cele două țări, sistemele judiciare din fiecare țară,

problemele sociale diferite din cele două țări care la rândul lor cer o

abordare diferită din punct de vedere a serviciilor, procedurilor etc.


asistenţei sociale autohtone de cea englezească, în registrul

căreia activaţi în momentul de faţă?

Din nou, nu știu prea multe despre cum s-a dezvoltat sistemul de

asistență socială în România în ultimii 10 ani. Dar, știu că foarte mulți

asistenți sociali, pregatiți în Universitățile de asistență socială din

România lucrează în sistemul englez cu foarte mult succes.

Deci cred că punctul de pornire și comun este pregătirea teoretică

care este similară, dacă nu mai bună decât în colegiile și universitățile

din Anglia.



Nu cred că pot să răspund la această întrebare deoarce nu știu cât de

„stagnant” este sistemul la ora actuală.


românească pentru sistemul de asistenţă socială din englezesc?

Din nou, nu aș putea să comentez în general ci doar subiectiv din

experiența personală. Nu cred însă că Anglia recrutează în mod

special asistenți sociali români din Romania. Din punctul meu de

vedere nu m-am confruntat cu probleme majore și m-am integrat ușor

în sistem. În general, sistemul englezesc se bazează pe principii non –

discriminative și de incluziune și oportunităti egale și colegii români și

de alte naționalități pe care îi cunosc și lucreaza în sistem o fac cu

succes. Tot odata cunosc și cazuri de asistenți sociali români care nu

s-au integrat și au decis să se întoarcă în România.



Nu aș putea să comentez. Întrebarea indica și implică, că sistemul

românesc nu funcționează la fel de bine ca și sistemul englezesc.

După cum am mai raspuns la alte întrebări nu aș dori să speculez și

nu am informații suficiente pentru a avea o opinie pertinentă despre

sistemul de asistență socială din România. Sunt multe cercetări la

nivel de asistență socială internațională despre compararea și

pericolul comparării sistemelor de asistență socială din emisfera

nordică și cea sudică. În principiu, țările din emisfera nordică sunt țări

care au o istorie lungă de asistența socială și democrație și din punct

de vedere economic pot să aloce resurse pentru servicii. În țările din

emisfera sudică cum ar fi țări din Africa sau fostele țări din blocul

comunist nu se poate discuta de aceleași resurse economice și

problemele sociale sunt diferite. Spre exemplu cum se definește o

persoană săracă în România sau Anglia este diferit. Dar cred că este



Monica Hertz


important de consemnat că sistemul de asistență socială din Anglia nu

este fără greșeală sau extraordinar. Poate părea așa deoarece are o

istorie lungă și atunci când se compară cu sistemele din țări care au

probleme din punct de vedere social, economic și politic, este de

așteptat să fie considerat foarte bun.

Din nou dacă se compară cu sistemul de asistență socială din Noua

Zeelandă, Australia, Canada sau Germania sistemul englezesc nu

pare infailibil ci deschis la foarte multe îmbunătățiri. Tocmai pentru că,

sistemul englezesc este considerat destul de slab și birocratic, ușor de

fraudat de anumite grupuri în prezent o nouă legislație va intra în

vigoare cu privire la suportul financiar și evaluarea persoanelor cu

dizabilități și a persoanelor în nevoie de locuințe.

8. De pe meleagurile englezeşti pe care vă aflaţi, ce le-aţi spune



Colegilor le-aș spune să continue să studieze și să participe la cursuri

de pregătire și după absolvire. Colegilor care sunt în poziția de a

decide practica și resursele este să dezvolte un sistem de asistență

socială care se bazează și răspunde grupurilor vulnerabile și este croit

pe nevoile acestora. Este important să nu se copieze un sistem sau

altul. Cred că pentru ca un sistem de asistență socială să funcționeze

acesta trebuie să fie bazat pe problemele sociale și nevoile sociale din

țară respectivă și trebuie să fie realist din punct de vedere al serviciilor

care pot fi dezvoltate.

Florin Popescu

Job: Integrationsfachberater la Lan-

desarbeitsgemeinschaft für Men-

schen mit Behinderungen e.V., Ber-

lin, Germania

1. Din unghiul dumneavoastră de



socială pe teritoriul unui stat?

Sistemul de asistență socială e o caracteristică principală a unui stat

modern. Pe de o parte are de a face sau este nevoie de o anumită

putere/bunăstare economică, având astfel resurse de redistribuire

pentru a reechilibra cât de cât inegalitățile sociale.

Pe de altă parte are de a face cu fenomenul de secularizare prin care

rolul bisericii este mult mai restrâns și nu mai are monopolul asupra

rețelelor instituționale de asistență socială. Din punct de vedere

normativ, procesul de secularizare a însemnat și o „deschidere” a

sistemului de valori (de ex: servicii de consiliere pentru homosexuali

sau pentru femeile gravide care vor să întrerupă o sarcină nu ar fi fost

posibil să existe sub tutela bisericii catolice).


exercitat în România şi, totodată, în Germania, care este în opinia


Atunci când găsești compromisul cel mai bun.



social românesc şi cel german, în care lucraţi actualmente?

Am terminat facultatea în 1997, am lucrat în UK 1998-1999, iar în

2000 am plecat în Germania. Ceea ce vreau să spun, este că nu am

prea avut posibilitatea de a cunoaște concret sistemul român de

asistență socială.


asistenţei sociale autohtone de cea germană, în registrul căreia


Vezi intrebarea 3



Nu știu, pentru că nu cunosc sistemul actual de asistență socială din

România.


românească pentru sistemul de asistenţă socială german?

Din punct de vedere formal, studiul de 4 ani din România este

recunosc/echivalat ca un studiu de 3 ani în Germania (așa-numita

Fachhochschule). Cel puțin în Berlin. Germania fiind un stat federal,

sistemul de învățământ se află în domeniul de decizie al Land-urilor.

Asta înseamnă, că dacă eu vreau să lucrez ca asistent social într-un

alt Land (de ex.:Brandenburg), trebuie să-mi echivalez studiile în

Brandenburg și să sper ca mi le recunosc.

Aici nu contează de unde vii (din ce țară), important e sa faci treabă

bună. Să înțelegi ce trebuie să faci și să lucrezi eficient.



Un sistem clar de asistență socială cu resursele financiare și de

personal necesare de a implementa sau menține o rețea de servicii

sociale prin care se poate schimba ceva în viața oamenilor.

8. De pe meleagurile germane pe care vă aflaţi, ce le-aţi spune



În general: e greu să faci asistența socială cu resurse financiare

restrânse...potențialul de a schimba ceva este minimal. Mai bine să ai

scopuri care pot fi atinse, prin care poti să arăți că se poate face/



Florin Popescu


https://www.facebook.com/pages/Landesarbeitsgemeinschaft-f%C3%BCr-Menschen-mit-Behinderungen-eV/188986721125029?ref=br_rs



JURNALUL ASISTENȚILOR SOCIALIasistenta-sociala.uvt.ro/wp-content/uploads/2015/01/...Jurnalul...

Documents

Transcript of JURNALUL ASISTENȚILOR SOCIALIasistenta-sociala.uvt.ro/wp-content/uploads/2015/01/...Jurnalul...