Jurnal de California

63
Petrică Muntean Jurnal de California sau Epopeea Californiană a unor copii români 31 Jul – 22 Aug 2009 AwesomeMath 2009 University of California - Santa Cruz

Transcript of Jurnal de California

Page 1: Jurnal de California

Petrică Muntean

Jurnal de California

sau

Epopeea Californiană a unor copii români

31 Jul – 22 Aug 2009

AwesomeMath 2009 University of California - Santa Cruz

Page 2: Jurnal de California

Aceste pagini reprezintă epopeea unor copii români în America, văzută prin ochii unui părinte, dar şi adevărat Team Leader, Domnul Petrică Muntean.

Copiii români au participat la tabăra de vară de pregătire la matematică organizată de AwesomeMath sub conducerea Domnului Profesor Titu Andreescu,

în campusul Universităţii din California – Santa Cruz.

Rând după rând, se înşiruie scrisorile electronice scrise de Dl. Muntean şi trimise zilnic în ţară, părinţilor celor zece copii,

precum şi pozele făcute de dânsul şi de copii.

1

Page 3: Jurnal de California

PARTICIPANŢI

Cosma Paul cls. IX-a, C.N. Vasile Alecsandri, Galaţi

Drăgoi Octav cls. IX-a, International Computer Highschool Bucharest (ICHB), Bucureşti

Ion Cosmin Andrei cls. X-a, C.N. de Informatică Tudor Vianu, Bucureşti

Muntean Alexandru cls. IX-a, ICHB, Bucureşti

Onul Darius Roland cls. X-a, C.N. Petru Rareş, Bistriţa-Năsăud

Soare Mădălina cls. IX-a, ICHB, Bucureşti

Stoica Ana cls. IX-a, ICHB, Bucureşti

Tamaş Ioana cls. IX-a, ICHB, Bucureşti

Ţăpescu Iulia cls. IX-a, ICHB, Bucureşti

Ţurcaş Cătălin cls. XI-a, Şimleul Silvaniei

Ciupan Andrei asistent, cls. XI-a, C.N. de Informatică Tudor Vianu, Bucureşti

Muntean Petrică – Team Leader

2

Page 4: Jurnal de California

Detaliile sosirii delegaţiei române la San Francisco Thursday, July 30, 2009 6:00 PM From: "Muntean Petrica" <[email protected]> To: "Titu Andreescu" <[email protected]>, "Titu Andreescu" <[email protected]> Stimate domnule profesor, A sosit şi clipa multaşteptată ! Vineri 31.07.2009, la ora locală 13.05, vom ateriza pe aeroportul din San Francisco. Sperăm ca la ieşirea din vamă să fim aşteptaţi de un reprezentant al dvs. Găsiţi mai jos detaliile zborului nostru. Cu deosebită stimă Petrică Muntean & copiii --- On Thu, 28/5/09, alina <[email protected]> wrote: From: alina <[email protected]> Subject: Fw: MUNTEAN/PETRICA 31JUL OTP AMS To: "Muntean Petrica" <[email protected]> Date: Thursday, 28 May, 2009, 1:00 AM

MUNTEAN/PETRICA 31JUL OTP AMS

ELECTRONIC TICKET PASSENGER ITINERARY RECEIPT ISSUING AIRLINE : KLM ROYAL DUTCH AIRLINES TICKET NUMBER : ETKT 074 9659236009 BOOKING REF : AMADEUS: 5F9D4L, AIRLINE: KL/DSPXWU FROM /TO FLIGHT CL DATE DEP FARE BASIS NVB NVA BAG ST BUCHAREST OTOPE KL 1358 Q 31JUL 0605 QHSPGFRO 31JUL 31JUL PC OK AMSTERDAM ARRIVAL TIME: 0755 AMSTERDAM KL 0605 Q 31JUL 1110 QHSPGFRO 31JUL 31JUL PC OK SAN FRANCISCO ARRIVAL TIME: 1305 TERMINAL:I SAN FRANCISCO KL 0606 Q 21AUG 1510 QHSPGFRO 21AUG 21AUG PC OK TERMINAL:I AMSTERDAM ARRIVAL TIME: 1030 AMSTERDAM KL 1359 Q 22AUG 1255 QHSPGFRO 22AUG 22AUG PC OK BUCHAREST OTOPE ARRIVAL TIME: 1640

3

Page 5: Jurnal de California

4

Page 6: Jurnal de California

Copiii şi Tata Munte au ajuns cu bine în Amsterdam Friday, July 31, 2009 7:32 AM From: "stoica ileana" <[email protected]>

Dragi părinţi,

Copiii şi Tata Munte au ajuns cu bine în Amsterdam.

Vă mai ţin la curent, deşi sunt convinsă că şi copiii Dvs v-au sunat deja.

Cu stimă (mai ales în ale emoţiilor), Ileana Stoica

Copiii şi Tata Munte zboară spre San Francisco Friday, July 31, 2009 10:20 AM From: "stoica ileana" <[email protected]>

Dragi părinţi,

precum spuneam în primul mail, încerc să vă mai ţin la curent cu ce se mai întâmplă cu copiii noştri:

Tata Munte şi copiii sunt în avionul de San Francisco.

Le urăm drum bun şi să ajungă cu bine !

Numai bine şi Dumneavoastră. Cu stimă, Ileana Stoica

Copiii şi Tata Munte au ajuns cu bine ! Friday, July 31, 2009 9:26 PM From: "stoica ileana" <[email protected]>

Dragi părinţi,

Copiii şi Tata Munte au ajuns cu bine în San Francisco !

Am întrebat-o pe Ana şi spunea că toată lumea e bine. Vă mulţumesc cu această ocazie pentru răspunsurile frumoase şi încurajatoare pe care mi le-aţi trimis. Vă doresc numai bine şi SOMN USOR ! Acum putem dormi, căci au ajuns cu bine în America.

Cu stimă, Ileana Stoica

Radio Santa Cruz transmite Saturday, August 1, 2009 1:10 AM From: "stoica ileana" <[email protected]>

Dragi părinţi,

Copiii şi Tata Munte au ajuns cu bine în campusul Univ din Santa Cruz şi aşteaptă să se cazeze.

Gata ! Mă duc să mă culc ! Ne mai auzim. Numai bine, Ileana Stoica

5

Page 7: Jurnal de California

6

Page 8: Jurnal de California

California

Saturday, August 1, 2009 6:47 PM From: "Muntean Petrica" <[email protected]> Message contains attachments Poze USCS -1.zip (3345KB) primele imagini ! Sper să vă placă ! O zi minunată, Tata Munte

Poze 3

Monday, August 3, 2009 4:26 AM From: "Muntean Petrica" <[email protected]> Message contains attachments Poze UCSC -3.zip (2423KB) Dragii mei, De astăzi am revenit pe ecrane! Am reuşit să-mi iau şi eu laptop şi astfel am restabilit comunicarea. Suntem în rai, dacă pot să mă exprim aşa. Copiii sunt superîncântaţi de toate, astăzi în campus au mai sosit 400 de majorete americane, aşa că sentimentul de china s-a mai estompat. Se leagă la greu noi prietenii. Cursurile sunt considerate foarte folositoare şi instructive. Promit ca mâine să revin cu un amplu raport epic. Până atunci vă mai trimit spre desfătare pozele zilei a 3-a. Ciupan a ajuns şi el cu bine aşa că suntem în formaţie completă! Am dat şi cadourile tuturor celor programaţi. Vă îmbrăţişăm cu mult drag, Americanii

Român Monday, August 3, 2009 6:07 PM From: "Muntean Petrica" <[email protected]> Stimaţi părinţi, Întrucât anul trecut am simţit pe pielea mea ce înseamnă lipsa de informaţii, m-am hotărât să încerc să vă scutesc de acest calvar. Ca atare, după genul pictorial să încercă şi un pic de lirică : Drumul până la Amsterdam a trecut fără să ştim când! Aeroportul Schiphol o imensitate. Ne-am dus mai întâi să localizam terminalul de unde vom pleca şi pe urmă am vagabondat prin aeroport (un fel de herastrau al lor). Copiii au mâncat câte o pizza că le era foame, iar eu am suferit ca un câine că nu pot fuma o ţigară. Aveau o cuşcă amenajată la cazino unde băgau câte 2 persoane pe rând să se afume ! La coada de acolo, m-am lipsit ! În rest, vecinătatea cu oameni de culturi atât de deosebite (indieni, asiatici, negri) a fost puţin şocantă ! Îmbarcarea a avut loc cu o oră întârziere, aşa că am stat ca semnele de carte să ne vină rândul. Avionul însă, pe ambele rute, plin ochi ! Spre SF am fost cel puţin 350 persoane ! 747 e o uzină. Am avut locuri în dreptul aripilor, iar turbinele erau de statura unui om. Am zburat pe deasupra Groenlandei şi apoi am coborât prin Canada până la SF. Am zburat cam la 10000 m, iar de sus nu se vedea decât o păturică imensă, albă (norii). A fost un drum lung şi obositor. Am moţăit mai tot timpul, dar am primit mâncare şi sucuri atât cât a fost nevoie. La debarcare am aşteptat o gramadă până să ne vină rândul să intrăm în vamă. Am grupat copiii la un singur ghişeu şi am luat de acasă invitaţiile nominale de participare. Ne-au solicitat şi biletele de retur. Le-am explicat că sunt electronice, dar nu ai cu cine vorbi. Noroc că am avut printat biletul meu şi a lui Munte. Ofiţerii de la vamă erau 90% asiatici. Extrem de binevoitori şi politicoşi, dar fermi. Una peste alta, am trecut cu bine şi am mers la bagaje. Am luat un cărucior, ne-am recuperat bagajele şi am intrat la controlul lor. Am declarat că nu avem nimic interzis, le-au scanat şi am plecat. Totul a durat cam 2 ore. Nu vreau să ştiţi prin ce emoţii am trecut ! La ieşire ne-a aşteptat un student american care ne-a îmbarcat în 2 microbuze şi am plecat cam 120 km. Pe drum am văzut sediul Google, Siveco etc. şi iată că am ajuns.

7

Page 9: Jurnal de California

8

Page 10: Jurnal de California

Aici, ca idee, e un fel de Păltiniş mutat la Mamaia ! În primul rând, am predat toate cărţile ca să ne luăm de-o grijă, apoi ne-am făcut check-in-ul şi am fost repartizaţi în camere. Am lăsat bagajul, am ieşit repede la masă, apoi ne-am înregistrat fiecare la cursurile dorite şi am fugit la festivitatea de deschidere. Toţi copiii noştri în afară de Hai au ales TN (Teoria Numerelor) cu Dospinescu şi Combinatorica cu Enescu! O alegere înţeleaptă. O să revin.

Primele poze au fost din Amsterdam, de la aeroportul SF şi de la deschidere.

Am intrat în camere după 36 de ore de nesomn şi am picat ca muştele.

A doua zi copiii au intrat direct în pâine! Scularea 7.30, masa 8-9, TN 9-12, Masa 12-14, Combinatorica 14-17, apoi masa şi program de voie. Cursurile sunt sparte în 2: o oră şi jumătate predare, o oră şi jumătate aplicaţii pe ce s-a predat! E plin de destepţi aici. Numai capete luminate din întreaga lume! În prima zi, în pauza de prânz, copiii au făcut un tur să se acomodeze cu sălile, iar seara am scos toate cadourile împreună, am făcut punguţele de comun acord şi i-am alergat pe profi să mai ne luăm de-o grijă! Toţi au fost superîncântaţi şi am lăsat o impresie deosebită.

Duminică program de voie dimineaţa, iar de la 14 drumeţie. Eu am fost la cumpărături cu dl Titu şi cu băieţii mari să iau laptop şi

ap foto să vă pot scrie şi trimite poze, iar băieţii au luat I-phone! Gata banii, gata grijile! .

Astăzi copiii au intrat în program normal, iar eu m-am făcut scriitor!

Am vorbit cu profii! Copiii vor primi fiecare la sfârşit suportul cursului şi mi s-a promis că vom primi şi un suport de curs de la cursurile de Geom şi Alg la care nu am participat, să le multiplicăm şi să le studiem. Am de asemenea mailurile şi nr de tel ale tuturor pt baza noastră de date, pt că nu ştim când vom mai avea nevoie. Iulia a ezitat asupra cursului de TN dar a revenit alături de colegi. S-a convins singură că asta e alegerea cea mai potrivită!

Toţi sunt foarte atenţi cu noi, că de aia i-am uns nu?

Aici e ceva greu de descris în vorbe! Camere confortabile, toalete supercurate, masa ca la Inter, cu autoservire, unde nu ştii cu ce să te îmbuibi mai întâi, fructe la greu, prăjituri, nu ştiu câte feluri de mâncare, îngheţată, sucuri, capucino, cafea etc, la greu şi toate moca! Bagă copiii la greu, existând de toate pt toate gusturile, nu sărim nici o masă!

Ca peisaj e ceva de neimaginat! Suntem în vârf de deal, înconjuraţi de sequoia seculari, căprioare pe pajişte, veveriţe cenuşii peste tot, iar de sus se vede oceanul! Am încercat să vă trimit poze, dar nu ştiu cât de bine am reuşit să surprind cam cum e. Dimineata şi seara FRIG ca la munte, ceaţă şi burniţă! La prânz zici că eşti la Mamaia! Variaţie f mare de temperatură. Nouă ne place. Copiii au învăţat lecţia. Dimineaţa trening, la prânz tricou! Am grijă să nu răcească nimeni.

La început am fost doar noi. Predominantă - rasa asiatică! De ieri a mai venit un grup de 400 majorete americane, toate ca fusul, blonde cu ochi albaştri! Delir total. Tran e în extaz. Nici restul băieţilor nu sunt indiferenţi! Fetele noastre au codiţe chinezeşti, dar le şade bine! Sunt cu ochii pe ei ca pe butelie!

Ce-mi place, e că trebuie să socializeze şi o fac în engleză! Să auziţi ce le mai merge guriţa tuturor! Nu pot decât să mă umflu de fericire când constat ce copii deştepţi şi frumoşi avem. În rest, glumiţele lor obişnuite şi veselie! Am observat că sunt foarte uniţi şi că se respectă mult unul pe altul! Nota 10!

Am stabilit ca Duminică să organizăm o excursie cu un autocar cu ghid să vedem Stanfordul şi apoi San Francisco. Ne costă 100 $ de căciulă, dar eu zic că face. Dl Titu un om de mare ispravă, care nu ne refuză nimic şi încearcă să ne satisfacă toate dorinţele! O gazdă tare de treabă.

Luni vom merge cu toţii la excursia organizată de tabără la un parc de distracţii şi apoi să vedem oceanul deaproape! La cât e de rece apa, de baie nu poate fi vorba!

Fiecare copil are personalitatea lui, dar le-am solicitat spiritul de echipă şi toţi trag într-o direcţie! Mă împac bine cu toţi şi încerc să nu fiu o povară pt ei şi să nu le ştirbesc personalitatea. Am încercat să fac poze în care să apară toţi! Dacă mi-a scăpat ceva, mai au şi ei poze personale pe telefoane şi pe aparate, poze pe care nu le-am descărcat încă. Promit să mă străduiesc şi pe mai departe!

Toţi au adaptor în camere şi mai avem vre-o 2 calculatoare, în afară de mine şi de Ana. Am avut însă probleme cu conectarea la reţea în orele de vârf, când intră pe net toţi copiii asiatici, şi de roaming cu unele telefoane! Sper însă să fi rezolvat şi această problemă şi ca toţi copiii să comunice acasă în bune condiţii. În rest, toţi ne simţim bine şi încercăm să îmbinăm utilul cu plăcutul şi să fructificăm la maxim toate oportunităţile acestei deplasări.

Vă promit să îmi merit şi mai departe titulatura de dl Politzist, iar dacă aveţi de semnalat orice problemă sau a pune oricefel de întrebare, vă rog să nu ezitaţi. Sunt pe recepţie 24 din 24 de ore! Cu mare drag, Tata Munte + echipa

9

Page 11: Jurnal de California

10

Page 12: Jurnal de California

Poze 4

Monday, August 3, 2009 11:28 PM From: "Muntean Petrica" <[email protected]> Message contains attachments Poze USC-4.zip (3918KB) Şi întrucât copiii sunt la Combinatorică, am trecut şi eu să-mi fac temele! Găsiţi ataşate pozele de azi! Cine zice că Iulia nu e cu noi? Am cam tras chiulul, recunosc! Găsiţi însă pozată ţâşnitoarea care e montată pe fiecare hol şi de unde ne adăpăm. Mi s-a părut interesantă, aşa că m-am gândit să v-o trimit. Şi nişte poze cu terenul de sport şi cu oceanul! Toate sunt zipuite! Cu drag, Tata Munte

Viziunea lui George Carlin despre BATRANETE

Tuesday, August 4, 2009 12:24 AM From: "Muntean Petrica" <[email protected]> Hai să vă servesc şi un pic de filozofie, că pe urmă credeţi că sunteţi în vacanţă şi nu e bine! Îmi dezvolt orizontul în USA şi vă

împărtăşesc din cursurile la care merg şi eu! George Carlin (absolut genial) Dacă nu veţi citi întregul mesaj, veţi pierde o zi din viaţă! Iar în final, urmaţi-mi exemplul şi transmiteţi-l tuturor prietenilor. Viziunea lui George Carlin despre BĂTRÂNEŢE Conştientizaţi că singura dată în viaţă când ne place să "îmbătrânim" este în copilărie ? La mai puţin de 10 ani, suntem aşa de încântaţi de asta, încât gândim şi în fracţiuni de an. "Câţi ani ai?" "Am patru ani şi jumătate !" Nu vei spune niciodata că ai 36 ani ...si jumătate. Da, dar ai patru ani şi jumătate.... Asta e diferenţa ! Ai ajuns adolescent, acum nu te mai pot opri. Sari de bunăvoie la numărul următor sau chiar puţin mai departe. "Câţi ani ai ?" "O să am 16 !" Poate că ai 13, dar vei avea 16 ! şi vine şi cea mai grozavă zi din viaţa ta.... ai 21. Chiar şi cuvintele sună ca o ceremonie: ai devenit major, ai 21 ani ! YESSSS !!! Apoi, faci 30. Oooohh, ce se întâmplă aici ? Parcă ai fi lapte bătut ! Ăla "se face" şi e numai bun de aruncat, nu mai e amuzant, te-ai acrit. Ce nu e în regulă ? Ce s-a schimbat ? Ai DEVENIT major, FACI 30, MERGI PE 40. Whoa ! Pune frână, o iei razna. până să bagi de seamă, AJUNGI de 50 şi toate visele s-au spulberat. Dar, aşteaptă !!! IMPLINESTI 60. Nici tu nu credeai că vei face şi asta ! Deci: DEVII major, FACI 30, MERGI pe 40, AJUNGI de 50 şi IMPLINESTI 60. Aşa viteza ai luat, încât ATINGI 70. După asta este "de pe o zi pe alta": aştepţi "SĂ O DUCI până MIERCURI". În vârstă de 80 ani, fiecare zi e un ciclu complet: O ŢII până la prânz, AI PRINS şi 4:30; AI AJUNS şi seara asta. Şi nu se opreşte aici ! În anii 90, o iei uşurel înapoi: "Abia am avut 92" Apoi se întâmplă cel mai straniu lucru: după 100, devii iar copil "Am 100 şi ...jumătate ! " Vă urez tuturor să prindeţi 100 şi jumătate cu sănătate !

CUM să RAMAI TANAR 1. Ignoraţi numerele ne-esenţiale. Inclusiv vârsta, greutatea şi înălţimea. Lăsaţi doctorii să-şi facă griji în legatură cu astea. De asta îi plătim. 2. Înconjuraţi-vă de prieteni veseli. Ăia mohorâţi vă deprimă. 3. Învăţaţi. Studiaţi computerul, meşteşugurile, grădinăritul, orice. Nu lăsaţi creierul să lenevească. "O minte înceată este atelierul diavolului." şi numele diavolului este Alzheimer. 4. Savuraţi lucrurile simple. 5. Râdeţi des, mult şi din toata inima. Râdeţi până nu mai puteţi şi vă trebuie aer. 6. Mai apar şi lacrimi. Înduraţi, suferiţi şi treceţi mai departe... Singura persoană care vă însoţeşte toata viaţa, suntem NOI ÎNŞINE. Fiţi "VII", cât sunteţi în viaţă. 7. Înconjuraţi-vă cu dragoste, indiferent că asta înseamnă familia, animaluţele dragi, muzica, plante, hobbi-uri, ce-o fi. Casa voastră este refugiul vostru.

11

Page 13: Jurnal de California

12

Page 14: Jurnal de California

8. Preţuiţi-vă sănătatea. Dacă este bună, păstraţi-o. Dacă mai are "hibe", reparaţi-o. Dacă nu ţine de voi "reparaţia", căutaţi sprijin. 9. Nu vă cautaţi vina. Faceţi vizită la mall, în alt judeţ, în altă ţară , dar NU unde este vina. 10. Spuneţi-le oamenilor pe care îi iubiţi, că îi iubiţi, cu orice ocazie. ŞI NU UITAŢI NICIODATĂ: Viaţa nu se masoară cu numărul de respiraţii pe care le aveţi, ci în momente care iţi taie răsuflarea. Şi dacă nu trimiteţi acest mesaj către 8 persoane, cui o să-i pese? Dar împărtăşiţi cu cineva ce vă place. Cu totii avem nevoie să ne traim viaţa din plin !

O alta zi

Tuesday, August 4, 2009 6:20 PM From: "Muntean Petrica" <[email protected]> Message contains attachments 5.zip (1065KB) Dragii mei, Întrucât programul de dimineaţă s-a terminat cu bine, am revenit la pupitru pt a continua raportul periodic. Cum ştiu că în primul rând vă interesează ce mai fac copiii, începem cu acest capitol, lăsând pt sfârşit câteva reflecţii personale pe diverse teme. Deci: Programul aici este standard. Este astfel structurat încât să ofere copiilor o alunecare lină din una în alta, astfel încât să nu simţi când a trecut ziua şi în acelaşi timp nici să nu suprasolicite copiii. Cu riscul de a mă repeta, îl mai dau o dată: 7.30 deşteptarea; 8-8.45 masa; 9-12.15 clasă (1+1/2)h predare şi încă o tură seminar; 12.30-13.30 masa; 14-17.15 a doua tură de clasă; 17.30-18 masa şi apoi sport şi culcarea. După cum vedeţi, treaba e cam strânsă, iar eu, care nu particip la cursuri, îi păstoresc numai între reprizele de clasă. Marea majoritate au luat TN dimineaţa cu dl Dospinescu, iar după masă combinatorica cu dl Enescu. Cuiul lui Pepelea e TN, unde materia e foarte abstractă. Am reiterat d-lui Dospinescu rugămintea să o ia mai rar şi le-am cerut să-l întrerupă când merge prea repede sau când nu se înţelege. Mai vedem. Sunt convins că chiar dacă acum e puţin mai greu, le va prinde foarte bine. Cu Combinatorica treaba merge unsă. Ieri spre exemplu, le-a dat să se gândească la nişte probleme! Seara fetele erau ciucure la masuţă cu alţi americani şi dezbăteau de zor. L-am chemat şi pe dl Dospinescu să ne scoată din ceaţa unde ne-am împiedicat şi ne-a ajutat. Mie mi-a fost tare dragă cazna lor, drept pt care le-am şi pozat şi vi le trimit şi dvs. Când am terminat am mers pe terenul de sport şi am jucat volei pe nisip. Aveţi ataşate poze. O să revin asupra capitolului sport. Cel mai greu e dimineaţa. Băieţii mari se mişcă singuri, dar eu, cu Munte şi cu colegii lui mă lupt la greu. Ei au alt fus orar, iar punctualitatea nu s-a inventat. Fac cu rândul cu săracul Ciupan. O goarnă dau eu, iar el vine în urmă ciocănitoare, şi tot aşa până reuşim să mişcăm tăvălugul. După aia, treaba merge de la sine! Cu riscul de a le deveni nesuferit, nu renunţ nici mort la masa de dimineaţă pt încă o oră de somn! Încă îmi merge! Astăzi urmează să dea un test de evaluare să vadă fiecare cam unde sunt şi vineri avem concurs. S-au format 12 echipe cu copiii de nivele amestecate, şi de nivel mic şi mediu şi high. Ai noştri sunt repartizaţi la fiecare echipă. Fetele au citit regulamentul foarte atente! Sunt convins că-l vor dezbate în plen şi că se vor strădui să iasă bine! Vom vedea. Am reţinut problema lui Paul şi-l voi lua la mine să comunice cu familia pe mess în seara asta după ora 18 ora locală. Am fost impresionat de team-bildingul american. Au poposit aici cam 400 de copii într-un summer camp de majorete! Copiii ăştia nu ştiu ce e stresul. Toată ziua stau pe teren, fiecare având uniforma liceului de provenienţă, cântă, râd, joacă jocuri în mod organizat, de m-au zapacit! Nu am cuvinte să vă descriu cât sunt de dezinhibaţi, de comunicativi, de uniţi şi de luptători. Am încercat să fac nişte poze, dar sunt prea sărace ca să susţină ce vreau eu să zic. Aseară, când s-au întors copiii de pe teren, se vedea luminat tot golful şi, fiind lună plină, oceanul era ca un patinuar. Superb. Şi cu asta pt moment gata, că nu ştiu ce să vă mai zic! Continuăm şi în zilele ce vor veni. Cu mare drag, Un politzist vigilent

13

Page 15: Jurnal de California

14

Page 16: Jurnal de California

Supliment alimentar Tuesday, August 4, 2009 11:11 PM From: "Muntean Petrica" <[email protected]> Message contains attachments Supliment alimentar.zip (4995KB) Dragii mei, Întrucât simt că mulţi dintre dvs au încă dubii asupra modului de alimentare al "puişorilor", şi întrucât copiii sunt la Combinatorică iar eu mă bat de muscă, ce mi-am zis? Ia hai să clarificăm şi această nebuloasă! Am făcut poze la masă când s-a dat închiderea : poze cu fiecare galantar de unde fiecare poate servi ce doreşte buricul lui, cât şi nişte poze cu farfuriile împricinaţilor, precum şi cu ei în acţiune. Am făcut atât poze de detaliu cu fiecare caserolă, cât şi de ansamblu, să vă faceţi o idee unde sunt puse aceste caserole. Sper ca astfel să împrăştii orice reţinere legate de această temă! Apropos! Îmi permit pe această temă şi o glumă mai deplasată! Un indicator personal al meu asupra a cât de bine te simţi într-o deplasare, este şi nr de scaune avute zinic! Eu când îmi întreb copiii de ce au întârziat la nu ştiu ce curs sau la nu ştiu ce activitate, răspunsul este invariabil: " Am fost la toaletă!" Dvs ce întelegeţi din asta? Eu cred că sistemul digestiv funcţionează la capacitate! La sfârşit găsiţi şi nişte poze cu ordinea desăvârşită în care trăiesc Munte, Octav, Tran şi Paul! Cred că mâine sau poimâine îi pun să-şi facă ordine în camere, că mai au un pic şi-i mănâncă veveriţele! Deocamdată mai rabd o zi sau 2! Pt orice nelămurire nu ezitaţi să-mi scrieţi! În definitiv, asta e menirea mea aici! Cu mare drag, Un politzist american

California 2009 Wednesday, August 5, 2009 6:24 PM From: "Muntean Petrica" <[email protected]> To: "Abu Baker" <[email protected]>, "Adriana Cerrahoglu" <[email protected]>, "Alexandru Milu" <[email protected]>, "Alexandru Milu" <[email protected]>, "Alice Constantinescu" <[email protected]>, "andrea magalie" <[email protected]>, "Andrei Oprea" <[email protected]>, "Ani Carabet" <[email protected]>, "Bianca Iordache" <[email protected]>, "Bumbacea Radu" <[email protected]>, "Camelia Milu" <[email protected]>, "Ciprian Blandu" <[email protected]>, "Cosmin Ion Andrei" <[email protected]>, "Cristian Dutescu" <[email protected]>, "Dan Baciu" <[email protected]>, "Dan Zaharia" <[email protected]>, "Dan Danaila" <[email protected]>, "Daniela Tanase" <[email protected]>, "Delia Baciu" <[email protected]>, "Elena Radu" <[email protected]>, "Eugen Posdarascu" <[email protected]>, "Eugenia Dusmanu" <[email protected]>, "Gabriel Nae" <[email protected]>, "ionel raileanu" <[email protected]>, "Kai Ye" <[email protected]>, "Luca Iliesiu" <[email protected]>, "marioara ciuca" <[email protected]>, "Marius Tiba" <[email protected]>, "Mihaela Zaharia" <[email protected]>, "Mihaela Gat" <[email protected]>, "RAILEANU Mirela" <[email protected]>, "Sorina Gramatovici" <[email protected]>, "Stefan Ivanovici" <[email protected]>, "Stelian Frasineanu" <[email protected]>, "Tudor Padurariu" <[email protected]>, "Vlad Adam" <[email protected]>... more Stimaţi prieteni,

Calde salutări din California! Dacă doriţi să fiţi alături de noi, urmaţi instrucţiunile de mai jos! Cu stimă, Petrică Muntean

Dragi prieteni

ca şi Dvs, am primit pozele de la Tata Munte şi, evident, m-am bucurat teribil. Ca atare, m-am gândit să fac un cont în Picasa Web Albums şi să le încarc (le-am mai şi retuşat un pic). Deci, dacă doriţi să le vedeţi în acest cont, va rog accesaţi:

https://www.google.com/accounts/ServiceLogin?service=lh2 Emailul este: ucscromâ[email protected] Password: tatamunte Daţi apoi click pe: Picasa Web Albums şi gata, enjoy !

Numai bine, Ileana Stoica

15

Page 17: Jurnal de California

16

Page 18: Jurnal de California

De prin camp Thursday, August 6, 2009 4:39 AM From: "Muntean Petrica" <[email protected]> Message contains attachments Imagine0782.jpg (116KB) Stimaţi părinţi,

A mai trecut o zi şi-mi fac datoria să vă fac un mic rezumat. O zi fără întâmplări majore. Ca de obicei, cel mai greu este sculatul de dimineaţă pt juniori. Aici, astăzi, Ciupan a dus greul şi s-a descurcat de minune. Fetele s-au întrecut pe ele (inclusiv Ana). Intră la premianţi. Băieţii au acces la mailurile trimise de mine şi au făcut o ordine relativă în camere! S-au cam suparat că dau prea multe amănunte acasă! Tran chiar m-a acuzat că se simte ca la puşcărie datorită rapoartelor mele detaliate! Cred că-l scot din listă! În rest, e un băiat extrem de haios şi cu mult humor! E o plăcere să te hlizeşti alături de el! Din păcate, a început să-i supureze o mai veche muşcătură de păianjen la mână ! După un consult atent Iulia a devenit medicul lui curant şi lucrurile evoluează în bine! Tot el a reuşit să ocheasca din noianul de figuri asiatice un chip tare drag lui! Nu am ezitat să-l fotografiez, dar deocamdată nu-l

fac public până nu mă conving ca e o relaţie stabilă! Ce-ar fi să-l aduc logodit acasă?

Sunt tare draguţi copiii de anul acesta, chiar dacă 80% sunt asiatici! Şi ei au figurile lor!

Octav mai strănută şi i-am îndesat un modafen de dimineaţă! Preventiv. Cred că-i mai dau unul şi seara. Paul s-a lipit de grupul de băieţi mari! Se simte bine! Toţi mănâncă de sting.

Dimineaţă au avut un test la TN, unde zic ei că s-au descurcat binişor. Mâine vedem rezultatele! Programul de dupămasă nu ridică probleme! Combinatorica se pare că e mult mai relaxantă! TN e hiba, dar e de dimineaţă, când copiii sunt odihniţi şi se pare că le prinde bine, întrucât aici erau cam ruginiţi!

Dupămasă am descărcat şi pozele făcute de băieţi, dar nu am cum să vi le transmit, că au mai mult de un giga! Le tragem acasă pe CD şi le distribuim. De asta promit să mă ocup eu!

Seara au ieşit la fotbal, să facă şi un pic de mişcare ! Joacă fete cu băieţi, şi ce mă surprinde e că fetele sunt chiar mai dibace decât mulţi băieţi ! Spre ruşinea mea, fetele mele le-am pierdut ! Nu ştiu la ce activitate s-au înscris. Toţi, per ansamblu, sunt un grup extrem de unit şi cuminte! Nu am nici o problemă cu ei.

Ieri am plătit excursia la SF. Vom pleca duminică la ora 9, vom vizita Stanford iar apoi SF. Aici avem planificat să vedem Golden Gate, un mare şi frumos parc, cartierul chinezesc unde vom face şi cumpărături (cadouri pt acasă şi cărţi pt SAT- cine doreşte) şi apoi zgârienorii. Vom mânca la un fast food şi vom reveni cam în jurul orei 21. În afară de noi, ne vor însoţi şi toţi profesorii români din camp. O treabă bună zic eu!

Luni ne vom reintegra în programul taberei şi vom merge la un parc de distracţii, iar apoi la ocean! Avem aparatele de fotografiat pregătite şi vom avea ce povesti, sper!

Programul academic este la un nivel super, iar acasă nu cred că aveam cum să strângem atâtea minţi luminate la un loc şi să-i punem la treabă aşa vârtos. Nu degeaba americanii sunt americani! Au găsit modul în care, sub aspectul unui program lejer, să facă treabă la greu! Bravo lor! Cred că şi din acest punct de vedere deplasarea noastră va fi încununată de succes.

Am rugat minţile deştepte ca în cursul anului să ne dea pe mail fascicole cu ceea ce are mai interesant fiecare pe aria de competenţă (TN, Geom, Alg şi comb). Au fost drăguţi şi ne-au promis că ne vor sprijini. Dacă antrenorii de la clasă le vor considera utile, înseamnă că am mai împuşcat un iepure cu această deplasare! Dacă nu, îmi îmbogăţesc şi eu biblioteca de specialitate şi poate mă apuc şi eu să dau meditaţii! Cine ştie? Am văzut că se câştigă bani grei! În rest, ne pregătim de culcare! Mă amuză teribil contratimpul în care ne aflăm! Când noi ne culcăm, dvs daţi drumul la motoare! Ca atare, nu vă putem dori decât o zi uşoară şi lipsită de griji! Copiii sunt în regulă, aşa că din acest punct de vedere nu trebuie să fiţi îngrijoraţi! Eu mă duc degrabă să bag cornul în pernă, pt a visa din nou îngerul meu american! Îl găsiţi şi dvs ataşat! Cred că sunteţi de acord că nu mai pot pierde nici o secundă! Lăsând gluma la o parte, doar această despărţire temporară de soţie m-a făcut să realizez că face parte integrantă din mine şi că deja a început să-mi fie dor de ea şi de casă! Şi de dvs, de ce nu? Vorba aia: Fie pâinea cât de rea Tot mai bună-n america! Vă îmbrăţişăm cu drag, Indienii

17

Page 19: Jurnal de California

18

Page 20: Jurnal de California

Poze Paul & co

Thursday, August 6, 2009 5:21 PM From: "Muntean Petrica" <[email protected]> Message contains attachments paul.zip (1566KB), Inger IngerasulMeu.zip (941KB) Întrucât am primit sesizări că Paul cam lipseşte din peisaj, am încercat de dimineaţă să-mi repar greşala. Găsiţi ataşate şi nişte poze de suflet! Cu drag, Studioul Metro Golden

California 2009

Thursday, August 6, 2009 10:57 PM From: "Muntean Petrica" <[email protected]> To: "Abu Baker" <[email protected]>, "Adriana Cerrahoglu" <[email protected]>, "Alexandru Milu" <[email protected]>, "Alexandru Milu" <[email protected]>, "Alice Constantinescu" <[email protected]>, "andrea magalie" <[email protected]>, "Andrei Oprea" <[email protected]>, "Ani Carabet" <[email protected]>, "Bianca Iordache" <[email protected]>, "Bumbacea Radu" <[email protected]>, "Camelia Milu" <[email protected]>, "Ciprian Blandu" <[email protected]>, "Cristian Dutescu" <[email protected]>, "Dan Baciu" <[email protected]>, "Dan Zaharia" <[email protected]>, "Dan Danaila" <[email protected]>, "Daniela Tanase" <[email protected]>, "Delia Baciu" <[email protected]>, "Elena Radu" <[email protected], "Eugen Posdarascu" <[email protected]>, "Eugenia Dusmanu" <[email protected]>, "Gabriel Nae" <[email protected]>, "ionel raileanu" <[email protected]>, "Kai Ye" <[email protected]>, "Luca Iliesiu" <[email protected]>, "marioara ciuca" <[email protected]>, "Marius Tiba" <[email protected]>, "Mihaela Zaharia" <[email protected]>, "Mihaela Gat" <[email protected]>, "RAILEANU Mirela" <[email protected]>, "Sorina Gramatovici" <[email protected]>, "Stefan Ivanovici" <[email protected]>, "Stelian Frasineanu" <[email protected]>, "Tudor Padurariu" <[email protected]>, "Vlad Adam" <[email protected]>... more Message contains attachments email.jpg (4KB), picasaweblogo-en_US.gif (3KB), email.jpg (4KB), picasaweblogo-en_US.gif (3KB), email.jpg (4KB), picasaweblogo-en_US.gif (3KB), picasaweblogo-en_US.gif (3KB), email.jpg (4KB) Cele mai cordiale salutări din inimaginabila Californie! Cu un simplu click pe view album puteţi fi alaturi de noi! Aşa se vede realitatea înconjurătoare prin ochii copiilor care mă însoţesc! Poate anul viitor vom fi împreună! Cu deosebita stimă, Petrică Muntean You are invited to view ucscromânia2009's photo album: Poze

Poze Jul 30, 2009 by ucscromânia2009 View Album Play slideshow

Message from ucscromânia2009: These pictures were sent with Picasa, from Google. Try it out here: http://picasa.google.com/

19

Page 21: Jurnal de California

20

Page 22: Jurnal de California

Pârâciosul

Friday, August 7, 2009 5:48 PM From: "Muntean Petrica" <[email protected]> Message contains attachments Caprioare.zip (1612KB) Cum – necum, a mai trecut o zi. Dimineaţa - lupta cu trezitul, masa şi TN. Parcă lucrurile s-au mai limpezit şi aici (au devenit mai accesibile). Copiii se plâng că primesc multe teme pe care efectiv nu au când să le facă! Le-am sugerat să uite de ele! Acasă, cine vrea, are tot timpul să le rumege. Noi suntem aici şi pt aer curat. De aceea, seara eu prefer să-i văd că merg pe terenul de sport, decât să rumege tot mate! Nu vreau indigestii! Au plâns ca au un chinez care face ca trenu-n gară dacă nu-şi fac temele! O să am o discuţie şi cu el. Ăsta e un baiat care învaţă la un colegiu tare de pe coasta de est şi care plăteşte aprox 40.000 $ taxe pe an!!! La ei învăţământul nu e chiar moca! E bine pregatit şi simpatic. Sper să fie şi înţelegător! Dacă nu, voi fi obligat să apelez la Dospinescu sau şi mai sus, la dl Titu. În orice caz, nu voi lăsa lucrurile nelămurite. Prânzul şi combinatorica fără probleme. Seara, emulaţie mare în jurul concursului pe echipe care o să aibă loc în duminica în care noi mergem în excursie. S-au strans echipele, se rezolvă problemele etc. V-am trimis nişte poze cu echipele în jurul unor mese trudind la greu. Mi-s tare dragi când văd cum se căznesc împreună, indiferent de sex, religie, rasă, ţara de baştină. Cred că le prinde tare bine! Apoi un pic de sport, joc de cărţi, bârfă, vânat fete şi, în sfârşit, culcarea! Dpdv medical, buba lui Hai e aproape trecută, cu ajutorul d-lor doctor Ana şi Iulia, Cătălin a furat-o = mucăreşte, dar el e băiat mare şi ştie cu ce să se trateze (păcat ca am dat toată ţuica, că i-aş fi administrat o porţie de antitermic chiar neefervescent). În rest, toata lumea în perfectă stare de funcţionare. Munte, deşi nu are nici o taină cu nici o fată de aici, a picat în echipă cu toate fetele drăguţe care sunt în atenţia noastră! Cu cât

nu le bagă în seamă, cu atât sunt mai abitir pe capul lui. Tran e în pragul sinuciderii .. Le-am spus fetelor că sunt în urmă cu viaţa sentimentală şi că aştept de la ele sugestii pt completarea galeriei "Angels"! Aseară le-am pus la dispoziţie cărţile de SAT pe care le-am luat eu până acum de aici, am avut o mică discuţie despre ce înseamnă o aplicaţie la o univ americană şi le-am sugerat celor interesaţi să se gândească ce cărti au nevoie de aici pt asta, să le luăm împreună din SF. Dupămasă am picat de comun acord că vom accesa împreună maşina de spălat! Program administrativ! Mi-a plăcut intervenţia promptă a Ioanei pe mail referitoare la drepturile de autor asupra fişierului cu poze! Lucrurile trebuie clarificate din start, iar noi am luat notă de această realitate. Confuzia mi se datorează şi mie, drept pt care nu ezit să-mi cer scuze şi să promit că voi fi mai atent! Aseară cu Cosmin am făcut o grămadă de poze cu toate căprioarele (la propriu), veveriţele şi florile care ne-au ieşit în cale! L-am pozat la greu şi pe Paul ca să recuperăm absenţa lui relativă din peisaj. În rest, toată lumea bine şi ne vedem liniştiţi de treabă! Găsiţi ataşate şi nişte poze de coloratură. Pe curand, Pârâciosul

21

Page 23: Jurnal de California

22

Page 24: Jurnal de California

ziua Z

Saturday, August 8, 2009 5:41 PM From: "Muntean Petrica" <[email protected]> Am ajuns şi la ziua de sâmbătă! Astăzi se anunţă ziua cea mai lungă! Copiii au test atât la TN cât şi la Combinatorică! Combinatorica văd că nu-i stresează. Aşa cum am promis ieri, l-am pârăt d-lui Dospinescu pe asistentul care-i ceartă că nu şi-au făcut temele! Am recunoscut că jumătate de oră, seara, e necesară ptr revederea notiţelor cu ce s-a predat în ziua respectivă, dar cu temele să o lase mai moale! Se pare că şi lui Dospi i s-a cam pus pata pe el, aşa că intervenţia mea a picat ca bomboana pe colivă! Fetele au fost destul de marcate de rezultatele la primul test şi aseară au stat toata seara cu burta pe mate! Băieţii, mai de vară, ca de obicei. Am avut însă şi dintre ei copii care nu şi-au găsit liniştea până nu au reuşit să rezolve nu ştiu ce problemă! Aseară, acţiunea spălătoria ne-a ieşit perfect! Întrucât rufele nu erau chiar uscate, am tapetat balconul cu ele în stil pur românesc, aşa că treaba a "ieşit ca la carte"! O experienţă inedită, şi mai avem o săptămână de independenţă totală până le murdărim din nou. Întrucât aseară majoritatea era cu burta pe carte, nu prea ne-a ieşit cu sportul. Am fost pe teren şi am căscat gura la concursul majoretelor! Foarte interesant! Când s-a înserat am revenit la bază, iar băieţii au invitat-o, prin exponentul lor Hai, pe micuţa chinezoaică la o partidă de bridge. Cu toate că nu cunoştea jocul, a acceptat, iar băieţii au intrat într-un curs intensiv de limba engleză luptându-se să-i explice ce şi cum! Mai mult decât folositor! Tânăra e din Florida, e în clasa a 10-a spre marea deziluzie a lui Hai, şi uite aşa, dacă vrem să mergem în Miami, ne-am găsit şi acolo o punte de legatură! I-am explicat lui Hai că dragostea nu ţine cont de vârstă! Prinde greu săracul, aşa că o să mai insist! Una peste alta, o seară plăcută! Am încărcat pe Picasa încă un album "Fauna". Astăzi vom pregăti aparatele de fotografiat şi bagajul minimal pt excursia de mâine! Cu toţii aşteptăm cu nerăbdare excursia de mâine! Buba lui Hai e aproape vindecată, iar alte probleme de sănătate nu sunt! Alimentaţia, ca de obicei bogată şi variată! Copiii manâncă bine! Dimineaţă s-au urnit bine, să nu le fie de deochi, aşa că aş putea spune că toate merg foarte bine! Mă bucur că următoarele 2 zile le dedicăm distracţiei, întrucât până şi mie începuse să mi se ia de atâta mate! Copiii sunt uniţi şi cred că se simt bine împreună! Astăzi, ca şi dvs, nu pot decât să le ţin pumnii la testele care îi aşteaptă. Am vorbit şi cu Dospinescu şi e de acord să-mi furnizeze suportul de curs şi în format electronic. Vă îmbrăţişăm cu dragoste şi 2 zile sistăm raportul, întrucât vom fi plecaţi să vedem şi o altă faţă a Americii! O duminică de vis vă doresc, Tata Munte şi echipa

23

Page 25: Jurnal de California

24

Page 26: Jurnal de California

Ciudăţenii americane

Saturday, August 8, 2009 11:57 PM From: "Muntean Petrica" <[email protected]> Dacă tot mă plictisesc până ies copiii de la combinatorică, mi-am zis că îmi omor timpul mai uşor dacă vă mai transmit câteva impresii de aici! Tot o să intrăm într-o scurtă pauză de comunicare o dată cu deplasările planificate! Deci, cel mai interesant lucru de până acum mi s-a parut...baia! La ei nu s-a inventat robinetul! La duş e exact ca în filmele lor! Şade cetăţeanul sub jetul de apă, singur sau cu mândra de

ocazie (nu e cazul nostru ) şi se spală agale! Apa vine dintr-o ţevuşcă din perete, dar e o întreagă aventură să-i dai drumul! (Ce ştie ţăranul ce este şofranul)! Au un cursor sub ţevuşcă pe care dacă-l roteşti, dai drumul la apă şi tot de aici îl potriveşti şi ca presiune şi ca temperatură! Şi asta nu e tot! Mai jos, altă manivelă! Dacă o roteşti, apa nu mai curge pe ţeava de sus, ci...pe ţeava de jos - făcută să te speli doar pe picioare! Lucrătură, nu glumă! Dacă inventau şi bideul, chiar nu mai aveam ce să cârcotesc! WC-ul e altă poezie! La ei nu exista rezervor, ci apa se strânge în vasul veceului, unde cetăţeanul îşi face nevoile ca în piscină! Apeşi pe o manetă şi totul este absorbit şi eliminat instantaneu, şi vasul WC-ului se umple din nou cu apă proaspătă şi îmbietoare care-ţi răscoleşte simţurile! Colacul de la wc... altă dandana! E în formă de potcoavă întreruptă la mijloc! Nu am înteles de ce! Poate să bagi mana sa-ti numeri ouăle, dar fetele ce fac? Mai caut încă răspunsul! Hârtia igienică este ca o foiţă! Dacă nu eşti atent, rişti să te stergi mai mult cu degetele şi apoi să cureţi unghiile cu hârtia! Exista 3 tipuri de hârtie la baie! Diafana hârtie igienică, şerveţele de sters pe mâini şi serveţele obişnuite, care nu ştiu ce rol mai au! În afara de astea mai au şi nişte hârtii care se pun pe colacul WC ca să nu pleci acasă cu cultura de ciuperci a antevorbitorului! Săpunul este săpun lichid cu aromă de fructe de pădure! De fiecare dată când mă spăl, sunt tentat să bag degetul în gură! Şi încă ceva! Au un ventilator care merge 24 din 24 de ore, să nu cumva să-ţi fie agresat simţul olfactiv! La ei nu e ca la europeni: au priza în baie chiar deasupra chiuvetei şi comutatorul în sala de baie, nu afară! Fiecare cameră este dotată cu detector de fum şi caldură şi cu stropitoare care se declanşează automat în caz de incendiu! Fumatul este interzis în cladiri şi e recomândat doar în spaţii speciale! Eu mă plimb cu scrumiera în buzunar! De unde acasă aruncam chiştoacele, spre nesimţirea mea, de ce să nu recunosc oriunde, aici am ajuns să strâng eu chiştoacele de pe jos! La masă nu se intră până nu fiecare cetăţean se şterge pe mâini cu un şerveţel umed îmbibat în alcool! Că te-ai spălat au ba pe mâini, nu apuci să bagi nimic pe sub mustăţi îmbibat de microbi! La ei nu s-a inventat caloriferul! Au un sistem de aer condiţionat cu termostat care-l fixezi la o anumită temperatură! Şi-l laşi deschis. Periodic, când e frig afară, acesta porneşte şi-ţi face-n încăpere temperatura dorită! În prima dimineaţă, când am intrat la Ciupan, am zis că sunt la saună! El m-a luminat şi pe mine, că muream prost! Una peste alta, în speranţa că nu v-am plictisit, mut de uimire, nu pot decât să trag o singură concluzie: " ĂŞTIA E AMERICANI BRE!" În încheiere, vă mărturisesc că o dată cu concursul ăsta de majorete care se tot schimbă în valuri, am văzut atâtea blonde câte nu am văzut în toată viaţa mea! Noroc că eu sunt fan BRUNETE! (M-ai auzit mami?- Asta era pt tine!) Vă îmbrăţişez cu mare drag şi fug să mai ascut niscai creioane, să-mi mai treacă timpul! Sper ca mesajul meu să nu deranjeze pe nimeni, având în vedere că subiectul nu-l mai reprezintă copiii dvs, ci fantasmagoriile unui bătrân nescos în lume care nu ştie cum să-şi mai omoare timpul! Cu drag şi pe curând, Ion Creangă de sequoia

25

Page 27: Jurnal de California

26

Page 28: Jurnal de California

San Francisco

Monday, August 10, 2009 4:28 PM From: "Muntean Petrica" <[email protected]> Am ajuns aseară cu toţii cu bine înapoi în camp. O experienţă uluitoare! Măcar pt mine! Încerc târziu în noapte să încarc nişte imagini pe Picasa pt a vă face şi dvs o idee. Folderele se vor numi SF de la San Francisco şi apoi numele autorului. Cuvintele şi imaginile sunt oricum sărace pt a vă putea face părtaşi la ce am văzut aici! Mă simt ca un extraterestru într-o altă lume! Voi încerca şi un comentariu în momentul când impresiile se vor mai sedimenta! Până atunci, fug sa-i împing de la spate pe prietenii mei întrucât ne aşteaptă o nouă zi plină! Cu deosebită stimă, Petrică Muntean

Impresii din "lumea cealaltă"

Tuesday, August 11, 2009 8:43 AM From: "Muntean Petrica" <[email protected]> Întrucât e trecut de ora 23 şi copiii au parcat, ştiind că după turul de forţă "pictorial" de pe Picasa pe care vi-l recomand cu căldură (celor care nu au apucat să-l savureze), nu pot la rândul meu să bag cornu-n pernă până nu o să traiesc sentimentul datoriei împlinite aşa că, ştiindu-mă ochiul şi timpanul dvs, nu pot să vă las să mai fierbeţi în suc propriu, şi trec să-mi duc la bun sfârşit menirea pt care mă aflu, şi prin bunăvoinţa dvs, aici. Deci, cu riscul unei nopţi albe (pt mine), să dăm drumul la poveste : În primul rând vreau să vă aduc la cunoştinţă că aici avem statutul de privilegiaţi! Mulţumită atenţiei şi bunăvoinţei familiei Titu, cărora vreau să le mulţumesc şi pe această cale în numele răsfăţaţilor şi a celor din umbra lor, nu există cea mai mică dorinţă sau intenţie în care să nu fim sprijiniţi! Binecunoscuta ospitalitate bănăţeană a trecut oceanul şi se simte aici (măcar în ceea ce ne priveşte) la ea acasă! Deci duminică excursie! Obiective : Stanford şi San Francisco! Participanţi: Echipa României + profesorii români. Total 19 persoane! La ora 9 fix un minicar a cărei fotografie aţi dibuit-o şi în poze, având la volan un trupeş american trecut de prima tinereţe, dar un ghid de o jovialitate şi o cultură deosebite, ne aşteaptă pt îmbarcare! Autocarul superconfortabil, dotat cu toate cuceririle tehnicii actuale: GPS, sistem de climatizare, staţie, sistem audiu şi video, bunădispoziţie şi nerăbdare! Traseul: Uluitor! Şoselele americane cu 4-6 benzi pe sens, care se despică în zeci de ramificaţii pt a se uni din nou în autostrazi te lasă fără grai! Şoferii americani extrem de calmi, disciplinaţi şi politicoşi! Ţinta lor principală - siguranţa circulaţiei! Maşini: extrem de puternice şi luxoase! Îţi conferă o placută senzaţie de confort şi siguranţă! Peisajul: o împletire de sequoia, eucalipţi, arbuşti mediteraneeni exotici, dealuri şi văi, caşti gura pe geam, ciuleşti urechea la explicaţiile şoferului, iar distanţele se topesc pe nesimţite! Stanford: Imaginaţi-vă un perimetru de dimensiunea Ploieştiului, ca o grădină unde din loc în loc se văd pâlcuri de construcţii moderne pierdute între pajisti de verdeaţă, palmieri înalţi de zeci de metri! Nimic nu e la voia întâmplării! Intrarea principală, care se regăseşte pe toate site-urile, marcată lateral de palmieri uriaşi! Clădirile de sute de ani emană istorie! În curte, în surdină muzică budistă şi grupuri de yoghini exersează în linişte! Ceva IMENS! Pe alei, grupuri statuare! Diverse plăci comemorative. Aici a aterizat, adus de noi, steagul României! Impresionant, tăcut, mareţ, liniştitor, dar degajând istorie şi cultură! Copiii, sfioşi şi tăcuţi, fac poze! Ne adunăm cu greu şi plecăm să vizităm campusul cu maşina, pt că pe jos nu am reuşi nici într-o săptămână. Vedem principalele facultăţi! Vedem parcurile, terenurile de golf, locurile de studiu, vilele unde sunt cazaţi studenţii, şi parcă trăim un vis. Prea multe informaţii dintr-o dată! Greu de digerat! Chiar dacă nu o vor spune, mulţi dintre copii vor rumega în taină o lungă perioadă ceea ce au văzut! Poposim la un book-store şi facem cumpărături! Găseşti tot ce doreşti! De la cărţi, la electronică, la suveniruri şi tot ce-ţi poate trece prin cap! Nu cred că a fost copil să iasă din magazin fără un tricou inscripţionat cu "Stanford"! Pe unii îi uita D-zeu în magazin şi uitau că mai avem şi altele de văzut! Alerg ca disperatul de la maşină la magazin să-mi reîntregesc turma! Telefoanele nu funcţionează când îţi arde buza mai rău! Reuşim să ne regrupăm şi plecăm mai departe! Nu degeaba este a 2-a universitate din lume! Este impresionant, chiar şi la o primă vedere, efortul uriaş depus pt a păstra stindardul la acest nivel şi forţa financiară necesară! Nu este de neglijat sistemul de management şi organizatoric! Totul este ca uns! Iar orăşelul adăposteşte un nr impresionant de studenţi, masteranzi, doctoranzi, profesori, personal auxiliar! O dotare de excepţie şi un nivel academic uimitor! Plecăm fascinaţi! Următorul obiectiv : San Francisco! Pe drum vedem casa unde s-a retras la pensie Fred Flinston, rezervorul de apă al oraşului format dintr-un lac natural, cristal, unde apa este adusă prin conducte din nu ştiu ce munţi de la sute de km şi alte multe alte şi diverse minuni! Admirăm muţi de uimire casele (vilele) din SF până la punctul de debarcare! Revin asupra subiectului.

27

Page 29: Jurnal de California

28

Page 30: Jurnal de California

Obiective în San Francisco: Parcul Golden Gate, Golden Gate, Portul, Cartierul chinezesc! Portul: O aglomerare de fel şi fel de magazine şi magazinuţe de-ţi iau ochii! Chiar vis a vis de Alcatraz! Suveniruri cu Alcatraz la greu, saltimbanci, oameni statuie, trăsuri, vapoare, bărci, iahturi, buticuri cu preparate de mare chinezeşti şi de alte neamuri (homari, crabi, scoici, fructe de mare) şi chiar şi hoţi de buzunare! O întrepătrundere şocantă de vizitatori şi localnici chinezi, indieni, vietnamezi, albi, negri, galbeni, roşii... Am mâncat la un restaurant specializat în panificaţie, unde am făcut şi poză cu crocodilul în mărime naturală făcut din pâine! Se serveşte ciorba în farfurii de...chiflă! Pâinea se face sub ochii tăi! Spui ce vrei, plăteşti şi te strigă la un alt "ghişeu" pe nume pt a-ţi elibera mâncarea! Poze la greu şi goană după cadouri şi amintiri! Fiecare după posibilităţi! Cei mai subţiri...fotografi înrăiţi! Cu ochii pe ceas pt a nu rata întâlnirea! Datorită aglomeraţiei din zonă, autocarul ne-a lăsat la punct fix, de unde urmează să ne pescuiască la oră fixă! În grup compact e imposibil de mers, aşa că le-am dat drumul tuturor să zburde, cu condiţia de a respecta ora de întâlnire! Prăjiţi cu Stanfordul, toţi au fost extrem de punctuali! Parcul Golden Gate! O imensitate ! Pajişti, terenuri de sport, fântâni arteziene, academia de flori, lume ca la Mecca, trecerea cu maşina e oprită, zona fiind deschisă pt pietoni, BICICLETE şi scate-uri! Lume ca la Mecca, că de aia e duminică! Pleacă şi nu lasă o hârtie pe jos! Unde eşti tu, Ţepeş Doamne, să iei lecţii şi pt ai noştri! Una peste alta, nu ştim la ce să ne uităm mai întâi şi ce să pozăm mai repede! Concluzii: America Respectă Natura! Sunt fermecătoare râuleţele artificiale care, unele, curg în sus! Nu m-am îmbătat, că ştiţi că nu consum alcool! Cascade, parcul de trandafiri, gradina japoneză, rezervaţia de bizoni şi câte oi mai fi uitat deja să vă descriu! Podul Golden Gate! Un arc între continente! Am urcat undeva sus, de unde am savurat toată panorama! Aici nu s-au inventat blocurile! Vile, tată, la greu! Perete în perete, care de care mai cochete, mai cu flori în faţa casei, fiecare cu garaj propriu! Ca să vă faceţi o idee, imaginaţi-vă un Iaşi în care fiecare colină e înlocuită de Furnica de la Sinaia! În centru, zgârienori şi în jur ocean! Nici vocabularul meu, nici pozele făcute, nu cred că pot reda senzaţia trăită pe viu! Te uiţi şi nu-ţi vine să-ţi mai dezlipeşti ochii! De aici mergem şi traversăm Golden Gate! Aglomeraţie la greu! Ne reamintim de Piaţa Universităţii la ore de vârf! Parcă ne simţim ca acasă! Podul: o bijuterie a tehnicii! Facem din nou poze la greu, nu ne mai saturăm să privim, încercăm să imortalizam şi să fructificăm fiecare secundă! Pasul urmator = cartierul chinezesc! Cartierul Chinezesc! Ceea mai mare aglomeraţie de emigranţi chinezi din lume! Există persoane născute aici care nu l-au părăsit niciodată, nici măcar până în oraşul care-l găzduieşte! Incredibil! Aici - o puzderie de magazine şi magazinele, care de care mai chinezesc! Un hanorac, care la Stanford costa 70$, aici găseşti 2 cu 20$ !!! Imaginile, culorile, cuvintele - prea sărace să exprime realitatea! Fiecare ne-am dus de capul nostru unde ne-au purtat piciarele şi am pipăit un lucru pe care nu ştiu dacă vom mai apuca vre-o dată sa-l gustăm în viaţa aceasta! M-am străduit, prin pozele trimise, să vă împărtăşim şi dvs o mică farâmă din ceea ce am văzut, mai ales că de aici am putut fotografia şi zgârienorii mai de la rădăcină! Mai multe amănunte - fiecare participant în parte! Cu mare regret îmbarcarea şi returul! Am trecut prin cartierul care a nascut şi încă mai păstrează curentul hippy, am vazut case memoriale, opera, teatrul, cel mai renumit hotel din SF, cel mai tare restaurant din SF şi, la apus, încă o dată panorama uluitorului oraş! Rupţi de oboseală ne-am îndreptat spre bază nu înainte de a mai face un scurt popas pe malul oceanului spre a fotografia apusul! Vezi poze! La întoarcere copiii au vorbit vrute şi nevrute! Impresii, comentarii de la şcoală, glumiţe! Fetele au cântat în surdină ca nişte privighetori! Afară – noapte, iar autostrada luminată a giorno! Cred că lucrul cel mai folositor născut din aceeastă excursie, în afară de locurile şi lucrurile văzute şi percepute de către fiecare după vârstă şi bunăvoinţă, o reprezintă legatura formată între copii! Simt cum sub ochii mei se leagă prietenii, se sfărâmă bariere de vârstă, de apartenenţă şcolară, simt cum se sudează un colectiv! Şi mai simt cum se trezeşte în fiecare un interes deosebit pt un sistem educaţional care şi-a demonstrat în timp competenţa, potenţa şi valoarea! Ca să nu mai vorbesc de dezinhibare, de a-ţi face prieteni sau cunoştinţe dintre alţii mult mai diferiţi ca tine, de uşurinţa de a comunica, de a percepe şi de a te face înţeles, de a glumi sau a-ţi exprima rezolvările, opiniile, atitudinea, într-o altă limbă! O deschidere uriaşă! Şi asta, datorită unui om care a ştiut să adune dragostea pt matematică şi toate celelalte la un loc! Într-un cuvant - AwesomeMath 2009! Şi a dvs, parinţii care aţi ştiut să puneţi mai presus de nevoile şi grijile materiale, lupta pt a-i scoate în lume pe aceşti copii minunaţi! Tuturor, nu pot decât să vă mulţumesc şi să vă doresc multă sănătate pt a putea continua să ajutaţi să crească la fel de frumos aceşti frumoşi copăcei! Cu mare drag, Şeherezada

29

Page 31: Jurnal de California

30

Page 32: Jurnal de California

Infuzie cu adrenalină Tuesday, August 11, 2009 9:37 AM From: "Muntean Petrica" <[email protected]>

Luni - excursie la ocean! Întrucât cu o zi în urmă mâncarea a fost cam pe sponci iar stingerea târziu în noapte, să te ţii frate luptă pt a-i scula pe copii! Plecarea anunţată la ora 11, dar cum să-i laşi să doarmă dacă masa se termină la ora 8 ? Nu vreţi să ştiţi ce gânduri curate şi vorbe de bine mi-or fi adresat copiii printre buze! Catâr cum sunt, am băgat capul între umeri şi nu m-am lăsat până nu i-am vazut pe toţi mâncaţi! Trebuie să fac şi eu ceva util, că doar nu am venit doar ca turist, nu?

Nu ştiţi ce implică o astfel de deplasare! Am avut la dispoziţie 2 miniautocare ale universităţii, iar pe noi Românii ne-a dus personal dl Titu şi soţia dânsului (d-na Alina) cu maşinile personale! Şi, colac peste pupăză, ne-a mai făcut şi un tur al oraşului Santa Cruz, că buricul nostru dorea să caute şi cărţi pt SAT, că în San Francisco şi la Stanford nu am găsit! Dvs cum vi se pare?

Nu vreau să spun că am avut la dispoziţie şi pacheţele cu hrană rece şi tot felul de ape, sucuri, sprite şi cola, aduse tot de dl Titu pe plajă! Numai în pielea dânsului nu mi-aş fi dorit azi să fiu! Un om de toată isprava, şi dânsul şi soţia!

Ajunşi la destinaţie, am stabilit ora de întâlnire, copiii au mâncat, au primit biletele de acces şi de distracţie şi, la treabă! Toată şandramaua este pe malul oceanului şi se întinde paralel cu acesta pe vre-o 3 km! Ce e aici? Nu ştiu dacă ati realizat din poze! Ce vrei şi ce nu vrei! De la trenuleţe, caracatiţe, rachete, jocuri electronice, tot felul de năzdrăvănii de-ţi stă mintea-n loc! Indiferent de vârstă, adrenalina a fost răscolită la maxim! S-au dat băieţii noştri o dată şi de mai multe ori în toate invenţiile americane de făcut "lapte bătut" şi parcă tot ar mai fi vrut! Am încercat să surprind în pozele făcute cam tot ce s-a putut! Încântare e un cuvânt sărac! PAROXISM! Nu au avut nici o stavilă până au spus ei singuri GATA!

Din punct de vedere al securităţii, fiecare participant la fiecare năzdrăvănie este atent verificat. Utilajele sunt perfecte şi nu este cazul de surprize neplăcute! America rămâne America! Pe alee patrulau politişti foarte atenţi, iar pe plaje au fost politişti cu ATV-uri. Plin de afişe care-ţi explicau ce ai voie şi ce nu! Chiar mi-a atras un politzist atenţia că în această arie nu se fumează! Nu văzusem indicatorul, că mă simţeam în câmp deschis şi pufăiam că locomotiva! GREŞALĂ! De aceea, am făcut ulterior şi poze cu indicatoarele, să vedeţi cu ochii dvs că pe plajă - nu ţigare, nu bere, nu alcool, nu muzică! Păi şi ce mai rămâne ? ar zice românul nostru!

O să râdeţi, dar americanii sunt un popor extrem de PUNCTUAL şi DISCIPLINAT! Aşa scrie, culmea, aşa se citeste! Mi-au lăsat impresia unor oameni mult mai simpli decât noi europenii, dar mult mai deschişi, mai curtenitori, mai comunicativi! Bine scrie că "fericit cel ce-i sărac cu duhul, căci a lui e împărăţia cerului"! Oamenii ăştia nu au atâtea complexe, dar nici atâta nesimţire şi proastă creştere ca a noastră! Aşa simpli cum sunt, ştiu să se distreze din toata inima! Mergi pe stradă, se uită în ochii tăi şi-ţi zâmbeşte dacă nu te şi salută! Am venit degrabă acasă să mă uit în oglindă să văd cât sunt de frumos, de-mi zâmbesc toate, că parcă nu mă ştiam aşa!!!! Nu ştiu cât îi ustură de tine, dar ca impresie generală dă foarte bine şi văd că sunt învăţaţi de mici să se poarte aşa (vezi majoretele care ne bântuie şi alături de care ne ducem existenţa). Chiar dacă la prima vedere pare un lucru de şagă, după ce am privit mai atent, am constatat că e un mod ideal de a creşte copiii în disciplină, în spirit de echipă, să crească sănătos prin mişcare, coordonare, comunicare şi spirit de echipă! Parcă le privesc acum cu alţi ochi!

Şi revenind la oile noastre, după ce s-au făcut băieţii noştri bulion (că fetele mai mult au privit), au terminat cu harababura şi au venit pe plajă! O zi cam răcoroasă! Nu am simţit cum printre nori şi dârdâituri ne-a prăjit soarele la greu, mai ales că sufla şi briza tăricel! Nu vreţi să ştiti ce bronz de tractorist cu mânecuţe ne-am tras şi eu şi copii! Credeam că mă ustură fruntea de inteligenţă, când colo m-a pârlit soarele ca pe tractor! Ghinionu’ meu!

Zbenguială cu picioarele în apă recişoară când intri, dar cu care te obişnuieşti! În apă pe ai noştri nu i-am lăsat, dar nici ei nu au insistat! Nisip extrem de fin, nu bolovani, nu scoici, nu alge, curenţi puternici, valuri mari, surferi!

Aici natura se îngemănează cu viaţa omului într-o perfectă simbioză! Nu vă spun de pescăruşi, pelicani de ocean, veveriţe, căprioare, cerbi, urşi!

Stau eu şi mă uit şagalnic în lungul Pacificului, mândru foc că mi-s primul din neam care-l admiră, şi parcă văd capul unui coker. Mă uit mai bine şi nu-l mai văd! Nu trec 2 minute şi vedem venind voios din ocean un cogeamitu Leu de Mare! Am rămas muţi şi am dat năvală să-l fotografiem! Ăsta, vedetă, întoarce capul cu ochii închişi, ba la stânga, ba la dreapta, ba faţă, ba ceafă, ba profil! Şi unde nu trage o dată un răcnet cu gura cascată şi cu colţi ca de lup, că am îngheţat pe loc toţi! Cum ar fi să intri în apă şi să te împingă cu botul! Cred că pe loc aş face atac de cord! Asta e California! Fauna şi flora! O încântare!

La ora 17 ne-am adunat, d-na Titu a luat iar răsfăţaţii cu maşina, şi restul copiilor cu autobuzul la bază! Duş urgent şi masă, că adrenalina cere, nu glumă! După asta program de voie! Fetele pian, am apucat să vă comunic impresii personale, băieţii internet, cărţi (de joc, să nu vă imaginaţi altceva) şi la 11 toata lumea buştean! O noua zi de vis în California s-a încheiat, iar de mâine începem din nou lupta cu matematica!

Am discutat astazi cu dl Titu posibilitatea ca duminica viitoare să organizăm o nouă excursie la cel mai mare acvariu din lume cu un drum care dezvaluie o altă privelişte de vis şi la care şi-a manifestat şi dânsul dorinţa de a merge. Costul deplasării 100 $, din care 30$ reprezintă costul biletului de intrare! Am vorbit cu copiii şi sunt dornici! Cine ştie cine şi când vor mai avea acestă oportunitate, chiar dacă iniţial banii noştri de buzunar nu includeau şi aceste deplasări! Promit să mă straduiesc să iasă şi să încerc să fac într-un fel încât toţi copiii noştri să participe! Decontarea o vom face ulterior acasă, dacă va fi cazul să împrumutăm bani unii de la alţii!

Aici sfioasă, Şeherezada se opreşte, şi vă spune duios şi trist noapte bună, nu de alta dar i-au ieşit ochii din orbite ca la melc!

31

Page 33: Jurnal de California

32

Page 34: Jurnal de California

Ocean Tuesday, August 11, 2009 1:30 AM From: "Muntean Petrica" <[email protected]>

Am reuşit să trecem cu bine şi peste experienţa oceanului şi a parcului de distracţii. M-am străduit să încarc în timp real pe Picasa şi câteva imagini făcute (de mine) în parcul de distractii şi din contactul cu Oceanul! Nu-i mai alerg pe copii să descarc şi pozele lor, întrucât după o zi ca asta sunt puţin cam agitaţi şi numai de mine nu mai au chef!

Din ocean a ieşit pe mal şi un leu de mare care pe mine m-a lasat mut! Aici, în afară de pescăruşi mai au şi pelicani de ocean! Una peste alta, vă doresc vizionare plăcută!

Pt săptămâna viitoare încerc să aranjez cu dl Titu să mai facem o excursie la cel mai mare acvariu din lume! E în apropiere şi merită a fi văzut, dacă tot am ajuns până aici! Costul = standard (100 $/persoană). Să sperăm că ne va ieşi. Iar lunea viitoare va fi aici spectacol mare! Vine MAGICIANUL! De aceea şi programăm excursia duminică, pt ca luni să ne bucurăm, ca şi azi, de programul distractiv organizat pt tabară.

De mâine din nou la mate, iar eu să-mi trag sufletul, că am devenit obosit, nervos şi irascibil! Promit ca de mâine să relansăm genul epic!

Cu mare drag, Un politzist gâfâind

Şoapte de noapte Tuesday, August 11, 2009 6:10 AM From: "Muntean Petrica" <[email protected]>

Dupa 2 zile tumultoase am reuşit să revenim la bază!

Am mâncat, unii s-au mai jucat, alţii s-au culcat direct, eu am alergat să oblojesc nişte copii americani care au făcut baie în ocean şi au răcit şi uite aşa s-a aşternut seara californiana!

Când să plec sa-mi trag fesul pe nas, fetele noastre mi-au făcut o invitaţie de taină! Au descoperit sala de audiţii muzicale şi au rezervat pianul de la 20.30 la 22.30.Va imaginaţi că nu am putut refuza această invitaţie!

Sala, îmbracată în lemn, câteva fotolii şi câteva măsuţe, un şemineu utilat cu tot ce trebuie, şi sunetele clare şi limpezi ale pianului. Nu ştiu de ce, dar aceste sunete mi-au trezit nostalgii de mult apuse şi m-au ajutat să-mi limpezesc multe impresii!

Când vine toamna şi simţi cum ruginesc frunzele şi te părăsesc una câte una, momentul în care în sufletul tău ceva îţi aminteşte la cât de mult ai visat la rându-ţi când ai fost şi tu tânăr, te răscoleşte! Să fie peisajul luxuriant şi exotic care mă înconjoară? Să fie palmierii, sequoia sau eucaliptul de care te împiedici la fiecare pas? Să fie chemarea murmurată şi tainică a oceanului? Să fie povara anilor trecuţi atât de repede şi inutil?

Nu am rezistat tentaţiei şi când am revenit în cameră am trecut la rându-mi la claviaţura pe care o iubesc cel mai mult! Tastatura!

E greu de descris ceaţa care te învăluie în noapte în drumul de la sală spre "camin"! Totul este aşa de exotic, de nefiresc, de straniu! Undeva, de la un etaj, se auzea un alt copil cântând clar şi limpede la vioară! Iar mie nu puteau să-mi iasă din minte sunetele clare şi răscolitoare ale clapelor pianului! E greu de descris în vorbe bujorii unei domnişoare care-şi varsă asupra clapelor toată curăţenia sufletului plin de speranţe şi dăruire! E greu de redat cum muzica te face să uiţi trecerea anilor şi să te revezi pe fotoliile Ateneului la binecunoscute nouă, celor de la apus, concerte dedicate elevilor şi studenţilor! Am simţit că parcă a fost ieri când îl ascultam cu sufletul la gură recitând pe Caramitru în recitalurile susţinute alături de Dan Grigore, sau expoziţiile de flori din holul Ateneului organizate în acelaşi timp cu aceste concerte! Şi amintindu-mi toate astea am avut o revelaţie:

Sunt cel mai fericit părinte! Şi poate nu numai pt că sunt aici! Şi poate nu numai pt că-mi este dat să trăiesc la apusul existentei mele efemere pe acest pământ un vis pe care-l îngropasem demult şi la care nici nu mai gândeam...visul american...NU! ...

Sunt fericit pt că am ocazia să trăiesc câteva zile între aceşti minunaţi copii! Să descopăr la fiecare frumuseţea visului de adolescent! Să văd cu ochii mei trecerea de la visare la arţag, de la nostalgie la agresivitate, de la muncă la distracţie, de la dor la împlinire sau năzuinţă! Şi să ştiu că, datorită acestei deplasări, ceva ne-a unit şi ne-a făcut să ne cunoaştem mai bine şi pe noi celor cărora îndrăznesc să vă adresez aceste rânduri, decât orice şedinţă cu părinţii sau orice altă formă de comunicare formală inventată de şcoală !

De ce vă scriu aceste rânduri? Pt a va mărturisi cu mâna pe inimă că aveti nişte copii minunaţi! Că fiecare ascunde în spatele carapacei de adolescent nişte talente şi valenţe nebănuite! Să vă spun că această ţară în care am ajuns musteşte de oportunităţi şi de oferte pt cei care vor şi ştiu să culeagă! Că sunt mut când văd cât se investeşte în educaţie şi câtă grijă se acordă generaţiei de mâine!

Şi în sunetul limpede al clapelor de pian care reverberează într-o sală aşa intimă şi cu o acustică deosebită, pe care nu o veţi găsi niciodată nici în Politehnică nici în ASE şi nici în Universitate, văzând pasiunea şi bujorii din obrajii pianistei, scânteia sălbatică şi căldura care te învăluie în muzica pianului, prima dată în viaţa mea regret cu sinceritate că nu am şi eu... o fată!

Cu adâncă plecăciune, Un somnambul!

33

Page 35: Jurnal de California

34

Page 36: Jurnal de California

Awesome

Tuesday, August 11, 2009 9:48 AM From: "Muntean Petrica" <[email protected]> To: "Titu Andreescu" <[email protected]> Cc: "Ana Stoica" <[email protected]>, "Anda Tapescu" <[email protected]>, "Catalin Turcas" <[email protected]>, "Claudiu Cosma" <[email protected]>, "Cosmin Ion Andrei" <[email protected]>, "Daniela Ion" <[email protected]>, "Ileana Stoica" <[email protected]>, "Ioana Tamas" <[email protected]>, "Ioana Soare" <[email protected]>, "iulia tapescu" <[email protected]>, "mirela dragoi" <[email protected]>, "Mirela Dragoi" <[email protected]>, "Onul Darius Roland" <[email protected]>, "Ortansa Muntean" <[email protected]>, "Ortansa Muntean" <[email protected]>, "Tran Bach Hai" <[email protected]>, "Viorel Soare" <[email protected]>... more Din nefericire trebuie să mărturisesc cinstit că cunoştintele mele de limbă engleză nu sunt extraordinare! În acelaşi timp viaţa m-a învăţat când nu ştiu ceva, să întreb! Uite aşa m-am tot scărpinat eu în creştetul capului vis-a-vis de acest Awesome, până mi-am luat inima în dinti şi am rugat pe alţii să mă lumineze! Şi aşa am aflat că Awesome ar avea echivalent în română : supertare, beton, marfă, supermişto, extraordinar, sau ce credeţi dvs de cuviinţă pt a exprima superlativul în legatură cu ceva! Aşa cum vă mărturiseam un mail sau două mai la vale, statutul nostru aici este de prinţişori sau de prinţese! Orb să fii şi nu poţi să nu observi eforturile făcute de organizatori pt a ne simţi bine! În numele beneficiarilor acestor eforturi, cât şi a celor din spatele lor, doresc ca şi pe această cale să exprim gratitudinea co-naţionalilor, d-nei Alina şi d-lui Titu Andreescu pt tot ce au făcut, fac şi vor face ca pt noi această tabară să fie cu adevarat o amintire de vis frumos! Sper că sunt în asentimentul dvs să spun din toată inima: Awesome Math 2009 Awesome California 2009 Awesome Alina Awesome Titu Nu putem decât să observăm, să apreciem, să vă mulţumim, să vă iubim! nişte...români

35

Page 37: Jurnal de California

36

Page 38: Jurnal de California

Cotidian

Wednesday, August 12, 2009 10:02 PM From: "Muntean Petrica" <[email protected]> E timpul să trecem din nou la raportul zilnic de activitate! Ce pot să vă spun cu certitudine, este că turul de forţă făcut împreună cu copiii a fost obositor! Chiar dacă nu am cărat munţi în spate, cantitatea şi diversitatea informaţiilor primite, ruperea de ritm, si-au spus cuvântul! Ieri copiii mai mult s-au târât! Dimineaţă, un copil a preferat să doarmă în loc să meargă la prelegere. La prânz sau seara, alţii au dormit pe rând! Una peste alta, s-au reîncărcat bateriile, iar astăzi sunt mult mai în formă şi mai vioi! De ieri am reintrat în obişnuitul şi binecunoscutul, de către dvs, program. Tot ieri seara a avut loc discutarea testelor date la sf de săptămână individual cu fiecare. În urma discuţiilor se face şi o fişă individuală de evaluare pt fiecare copil. Primesc fişe de lucru la greu, dar nu trebuie să ne impacientăm întrucât putem să le lucrăm şi acasă! Probleme frumoase şi tari, zice lumea avizată. La TN se mai predă doar săptămâna aceasta, urmând ca ultima săptămână să se dedice exclusiv rezolvării de probleme pt fixarea materiei. Cel mai comentat şi controversat personaj este David Rash - asistentul de la TN. Unii îl iubesc, alţii îl bârfesc, dar toţi discută despre el. Un băiat care ştie să iasă din anonimat! Nu e cazul să vă mai împui capul că masa e bună şi extrem de variată, că toţi mănâncă bine, că se adună ciopor în orele libere şi freacă PC-urile la greu! Invariabil de la 19 la 21 suntem pe terenul de sport unde se încinge câte un fotbal, volei, tenis sau ce vrea fiecare! Astea fac parte deja din program. Aseară spre exemplu, rupţi de oboseală cum erau, şi tot am avut amatori de mişcare! Chiar şi fetele s-au băgat la volei! Seara, ori cărţi, ori alte invenţii ale copiilor. Stingerea în jur de 23, de aia şi chinul cu sculatul de dimineaţă. Nu ştiu dacă v-am povestit, apropos de minunile americane, că pe fiecare palier există câte o ţâşnitoare de porţelan unde curge apă de băut provenită direct din fântâna campusului. M-a surprins şi parcă i-am făcut şi poze! Pe lângă sucurile primite la masă la discreţie, adăpatul nu mai este o problemă. Apă plată luăm doar în deplasări. Am strâns şi predat deja banii necesari deplasării de duminica următoare la Monteray Ca. Doritorii pot accesa google pt lămuriri suplimentare. Am stabilit în principiu ca pe drum să facem un popas de o oră la un supermarket mai de soi şi cu preţuri rezonabile pt ca cei interesaţi să poată face ultimile cumpărături, amintiri, cadouri pt acasă etc. Cei care au programate ieşiri din campus cu membrii familiilor din USA (Ioana şi Tran) au primit permisiunea să o facă sâmbătă (când sunt alte teste de evaluare), pt a nu rata excursiile planificate. În seara asta la 19 parcă avem concurs de cha cha cha şi până atunci încă o tură de combinatorică. Una peste alta, eu zic că ne-am revenit, că am reintrat în programul normal şi că suntem sănătoşi cu toţii, toată lumea se simte bine şi că îmbinăm utilul (mate) cu plăcutul - toate celelalte! Ce am observat la copiii noştri: Timiditatea! Toţi sunt zmei, dar mai greu să stabilească un contact! Să-i foarfece pe toţi cei din jur la greu, nici o problemă! Catze suntem de când ne ştim! Îţi place de cineva, intri-n vorbă cu o banalitate şi apoi lucrurile se leagă de la sine! Ei sunt mai sfioşi decât americanii, care sunt foarte deschişi! Dacă însă le faci lipeala, adica vin eu de la spate şi-l întreb pe unu sau altul dacă vrea să joace cărţi cu ai noştri, ăştia care merg în turmă, instantaneu vin toţi pe capul nostru! Şi uite aşa lucrurile se mişcă mai departe de la sine! Să iasă însă unul de-al nostru în faţă cu vre-o iniţiativă ? Ferita sfântul! În rest, am reintrat în aşa zisul cotidian pt noi. Nici poze nu am mai făcut, întrucât v-am cam trimis tot ce ne înconjoară! Dacă vor apărea noutăţi vă voi anunţa! Ce ştiu este că luni este un program artistic organizat, în care fiecare care are ceva deosebit de exprimat o va face. Fetele noastre se pregătesc să rupă gura târgului cu nişte piese muzicale! În rest, aceeaşi atenţie din partea gazdelor, aceeaşi voie bună, glumitze şi şotii specifice vârstei! Cred că deocamdată cam atât ar fi de spus! Revenim periodic! Pt orice alt detaliu, lămuriri suplimentare, dorinţe individuale, nu ezitaţi să mă contactaţi! În definitiv şi de asta sunt aici! Cu mare drag, spionul Cleopatrei

37

Page 39: Jurnal de California

38

Page 40: Jurnal de California

Românul, frate cu codrul...

Wednesday, August 12, 2009 11:33 PM From: "Muntean Petrica" <[email protected]> Întrucât din nou copiii sunt plecaţi la cursuri, în campus s-a aşternut iarăşi o linişte absolută! Rămas singur cu gândurile mele m-am reîntors la prietena mea tastatura! Întrucât acest mail nu are cam nici o legatură cu copiii noştri, celor cu tare multe pe cap le recomand să-l sară! Nu sunt decât cugetări ale unui ponosit pierdevară care cască gura în dreapta şi-n stânga şi din când în când are prostul obicei să-şi rumege gândurile în public! Să intrăm dară în subiect! De când mă ştiu am fost îndopat, ca şi majoritatea co-naţionalilor mei cam de-un leat cu mine, cu obsesiva deja formulă “Românul frate cu codrul”, “românul şi natura”, “natura în sprijinul păstrării identităţii naţionale”, “otrăviţi fântânile că dau turcii”, “pârjoliţi câmpiile” şamd! Patriot cum mă ştiti, că aţi vazut dară că nu-mi părăsesc scumpa ţărişoara fără sa-mi iau cu mine steagul - să am cu ce-mi înfăşa perna, ajung pe partea cealaltă a pământului, mă uit cu gura cascată în dreapta, mă uit în stânga, şi nu am altceva mai bun de făcut decât să cuget! Cum vine asta cu natura? De când sunt aici, am senzaţia că sunt într-un parc natural, ca să nu zic într-o gradină zoologică! Mai trebuie să-mi pun şi eu de gât plăcuţa cu “specimen ocrotit de lege” ! Nu fac bine dimineaţa ochi ( şi asta destul de devreme, întrucât eu acasă la 5 sunt în picioare, drept pt care ceasul meu biologic nici în concediu nu mă lasa să sar de 6), mă raşchetez şi mă parfumez - să fiu în rând cu lumea - şi ies ca turcul pe prispă, să-mi beau narghileaua, să nu încurc pe nimeni! Nu fac primul pas, şi mă împiedic de un grup de căprioare! Ziceam că ştiu aceste animale de acasă, spărioase şi greu de prins în raza vizuală! Aiurea! O vezi cum vine lângă tine, ridică boticul umed şi te întreabă din ochii mari deschişi: nu ai şi pt mine o ţigară? Întrucât tutunul dăunează grav sănătăţii, mă duc agale la măsuţele de la fântână şi-mi aprind ciubucul! Nu trag un fum şi o veveriţă jucăuşă apare curioasă sub nasul meu! Parcă şi asta ar pofti la iarba dracului! Când să o vezi mai bine, ţuşti în copac! Zici că regreţi dispariţia, dar te trezeşti cu alte nu ştiu câte surate să-ţi ţină companie! Stai tu ca mutu pe malul oceanului, scrutând zările, şi te trezeşti că vine gramadă pe tine un leu de mare în toată splendoarea! Ce-ai frate, şi tu te-ai apucat de fumat ? Şi tu vrei o ţigară? Da-n ţara asta nimeni nu-şi mai cumpără ţigări, că sunteţi cea mai mare producătoare de tutun din lume! Mă uit în stânga: palmieri de cel puţin 50 de m! Mă uit în dreapta: brazi cât Intercontinentalul! Că-i parc, că-i pajişte, umblă americanul pe iarbă ca pe asfalt, fără să-l întrebe nimeni de vorbă. Copaci câţi nu-ţi poti imagina, de la eucaliptul chelos până la sequoia secular! Mergi pe autostradă şi zici că faci turul gradinii botanice! Măi să fie.... mă tot perpelesc şi un gând nu-mi dă pace! Românul e frate cu codru, sau californianu e frate cu codru ? Mare dilemă!... Din câte îmi aduc aminte, şi nu e mai mult de 10 zile de când am plecat de acasă, parcă tăiarăm toate pădurile să ne facă Bechtel autostradă, ca să nu zic de toţi codrii moldovei sau ai Vlăsiei, care luară drumul exportului pt a îngrăşa puşculiţa şmecherilor! Nici rădăcinile nu-mi aduc aminte să mai fi ramas din mult trâmbiţata noastra dragoste de codru! A mai fost cineva pe la gradina zoologică să vada schelet de cerbus giganticus? Că eu nu-mi amintesc de sălbăticiuni, decât de la celebrele vânători ale lui Ţiriac pe domeniul de la Balş! Ceva în rotiţele mele s-a defectat şi cred că nu mai fac legăturile bine! O să-i rog pe copiii ăştia minunaţi şi mult mai familiarizaţi cu internetul, cu logica şi combinatorica, să mă desluşească ce şi cum e cu frăţia asta! Ei sunt tineri, nu sunt îndoctrinaţi ca mine şi, deşi la prima vedere zici că habar nu au, înregistrează tot şi prelucrează instantaneu! Doar în ei mai îmi e speranţa să mă dumiresc cam cum stă treaba cu cine cu cine se înfrăţeşte cu codrul, cu fauna, cu natura! Printre multe altele, sunt convins că aici au prins-o şi pe asta şi că nu au ramas indiferenţi! În ultimă instanţă, pt a putea cântări lucrurile la adevarata lor valoare, ai absolut şi obligatoriu nevoie de deschidere, de modele, de termeni de comparaţie ! Nouă, bag seama că nu ne-a rămas în cap decât chestia cu "otrăviţi fântânile" şi tot ce s-o mai putea! Sunt în mare dilemă şi nu mă ajuta niminea! Cu mare drag, al dvs Vadim Tudor din California ...ca la Bruxeles nu a mai fost loc şi pt mine...

39

Page 41: Jurnal de California

40

Page 42: Jurnal de California

Bonus

Thursday, August 13, 2009 4:37 AM From: "Muntean Petrica" <[email protected]> Message contains attachments Bonus.zip (2323KB) Şi ca să vă demonstrez ca s-a întors lumea cu susul în jos, vă ataşez nişte imagini de astăzi, care prezintă pe băieţii noştri asudaţi, spălând de zor rufele la râu (niste noi fătuce simpatice care ne dau târcoale şi sunt candidate la colectia Angels), şi fetele noastre, în toalete de seară, mirosind ca nişte garofiţe, dansând de le sfârâie călcâiele, cha cha cha! Asta-i viaţa! În curând băieţii vom trece şi la cratiţă! Fotograful amator! PS: "Colorata mâine-i gata" !

Angels

Thursday, August 13, 2009 6:10 PM From: "Muntean Petrica" <[email protected]> Message contains attachments Angels.zip (5804KB) La insistenţele grupului de fete care mă însoţesc, am actualizat fişierul "Angels" cu pozele celor care ne dau târcoale, le dăm târcoale sau veghează la a ne simţi noi bine aici! Pozele unor persoane care pt noi românii înseamnă ceva! Obs! Încă nu este încheiat, are unele lipsuri majore, iar situaţia încă este fluidă! Regia de platou!

Revenire

Thursday, August 13, 2009 6:27 PM From: "Muntean Petrica" <[email protected]> Message contains attachments Angels.zip (5901KB), Artisti şi PC.zip (797KB) Dintr-o regretabilă eroare, am trimis fişierul Angels înainte de a descărca şi celebra figură a lui David B Rash! Fetele nu mi-o vor ierta-o niciodată! Deci, revin cu actualizări de ultim moment! Pt a-mi fi trecută cu vederea omisiunea, adaug albumul "artişti la lucru"! Octav şi-a dorit chitară pt a repeta pt concursul artistic de luni, iar eu m-am făcut chitară! Hai şi Munte fac parte din regia de studio a Maestrului Octav, într-un mixaj de mare răsunet! Cu drag Richelieu

41

Page 43: Jurnal de California

42

Page 44: Jurnal de California

Selecţia naturală

Friday, August 14, 2009 4:56 AM From: "Muntean Petrica" <[email protected]> Cele mai frumoase momente aici sunt serile. După terminarea cursurilor şi masa de seară, fiecare se îndreaptă spre domeniul care-i face mai multă plăcere. Spre exemplu, în această seară o parte dintre copii au plecat să facă sport, iar alţii au plecat să se înscrie la concursul de talente şi să prezinte momentul artistic care consideră că-i reprezintă. Iniţial, într-una din seri pe care v-am descris-o mai la început, ascultasem doar fetele noastre cântând la pian! În seara aceasta am avut surpriza ca dintr-o mână de copii adunaţi din toate colţurile lumii, să-i observ împreună. Am rămas mai mult decât plăcut surprins de pasiunea pt muzică. S-au interpretat piese grele din repertoriul clasic, cu o dezinvoltură şi o nonşalanţă covârşitoare! Cei care veniseră să facă caterincă s-au autoexclus de la sine! Selecţia naturală lucrează aici pe toate palierele! Îi ascultam şi mă gândeam câte ore de exercitiu sunt în spatele fiecărui copil, câtă energie canalizată într-o direcţie pozitivă! Aceşti copii, în afară de talentul înnăscut şi din greu cultivat pt matematică, mai au ceva în comun! O limbă numai a lor, care îi uneşte şi îi aduce la acelaşi numitor! MUZICA! Al doilea filon care formează lideri de opinie în aceste colectivitaţi îl constituie sportul. Asupra acestui capitol nu cred că e cazul să dezvolt subiectul! Din discuţiile cu un student american pe tema fumătorilor, a consumatorilor de alcool, o remarcă a sa mi-a dat de gândit! În această societate funcţionează fără cusur forţa de a MARGINALIZA! Celui care nu se încadrează în trendul general, nu-i va face nimeni nici reproşuri, nici nu-l va apostrofa nimeni, dar i se va întampla cel mai rău lucru posibil. Încet - încet se va autoexclude din curentul general, se va pierde singur, iar societatea, indiferent de nivel, îl va marginaliza! Interesant, nu? Integrăm acest mesaj în ciclul “impresiile unui călător” ! Cu adânc respect, Marco Polo

Alarmă falsă (deocamdată)

Friday, August 14, 2009 5:46 PM From: "Muntean Petrica" <[email protected]> Message contains attachments Inscriere.zip (227KB) Referitor la ştirile alarmante despre incendiul din zonă, pot să vă spun că aseară, în jurul orei locale 17, pe cer s-a observat un nor mare negru, venind dinspre continent spre ocean, în condiţiile în care atmosfera era clară şi nu aveau ce căuta nori pe cer. Deasemenea, un avion mic survola zona. Aici, când apar avioane sau elicoptere, am văzut că nu e de bine! Cam în două ore cerul s-a limpezit iar noaptea era de cristal. Nici de dimineaţă nu am observat ceva deosebit! Dacă nu eraţi dvs, nici nu aş fi ştiut de incendiu în zonă. O să urmăresc atent evoluţia şi o să vă ţin la curent. Nu cred că e cazul să ne facem griji, dar e bine să fim atenţi! Găsiţi ca răsplată pt atenţionare, nişte poze de la preselecţie! PM

43

Page 45: Jurnal de California

44

Page 46: Jurnal de California

Rondul de seară

Saturday, August 15, 2009 5:34 AM From: "Muntean Petrica" <[email protected]> Message contains attachments Dans.zip (953KB) În seara asta nu vom avea nici reflecţii, nici cugetări, ci doar un raport al zilei care a trecut. "First of all" - cum se spune pe aici, să lămurim problema incendiului! Ieri seară, în jurul orei 16.45, am văzut un nor negru pe cer format dinspre coastă înspre ocean, care mi-a atras atenţia. Deasemenea, au început să zboare avioane mici la joasă înălţime, lucru care aici nu-i a bună. Dimineaţă, am aflat vestea de la dvs, eu neştiind nimic. Am vorbit mai apoi şi cu dl Titu. Cert este că regretabilul incendiu e undeva mai la nord, că vântul bate în altă direcţie şi că deocamdată la noi viaţa îşi derulează cursul firesc! Noi suntem undeva într-un vârf de munte! De aici se observă în vale oraşul învăluit într-o ceaţă albă care poate fi şi fum. La noi, atmosfera şi cerul sunt foarte clare! Deocamdată sunt foarte atent la acest aspect, iar viaţa îşi urmează cursul firesc! Revenind la copii, scularea - mai uşoară ca altedăţi, programul obişnuit de cursuri şi acum, programul de seară! Mâine: testele obişnuite, că doar e sambătă, nu? Unii se pregătesc, ceilalţi au ieşit la sport! Mâine Hai şi Ioana vor părăsi campusul, urmând a fi luaţi de cunoştinţele din SUA. Azi a fost rândul fetelor să spele! S-au descurcat de minune! Hainele lui Munte şi azi zac pe balcon, cică la uscat după 2 zile! Sunt curios dacă şi ele aplică aceeaşi procedură! Mâine seară - dans la sugestia fetelor (am făcut-o şi pe asta; v-am mai marturisit că nu există dorinţă care să nu ni se împlinească aici - că de aia suntem în ţara tuturor posibilităţilor), iar duminică dimineaţă excursia la Monterey, doar pt români, cu vizitarea celui mai mare acvariu din lume! Aşteptăm cu nerăbdare! Să te ţii poze!!! Plecarea va fi însă la ora 8, ceea ce va necesita un efort mai mare cu sculatul. Se pare că vom primi şi hrană rece şi ne vom opri pe drum la un supermarket la cumpărături aşa cum au sugerat unii dintre dvs! Idila lui Hai înfloreşte în cel mai frumos stil vietnamezo-chinez sub ochii noştri atenţi!

Se mai trag şi alte clopote, dar nesemnificativ! Am aflat că copiii de la ICHB au o nouă şi dragă colegă, Roberta Răileanu, pe care o primim cu braţele deschise, fiindu-ne tare dragă şi căreia-i urăm bun-venit şi sperăm ca anul viitor să ne însoţească şi ea în California! Nu va regreta! Am aflat cu tristeţe că Ye Kai ne-a părăsit, transferându-se la un liceu în Toronto! Pt el a trecut "aplicaţia"! Să vedem ce vom face noi, dacă ne vom decide în această direcţie! Apropos! Unul dintre criteriile de eligibilitate avut în vedere, printre multe altele, la aplicare este reprezentat şi de summer-campurile la care aţi participat! Vă asigur că această participare va cântări şi ea în cazul unei aplicaţii, programul acesta căpătând deja faimă pe aceste meleaguri! Pisoi ne mai lipseşte ca să fie formula completă, dar sperăm că până în septembrie să aibă timp să ni se alature şi el. Oricum, va fi oricând binevenit între mai vechii şi mai noii lui colegi, care alcătuiesc deja familia ICHB şi care-l aşteaptă şi pe el, dacă se decide, cu braţele deschise! Până atunci, calde salutări din California! Noi încă nu ne-am infestat cu mult-temutul virus al gripei noi şi sperăm să nu-l întâlnim în drumul nostru! Se pare însă că-şi face de cap în UK! În rest, eu sunt cu ochii pe copii ca pe butelie, şi aşteptăm să înceapă o nouă zi! Nu pot să constat decât că tot ce e frumos este şi efemer! Sfârşitul epopeei Californiene se apropie cu paşi mari! Dacă vă pot ajuta cu orice fel de informaţie sau să răspund la orice sugestie, vă rog nu ezitaţi să-mi daţi de ştire! Ca în fiecare zi, vă ataşez spre studiu niste poze cu maşinile cu care umblă gunoierii prin campus, cu o drăcovenie de căţărat care se transportă ca o rulotă şi cu un grup de boşorogi care au venit şi ei la nu ştiu ce conferinţă de dans american! Cântă ăştia şi dansează de le sfârâie călcâiele! Asta e America! Cu mare drag, Acelaşi legendar deja, Tata Munte! şi copiii! PS: Deja ne e dor de voi!

45

Page 47: Jurnal de California

46

Page 48: Jurnal de California

Poze acvariu Monday, August 17, 2009 12:52 AM From: "Muntean Petrica" <[email protected]> Am trecut cu bine şi acest "hop"! Acum mă lupt ca la prima oră să gasiţi pe Picasa pictorialalul intitulat "Acvariu". După masă o să abordez din nou şi stilul epic!

Toţi am facut şi ultimele cumpărături! Ne-am liniştit! Suntem lefteri!

Acum fug la masă, întrucât mi-au crescut urechi de elefant de foame! Şi nu cred că numai mie! Colac peste pupăză, m-a lovit şi deochiul chinezesc! Ştie cineva să-mi descânte?

Cu drag, Tata Munte

"Acvariu"... Corectat şi revizuit! Monday, August 17, 2009 6:51 PM From: "Muntean Petrica" <[email protected]> Motto:...."Bun de tipar"! Întrucât ieri aţi primit materialul brut, fără o lectură preliminară, brut, trimis doar din dorinţa de a vă pune la dispoziţie cât mai grabnic informaţia primară, îmi fac datoria - din respect pt limba maternă - să vi-l retransmit în forma finală, cu scuzele necesare pt bâlbele şi măcelul limbii române din prima versiune! Ieri cred că ciclam pe "cochet"! ...Scuze! -Acvariul- "O dată burta pusă la cale, un zâmbet larg îmi umple din nou faţa! Nu ne rămâne decât să stăm din nou de poveşti. Rămăsesem parcă la episodul serii dansante! Acest campus se întinde pe o suprafaţă uriaşă undeva în vârful muntelui. Locaţia pt dans : o altă sală dotată cu toate cuceririle tehnicii în materie, undeva mai sus de noi, la vre-o 10 minute de urcat printre vilele pitoreşti care adăpostesc studenţii în timpul anului şi natura cu adevărat încântătoare! Nu vă mai spun de iepuraşi pitiţi pe sub brazi, de tufe sau pâlcuri de flori exotice, de curăţenia ireproşabilă! Fac parte deja din cotidian! Dacă nu mă înşel, am încercat şi nişte poze pt cei care au mai răsfoit Picasa în ultimele zile!

Ora începerii multaşteptatului eveniment: 20.30. Vă imaginaţi că la un astfel de eveniment s-a participat cu mic cu mare! Organizatorii, ca de obicei foarte atenţi, au pregătit în afară de concurs, băuturi răcoritoare şi cipsuri! Domnişoare cochete, îmbrăcate cu gust şi mirosuri de primăvară! Din păcate vârsta îşi spune cuvântul! Căminul cultural reînvie! Fetele deoparte, băieţii de alta! Rar se văd întrepătrunse taberele! Muzică pt toate gusturile şi ţopăială la greu! Energia se deslănţuie iar hormonii vibrează! Voie bună cât cuprinde ! Se şterge orice barieră de rasă, culoare, provenienţă. Bunadispoziţia şi tinereţea e la ea acasă! Stingerea târziu în noapte!

Ora planificată de plecare în excursie 8.00! Nu vreţi să ştiţi prin ce chinuri am trecut să-mi pun echipa pe picioare! Efectivul refăcut 100%! Ioana şi Hai au revenit, veseli, cu impresii de neuitat din vizita la San Jose! Au vizitat ambii "Misterious House" sau aşa ceva şi au ce depăna! Eu, în ciuda zbaterilor mele de leu în turbare, nu pot decât să mă mândresc din nou că sunt român! Tic-tac! Ora îmbarcării 8.15, şi asta după eforturi uriaşe!

Autocarul, acelaşi de săptămâna trecută, condus de vechiul, supraponderalul şi jovialul nostru prieten american deja simpatizat de toţi. În afară de grupul nostru, mai participă domnii Enescu, Becheanu şi dl Titu cu copiii şi mama soacră!

Obiectiv: Monterey! Drumul fascinant, ca de fiecare dată! Surprind infrastructura, şoselele curgând efectiv din unele în altele la fiecare pas! Constatare: Aici nu s-a inventat claxonul! De când sunt aici nu am auzit o dată pe cineva claxonând! O disciplină la volan, de invidiat, şi o politeţe aşijderea!

Pe drum ni se dau diverse explicaţii asupra zonelor tranzitate! Un capitol aparte - agricultura! Trecem prin zone cultivate de AMERICANI! Vă interesează capitolul? Oamenii aştia au cultul lucrului binefăcut care mă încântă! Culturi mari de...căpşuni şi un fel de asparagus sau ce o fi! Terenul cultivat, aliniat ca-n palmă, geometric, şi IRIGAT! Au un sistem de ţevi care sunt duse ca pe o platformă auto, extrem de eficient şi care, uimitor pt noi, funcţionează! Totul mecanizat! Şi culmea, lucrează şi duminica! Am văzut o armată de oameni, toţi cu şorţuleţe albe, manuşi, aliniaţi în spatele unei maşinării, culegând ca albinuţele! Spania şi căpşunarii noştri = mici copii! (Paranteză: Protecţia muncii pe primul plan! Ăştia nu bat un cui fără cască şi armură de protecţie - să nu-şi dea cu ciocanul în cap! Dacă cumva spală pe jos, găseşti indicatoare cât casa - că s-ar putea să aluneci! - Închid paranteza!) Ajungem la Monterey ! Mai pe româneşte - un fel de Mamaia a fiţelor Californiene ! Nu există case - cât de mici - sub un milion $ !!!!. De aceea am şi pozat vilele la greu! Vine americanul cu maşina, cu placa pe maşină, cu costumul termoizolant şi ţuşti în ocean ca focile! Apa infernal de rece, afară frig, nu tu muzică pe plajă, nu tu băutură, nu tu fumat, şi cu toate astea e bătaie pe ce e aici! Trăiască America! Am trecut pe lângă mai multe grupuri campate la marginea

47

Page 49: Jurnal de California

48

Page 50: Jurnal de California

drumului, care se bucurau în felul lor ciudat pt noi, de ocean! Aici leii de mare sunt ca meduzele la noi! Ciucure tată! Hotele superpricopsite, maşini de lux la greu, întrucât ne-am suprapus peste "sărbătoarea eleganţei", am văzut cel puţin 8 Ferari, Merţane, maşini de epocă, am încercat să fac poze, că din viu grai nu-mi iese o descriere prea reuşită! Oprim direct la Acvariu! Stabilim că avem 3 ore pt vizită, intrăm şi, pâlculeţe sau individual, căscăm gura! Să vă spun că ce e la Constanţa e joacă de sugari - ar fi inutil! Copiii încântaţi şi fascinaţi! Sunt prezentaţi atât peşti de toate neamurile, valuri care ai senzaţia că-ţi pică-n cap, cât şi păsări şi mamifere acvatice! Am văzut 3 marmote sau ce-or fi fost, de nu mă mai săturam uitându-mă cum se joacă, cum se masează, cum îşi fac toaleta! Oricât aş încerca să vă descriu, nu ştiu dacă ar ieşi ceva! Vă invit să vedeţi pozele făcute şi să-i descoaseţi acasă pe copii! S-au făcut şi mici cumpărături, amintiri de la faţa locului! Ana ştiu că a plecat acasă cu o marmoţică albă din pluş, care să-i aducă zilnic aminte de ce a văzut! Următorul obiectiv, un "drum de 17 mile" recunoscut pt frumuseţea peisajului, închis turiştilor datorită "sărbătorii eleganţei" despre care vă vorbeam! Şade-n capul drumului un pădurar american ca-n filmele de desene animate, care nu-i lasă să urce decât pe cocoşaţi! Aici legea-i sfântă! Nu vreau să mă gândesc la câte modalităţi de a dribla vigilenţa paznicului ar fi găsit inventivul român! Aici însă, "unde-i lege, nu-i tocmeală!" Asta e! Nu descurajăm şi luăm un alt drum în piept, la fel de frumos şi presărat cu aceleaşi vile superscumpe! De altfel, pt mine şi cred că şi pt cei ce mă însoţesc, pe orice drum am merge, tot aceeaşi faţă inteligentă de viţel pus în faţa porţii celei noi, cred că am avea! Foamea deja începe să-şi arate colţii pt mine care nu am ronţăit decât o banană din desagă, şi colac peste pupăză - o stare de leşin! Hotărât, ca m-a deochiat careva, frumos cum sunt! Spun degrabă Tatăl Nostru-n gând şi mă rog să-mi treacă! Noroc că copiii au ciugulit ceva la o pizzărie din acvariu! Cine s-o mai zgârci la mâncare ca mine, ca mine să păţească! Oprim, aşa cum l-am rugat pe dl Titu, la un lanţ de magazine, de unde la început am mers şi ne-am luat electronicele tot prin bunăvoinţa d-lui profesor! Un loc bătut, cum s-ar spune. Atacăm un magazin "Targhet". Timp la dispozitie: o oră. Ne împrăştiem ca potârnichile şi încercăm să nu uităm pe nimeni de acasă! Nu ştim ce să luăm din abundenţa de produse de calitate şi de bun gust. Ştiu că Munte al meu nu ştie cum să-şi aleagă o cămaşă - că i s-a spus "că e sexi în cămaşă" ... , aşa că le luăm pe amândouă! Exact la momentul stabilit ne reîntâlnim cu toţii şi ajungem la locul de îmbarcare ca niciodată la fix! Se pare că ne-am rodat! Următoarea ţintă: campusul! Strângem, conform tradiţiei împământenite deja, câte 5 $ de căciulă să-l "pârnosim" pe simpaticul nostru ghid şi şofer! Toată lumea mulţumită! Ca bonus, acesta ne face o voltă-n vânt printr-un alt campus ce tocmai se construieşte aici! Să fiu mai explicit! California a desfiinţat mai toate bazele militare de pe teritoriul ei şi le-a pus să redea terenul curăţat circuitului public. Într-o astfel de locaţie s-a înfiinţat un colegiu al marinei militare americane, care tocmai va începe în toamnă activitatea! Baza e o imensitate care era destinată trupelor combatante din Vietnam şi Coreea. Nu vreţi să ştiţi cam ce înseamnă! Oricum, chiar şi din maşina în fuga calului, şi tot te uimeşte investiţia şi dotările care le vezi! Impresionant! Nu vă spun de ce sali de curs, dotări tehnice de specialitate - gen radare şi alte minuni - ale căror excrescenţe le poţi vedea cu ochiul liber - au reuşit să amenajeze! La 16.15 aterizăm deja la bază! Toată lumea cu sacii în caruţă, cumpărături făcute, acvariu vizitat, excursia sfârşită! Impresii colorate şi variate în funcţie de percepţia fiecăruia! Dăm năvală să ne despachetăm şi, surpriză ! La 17.00, fără nici un efort, exact la ora când se deschide cantina, cine sunt primii ?? ROMÂNII !! Hai Romania! "La plăcinte înainte, la razboi înapoi"! Mâncăm bine şi intrăm fiecare pe făgaşul lui! Unii la "team contest", alţii pe terenul de fotbal, alţii să vadă un film la PC! O să râdeţi, dar americanii s-au bucurat mult când ne-au văzut revenind! Chiar facem parte din organismul creat în această colectivitate! Parte integrantă, nu nişte toleraţi! Şi culmea, chiar la team contest am intrat cu 2 echipe în finală, chiar dacă asta a fost undeva târziu în noapte! Bravo OCTAV! Bravo IULIA! Echipele lor sunt în cărţi! Ce pot să vă spun e ca la întoarcere nu am mai văzut norii de fum care începuseră să mă pună pe gânduri! Aceeaşi atmosferă deschisă şi clară ca la începutul taberei! Simt în sufletul fiecărui participant, atât regretul sfârşitului acestei unice epopee, cât şi (chiar nemărturisit) dorul de casă şi de cei dragi! Târziu în noapte, Marc - unul dintre mentorii copiilor -, le face o prezentare bazată pe poze a locurilor vizitate trimis de universitatea la care învaţă: Întreaga USA, Australia, Noua Zeelanda, Vietnam, ...etc! Din Europa doar ..Veneţia! Nu vreau să vă descriu ecoul acestei prezentări în sufletul bietului român nedeslipit de vatră! Şi-am încălecat pe-o şa, şi v-am spus povestea aşa!... Deochiul asiatic! " PS. Astăzi pregatim pt dvs următorul episod din experienţa noastră Californiană şi poate printre ultimele, epic şi imagini: "Challenge show"!

49

Page 51: Jurnal de California

50

Page 52: Jurnal de California

"Lacul lebedelor" - balet opus 20

Tuesday, August 18, 2009 6:41 AM From: "Muntean Petrica" <[email protected]> Somewhere in time .... Somewhere in California... ...Un campus obişnuit aici... , o oază de rai pierdută în vârf de munte dar îngemănată cu oceanul şi cu natura...ora 12.00...linişte de mormânt...liniştea dinaintea furtunii...

Copiii încă dorm, ceaţa de abia se ridică şi o răcoare plăcută de început de toamnă te învăluie! Astăzi o nouă perlă se va anina în şiragul amintirilor noastre de pe acest tărâm binecuvântat de Dumnezeu! "Talent show"! Vom savura rodul unei săptămâni de pregătiri tainice în care fiecare va încerca să prezinte o particică a sufletului curat şi a înclinaţiei spre frumos! Emoţii ca la orice spectacol de marcă!

Încet, încet, începe forfota! Ultimele repetiţii şi pregătiri. Ultimele aranjamente de culise! Totul trebuie să iasă perfect! Îmi adun echipa şi le dau ultimele sfaturi! Ţinuta obligatorie! Chiar dacă aici e la mare modă portul "casual", rog copiii să aducă o undă de eleganţă Europeană pe aceste tărâmuri îndepărtate! La un aşa moment se impune ţinuta de seară! Prinţese aranjate şi parfumate, prinţi gătiţi ca de logodnă! Sunt sigur că va face impresie! Rezultatul? Mult peste aşteptări! Savuraţi pozele şi judecaţi singuri! Aţi văzut vreo-dată cioară să nu-şi laude puii??

Seara de muzică şi poezie!...

Fiecare va avea momentul său de glorie pt care a trudit în taină! Surprize cu duiumul. Pian, vioară, violoncel, chitară, solo voce! Uimitor, cum bine spune americanul! Încărcătură emoţională maximă! Octav chitară, Mădă pian, Ana şi Ioana voce! În spatele tuturor Cosmin! O prezenţă discretă, dar un ochi extrem de sensibil, fin mânuitor al camerei de fotografiat, mulţumită căruia multe din imaginile întâlnite v-au încântat şi dvs ochiul! Îi mulţumesc pt tot sprijinul acordat şi-l rog ca şi în această seară să fie ochiul atent al artistului pt dvs. În afară de pozele care le vom posta pe Picasa (şi la a căror descărcare muncim din greu toţi, o bună parte din noapte), vom înregistra şi video momentul artistic prezentat de minunaţii copii care mă însoţesc şi îl vom posta pe youtube, la o adresă pe care o să v-o comunic ulterior, pt a vă face părtaşii acestei seri de o sensibilitate deosebită! Dacă înregistrarea integrală a spectacolului credeţi că prezintă interes, mâine mă voi ocupa să o procur şi să o pun la dispoziţia tuturor pt a o descărca pe PC! Vă asigur că merită!

Cătălin = inginerul nostru de sunet şi imagine! El se va ocupa de IT, de descărcarea pozelor şi postarea înregistrărilor selectate pe youtube! După cum vă daţi seama - implicare totală! Nu pot decât să le mulţumesc tuturor, şi celor din faţă, dar şi celor din spatele încercării noastre de a face cât mai reală această seară!

În campus - atmosferă de conservator! Se aud din camere solouri de vioară, părţi muzicale vocale, violoncel, chitară! Toată lumea a luat foarte în serios evenimentul, drept pt care o dată prezentarea generală terminată, o sa încerc să vă introduc în atmosfera de vrajă ce ne învăluie! Şi pt că tot suntem în prag de toamnă, iar marea noastră dragoste a fost California, de ce să nu rememorăm împreună nişte versuri care nu au nevoie de comentarii:

A venit, a venit toamna, acoperă-mi inima cu ceva, Cu umbra unui copac sau mai bine, sau mai bine cu umbra ta. A venit, a venit toamna, acoperă-mi inima cu ceva, Cu umbra unui copac sau mai bine, sau mai bine cu umbra ta.

Mă tem că n-am să te mai văd uneori, Că au să-mi crească aripi ascuţite până la nori, C-ai să te-ascunzi într-un ochi străin, Şi el o să se-nchidă c-o frunză de pelin.

Şi-atunci m-apropii de pietre şi tac, Iau cuvintele şi le-nec în mare, Şuier luna şi-o răsar şi-o prefac Într-o dragoste mare. ..................................................................................

Livret: Prinţii şi prinţesele sunt fermecate de Rotbart, geniul matematicii să se transforme pt 3 săptămâni în lebede ! Vraja nu poate fi ruptă decât prin iubirea unui prinţ pt muzică! Sala se umple încet, încet, de lebede albe, de lebede galbene, lebede negre!...

În liniştea nefirească se aud sunetele divine revărsate din clapele pianului! Degetele sprinţare ale Odette-ei, prinţesa fermecată, (Mădălina, în cazul nostru), aleargă în pas-de-deux, pas-de-trois, pas-de-quatres pe clapele ascultătoare! Audienţa e mută!....Aplauze în picioare la scenă deschisă! Românii chiar au ştiut să se facă iubiţi!

Glasurile de privighetori ale lebedelor albe murmură în surdină versurile Titanicului, mişcând toată sala!... Ţinutele impecabile, candoarea, dezinvoltura, spontaneitatea, vocile de soprane, fac ca momentul să fie unic!

51

Page 53: Jurnal de California

52

Page 54: Jurnal de California

Siegfried aduce în urechile celor neavizaţi legendarul Andrii Popa! Toată lumea aplaudă şi cântă cu noi! Limba română a devenit limbă de circulaţie internaţională! Sala ţine ritmul pe refren cu bătăi din palme!

Rând pe rând se perindă prin faţa pianului lebede mai mari sau lebede mai mici! Încet-încet, Europa trece oceanul, iar Beethoven se simte ca la el acasă! "Sonata lunii" devine, fără să ştim, o parte din noi!

Vioara aduce un plus de încântare în atmosfera de filarmonicî! Este uimitor cum aceşti micuţi copii percep şi interpretează cu atâta uşurinţă piese de referinţă ale muzicii clasice! Vioară, violoncel, pian, chitară! Ore de muncă, de repetiţii chinuitoare şi multă străduinţă pt a cizela aceste mici diamante..

Eu sunt de-a dreptul răvăşit!... Niste artişti în devenire şi, în acelaşi timp, nişte vrăjitori ai cifrelor şi a lucrurilor abstracte!

Figurile interpreţilor sunt transpuse, emanând prin fiecare por a fiinţei lor actul artistic! Totul se dă din inimă! Nu există falsitate sau jumătăţi de masură şi asta reuşeşte să captiveze, să subjuge, să unească! Fiecare nu este decât o mică lebădă care va deveni în timp, prin cizelare, răbdare şi multă, multă muncă, o adevărată şi minunată LEBĂDĂ!

Muzica italiană, spaniolă, operă, operetă, muzică clasică, chiar şi rock, toate şi-au dat întâlnire sub cupola magică a sălii de concert!

Odillia, sora lui Rotbart, lebăda neagră, veghează din umbră ca totul să fie bine şi nici unei lebede să nu-i lipsească nimic! Mişcătoare - grija de mamă pt puii săi care sunt şi ei alături de noi şi care, chiar la vârstă fragedă, stăpânesc deja clapele pianului, sau pt puii de împrumut (pt care este aceeaşi atentă şi omniprezentă mamă, chiar dacă ai impresia că nu o vezi), si probitatea profesională cu care reuşeăte să strângă toate piesele acestui uriaş puzzle laolaltă! Ore de frământări, de griji, de zbucium, uneori chiar şi lacrimi!

...Şi încă o observaţie! Indiferent unde, pe acest pământ, grijile şi dăruirea de mamă pt binele şi viitorul puilor săi, sunt universal valabile!...

La sfârşit vraja se rupe! Parcă cu mare tristeţe muzica a învins şi vraja se destramă! Lebedele se transformă iar în prinţi si prinţese care numără puţinele zile care le-au mai rămas pt ca fiecare să-şi ia zborul în toate zările, acolo de unde au venit şi unde dorul îi mână!

Dar în spatele acestei mari tristeţi, ca întotdeauna speranţa încolţeşte! Poate la anul ne vom revedea din nou... Şi ca lucrurile să se termine într-o notă tinerească, optimistă, la sfârşit apare "Magicianul" matematicii. Un vrăjitor care a perfomat şi pt Majestatea sa Regina Angliei! Despre el, cred că copiii sunt mult mai în măsură să vă dea toate detaliile! Cu deosebită stimă şi adâncă consideraţiune, pt dvs în această seară de neuitat, Piotr Ilici Ceaikovski P.S. Ne străduim din răsputeri cu toţii ca aceste clipe minunate să vă încânte şi pe dvs la primele ore ale dimineţii României! Sperăm că aşa, dorul ce vă mistuie să se mai aline, iar bucuria acestei seri minunate să vă bucure şi dvs sufletele, aşa cum ni le-au bucurat şi nouă! Păcat că rândurile şi imaginile nu pot fi însoţite şi de sunete!

Albumul lui Mark Wednesday, August 19, 2009 3:20 AM From: "Muntean Petrica" <[email protected]> Message contains attachments email.jpg (3KB), picasaweblogo-en_US.gif (3KB), email.jpg (3KB), picasaweblogo-en_US.gif (3KB), email.jpg (3KB), picasaweblogo-en_US.gif (3KB), picasaweblogo-en_US.gif (3KB), email.jpg (3KB) Gasiti atasat albumul prezentat copiilor nostri de Mark, un student american care a vizitat o gramada de destinatii exotice cu sprijinul facultatii! Unul din avantajele sistemului de invatamant American despre care v-am tot vorbit! Orice comentariu consider ca e de prisos. Copiilor le-a facut mare placere aceasta prezentare asa ca am intrat in posesia adresei asa cum am promis pt a va putea desfata si dvs! Tot acum am intrat in posesia inregistrarii spectacolului care e insa mult prea mare pt a putea face ceva cu ea! Cu drag Colorata maine-i gata!

53

Page 55: Jurnal de California

54

Page 56: Jurnal de California

The End Wednesday, August 19, 2009 11:15 PM From: "Muntean Petrica" <[email protected]> Copiii sunt chiar obosiţi! Multele evenimente acumulate şi culcatul tot mai târziu îşi spun cuvântul! Încet-încet, nu se mai "răspunde la comenzi"! Sculatul...un calvar! Dimineaţă, am reuşit chiar contraperformanţa ca Paul să intre la masă "la mustaţă", Andrei să intre doar datorită neatenţiei cerberului de la intrare, iar Munte să rămână nemâncat, cu toate că de la 7.30 fac în camera lor precum locomotiva...în gara din San Francisco...

Cursurile sunt pe terminate! Mâine vor mai avea doar câte 2 reprize de câte o oră şi jumătate în care vor primi suportul de curs în formă scrisă pt cursurile la care au participat şi încă două suporturi de curs la alegere din cele la care nu au participat. În acest fel, fiecare va veni acasă cu materialele care să acopere toată plaja OIM: Algebră, Geometrie, TN şi combinatorică. Mai departe, va depinde de fiecare cât de multă atenţie le va mai acorda, şi rămâne la aprecierea individuală cât de folositoare au fost şi vor fi în continuare! Opinia mea personală este că, chiar dacă copiii noştri nu au acordat maximă atenţie acestor cursuri încercând să se bucure de toate facilităţile acestei deplasări, materialul este de un înalt nivel academic şi este mai mult decât folositor pt ceea ce ne aşteaptă în continuare! Dar eu...nu sunt de specialitate...

Diseară va fi faza finală a " team contest " în care se vor confrunta echipele în care în una este Octav iar în alta Iulia! Le ţinem pumni!!! Pt ceilalţi este organizat "Ice cream socialization"! Staff-ul are petrecerea de la revedere! Mâine ne va fi nouă rezervată petrecerea de "La revedere" şi înmânarea fiecărui participant a caietului cu numele şi datele de contact ale fiecărui participant pt a ţine legatura daca vor considera interesant şi dacă în acest campus au legat prietenii adevarate! M-am convins pe propria-mi piele de cât de mică e lumea şi consider aceasta o iniţiativă laudabilă!

În cursul zilei de mâine ne vom strădui să împachetăm, iar vineri 21.09 ora locală 10.00 vom părăsi campul. La ora 12 check-in, predare bagaje, vama şi îmbarcarea, iar la 15.10 decolarea din SF. Ajungem în Amsterdam la ora locală 10.30 în 22.09 şi vom decola spre Bucureşti la ora locală 12.55 urmând să aterizăm la Otopeni la ora 16.40 când sper ca misiunea mea de anul acesta să se încheie cu succes! Nu vreau să mă gândesc la ce mă aşteaptă în aceste două zile câte au mai rămas..

În ciuda dorului de casă, simt în sufletul fiecărui copil şi o mare tristeţe! Nu degeaba zice francezul "Partir c'est un peu mourir..."! Au petrecut clipe frumoase, au legat prietenii, au aprofundat matematica care-i uneşte pe toţi, au văzut lucruri inedite, au fost nevoiţi să se obişnuiască cu comunicarea în altă limbă, să socializeze, să ia contact cu ceea ce pt mulţi dintre noi înseamnă o altă lume! Şi-au format, chiar şi fără să-şi dea seama, alte puncte de referinţă, şi-au dezvoltat un sistem de valori mult mai larg (atât de necesar în a ne călăuzi în viaţă), au devenit, într-un cuvânt, mai bogaţi!

Nu pot trece cu vederea atenţia deosebită şi cu totul aparte de care s-a bucurat grupul nostru în această deplasare, fapt pt care îmi exprim întreaga gratitudine şi mulţumiri din inimă atât din partea copiilor, a mea personală, cât şi din partea părinţilor, familiei Andreescu coordonatoarea acestui program!

Nu în ultimul rând mulţumesc soţiei, care a avut puterea de a rata anul acesta un concediu atât de mult aşteptat alături de familie, şi care, pt a nu ştiu câta oară a avut puterea să ne înţeleagă şi să ne acorde tot suportul afectiv, indiferent de cât de greu i-a venit!

Mulţumim Ortansa !!

Din punctul meu de vedere, am petrecut 3 săptămâni de vis alături de cei mai frumoşi şi deştepţi copii, copiii dvs, acolo unde nu am visat niciodată că voi ajunge! Dupa un an de zile în care v-am bombardat cu insistenţele mele, a sosit momentul ca fiecare să traga linie şi să evalueze singur dacă această deplasare a avut sau nu efectul scontat!

Am încercat, atât cât m-am priceput şi cum am putut, să am grijă de copiii dvs ca de copilul meu, să încerc să vă aduc pas cu pas alături de noi, să vă descriu prin ochii unui bătrân smintit toate cele ce le-am vazut, ce ne-au încântat şi ce ne-au înconjurat! Nu ştiu cât am reuşit, îmi fac datoria de a-mi cere iertăciune faţă de cei ce am greşit cu voie sau fără de voie, să vă mulţumesc pt răbdarea cu care m-aţi suportat, şi să vă mulţumesc că mi-aţi acordat şansa de a cunoaşte înainte de a închide ochii şi o altă faţă a lumii! Deacum, mă simt cu adevarat împlinit şi împăcat!

Nu ştiu câţi dintre noi vor mai apuca să calce pe aceste meleaguri, dar doresc din toată inima, fiecăruia dintre copiii care m-au însoţit şi care a fost convins de binefacerile acestui sistem de învăţământ, să lupte şi să reuşescă să ajungă să-şi continue pregătirea profesională şi de viaţă într-un loc unde se investeşte atât în educaţie, unde există cultul lucrului binefăcut şi unde munca este apreciată la justa ei valoare.

Celor care au apreciat această deplasare şi care doresc să revina şi anul viitor, le promit că voi face tot ce-mi stă în putere (ca şi până acum) să-i mai aduc şi anul viitor, împreună cu alţi copii care se vor convinge, pe care-i voi convinge sau pe cred că-i veţi convinge că această deplasare nu este aşa cum mulţi cred - doar o deplasare "...de fiţe!..."

Întrucât în acest ciclu nu cred că vom mai apuca să ne vedem pe sticlă, închei mulţumindu-vă tuturor încă o dată!

Concluzia?...

PUNCT ŞI DE LA CAPAT!...

Tata Munte

55

Page 57: Jurnal de California

56

Page 58: Jurnal de California

Îngheţata Thursday, August 20, 2009 3:37 AM From: "Muntean Petrica" <[email protected]>

Şi pt că ştiu că vă macină dorul de puişori, şi că nimeni nu poate refuza o îngheţată, vă invit la prima ora a dimineţii să vizionaţi albumul "Icecream" de pe Picasa!

cu drag şi dor,

Cofetarul care trudeşte pt dvs!

57

Page 59: Jurnal de California

58

Page 60: Jurnal de California

Taci!... Thursday, August 20, 2009 6:36 PM From: "Muntean Petrica" <[email protected]>

Taci... În faşa oglinzii, ca în fiecare dimineaţă! Mişcări mecanice, gesturi grăbite! Iar te-ai sculat târziu şi te aşteaptă o zi plină la serviciu! Din oglindă te privesc, străini, doi ochi roşii injectaţi! Cutele de pe fruntea străinului din oglindă trădează o faţă trecută, care cândva a fost şi ea întinsă şi tânără! Iar tu ...taci.... Iar nu ai luat pâine! Ştii că dimineaţă copilul nu mai are ce mânca? Unde ţi-o fi capul! De ce, Doamne, toate trebuie sa fie lăsate doar pe umerii mei?... Crezi că eu nu sunt om? Până când crezi că o sa mai pot să le duc pe toate?...Iar tu taci.... Vino repede acasă! Copilul are febră mare şi nu ştiu ce să mă mai fac!...Taci.... Alo? Directorul copilului dvs la telefon! Ştiţi că şi astăzi copilul nu a ajuns la timp la şcoală, iar profesorul de matematică se plânge că nu-şi face regulat temele?...Iar taci... Ai vrea să-ţi cumperi o pereche de pantofi noi! Ţi-au făcut cu ochiul nişte tropoşei din vitrină! Când te uiţi la preţ, ochii îţi alunecă la vechile încălţări din picioare! Mai ai de plătit meditaţiile la franceză, la engleză, pregatirea la matematică şi să-i plăteşti manualele copilului! Zâmbeşti trist! Pantofii tăi ţi se par încă buni...Pleci resemnat şi...taci... Mâine intri în concediu! Nu ai ştiut când a mai trecut un an! Ai acumulat atâta oboseală! Îţi aşezi cearşaful pe nisipul fin, te laşi pătruns de răcoarea dimineţii, iar sufletul ţi se simte pt câteva clipe din nou tânăr... şi taci... Un grup de tineri frumoşi trec pe lângă tine, râzând cu gura până la urechi! Veselia lor, frumuseţea unor ani uitaţi de tine parcă te răscolesc... cand ai râs ultima oară?...Iar taci! Cândva simţeai la rândul tău că vei răsturna lumea! Ai iubit din toată inima, ai trădat sau ai fost trădat, ai fost la rândul tău crud, ai muşcat ca o fiară sau te-ai retras în colţul numai de tine ştiut să-ţi lingi rănile! Te uiţi cu ochii mari în urma lor şi...taci... O dată ai fost prinţ! Toţi se roiau în jurul tău şi al alesei inimii tale! Ce tineri eraţi! Câte speranţe înfloreau cu un nou început! De acum nu vei mai fi niciodată singur! Iar tu taci.... De atâta timp vorbeşti singur! Încerci din răsputeri să-ţi convingi odrasla că drumul potrivit pt el este altul! Vorbeşti, te zbaţi, îţi muşti pumnii, ba uneori în colţul tău întunecos câte o lacrimă din adâncuri îţi brăzdează obrazul! El nu te mai ascultă de mult! E îndrăgostit! Adevărul tău, cu mare trudă descoperit în noianul de încercări prin care ai fost tăvălit de viaţă nu mai este şi al lui! Ce mai poţi face...suferi şi...taci... Vestea te loveşte ca un trăznet! Nu credeai că se va întampla vre-o dată! Tatăl tău nu mai este! O prezenţă căreia nu i-ai acordat niciodată atenţie! Un om care te bătea atâta la cap, care-ţi intra în suflet, care nu te lasă niciodată în pace s-a stins! Eşti bulversat! Tot sistemul tău de valori se năruie! Simţi o durere cruntă în tot trupul! Nu poţi realiza momentul! Cuminte şi blând, aşa cum a fost toată viaţa, a trecut, fără să deranjeze pe nimeni, în nefiinţă! Râuri de lacrimi şi regrete îţi răvăşesc sufletul! Timid şi stingher, mai iei o dată în palmă mâna rece, o săruţi cu pioşenie şi sângerezi! O, doamne, tată, cât aş vrea să te mai simt în preajmă! Să pot să te mai strâng în braţe şi să-ţi spun câte mă macină! Plâng, scriu şi ...tac... Ochii îţi alunecă spre chipul străin din oglindă! Te uiţi la el, dar vezi prin el! Poate ai fi avut şi tu de-a lungul acestei pasagere existenţe ocazia să spui atâtea şi atâtea! Te-ai zbătut atât, ai crezut că redescoperi universul, ai crezut că a ta e piatra filozofală, ai fost convins că fără prezenţa ta universul va sta în loc ! Moşneagul din oglindă te priveşte cu o privire pierdută şi nu găseşti altceva de făcut decât să... taci! Câte ai fi vrut să realizezi ! Cum a trecut viaţa pe lângă tine! Cât ţi-ai dorit să vezi şi tu America! Doar această temporară detaşare a putut să te facă să priveşti în urmă şi să vezi zbaterea inutilă a unui grăunte de nisip în deşertul şi deşertăciunea lumii tale! Şi taci... Tot în ceea ce ai crezut cu tărie că e frumos şi bine ţi se pare acum desuet! Ai constatat surprins că ceea ce până mai ieri constituia pt tine literă de lege, se poate şi altfel! Că şi dincolo de marele ocean trăiesc oameni şi că existenţa lor poate fi şi mai bine organizată şi mai bine rânduită, şi că pot să şi râdă şi să şi vorbească... Tu toata viaţa nu ai învăţat decât să taci...

59

Page 61: Jurnal de California

Priveşti de pe băncuţa de la fântână cu sufletul greu! Oceanul murmură tăcut ca şi tine! Brazi! Pietre ! Palmier! Ceaţă ! Pin! Veveriţă ! Raton ! Cerb ! Pământ şi Apă!.. Cand a trecut totul? A fost aievea ? Când şi cum, au trecut anii pe lângă tine! Moşul ăsta eşti tu ? A fost oare ceva adevărat din toate astea ? În faţa acestor întrebări faci ce ai făcut aşa bine toată viaţa! TACI..... Ce plumb mă leagă de pământ Ce greu mi-e trupul şi ce frânt Ce linişte-i în jur acum Mi-e viaţa numai ca un fum. Îmi cad pe faţă fulgi de nea Ca pe un bulgăr de mormânt Şi nu-i nici ploaie si nici vânt Ce rece e pe faţa mea. De unde-n gură atât cobalt Ce mult aş vrea să-mi fie cald Să nu se-audă niciun tun Ce-nalt e cerul şi ce bun. Toate-s aproape şi departe Şi parcă-s legănat de ape Cu ochii în eternitate Ce stranie singurătate. Iar ninge tare şi mi-e frig Aş vrea să mă ridic să strig Cine-i alături şi mă cheamă, mama... Afară vine toamna, iar în trupul şi sufletul meu ea s-a aşternut deja! Ştiţi ceva ?... Mi-e dor de tata....Mi-e dor de mama..... Aceste rânduri nu au nimic de-a face cu copiii dvs! Sunt doar rătăcirile şi nostalgia unui saltimbanc tomnatec... So long America....So long California...

60

Page 62: Jurnal de California

61

Aici se încheie Jurnalul de California, scris de Dl. Petrică Muntean – alias Tata Munte – sub formă de scrisori trimise nouă, celor de acasă.

Scrisorile Domnului Muntean au fost atât de sugestive, atât de vii, încât am simţit nevoia de a face această încercare – firavă – de tehnoredactare şi de a le pune cap-la-cap. Am încercat sa aleg şi câteva poze (nu ştiu dacă cele mai potrivite), din noianul celor peste 3000 trimise de dânsul în ţară.

Sunt convinsă că aventura copiilor noştri pe tărâmuri californiene înseamnă, pe lângă acest jurnal, toate trăirile şi amintirile lor, ce ni le vor povesti când vor veni acasă.

Îmi permit, în încheiere, ca în numele părinţilor celor 11 copii, să-i mulţumesc din inimă Domnului Petrică Muntean, pentru grija părintească pe care a avut-o faţă de copiii noştri, precum şi pentru efortul de a ne trimite, plin de înţelegere, zi de zi, veşti despre ei.

Vă mulţumim, Domnule Muntean ! Părinţi Fam. Cosma [email protected]

Fam. Drăgoi [email protected]; [email protected]

Fam. Ion [email protected] Fam. Onul [email protected]

Muntean Ortansa [email protected] Fam. Soare [email protected]; [email protected]

Fam. Stoica [email protected]

Fam. Tamaş [email protected]

Fam. Tran [email protected]; [email protected]

Fam. Ţăpescu [email protected]

Fam. Ţurcaş [email protected] Pentru conformitate, Ileana Stoica

Page 63: Jurnal de California