Jurnal de Lectură

2
Jurnal de lectură – cum le dezvăluim copiilor universul fascinant al cărţilor Vacanţa mare aduce, pe lângă bine-meritata odihnă şi o doză considerabilă de nepăsare cu privire la lectura particulară. De asemenea, la aceasta se adaugă şi faptul că lumea de dincolo de micul ecran sau monitor a devenit, în prezent, un refugiu al copilului care a ajuns să petreacă mai mult timp singur decât în compania părinţilor săi. Familia, mereu ocupată, mereu plecată, se reuneşte seara în jurul televizorului sau al calculatorului, fiecare având emisiunea preferată de urmărit, pe care, ulterior o vor aduce, cel mai probabil, în discuţie la cină. Universul fascinant al poveştilor poate fi descoperit de către elevi prin iniţiere în parcurgerea textelor, alegându-le pe acelea atractive, apropiate vârstei şi preocupărilor specifice acesteia, dar şi celor ale societăţii în care trăim, fără a ignora conţinutul informaţional sau valenţele formative, capabile să redea un sens veridic actualei copilării. Pentru unii dintre elevii mei, lectura este o plăcere, pentru alţii, dimpotrivă. În anul care tocmai s-a încheiat, pe parcursul clasei a II-a, i-am obişnuit să îşi noteze în nişte caiete speciale – autorul, titlul, personajele, dar şi ce le-a plăcut mai mult, ilustraţii şi desene făcute de ei cu scenele din lectură care i-au impresionat, toate acestea în felul propriu, fără a le impune un stil de lucru anume, ci doar directive referitoare la organizarea spaţiului de lucru. Întrebări precum „Cum a procedat personajul?”, „Ce se întâmplă dacă…?”, „Tu ce părere ai despre felul în care a procedat acesta…?” reuşesc cu un efort minim din partea îndrumătorului să ne apropie de obiectivul iniţial propus – dezvoltarea imaginaţiei, a creativităţii, a stilului de comunicare orală. Copiii aşteaptă cu nerăbdare să-şi împărtăşească propriile păreri despre ce au citit, sunt expansivi şi uită că acea lectură le-a fost iniţial impusă de cineva. De asemenea, întrebările transformă instantaneu atmosfera orelor de lectură de la şcoală. Nimeni nu se simte „scos la tablă” pentru a-şi expune eseul despre cartea obligatorie din lista temelor. În plus, astfel de discuţii libere atrag, inevitabil şi pe cei care iniţial nu au aderat la „clubul de lectură”, doar prin simplu fapt că vor să ia parte şi ei la eveniment, iar fără a citi ceva nu au ce spune. Faptul că aceste caiete erau personale şi personalizate le-a dat sentimentul de mulţumire şi mai ales de utilitate a lecturii pe care o realizaseră până atunci. Brusc, toată munca aceea prindea formă şi mai ales una proprie, iar ei simţeau că au creat ceva de care pot fi mândri. Astfel, lectura a devenit şi critică, nu doar cursivă, conştientă, pentru că trebuia înţeles textul pentru a-l putea transforma în „pagină de

description

y76uu8uuuuuuuuui67uy

Transcript of Jurnal de Lectură

Jurnal de lectur cum le dezvluim copiilor universul fascinant al crilorVacana mare aduce, pe lng bine-meritata odihn i o doz considerabil de nepsare cu privire la lectura particular. De asemenea, la aceasta se adaug i faptul c lumea de dincolo de micul ecran sau monitor a devenit, n prezent, un refugiu al copilului care a ajuns s petreac mai mult timp singur dect n compania prinilor si. Familia, mereu ocupat, mereu plecat, se reunete seara n jurul televizorului sau al calculatorului, fiecare avnd emisiunea preferat de urmrit, pe care, ulterior o vor aduce, cel mai probabil, n discuie la cin.Universul fascinant al povetilor poate fi descoperit de ctre elevi prin iniiere n parcurgerea textelor, alegndu-le pe acelea atractive, apropiate vrstei i preocuprilor specifice acesteia, dar i celor ale societii n care trim, fr a ignora coninutul informaional sau valenele formative, capabile s redea un sens veridic actualei copilrii.Pentru unii dintre elevii mei, lectura este o plcere, pentru alii, dimpotriv. n anul care tocmai s-a ncheiat, pe parcursul clasei a II-a, i-am obinuit s i noteze n nite caiete speciale autorul, titlul, personajele, dar i ce le-a plcut mai mult, ilustraii i desene fcute de ei cu scenele din lectur care i-au impresionat, toate acestea n felul propriu, fr a le impune un stil de lucru anume, ci doar directive referitoare la organizarea spaiului de lucru. ntrebri precum Cum a procedat personajul?, Ce se ntmpl dac?, Tu ce prere ai despre felul n care a procedat acesta? reuesc cu un efort minim din partea ndrumtorului s ne apropie de obiectivul iniial propus dezvoltarea imaginaiei, a creativitii, a stilului de comunicare oral. Copiii ateapt cu nerbdare s-i mprteasc propriile preri despre ce au citit, sunt expansivi i uit c acea lectur le-a fost iniial impus de cineva. De asemenea, ntrebrile transform instantaneu atmosfera orelor de lectur de la coal. Nimeni nu se simte scos la tabl pentru a-i expune eseul despre cartea obligatorie din lista temelor. n plus, astfel de discuii libere atrag, inevitabil i pe cei care iniial nu au aderat la clubul de lectur, doar prin simplu fapt c vor s ia parte i ei la eveniment, iar fr a citi ceva nu au ce spune.Faptul c aceste caiete erau personale i personalizate le-a dat sentimentul de mulumire i mai ales de utilitate a lecturii pe care o realizaser pn atunci. Brusc, toat munca aceea prindea form i mai ales una proprie, iar ei simeau c au creat ceva de care pot fi mndri. Astfel, lectura a devenit i critic, nu doar cursiv, contient, pentru c trebuia neles textul pentru a-l putea transforma n pagin de jurnal, iar sentimentul c prerea lor conteaz foarte mult, c sunt ascultai, le-a sporit interesul pentru aceast activitate.Cei mai muli copii citesc foarte puin literatur, chiar dac prinii lor sunt mulumii c citesc. Crile de duzin, revistele cu cuvinte provenite din jargon sau argou, titlurile scrise aurit sau pozele mai mari dect coninutul propriu-zis au devenit tot mai prezente n viaa copiilor din ziua de azi, de aceea este foarte important s le fie supravegheat lectura. Chiar i pe parcursul vacanei, discuiile pot fi organizate n direcia verificrii active a lecturii particulare, doar c partenerul de dialog trebuie s devin familia, de data aceasta.