MARŢI, 7 decembrie 2010

ISNN 1857-0771PRET: 3,00 LEI

www.jurnal.md

16,24 ▲ 12,29 ▲

ANUL X, NUMĂRUL 90 (1004)

NICOLAENEGRU

Coaliţia Serghei Narîşkin >P7

„Mă bucur că avem JURNALUL – el înseamnă informare, gândire modernă, libertate spirituală”

ABONAREA 2011

Ghenadie CIOBANU

Banditismulpolitic în RM >P6

Reţelele de socializare, tulburate de vizita şefului administra-ţiei prezidenţiale ruse la Chişinău, Serghei Narîşkin, şi de o eventuală coaliţie PCRM-PD, anunţă proteste. Un grup de patru tineri au creat o pagină pe facebook, intitulată „Spune NU coaliţiei PD-PCRM”, îndemnând la o acţiune de protest anun-ţată pentru astăzi la ora 10.00 în faţa sediului PD de pe strada Tighina 32 din capitală.

7 decembrie ca 7 aprilie?

>P7

Partidul Comuniştilor şi Partidul Democrat au creat duminică o coaliţie de cen-tru-stânga. Această ştire este trâmbiţată de două zile de mai multe portaluri de ştiri de la Moscova.

Alianţa PD-PCRM e aproape decisă?DIN CULISE // Comuniştii le-au făcut o propunere generoasă democraţilor

>P3

CHIŞINĂUENII S-AU BUCURAT că, în acest an, bradul nu le-a fost furat ca odinioară, a fost inaugurat aproape ca în Europa – devreme, de la 1 decembrie, şi cu „cinci, patru, trei, doi, unu şi...”, numărătoare inversă rostită de oficialităţi. Trecătorii, însă, au păreri împărţite. În timp ce unii sunt încântaţi de bra-dul „bogat” şi „colorat”, alţii remarcă izul de bodegă, lipsa de rafinament şi a unei viziuni în decorarea pomului care va aduna în jurul său locuitorii capitalei şi oaspeţii ei până la 15 ianuarie 2011. Unii oficiali de la Primăria capitalei recunosc lipsa de bun-gust în ce priveşte ornamentarea bradului din Piaţa Marii Adunări Naţionale (PMAN), iar alţii nici nu vor să audă de critici.

O, brad, frumos?O, brad... urât!

KITSCH // Pomul de Crăciun din centrul Chişinăului, împodobit de femeile care strâng frunzele din capitală,

arată ca o Chiriţă. Cu de toate pe el şi fără bun-gust

>P5

www.jurnal.md Marţi, 7 deceMbrie 2010  Jurnal de Chişinãu 2 | Viaţa în direct

este o publicaţie editată de JURNAL TRUST MEDIA

PREŞEDINTE: Val Butnaru

Apare din 1999

Adresa redacţiei: str. Vlaicu Pârcălab 63, etaj 3, Centrul Skytower,

cod poştal 2012, Chişinău, Republica Moldova

Telefoanele redacţiei: 23.83.31, 23.76.45

GSM 068.58.37.77 OrangeGSM 079.98.37.77 Moldcell

fax: 23.42.30e-mail: cotidian@jurnal.md

internet: www.jurnal.md

REDACŢIA:

REDACTOR-ŞEF: Rodica Mahu

rodica.mahu@jurnal.md

REDACTORI-ŞEFI ADJUNCŢI: Raisa Lozinschi-Hadei

raisa.lozinschi@jurnal.md

Mariana Raţămariana.rata@jurnal.md

EDITORIALIŞTI:Nicolae NegruPetru Bogatu

REPORTERI:Vitalie Hadei

vitalie.hadei@jurnal.md

Irina Nechitirina.nechit@jurnal.md

Svetlana Corobceanusvetlana.corobceanu@jurnal.md

Marina Liţamarina.lita@jurnal.md

Victoria Popavictoria.popa@jurnal.md

Carolina Chirilescucarolina.chirilescu@jurnal.md

REDACTOR STILIZATOR: Ilie Gulicailie.gulica@jurnal.md

EDITOR FOTO: Elena Grozavuelena.grozavu@jurnal.md

DESIGN:

Corneliu Comendantcorneliu.comendant@jurnal.md

MANAGER PRODUCŢIE & ABONAMENTE: Veaceslav Dreglea

„Jurnal de Chişinău” este marcă înregistrată a JURNAL TRUST MEDIA

Preşedinte JURNAL TRUST MEDIAVal Butnaru

val.butnaru@jurnaltv.md

DIRECTORAdrian Gîţu

adrian.gitu@jurnaltv.md

DIRECTORI DEPARTAMENTE:

DIRECTOR DEPARTAMENT TEHNICArtur Hasnaş

artur.hasnas@jurnaltv.md

DIRECTOR PUBLICITATEVirginia Prodan

virginia.prodan@reforma.md

DIRECTOR DEPARTAMENT CONTABILITATEVictoria Ursu

victoria.ursu@jurnaltv.md

DIRECTOR DEPARTAMENT JURIDIC Gheorghe Stratan

gheorghe.stratan@jurnaltv.md

DIRECTOR DEPARTAMENT IT Sergiu Bivol

sergiu.bivol@jurnaltv.md

DIRECTOR DEPARTAMENT WEB Ion Calmîş

ion.calmis@jurnaltv.md

JURNAL TRUST MEDIA editează ziarele “Jurnal de Chişinău”, “Apropo”şi “Economist”,

JURNAL TRUST MEDIA este proprietarul televiziunii JURNAL TV şi

a postului de radio JURNAL FM.

Publicitatea JURNAL TRUST MEDIA este administrată de agenţia de publicitate

”REFORMA ADVERTISING”.

ŞEF DEPARTAMENT PUBLICITATE PRINT:Alina Vdovicenco

alina.vdovicenco@reforma.mdtelefon 23.46.79

GSM 068.30.21.45

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul şi corectitudinea anunţurilor

publicitare. Textele marcate cu P (publicitate) şi PP (publicitate politică)

sunt publicate în regim de publicitate plătită.

“Jurnal de Chişinău” apare marţi şi vineri. Abonamentul la ziar poate fi perfectat în orice

oficiu poştal din Republica Moldova.

TIRAJ: marţi: 4.750 exemplarevineri: 17.180 exemplare

TIPAR: Tipografia “Prag-3”, str. Petricani 94/1, Chişinău, Republica Moldova

Comanda nr. 1423

Votează-ţi favoritulJURNAL TV // Vineri, 3 decembrie, a avut loc cea de-a noua ediţie a emisiunii

„Concert la Pălărie”. Cei opt participanţi aşteaptă să-i votezi

Probabil deja v-aţi obişnuit ca în fiecare ediţie de marţi a zi-arului nostru să găsiţi detalii despre participanţii la emisiu-nea “Concert la Pălărie”. În cea de-a noua ediţie au evoluat opt participanţi din diverse zone ale Republicii Moldova, toţi cu un singur gând: să câştige ma-rele premiu, un apartament în valoare de jumătate de milion de lei. Dacă te-a impresionat careva dintre ei, pune mâna pe telefon şi votează-l.

Carolina CHIRILESCU

Câştigătorii ediţiei a opta sunt Ana Smirnov, care a fost aleasă prin televoting cu 98 de voturi, şi duetul “Dobrî Molodţî”, căruia juriul i-a acordat cele mai multe voturi. Pentru a vota participantul favorit, trimite un sms la numărul 2120 din reţelele Orange, Moldcell şi Unite, cu textul care conţine codul de participare al concurentului. La fel puteţi telefona la numărul 0900007xx, ultimele două cifre fiind codul de participare al fiecărui concurent. Televotingul începe imediat după prezentarea fiecărui participant şi durează până la înce-perea următoarei ediţii, când cele două prezentatoare, Corina şi Mira-bela, spun “Stop televoting”. Pentru a-i cunoaşte mai bine pe partici-panţii primei ediţii, vă oferim mai jos câteva detalii plus numărul de participare, pentru a putea fi votaţi.

1. Bubble Show, joc cu bulele de săpun, cod de participare (01).

1. Bubble Show

4. Veaceslav Avramoglo

7. Petru Preida

2. Lavinia Rusu

5. Anatol Guzic

8. Ana Munteanuşi Valentin Cibotari

3. Dumitru Zaharia

6. Ana Morari

2. Lavinia Rusu, interpretă voce, Chişinău, cod de partici-pare (02). Lavinia are nouă ani şi este elevă, a început a cânta de la patru ani. La şase ani şi-a lansat primul ei CD, care se numeşte “De ziua mea”. Lavinia se mân-dreşte cu multe trofee câştigate la diverse concursuri naţionale şi internaţionale, în ţări ca Germa-nia, Polonia, România, Bulgaria şi Franţa.

3. Dumitru Zaharia, fluierat artistic, Chişinău, cod de partici-pare (03). Domnul Zaharia are 71 de ani şi este de meserie şofer. Cântă la fluier de când se ţine minte. Soţia sa ne spune în glumă că s-a săturat de cântatul soţului, “de 35 de ani, îmi tot cântă şi cântă”.

4. Veaceslav Avramoglo, dansa-tor hip-hop, cod de participare (04).

5. Anatol Guzic, pantomimă, cod de participare (05).

6. Ana Morari, voce (muzică academică), Soroca, cod de parti-cipare (06). Ana are 19 ani şi este studentă la Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice. Compune poezii, îi place muzica şi crede că aceasta îi va fi profesia de viitor.

7. Petru Preida, dans, Soroca, cod de participare (07). Petru are 13 ani şi este elev. De mic copil a îndrăgit dansul, de atunci a învăţat mai multe stiluri de dans, cum ar fi dansul ţigănesc, dance, breake-dance.

8. Ana Munteanu şi Valentin Cibotari, pictură în nisip, Chişi-nău, cod de participare (08). Ambii au câte 25 de ani şi, de doi ani, fac o echipă. Desenul pe sticlă este o artă pe care au studiat-o timp de mulţi ani. Cei doi sunt invitaţi să-şi demonstreze talentele la diverse show-uri private.

Ministerul Justiţiei a emis pe 2 decembrie o decizie prin care a fost înregistrată în Registrul de Stat al organizaţiilor necomercia-le Uniunea Scriitorilor din R. Mol-dova, condusă de noul preşedinte al USM, Arcadie Suceveanu, ales la adunarea generală a membrilor USM din 29 octombrie 2010.

Precizăm că noul consiliu al Uniunii Scriitorilor din R. Moldova, ales în cadrul acestei adunări gene-rale, a solicitat Ministerului Justiţiei să facă modificări în Registrul de Stat privind alegerea noului condu-cător al Uniunii Scriitorilor. După ce a examinat solicitarea în decurs de 30 de zile, Ministerul Justiţiei (MJ) al RM a emis decizia de înregistrare a USM, prin care este confirmată legitimitatea rezultatelor adună-rii generale a USM. Amintim că rezultatele alegerilor din USM au fost contestate de ex-preşedintele Mihai Cimpoi şi de un grup de scriitori. Acad. Mihai Cimpoi nu a fost de găsit pentru a comenta decizia Ministeru-lui Justiţiei.

Arcadie Suceveanu a declarat pentru JURNAL că, după ce MJ a înregistrat USM în frunte cu noua conducere, Uniunea Scriitorilor îşi poate desfăşura activitatea în depli-

Ministerul Justiţiei a confirmat că Arcadie Suceveanueste noul preşedinte al Uniunii Scriitorilor

nă legitimitate şi normalitate. Joi, 9 decembrie, bunăoară, va avea loc o şedinţă a membrilor noului consiliu al USM, care vor stabili ce acţiuni va întreprinde Uniunea Scriitorilor în timpul cel mai apropiat.

Remarcăm că Arcadie Sucevea-nu şi-a propus să dinamizeze şi să modernizeze activitatea Uniunii Scriitorilor, scopul noii conduceri fiind Schimbarea. Programul preşe-dintelui Arcadie Suceveanu conţi-ne următoarele deziderate: „Vom elabora o strategie de îmbunătăţire a imaginii US, va fi organizat un Club al sponsorilor şi prietenilor US, vom iniţia întâlniri periodice cu membrii Comisiei de Cultură din Parlament, cu reprezentanţi ai autorităţilor ce sprijină constant activitatea USM”.

Va promova Schimbarea

Arcadie Suceveanu mai sublini-ază că „activitatea Uniunii Scriitori-

lor va fi cât se poate de transparentă pentru toţi membrii săi” şi că va propune constituirea unei Comi-sii pentru Relaţii Externe care să se ocupe de promovarea valorilor noastre peste hotare, de organiza-rea schimburilor culturale cu alte ţări, de iniţierea şi susţinerea unor activităţi de traducere din şi în lim-ba română. Noua conducere a USM „va promova o politică de susţinere şi atragere în Uniune a unor tineri de talent. Alături de editurile Prut Internaţional, Cartier şi Arc, USM va contribui la revigorarea tradiţi-onalelor concursuri pentru debut şi va pleda pentru reluarea seriilor „La steaua” şi „Prima verba”, pentru reînfiinţarea în cadrul US a Clubului

literar al tinerilor scriitori”.Potrivit lui A. Suceveanu, USM

va depune eforturi pentru a iniţia un program de burse de creaţie acordate de US unor scriitori angajaţi în pro-iecte literare de anvergură. Anual, Consiliul va decide acordarea unui număr de 4-5 burse unor scriitori de valoare, nu neapărat pensionari, dar care realizează un venit lunar mai mic de 1500 de lei.

Preşedintele USM va propune de asemenea Consiliului spre validare un nou regulament de acordare a premiilor US. Premiile vor fi mai puţine la număr, dar mai consisten-te financiar.

Irina NECHIT

Jurnal de Chişinãu Marţi, 7 deceMbrie 2010 www.jurnal.md Realitatea | 3Voronin vreaalianţă cu„doi metride bulbuci”?Zilele acestea, se vorbeşte tot mai mult despre o posibilă alianţă dintre Partidul Demo-crat şi Partidul Comuniştilor. Va fi gata Marian Lupu să facă mariaj cu cel care de un an de zile nu a scăpat nicio ocazie de a-l înjosi?

Răspunsul la această între-bare îl vom afla în curând. Până atunci, amintim câteva dintre cele mai deocheate „perle” rostite de Vladimir Voronin la adresa lui Marian Lupu, Dumitru Diacov şi a Partidului Democrat.

Diacov şi Lupu – „jiţei nesoverşenoletnie”

„Din aiştia nici măligă nu faci, nu tocmai coaliţie. Trebuie să fii mare nu ştiu ce, ca să ratezi şansa pe care le-am oferit-o noi.” (Despre Partidul Democrat, care n-a vrut să facă alianţă cu PCRM, după alegerile din aprilie);

„M-am întâlnit cu Lupu şi numai bâl-bâl din el. Bâl-bâl şî iar bâl-bâl. Doi metri de bulbuci”;

„S-au lăsat duşi de nas ca nişte jiţei nesoverşenoletnie.” (Despre Marian Lupu şi Dumitru Diacov);

„Partidul Liberal şi Partidul Democrat – krokodil so zmeioi (crocodilul cu şarpe – n.a.)”.

Aceste declaraţii Voronin le-a făcut în cadrul unei conferinţe de presă susţinută pe 12 noiembrie 2009. Lupu a refuzat atunci să-i dea o replică liderului PCRM. Preşe-dintele de onoare al PD, Dumitru Diacov, a declarat însă că aceste „perle” ale lui Voronin au fost spu-se pentru a înveseli jurnaliştii.

„Dima, tu eşti mare svoloci”

La 23 martie, curent, Voronin îl numea într-o emisiune pe Lupu „bebeluş care nu mai trebuie astăzi nimănui”. La 18 iunie 2010, Lupu primeşte de la Voronin calificati-vul de „mebel în Alianţa ceea”. „El nu hotărăşte nimic. Altcineva ia deciziile în locul său. A fost şi el membru de partid două luni şi ne-am dat seama cine este el”, spunea atunci liderul PCRM.

„Dima, tu eşti mare svoloci”, este una dintre ultimele declaraţii pe care Voronin le-a făcut la adresa conducerii PD. Pe 25 octombrie, curent, Voronin declara în cadrul unei emisiuni cu referire la Dumi-tru Diacov: „Eu ştiu demult că tu vrei să fii preşedintele republicii. Eu îți propun să mergem împre-ună şi să te alegem preşedinte”, a povestit Voronin. „Era vară, el era în cămaşă albă, s-a făcut alb ca şi cămaşa şi a început a tremura. A zis că trebuie să se gândească. A doua zi tace, a treia zi tace. Eu deja îi zic: Dima, aici totul arde! Zi ce-o să faci mai departe! A venit şi a zis că nu poate să facă pasul acesta”, a mai spus liderul PCRM.

În ultimul interviu acordat zi-arului rusesc „Moskovski Komso-moleţ”, Voronin nu se mai ia de Lupu şi PD, menţionând că aceştia ar fi singurii cu care ar fi dispuşi să facă alianţă în actualul Legislativ.

M.R.

Alianţa PD-PCRMe aproape decisă?

DIN CULISE // Comuniştii le-au făcut o propunere generoasă democraţilor

Partidul Comuniştilor şi Partidul Democrat au creat duminică o coaliţie de cen-tru-stânga. Această ştire este trâmbiţată de două zile de mai multe portaluri de ştiri de la Moscova. Potrivit aces-tora, noul cuplu politic a fost „blagoslovit” de însuşi şeful administraţiei prezidenţiale ruse, Serghei Narîşkin, venit sâmbătă seara la Chişinău. Liderii PD şi PCRM neagă con-stituirea unei coaliţii. Totuşi Lupu recunoaşte că a primit o ofertă generoasă din partea comuniştilor, dar nu a decis încă dacă să o accepte. Pe de altă parte, Partidul Liberal Democrat pare să se fi decis în privinţa viitoarei coaliţii. PLDM vrea reconstituirea Alianţei pentru Integrare Eu-ropeană. Iar liderul PL, Mihai Ghimpu, susţine că nu e totul pierdut, mai există încă şanse ca alianţa PD-PCRM să nu fie încheiată.

Mariana RAŢĂ

Şeful administraţiei prezidenţi-ale ruse a venit în grabă la Chişi-nău, în acest weekend. După ce s-a întreţinut cu preşedintele interi-mar Mihai Ghimpu în cadrul unei întâlniri oficiale de la Reşedinţa de stat, Narîşkin s-a văzut şi cu liderii Partidului Comuniştilor şi ai Parti-dului Democrat. Întâlnirea însă nu a avut loc la sediul formaţiunilor sau la vreun restaurant, ci acasă la ambasadorul rus de la Chişinău, Va-leri Kuzmin. Lupu a fost însoţit la acea întrevedere de businessmanul Vlad Plahotniuc (la al cărui hotel de lux s-a cazat oficialul rus – n.r.), iar Voronin s-a dus la întâlnire împre-ună cu vechiul său coleg de partid, Vadim Mişin. Afară, în faţa sediu-lui reşedinţei ambasadorului rus, aceştia erau aşteptaţi de jurnaliştii de la patru posturi de televiziune apropiate „negociatorilor”, singu-rele care au ştiut unde va avea loc întâlnirea – Prime TV, NIT, MIR şi Pervîi Kanal.

O discuţie productivă

Nu se cunoaşte cu exactitate despre ce a discutat oficialul rus cu cei doi lideri de partid, totuşi buna dispoziţie cu care au ieşit ei în faţa jurnaliştilor lasă de bănuit că discuţia a fost productivă. „Azi am avut nişte consultaţii intensive cu liderii partidelor (PCRM şi PDM – n.a.). Pentru Rusia sunt importante relaţiile cu R. Moldova şi desigur configuraţia politică viitoare de guvernare a ţării, care va influenţa atât politica internă, cât şi politica externă a ţării”, a declarat Narîşkin.

Liderul PCRM, Vladimir Voro-nin, a atenţionat jurnaliştii asupra faptului că deşi s-a discutat despre

viitoarea conducere a ţării, „asta nu înseamnă că cineva cuiva dictează ceva să întreprindă”. Iar preşedin-tele PD, Marian Lupu, a comunicat că a avut loc „un serios şi productiv schimb de puncte de vedere”.

O propuneregeneroasă

Cu toate că niciunul dintre cei trei nu a anunţat deschis despre crearea unei coaliţii PCRM-PD, peste doar câteva ore presa mosco-vită a titrat despre înfiinţarea unei noi alianţe de guvernare la Chişi-nău. Potrivit site-ului gazeta.ru, în cadrul acelei întâlniri, Voronin şi Lupu au semnat chiar şi un acord care prevede modul de funcţionare a noii coaliţii. Lupu, Diacov, Voro-nin şi Mişin au contestat informa-ţiile. Totuşi liderul PD confirmă că, în cadrul acelei întâlniri, i-a fost făcută o propunere „foarte gene-roasă”, dar nu a decis încă dacă să o accepte.

Contactat de JURNAL, preşe-dintele de onoare al PD, Dumitru Diacov, ne-a declarat că în aces-te zile liderii formaţiunii se vor întâlni cu reprezentanţii tuturor partidelor parlamentare. „Trebuie mai întâi să vedem ofertele tuturor. Pe noi ne interesează să avem posi-bilitatea de a realiza promisiunile electorale pe care le-am făcut. Nu vrem să se repete istoria de acum un an, când am făcut alianţă şi am rămas cu buza umflată”, ne-a decla-rat Diacov. Ieri, conducerea PD s-a întâlnit cu liderii PL.

PLDM a decis

În timp ce PD-ul se gândeşte şi analizează ofertele, PLDM a luat decizia. Formaţiunea pledează pentru restabilirea Alianţei pentru Integrare Europeană în formatul PLDM-PD-PL. Anunţul a fost făcut de liderul formaţiunii, Vlad Filat, care s-a răzgândit să mai discute cu reprezentanţii PCRM, după decla-raţiile insultătoare făcute săptă-mâna trecută de Vladimir Voronin într-un interviu apărut în ziarul „Moskovski Komsomoleţ”. În acel interviu, Voronin a exclus orice coaliţie cu PLDM şi PL, pentru că nu poate duce tratative cu „regele contrabandiştilor” – Filat, sau cu Mihai Ghimpu, pe care l-a calificat drept „absolvent al clinicii de psi-hiatrie”. Voronin a mai declarat că pentru a obţine voturile necesare pentru alegerea şefului statului vor apela la simţămintele patriotice ale „acelor ticăloşi de la Filat”.

Menţionăm că Vlad Filat nu a intrat în planul întâlnirilor avute la Chişinău de Narîşkin. Potrivit lui Ghimpu, cei doi nu s-au întâlnit pentru că Filat a avut recent o în-trevedere cu premierul rus Vladi-mir Putin.

„Mai sunt şanse”

Şi liderul Partidului Liberal ple-dează pentru o alianţă formată din PLDM-PD-PL. În opinia lui Ghimpu aceasta încă e posibilă şi depinde de oferta pe care o va face PLDM democraţilor. „Nu e simplu să

discuţi cu un partid care are două căi. Totuşi, există şanse de refacere a AIE. PD încă nu a semnat niciun document cu PCRM, de aceea încă nu e totul pierdut”, a declarat Ghimpu după întâlnirea de ieri cu Marian Lupu.

„Narîşkin a venit să anihileze AIE”

„A fost michiduţă la Chişinău”, a comentat primarul capitalei Dorin Chirtoacă vizita lui Narîşkin. Şi analiştii politici au criticat-o dur. În opinia lor, Narîşkin a venit să vadă care este situaţia şi dacă e posibil să fie creată o coaliţie mai comodă pentru Kremlin.

„Să ne aducem aminte că la 10 august curent Vladimir Voronin, iar la 16 septembrie Marian Lupu, au avut întrevederi cu Narîşkin. Nu se cunoaşte ce au discutat, dar probabil s-a discutat configuraţia puterii după alegeri. Acum, proba-bil, se tatonează terenul pentru cre-area unei coaliţii de centru-stânga”, a menţionat Oazu Nantoi. Petru Bogatu crede că oficialul rus a venit în R. Moldova pentru anihilarea Alianței pentru Integrare Europea-nă, şi nu pentru reeditarea aceste-ia. Analistul Anatol Ţăranu afirmă că Moscova a făcut mişcarea pe ta-bla de şah. „Acum, Lupu se va aşeza la masă cu Ghimpu şi Filat şi va spune că are deja un potențial par-tener. Dacă se va forma o coaliție de centru-stânga, părerea mea este că Vladimir Plahotniuc este creatorul ei”, mai spune Ţăranu.

1 DECEMBRIE 2010. Prim-ministrul Vladimir Filat discutând cu Ambasadorul SUA în Republica Moldova, Asif J. Chaudhry (foto: Constantin Uzdriş)

www.jurnal.md Marţi, 7 deceMbrie 2010  Jurnal de Chişinãu 4 | Viaţa ca o pradă

PD promiteaprogres, nu regres

ÎNGRIJORAREA INTERPREŢILOR //Vedetele care au îndemnat oamenii

în campania electorală să-şi dea votul pentru Partidul Democrat sunt îngri-jorate de informaţiile apărute în urma

vizitei lui Serghei Narîşkin

„Bunăstare, respect, progres!” – acesta era mesajul Partidului Democrat din Moldova rostit de diverse personalităţi. Campania PDM a fost sprijinită de in-terpreţii Ion Suruceanu, Nelly Ciobanu, Roman Iagupov, Olia Tira, Geta Burlacu şi actorul Igor Chistol. Zvonurile pri-vind posibila coaliţie dintre democraţi şi comunişti i-au îngrijorat pe aceştia.

Ion Suruceanu, unul din interpreţii care au apărut în spoturile publicitare ale PDM, ne spune că ar regreta nespus, dacă s-ar ade-veri zvonurile, că s-a lansat în campanie ală-turi de acest partid. „Pe moment nu vreau să cred că cele două partide ar putea crea o coaliţie. Aş regreta nespus. Comunismul din Republica Moldova trebuia de mult îngropat. Eram convins că după alegeri va fi creată o alianţă sănătoasă de centru-dreapta, nu dintre PD şi PCRM. Sper că nu se vor adeveri aceste zvonuri...”, afirmă Suruceanu.

PD i-a propus lui Ion Suruceanuo funcţie la TV

La întrebarea despre suma onorariilor propusă de PD vedetelor autohtone, Surucea-nu ne-a spus că s-a discutat cu fiecare inter-pret în parte. „Mie nu mi s-au propus bani, ci funcţia de director artistic la un post tv de la noi”, a precizat el lăsând să se înţeleagă că e vorba de postul TV Prime, care aparţine controversatului om de afaceri Vlad Plahot-niuc, cel care ocupă locul doi pe lista PD.

O altă interpretă care a apărut în spo-turile publicitare ale PDM, Nelly Ciobanu, a declarat că nu doreşte să comenteze în vreun fel informaţiile apărute în ultimele zile, pe motiv că nu doreşte „să se implice în poli-tică”. „Nu comentez. Politica este o chestie gheboasă. Nu vreau să afirm nimic. Gata. Ajunge”, a spus interpreta asigurându-ne înainte de a închide telefonul că e disponibi-lă să discute cu presa pe marginea oricăror alte subiecte.

Geta Burlacu: „Am susţinutîn campanie PD, nu PCRM”

Interpreta Geta Burlacu ne spune că mai speră că zvonurile lansate de mass-media rusă privind formarea unei coaliţii PD-PCRM nu se vor adeveri. „Am susţinut în campania electorală PD, nu PCRM. Au mai fost politicieni care au făcut coaliţie cu PCRM şi ştim că n-au avut de câştigat nimic”, a spus ea.

„Mă mai îndoiesc că vor face această co-aliţie... Posibil, sunt zvonuri lansate special ca să discrediteze PD-ul”, a afirmat interpre-ta precizând că s-a lansat în campanie nu neapărat pentru onorarii, ci pentru că a avut încredere în promisiunile acestui partid. „Eu şi data trecută am susţinut PD. Sper să nu fiu dezamăgită”, conchide ea.

La numărul de telefon al actorului Igor Chistol a răspuns soţia acestuia, actriţa Ele-na Chioibaş. Ea ne-a informat că soţul său se găseşte la Moscova, dar informaţiile privind posibila coaliţie de centru-stânga i-a şocat pe ambii. „Ar fi o coaliţie monstruoasă. Cred că niciun om sănătos nu ar accepta coaliţia cu PCRM, când se cunosc acţiunile şi modul în care vorbeşte liderul acestui partid. În viziunea mea, comunismul de mult nu mai trebuia să existe în Republica Moldova. Spe-răm să nu se adeverească aceste informaţii”, a opinat actriţa.

Svetlana COROBCEANU

De viaţă nu te mai saturi

Marina LIŢA

Lângă patul în care fieca-re bătrân îşi petrece cea mai mare parte a timpului este un dulăpior pe care stă o sticlă cu apă, medicamente şi icoane. De fiecare dată când îşi beau pasti-lele, privesc la icoane şi se roagă lui Dumnezeu să le mai dea zile. „Ştiţi cum e omul, când simte că se apropie sfârşitul parcă ar mai vrea să trăiască. De viaţă nu te mai saturi niciodată”, spune nenea Nicolae, care gesticulează încontinuu.

Secretul tinereţii este mişcarea

Chiar dacă niciodată nu i-ai ghici vârsta, nea Nicolae are peste 80 de ani. Secretul lui este mişcarea. Nici acum nu stă locu-lui şi, când simte că se plictiseş-te, vine în sala de sport. „Nu vin tare des aici, căci s-ar putea să le fac concurenţă la tineri şi fetele o să se uite la mine, nu la ei!”, glumeşte ghiduş nea Nicolae.

Bărbatul a lucrat şofer timp de 47 de ani. „Am condus un GAZ, acum fac nişte maşini mari, ale noastre erau mai mici”, spune bărbatul. După ce i-a mu-rit soţia, a rămas singur, copiii au plecat peste hotare. „Mai vin din când în când, mă vizitează aici”, spune bărbatul şi-i cam dispare tonul poznaş.

Despre cântatul la armo-nică spune că este o plăcere. „Când lucram cu maşina şi erau rânduri mari la încărcat marfa, le cântam fetelor de acolo un cântec – două la muzicuţă şi mă treceau fără rând”, îşi aminteşte moş Nicolae, schiţând din nou un zâmbet ştrengar în colţul gurii, în timp ce îşi mângâie instrumentul muzical.

„Nu e aşa uşor să cânţi la armonică. Dacă la celelalte in-

strumente trebuie doar să sufli, aici trebuie să sufli şi să tragi aer în tine. E tare greu. Am două ar-monici, aceasta este din China, mi-a cumpărat-o fiica mea din Italia. Mai am una din Germa-nia”, spune acesta, în timp ce o scoate din ambalajul învechit de vreme.

Aromoterapiepe muzicasurorilor Osoianu

Încă poartă musteaţă ca în tinereţe şi zice că nu îl încurcă la cântat, dimpotrivă – îl ajută să cucerească femeile. Moşul recunoaşte că nu ezită să le facă curte bătrânelelor din azil. Când acestea vin de la aromoterapie şi trec pe lângă camera lui, el le strigă: „Fetelor, dar nu vreţi să treceţi şi pe la noi, pe la sala noastră de proceduri?”.

Potrivit angajatelor Cen-trului, bătrânilor le place mult aromoterapia. „Tot vin şi ne întreabă dacă azi va fi aceea care aniroasă frumos (miroa-se – n.a.)”, spune Zina, una din angajatele Centrului. „De la în-ceput le puneam muzică special pentru aceste proceduri şi ei nu puteau sta într-un loc, ci se miş-cau mereu. Atunci, le-am pus să asculte surorile Osoianu, care aproape că îi adorm”, povesteşte femeia.

Liuba Iacovlev, directoarea Centrului pentru bătrâni, spune că instituţia lor s-a deschis în 2008. „Putem deservi până la 40 de persoane în etate. Au priori-tate bătrânii localnici, dar vin şi persoane din satele alătura-te”, a declarat pentru JURNAL Iacovlev.

Moş Andrei este din satul Chetrosu, raionul Drochia, dar vine deja al doilea an la Centrul din Ochiul Alb. L-am găsit în sa-la de odihnă, privea televizorul.

La 180 de kilometri de Chişinău, în localitatea Ochiul Alb, raionul Drochia, persoane ajunse la vârsta senectuţii îşi deapănă poveşti. Rămase singure, acestea vin în timpul perioadei reci a anului la Centrul pentru bătrâni, unde găsesc un pat şi o masă caldă. Tot aici leagă prietenii, îşi amintesc de tinereţe, încearcă să-şi găsească perechea. Deşi unii au peste 80 de ani, nu îşi doresc „să treacă dinco-lo”, ci se roagă să le mai dea Dumnezeu zile.

„Este un post care arată cum se prinde peşte. La vremea mea, nu am fost pescar, peşte am prins doar din farfurie”, glumeşte bărbatul.

„Bătrâneii vor babă sau cartofi cu coajă”

Despre sine spune că are peste 70 de ani şi a lucrat 40 de ani în colhoz. „Am fost şofer până am ieşit la pensie în 1997”, povesteşte bătrânul. El zice că are patru copii, dar aceştia nu vorbesc cu el. „După ce am divorţat de soţie, ei nu au mai venit la mine. Am o fată în satul Chetrosu, raionul Drochia, unde este casa mea. O altă fată este profesoară în localitatea Coloniţa. Ştiţi unde se află?”, ne întreabă acesta. Moş Andrei nu vorbeşte despre motivele despărţirii de soţia cu care au fost împreună peste 40 de ani.

„Aşa a fost să fie”, a conchis moş Andrei, lăsând privirea în jos.

În timp ce bătrânii îşi omoa-ră timpul privind televizorul, iar femeile împletesc diferite milie-uri, la bucătărie două bucătărese fac de zor colţunaşii pentru ma-sa de prânz. „Avem borş şi iaca terminăm colţunaşii”, ne spun femeile. Acestea zic că se întâm-plă să vină bătrânii să le spună că ar mânca ceva deosebit, după părerea lor. „Uneori ne spun că ar vrea babă (un fel de budincă – n.a.), cartofi cu coajă sau bostan fiert”, povestesc bucătăresele.

Angajatele Centrului poves-tesc că în timpul liber femeile de aici croşetează sau fac diferite aplicaţii din plastilină. „Sunt nişte imagini frumoase, modela-te de mâinile trudite ale acesto-ra. Pe moment nu avem multe, pentru că au fost prezentate la o expoziţie şi au fost vândute ca pâinea caldă”, spune Liuba Iaco-vlev, directorul Centrului.

MOŞ NICOLAE ARE PESTE 80 DE ANI şi spune că secretul lui es-te mişcarea. „Ultimul timp nu vin tare des aici, că am să fac concuren-ţă la tineri şi fetele o să se uite la mine nu la ei”, glumeşte bărbatul. (foto: Svetlana Panţa // Jurnal de Chişinău)

CENTRUL PENTRU BĂTRÂNI din localitatea Ochiul Alb, raionul Drochia, deserveşte până la 40 de persoane în etate. Prioritate au localnicii, dar vin şi persoane din satele alăturate (foto: Svetlana Panţa // Jurnal de Chişinău)

Jurnal de Chişinãu Marţi, 7 deceMbrie 2010 www.jurnal.md La marginea Europei | 5

O, brad, frumos? O, brad... urât!KITSCH // Pomul de Crăciun din centrul Chişinăului, împodobit de femeile care strâng

frunzele din capitală, arată ca o Chiriţă. Cu de toate pe el şi fără bun-gust

Raisa LOZINSCHI-HADEI

Autorităţile capitalei au găsit în acest an un brad înalt, frumos din gospodăria unei femei care s-a despărţit în lacrimi de el. În seara de 30 noiembrie şi pe 1 decembrie, pomul şi-a pus straie de sărbătoa-re. Angajaţii de la Întreprinderea Municipală „Lumteh” au înşirat pe brad în jur de doi kilometri de beculeţe, iar cei de la Spaţii Verzi – mii de globuleţe, jucării de diferite forme, ghirlande şi beteală.

În ziua inaugurării bradului, un responsabil de la Spaţii Verzi îndruma de jos nişte angajate – care de obicei amenajează spaţiile din capitală, inclusiv strâng frunzele şi răsădesc flori – cam ce şi unde să ajungă pe brad. „Baba nu se teme de înălţime. Punem şi noi de toate culorile, punem şi galben, şi roşu”, explică o femeie de vreo 60 de ani, în timp ce se „înarmează” cu beteală de toate culorile ca să ajungă cu maca-raua tocmai în vârful pomului.

Jucării „made inChina” de la „Metro”

„Dar ce vreţi, să fie o echipă specială care să se ocupe de acest lucru şi să primească salariu numai o dată pe an?”, pe Lidia Babără, responsabilă de la Spaţii Verzi, o deranjează întrebarea noastră. Doamna Babără ne asigură că cele mai vechi jucării de pe brad sunt de anul trecut, iar anul acesta au cum-părat de la „Metro” cu 24 000 de lei „ceva nou, deosebit, să nu se repe-te”. Dar din cauza că jucăriile sunt „made in China”, se strică foarte repede, adaugă angajata. Când ne interesăm dacă există vreo concep-ţie de împodobire a bradului, Lidia Babără ne spune: „Noi suntem,

Chişinăuenii s-au bucurat că, în acest an, bradul nu le-a fost furat ca odinioară, a fost inaugurat aproape ca în Europa – de-vreme, de la 1 decembrie, şi cu „cinci, patru, trei, doi, unu şi...”, numărătoare inversă rostită de oficialităţi. Trecătorii, însă, au păreri împărţite. În timp ce unii sunt încântaţi de bradul „bogat” şi „colorat”, alţii remarcă izul de bodegă, lipsa de rafinament şi a unei viziuni în decorarea pomului care va aduna în jurul său locuitorii capitalei şi oaspeţii ei până la 15 ianuarie 2011. Unii oficiali de la Primăria capitalei recunosc lipsa de bun-gust în ce priveşte ornamentarea bradului din Piaţa Marii Adunări Naţio-nale (PMAN), iar alţii nici nu vor să audă de critici.

doamnă, şi arhitecţi, şi designeri, şi tot. Avem atâta experienţă la Spaţii Verzi încât am îmbătrânit făcând asta aici!”.

La Chişinău e„brad clasic”?

Şi Anatol Aparatu, inginer-şef la „Lumteh”, zice că „toţi arhitecţii şi designerii” pentru împodobi-rea bradului sunt de la „Lumteh”. „Am pus şi noi un rând de beculeţe colorate, apoi unul de albe şi tot aşa pe verticală. Noi am luat decizia să împodobim aşa bradul. Mă rog, în alte părţi sunt secţii specializate pentru aşa ceva, sunt mai avansaţi, noi nu avem aşa ceva”, zice Apara-tu. Potrivit lui, cei doi kilometri de luminiţe de pe brad sunt procuraţi în acest an din Belgia şi România, iar beculeţele sunt toate ca unul ecologice. „Fiecare bordei cu al său obicei. La noi e un brad mai clasic. Cel de la Paris, de exemplu, are nu-mai beculeţe, dar ziua cui îi trebuie el? Mie, de exemplu, nu-mi place bradul de la New York”, îşi dă cu părerea angajatul de la „Lumteh”.

„Seamănă cu cel de la Paris”

„Dacă nu-i una, e alta!”, aşa a reacţionat viceprimarul capitalei Nistor Grozavu când i-am solicitat opinia despre Pomul de Crăciun in-augurat pe 1 decembrie. Subliniind faptul că părerea lui e subiectivă, întrucât a fost responsabil de acest lucru, Grozavu dă verdictul: „Este un brad bun” care, cică, seamănă aproape leit cu cel din Paris, insta-lat în faţa Catedralei Notre-Dame de Paris, şi cu cel de la Bruxelles. „Da-că găsiţi zece diferenţe cu cel de la Paris, înseamnă că nu am dreptate.

POMUL DE CRĂCIUN DIN CHIŞINĂU este împodobit haotic şi arată ca o ţaţă

ŞI BRADUL DIN GRANDE-PLACE DIN BRUXELLES arată altfel decât cel din capitala R. Moldova

POMUL DE CRĂCIUN din faţa Catedralei Notre-Dame măsoară 20 de metri şi se deosebeşte, totuşi, de cel de la Chişinău

Diferenţa poate consta în condiţii tehnice şi amplasament. În rest, e o problemă de percepţie personală a fiecăruia”, susţine Nistor Grozavu. Acesta nu vrea să audă de părerile critice despre brad.

„Nu a participat un designer la ornamentare”

Specialiştii sunt însă de altă părere. Ana Rusu, de exemplu, ar-hitect-designer la o firmă de design din Chişinău, care a elaborat mai multe concepţii de ornamentare a pomilor de Crăciun, susţine că, având la dispoziţie 24 000 de lei, cât au cheltuit autorităţile pentru achi-ziţia jucăriilor, se putea realiza ceva mult mai bine. „Nu am depistat o legitate de aranjare a jucăriilor, ele au fost atârnate pe pom haotic. Bradul nu reprezintă o compoziţie echilibrată din punctul meu de vedere. La capitolul iluminare, e puţin mai bine – trei şiraguri albe, după care urmează unul colorat. Aici la fel consider că se putea mai bine, mult mai bine, luând în con-siderare că bradul are o geometrie destul de reuşită. Bradul ar trebui să reprezinte centrul compoziţional al pieţei şi ar trebui să arate mai spectaculos în raport cu iluminarea edificiilor adiacente sau a scuarului din faţa Catedralei. Nu e nevoie să fii specialist în domeniu pentru a-ţi da seama că nu a participat un designer la ornamentare”, susţine specialistul. Potrivit acestuia, ela-borarea unei concepţii moderne de împodobire a unui brad costă în jur de 100 de euro.

Un concursdestinat studenţilorar fi o soluţie

O opinie similară împărtăşeşte şi Florina Breazu, şefa Secţiei arte plastice decorative şi design de la Colegiul de Arte Plastice „Alexan-dru Plămădeală” din Chişinău. Po-trivit profesoarei, pomul de Crăciun din centrul Chişinăului păstrează tradiţia din anii trecuţi, fiind sufo-cat de multe ghirlande etc. „Se pu-tea găsi o culoare dominantă, sunt culorile anului, ale oraşului sau de creat o unitate stilistică ce ne-ar fi caracterizat”, afirmă Florina Breazu

care salută, totuşi, că bradul a fost inaugurat pe 1 decembrie, fapt ce ne aliniază ţărilor civilizate. Responsabila de la Colegiul de Arte Plastice susţine că discipolii ei ar participa cu plăcere la un concurs orăşenesc care ar solicita idei de ornamentare a pomului de Crăciun şi ar propune lucruri originale, mult mai reuşite decât ceea ce se întâmplă an de an în PMAN. Aşa o posibilitate vede şi Felicia Saviţchi, decanul Facultăţii de Arte Plastice de la Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice. „Primăria ar putea organiza un concurs pentru stu-denţii de la Facultatea de arhitec-tură şi design de la Universitatea Tehnică sau pentru pictorii de la Universitatea „Ion Creangă” etc. Sunt sigură că Primăria s-ar alege cu o sumedenie de idei pentru mul-ţi ani înainte, fără a investi mult”, crede şi Ana Rusu.

„Să vedem dacă mai putem schimba ceva”

Lucia Culev, şefa Direcţiei Cultură a primăriei Chişinău, este de aceeaşi părere. „Sunt perfect de acord. De trei ani dau alarma. Am solicitat să participe şi specialiştii de la Direcţia cultură, să elaborăm o concepţie de împodobire a bradu-lui, dar cei de la Spaţii Verzi nici nu vor să audă. Când ne trezim, bradul e deja împodobit. Am să pun iar problema să vedem dacă mai putem schimba ceva”, a declarat pentru JURNAL Lucia Culev. Potrivit ei, ca şi în alţi ani, Pomul de Crăciun va fi gazda mai multor spectacole de sărbătoare pe care Primăria inten-ţionează să le organizeze în zilele de 24, 25 şi 26 decembrie curent. Concertul de Revelion va fi organi-zat de Guvern.

www.jurnal.md Marţi, 7 deceMbrie 2010  Jurnal de Chişinãu 6 | Politică

Gazeta de perete a casei de nebuni

BANII VORBESC $ Banii se întâlnesc € Banii se înmulţesc

cu Nicolae NEGRUAlb şi negru

Banditismul politic în RMLUMI PARALELE

Fondatorul WikiLeaks:Obama trebuie să demisioneze dacă a aprobat spionareafuncţionarilor ONU

Preşedintele american, Barack Obama, ar tre-bui să demisioneze dacă a aprobat ca diplomaţii americani să spioneze funcţionari ONU, a apreci-at fondatorul WikiLeaks într-un interviu publicat duminică de cotidianul spaniol „El Pais”.

„Întregul lanţ de comandă care era la curent cu acest ordin şi l-a aprobat trebuie să demisione-ze pentru ca Statele Unite să poată fi considerate o naţiune credibilă. Ordinul este atât de important, încât ar fi putut fi supus aprobării preşedintelui”, a declarat Julian Assange.

„Obama trebuie să spună ceea ce ştie despre acest ordin ilegal. Dacă refuză să răspundă sau dacă există o dovadă că a aprobat această acţiune, el trebuie să demisioneze”, a adăugat el, într-un interviu postat pe site-ul „El Pais”.

Potrivit notelor difuzate de WikiLeaks, Departamentul de Stat american a cerut diploma-ţilor săi să culeagă informaţii despre funcţionari din cadrul ONU.

Autorităţile americane au cerut, de aseme-nea, numere de card bancar, adrese electronice, numere de telefon şi chiar numere de card de fidelitate la unele companii aeriene ale anumitor funcţionari ONU.

Julian Assange, în vârstă de 39 de ani, a dat acest interviu cotidianului „El Pais” sâmbătă, dintr-un loc care nu a fost precizat. El a devenit inamicul public numărul unu al mai multor ţări, după publicarea, săptămâna trecută, a unor me-saje diplomatice americane secrete.

WikiLeaks: Herman Van Rompuy spune că statele UEnu mai cred în succesulintervenţiei în Afganistan

Europenii nu mai cred în succesul interven-ţiei în Afganistan, i-a spus preşedintele Uniunii Europene, Herman Van Rompuy, ambasadorului Statelor Unite, a informat duminică ziarul „Le Soir”, citând o telegramă diplomatică americană difuzată de WikiLeaks.

„Nimeni în Europa nu mai crede (într-un succes) în Afganistan”, a declarat Van Rompuy în cursul unei conversaţii cu ambasadorul SUA în Belgia, Howard Gutman, la 4 ianuarie, când tocmai îşi părăsise postul de premier al Belgiei în favoarea celui de preşedinte al UE.

„Vom mai rămâne în 2010 din respect pentru americani, atât”, a adăugat el, subliniind că aliaţii Statelor Unite aşteptau să vadă „rezultatele la sfârşitul lui 2010”.

„Dar aceasta este ultima şansă”, a subliniat el, potrivit telegramei redactate de Gutman.

„Dacă un belgian este ucis, s-a terminat cu angajamentul belgian în Afganistan", a continuat Herman Van Rompuy, în sprijinul declaraţiilor sale.

Fie că aparţin sau nu Alianţei Nord-Atlantice, cele 27 de state ale UE participă sau colaborează sub diferite forme cu ISAF, forţa de stabilizare comandată de NATO în Afganistan, care are ca mandat să sprijine Guvernul preşedintelui Hamid Karzai la Kabul.

Două treimi dintre cei 140.000 de militari ai ISAF sunt americani, iar 30.000 sunt furnizaţi de ţările europene, dintre care aproape 500 de Belgia.

La 20 noiembrie, în cursul summitului lor de la Lisabona, liderii celor 28 de state ale NATO au aprobat o strategie de afganizare progresivă a operaţiunilor de luptă, prin transferul respon-sabilităţii militarilor afgani, începând din 2011 până în 2014.

Acest lucru nu înseamnă în principiu retra-gerea tuturor trupelor străine, ci numai reduce-rea lor. (mediafax.ro)

Marian Lupu: „Probabil, Vladimir Nico-laevici mă urăşte, pentru că eu am pus capăt autocraţiei sale. Foştii mei colegi trebuie să se gândească ca să nu pună pe prim-plan ambiţiile personale, nu „rânza moldovenească”, ci să înţeleagă că ei sunt aleşi de popor.

Anul trecut, după alegerile din 29 iu-lie, toţi comuniştii au plecat în vacanţă. În luna august, nu a fost niciun comunist prin Parlament. S-au trezit în septembrie. Ne invită la întâlniri şi aici conducăto-rul PCRM, care prin comportament şi tonalităţi semăna cu un „pahan din zonă” (autoritate criminală din puşcărie – n.r.), mi-a spus cu dispreţ că PCRM poate vota pentru mine în calitate de şef de stat, dar cu anumite condiţii. Printre rânduri, am înţeles că PCRM putea să voteze pentru

mine, dar „guvernarea urma să fie a lor”. Am înţeles că Voronin îmi sugera: „puterea mi-o las mie, dar tu, băiete, vei sta patru ani să-ţi rozi pantalonii în fund”. De o astfel de funcţie nu am avut nevoie niciodată. Pentru mine funcţia nu înseamnă să am un salariu şi fotoliu. Acest post ar permite să-ţi realizezi ideile şi soluţionarea problemelor din ţară. Dar atunci când te împroaşcă cu noroi, nu-mindu-te om bolnav la minte şi alcoolic, există, oare, dorinţă să mai lucrezi cu asemenea oameni? Nu există o asemenea dorinţă, pentru că dacă acest lucru se întâmplă acum, acesta va fi repetat”. (Din discursul electoral al lui Marian Lupu, Bălţi, 16 noiembrie 2010) (hotnews.md)

Însă abia încheiate alegerile, dorinţa lui de a se alia cu Voronin a reapărut ca prin minune.

Duminica trecută, Vladimir Voronin a declarat pentru Novosti-Moldova că Parti-dul Comunistilor şi Partidul Democrat au creat o coaliţie de centru-stânga, ce numă-ră 57 de mandate, suficiente pentru a alege conducerea Parlamentului şi Guvernului.

„Coaliţiei nu-i ajung patru mandate pentru alegerea şefului statului. Dar, după cum au declarat nu o singură dată, Voronin şi Lupu, această problemă poate fi rezolva-tă din punct de vedere tehnic”, informează agenţia. (newsmoldova.ru)

Cum poate fi rezolvat din punct de vede-re tehnic ceea ce trebuie rezolvat prin votul deputaţilor, nici Voronin, nici Lupu nu spun. Să fie vorba despre vreun as din mâneca lui Mihai Ghimpu?

Al vostru joker, Ion BURAGA

Dorinţa lui Lupu

Alianţa pentru Integrare Europeană es-te imposibil de refăcut, dacă PD se comportă ca o marionetă a Rusiei. Faptul că Lupu a ac-ceptat să negocieze cu Voronin pe teritoriul Ambasadei Ruse ţine nu numai de simbo-listica vasalităţii, ci şi de practica regulilor de conspiraţie. Este profund ironic să închei alianţe de apărare a statalităţii, suverani-tăţii şi neutralităţii RM pe teritoriul unei ţări care refuză să-şi retragă trupele de pe teritoriul RM. (De altfel, lipsa lui Diacov la întâlnirea de la Ambasada Rusă ar însemna că Moscova nu are încredere în el?)

Alianţă prorusă

Serghei Narîşkin, şeful administra-ţiei prezidenţiale a Rusiei, nu a ascuns că doreşte ca statalitatea, suveranitatea şi orientarea geopolitică a RM să depindă de Rusia. Coaliţia moşită de el ar trebui să se numească nu de stânga, ci prorusă. El putea nici să nu vină la Chişinău, era sufi-cient să telefoneze, dacă telefoanele nu ar avea “proprietatea” de a fi ascultate. Asta, probabil, l-a determinat să ia avionul spre Chişinău în loc să meargă la дача sau la o vânătoare de weekend, după cum obişnu-iesc grangurii ruşi.

În interesul RM este continuarea reformelor şi a cursului intens de integrare europeană, şi, în mod normal, dacă PD se declară partid democratic proeuropean, el nu poate să facă alianţă cu PCRM, care op-tează pentru aderarea la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan. Despre dorinţa PCRM de a ne duce spre această uniune vamală Voronin a vorbit şi la întâlnirea cu Lupu de la Ambasada Rusiei, în prezenţa lui Serghei Narîşkin. Prin urmare, acceptând alianţa cu comuniştii, Marian Lupu fie îşi dă arama pe faţă ca fals adept al cursului prooccidental, fie este dependent de voinţa lui Narîşkin (prin sau fără Plahotniuc).

Problema etică

Alianţa cu Voronin ridică probleme nu numai geopolitice, dar şi de ordin etic. Deşi Lupu face paradă de principii, el calcă pe ele în cazul dat. PCRM nu este un partid

democratic, şi asta a declarat-o chiar Lupu, atunci când a părăsit partidul. „Probabil, Vladimir Nicolaevici mă urăşte, pentru că eu am pus capăt autocraţiei sale”, astfel le explica Lupu alegătorilor de ce este atacat de PCRM în recenta campanie electorală. Voronin nu respectă elementarele norme de comportament civilizat, el îşi înjură şi îşi jigneşte în permanenţă oponenţii politici. Cum poate liderul PD, dacă se consideră vertical şi principial, dacă ţine la onoarea şi demnitatea sa, să facă alianţă cu o persoană care îl numeşte “bolnav la minte” şi alcoo-lic? E adevărat, în interviul acordat ziarului “Moskovski komsomoleţ”, Marian Lupu este cruţat, în schimb Voronin îi înjură pe Filat şi Ghimpu. Cu asemenea persoane nu se dă mâna, ele trebuie supuse oprobriului public, sau poate crede dl Lupu că normele etice trebuie aplicate selectiv, când îl pri-vesc doar personal pe el? Sau poate “oferta generoasă” a PCRM i-a schimbat optica?

Şantaj sau negociere?

Dumitru Diacov, preşedintele de onoa-re al PD, lasă să se înţeleagă că nu e vorba despre un viraj prorusesc, antidemocratic în politica PD, ci de o nouă, comparativ cu anul trecut, tactică de negociere, determi-nată de frustrările democraţilor în legătură cu faptul că nu au putut influenţa actul de guvernare al AIE. Ceea ce este o minciună. Faptul că Filat a încălcat înţelegerea de a prezenta în parlament legea privind adao-sul la pensie pentru perioada de iarnă este regretabil şi condamnabil, dar nu trebuie să hiperbolizăm efectul acestui gest. Diacov se contrazice pe sine însuşi când recunoaşte că PD pune de fapt pe primul plan nu pro-gramul de guvernare, ci posturile pe care le poate obţine “prezenţa” PD într-o guverna-re sau alta. „Oferta din partea comuniştilor poate să fie cu mult mai generoasă decât oferta din partea dreaptă”, declară el pentru Europa Liberă. Ceea ce înseamnă că în PD prevalează nu interesul RM, nu principiile democratice, ci posturile pe care le pot pri-mi. Cu siguranţă, Voronin este dispus să-i acorde lui Marian Lupu orice post şi-ar dori, cu excepţia celui de preşedinte al Parla-mentului, pe care îl rezervă sieşi.

Partajarea posturilor

Partajarea funcţiilor într-o alianţă nu este o problemă de neglijat, şi partidele cu un număr mai mare de mandate, care

iniţiază, de obicei, negocierile, trebuie să facă cedări importante din acest punct de vedere. Dar asta nu înseamnă că se acceptă o partajare egală, ingnorându-se în totalitate voinţa alegătorilor. Nu poate PD să pretindă două din cele trei mai importante funcţii în stat. Dacă PCRM este dispus să facă aceste cedări, înseam-nă că urmăreşte cu disperare să revină la putere, ignorând preferinţele alegătorilor. PCRM doreşte să reia puterea cu orice preţ, fiindcă aceasta e singura şansă de supravieţuire a partidului în cauză. Patru ani în opoziţie sunt prea mulţi pentru Vo-ronin, iar fără el PCRM nu va rezista mult. Am putea înţelege de ce vine Plahotniuc să salveze Partidul Comuniştilor, care l-a îmbogăţit, dar care e interesul lui Lupu în această afacere? De ce ar dori PD să dea o nouă viaţă PCRM, în loc să-l împingă spre marginea “eşichierului” şi să-i preia alegă-torii? Poate de aceea că liderii PD nu vor să facă politică, ci “biznis”.

“Biznisul” în politică

O fi întâmplător faptul, dar anume cu venirea dlui Plahotniuc, PD pare să introducă în politica moldovenească un principiu “comercial”: cine dă mai mult, cu acela mergem. E cu atât mai rău, dacă e vorba doar de un şantaj. În mod normal, PD nu ar trebui să pornească de la pos-turi, ci de la principii şi obiective, după cum propune Vlad Filat şi… Marian Lupu. Dacă Diacov spune adevărul, atunci ceea ce observăm acum pe scena politică din RM seamănă mai mult a banditism, a racket politic, decât a negocieri civilizate ale unor partide europene, care urmăresc binele RM.

Dacă principiile nu contează, ci doar “prezenţa”, urmând, până la absurd, logi-ca lui Lupu şi Plahotniuc, PLDM ar trebui să facă alianţă cu PCRM, eliminând PD din competiţie, ca să obţină “mai mult”. Dar ar avea de câştigat democraţia de la o asemenea alianţă? Dl Plahotniuc şi dl Lupu ar trebui să înţeleagă că politica nu este un biznis şi cu atât mai mult nu este un biznis mafiot. Una din regulile nescri-se ale politicii este să nu pari “şmecher”, ci sincer, principial, onest. Nu ne rămâne decât să sperăm că, în pofida procesului de înlocuire a politicienilor cu oameni de afaceri, în PD au mai rămas persoane care vor respinge banditismul politic. Deşi e greu de crezut…

Jurnal de Chişinãu Marţi, 7 deceMbrie 2010 www.jurnal.md Politică | 7

cu Petru BOGATUBogat şi sărac

Coaliţia Serghei Narîşkin

Serghei Narîşkin în viaţa sa de spion a săvârşit, pesemne, prin republicile bananiere, nu o sin-gură răsturnare de palat, adu-când la putere marionete sovieti-ce. Adevărata lovitură a carierei sale el însă este pe cale s-o dea se vede că la Chişinău.

Complot la vedere

Pentru prima dată absolven-tul Institutului „I.V.Andropov” al KGB-ului n-a trebuit să se ascundă îndărătul unui nume conspirativ. A venit cu un scop anunţat din timp de presa rusă şi a complotat la vedere.

Ceea ce s-a întâmplat la 4 şi 5 decembrie 2010 întrece orice imaginaţie. Sfidând toate uzanţele diplomatice, driblând Ministerul de Externe al ţării gazdă, şeful administraţiei prezidenţiale de la

Kremlin, Serghei Narîşkin, soseş-te sâmbătă la Chişinău şi, încă pe aeroport, dă de înţeles că, întrucât noi, adică Federaţia Rusă şi Repu-blica Moldova, am avea o istorie comună, Moscovei nu îi e totuna cine va guverna la Chişinău de acum încolo.

Apoi, în seara aceleiaşi zile, se întâlneşte discret cu liderul PD, Marian Lupu, iar duminică, pe la ora prânzului, pentru a arăta, probabil, că nu-i doar un amărât de turist care are tupeul să facă şi să desfacă alianţe politice într-o ţară străină la un picnic, se întâlneşte cu preşedintele interimar Mihai Ghimpu la reşedinţa oficială a acestuia. Îl ignoră însă ostentativ pe Vlad Filat. Cu prim-ministrul, de altfel, nici nu avea cum să aibă vreo întrevedere, întrucât diplomaţia moldovenească, după cum am spus, nu a pregătit şi nu a coordonat seju-rul sănătos al lui Narîşkin.

Guvernul PCRM-PDM de pe lângă Ambasada Rusiei

După discuţia cu preşedintele interimar care a dat senzaţia că nici n-a înţeles ce i s-a întâmplat, şeful administraţiei prezidenţiale de la Kremlin pleacă val-vârtej la sediul Ambasadei Rusiei în Republica Mol-dova. Acolo, duminică, în amiaza mare, fără falsă pudoare, parafează, dacă e să dăm crezare agenţiei RIA Novosti, în prezenţa lui Vladimir Voronin şi Marian Lupu, o înţelege-re privind formarea unei noi coaliţii de guvernământ PCRM-PDM.

Stimaţi cititori şi scumpi prie-teni, aţi mai auzit vreodată ca viito-rul guvern al unei ţări suverane, să zicem, al Albaniei, Muntenegrului sau Armeniei, că de state mai răsă-rite nu vorbim, să fie format făţiş, la lumina reflectoarelor, în sediul unei ambasade străine, sub patronatul unui general KGB sau al unui rezi-dent CIA? Poate doar într-un coşmar ar putea să ţi se năzărească aşa ceva.

Astfel de lucruri nici în teatrul absurdului şi nici în filmele ştiin-ţifico-fantastice de la „Mosfilm” nu

se întâmplă. Până şi în Kârgâzstan noul guvern al Rozei Otumbaeva a căutat să creeze impresia că emană de la popor, nu de la Moscova. În lume există marionete politice, bi-neînţeles, şi nu puţine, dar statutul lor este atât de ruşinos încât ele ca-ută să ascundă faptul că sunt doar nişte jalnice unelte de manipulat în mâinile unor păpuşari străini.

Nu însă şi la noi. Episodul Narîşkin, dincolo de efectele po-sibile ale vizitei cu pricina, a scos în evidenţă nesimţirea şi mizeria morală a falşilor noştri „etatişti” care nici măcar nu şi-au dat seama că au bătut toate recordurile de ci-nism, acceptând să traseze viitoa-rea configuraţie a puterii politice moldoveneşti sub comanda directă a unui spion şi prin cumul înalt demnitar străin.

Câte paraleface suveranitateaRepublicii Moldova?

Nu-i exclus, ce-i drept, că unele dintre persoanele care au jucat în acest spectacol kafkian, au simţit, to-tuşi, datorită celor câteva circumvolu-

ţiuni de pe creier, cât de urât miroase o coaliţie de guvernământ constituită cu surle şi trâmbiţe în curtea Amba-sadei Ruse la Chişinău. Că nu-i bine ca noua putere politică să fie încropită de străini, ca apoi să urmeze doar aprobarea ei formală în Parlament. De aceea, ulterior, mai întâi Dumitru Diacov, iar mai apoi Vadim Mişin, au ţinut să precizeze că s-a discutat, dar încă nimic nu s-a semnat.

Acum nici nu mai contează ce a fost cu adevărat vizita generalului KGB Narîşkin la Chişinău: lovitură de stat, farsă politică sau un brutal şantaj. El ne-a arătat că, din punc-tul de vedere al „omului cu ochi de ucigaş”, după cum este dezmierdat Putin în dezvăluirile Wikileaks, suveranitatea Republicii Moldova nu face nicio para chioară. Adică nici două copeici ruseşti.

Astfel stând lucrurile, mă văd silit să vă mai întreb ceva: mai are rost în această situaţie să mimăm independenţa de stat şi procesul electoral? De ce să facem atâta risipă de bani şi timp pentru refe-rendumuri şi alegeri parlamentare dacă există pe lumea asta generalul KGB Serghei Narîşkin şi Ambasada Rusiei la Chişinău?

Reţelele de socializare, tulburate de vizita şefului administraţiei prezidenţiale ruse la Chişinău, Serghei Narîşkin, şi de o even-tuală coaliţie PCRM-PD, anunţă proteste.

Un grup de patru tineri au cre-at o pagină pe facebook, intitulată „Spune NU coaliţiei PD-PCRM”, îndemnând la o acţiune de protest anunţată pentru astăzi la ora 10.00 în faţa sediului PD de pe strada Tighina 32 din capitală.

„Noi putem opri această nedreptate!!! Avem puţin timp ca să reuşim să oprim acest nedrept pas... Cazul Rosca II nu-l dorim!!! Protestăm împotriva unei posibile coaliții PD-PCRM”, se arată pe ace-eaşi pagină de facebook. Organiza-torii asemuiesc situaţia celei din 2005, când PPCD s-a aliat cu PCRM

7 decembrie ca 7 aprilie?

şi au permis realegerea lui Vladi-mir Voronin în fruntea statului, şi îşi doresc să oprească o coaliţie între comunişti şi democraţi.

Până aseară, peste 500 de persoane îşi anunţaseră participa-rea la acţiunea de protest din faţa sediului democraţilor.

Solicitat de JURNAL să comenteze pornirea tinerilor, preşedintele de onoare al PD,

Dumitru Diacov, a întrebat: „Ce, vor să repete 7 aprilie? Lasă să se pornească! Noi nu ne lăsăm su-puşi şantajelor. Avem alegătorul nostru şi ne supunem voinţei lui”. Solicitat să spună dacă temerea tinerilor în privinţa unei coaliţii PD-PCRM este întemeiată, Diacov a spus că „nu-i obligat să raporte-ze ce are de gând să facă partidul”.

R.L.

ŢARA PLDM PL PCRM PDM TOTAL

Belgia 389 238 27 51 772

Bulgaria 41 20 108 19 208

Cehia 302 123 68 63 633

China 12 3 8 1 28

Grecia 1 247 656 213 263 2 489

Elveţia 100 83 11 22 237

Estonia 10 10 4 2 32

Franţa 1 101 712 52 196 2 237

Germania 255 249 39 58 650

Israel 291 91 91 47 566

Italia 15 395 6 819 956 2 577 28 121

România 4 213 3 576 150 600 9 696

Letonia 9 3 7 10 33

Lituania 27 17 6 11 70

Portugalia 1 870 763 217 397 3 631

Statele Unite ale Americii 1 995 452 54 92 2 764

Spania 1 694 538 72 199 2 491

Federaţia Rusă 1 181 336 1 773 661 4 308

Austria 131 79 11 25 277

Azerbaidjan 25 6 3 5 52

Belarus 30 12 23 7 98

Cipru 81 45 19 22 192

Irlanda 23 282 2 82 1 149

Anglia 257 242 8 43 585

Polonia 34 18 11 5 83

Canada 704 698 116 98 1 734

Suedia 27 24 7 4 69

Turcia 75 29 67 44 248

Ucraina 132 55 266 97 599

Ungaria 49 20 19 16 123

Schemă realizată de Marina Liţa

IATĂ CUM AU FOST VOTATE PARTIDELE care au trecutpragul electoral de către cetăţenii moldoveni aflaţi peste hotare:

Comisia Electorală Centrală (CEC) a anunţat ieri datele finale ale alegerilor parlamen-tare anticipate din 28 noiem-brie 2010. Astfel, potrivit da-telor CEC, la votarea de acum o săptămână au participat 63,35 la sută dintre alegătorii incluşi în listele electorale sau 1 732 944 de persoane.

Pentru PCRM au votat 676 761 de alegători, cu 83 790 mai pu-ţin decât în aprilie 2009, ceea ce înseamnă 42 de mandate pentru comunişti în noul Parlament. PLDM s-a ales cu 506 365 de voturi sau 32 de mandate, PD – 218 847 de voturi, adică 15 mandate, şi PL – 171 434 de voturi, ceea ce înseam-nă 12 legislatori.

Datele contabilizate de CEC au fost transmise Curţii Con-stituţionale (CC) care urmează să confirme sau nu rezultatele

şi să valideze mandatele noilor deputaţi. Ieri dimineaţă, PCRM depusese un demers la CC prin care solicită renumărarea voturi-lor de la scrutinul din 28 noiem-brie. PCRM invocă erori grave de calcul în procesele-verbale, dar şi multiple încălcări ale legislaţiei electorale în procesul de număra-re a voturilor.

Voturile pe foi A4au fost anulate

Secretarul CEC, Iurie Ciocan, a anunţat ieri că cele 919 voturi de peste hotare, exprimate pe bule-tine improvizate pe foi A4, au fost anulate. Aceste voturi nu au fost luate în calcul la contabilizarea rezultatelor anticipatelor. Potrivit lui Ciocan, CEC a permis votarea pe coli de format A4 în ziua alege-rilor „pentru a-i calma pe alegăto-rii care au venit la secţii să voteze,

dar nu mai erau buletine de vot”. Pe 28 noiembrie, la patru secţii de votare de la Paris, Roma, Bolog-na şi Moscova s-a votat pe foi A4, procedura fiind permisă de CEC. Alegătorii au scris pe foi opţiunea lor, iar pe verso a fost aplicată ştampila biroului electoral. Unii jurişti recomandă alegătorilor care şi-au exprimat în aseme-nea mod opţiunea electorală să acţioneze R. Moldova în judecată, pentru că nu a găsit alte soluţii de a le permite să-şi exercite dreptul la vot şi le-a anulat voturile.

PLDM – lider detaşat peste hotare

CEC a mai anunţat că la cele 75 de birouri electorale deschi-se peste hotarele R. Moldova au votat 64 199 de alegători, iar la cele deschise pentru cetăţenii R. Moldova domiciliaţi în stânga

CEC a terminat de număratNistrului – 7 704 persoane.

Cei mai mulţi basarabeni au votat la cele 16 secţii deschise în Italia – peste 28 de mii, sau de 1000 de ori mai mult decât cei care au votat în China – 28 de alegători. Urmează România în top cu o prezenţă de aproape zece mii de persoane la urne şi Federaţia Rusă – peste patru mii de oameni.

Cele mai multe voturi de peste hotare, 31 958 (49,77 la sută), au fost acordate PLDM-ului, urmat de PL cu 16 299 (25,38 la sută), PDM – 5693 (8,86 la sută) şi PCRM – 4380 (6,8 la sută). Partidele parlamentare sunt urmate de PNL care a acumulat 1730 de voturi şi AMN cu 870 de voturi.

Raisa LOZINSCHI-HADEI

www.jurnal.md Marţi, 7 deceMbrie 2010  Jurnal de Chişinãu 8 | Locuri de muncă

Business consultantAn international organization is looking for a candidate (Moldovan citizen) to fill in the position of high level business consultant in Chisinau. The business consultant will help to develop business management skills of media outlets, as well to provide other rele-vant assistance to developing their business sustainability. REQUIREMENTS FOR THE CANDIDATES:• Master’s degree in economy• Basic macro economic modelling is essential• At least three years experience in writing plans or strategies. Me-dia business experience is a strong advantage • Experience in business developing/knowledge in business stra-tegic planning• Understanding of business environment• Strategic thinking and analytical skills• Ability to travel to Moldova villages/cities.• Advanced capacities of organizing the working process, ability to write reports. • Networking and coordination skills • Knowledge of Romanian, Russian and English (oral and written)• Media experience is an advantage Interested consultants should submit their curriculum vitae and cover letter to consultant.organization@yahoo.com with the title "Business Consultant". Due to the high volume of applications we receive we can only contact those people selected for interviews.

Deadline for receiving applications: December 12, 2010

DESCRIPTION OF RESPONSIBILITIES: • Assess editorial and technical practices at Moldovan regional television stations;• Provide mentoring and training to improve the quality of the ori-ginally produced programs broadcast news and information re-porting and production at targeted regional stations;• Responsible for the development and quality control of the origi-nal productions produced for and by the AICI Network;• Responsible for producing promos of the original productions including the daily newscast and the weekly Trassee program and other programs on an as needed basis;• Work with station management and producers to implement systems that ensure regular and timely production of originally produced programs; • Provide ongoing mentoring in TV production to regional stations;• Coordinate delivery of a wide range of additional technical as-sistance from partners and consultants to ensure stations beco-me sustainable businesses providing high quality local news and other programs; • Contribute to development of regional television network throu-gh shared programming that meets agreed professional stan-dards;• Assist station managers to develop programming to target spe-cific audience demographics, such as programming on children, women's issues, health, sports and recreation;• Assist managers in building the market viability of their stations, including through creating innovative programming that genera-tes revenue by attracting advertising;• Serve as a liaison between stations and production network ma-nagement;• Ensure the integration of sales products into the advertising strategy for the TV Network sustainability;• Contribute to development of strategic plans by stations and

annual reviews of progress toward objectives;• Contribute to developing a culture that emphasizes the crucial role media have in a democracy, concentrating on professional standards for reporting to build audience trust in the accuracy and objectivity of information;• Contribute to the Media Program in Moldova monthly activity plans and annual implementation plans;• Conduct program monitoring and evaluation and provide pro-gram reporting as required to meet donor obligations; • Represent the Media Program in Moldova in public settings as assigned.• Solicit funds to donor organizations for the AICI TV Network development and sustainability.

QUALIFICATIONS: • Demonstrated knowledge of media sector in Moldova• Demonstrated commitment to media professionalism and cre-dibility• Professional experience in high quality television journalism, in-cluding producer roles• Demonstrated ability to provide mentoring and training in televi-sion newsgathering and production• Strong organizational skills including the ability to prioritize and multi-task• Demonstrated initiative and ability to work individually and as part of a team• Strong writing, editing and oral presentation skills in Romanian and ability to engage professionally with a wide range of coun-terparts• Effective written and oral communication skills in English will be a strong advantage• Demonstrated leadership skills and ability to supervise and gui-de personnel.

DESCRIEREA OBLIGAŢIILOR: • Evaluarea activităţii editoriale şi tehnice la staţiile de televiziune regio-nale din Moldova;• Oferirea serviciilor de consiliere şi formare pentru îmbunătăţirea calităţii ştirilor şi programelor proprii difuzate şi prezentarea rapoartelor cu privire la procesul de producţie la staţiile regionale de televiziune;• Dezvoltarea şi controlul calităţii producţiei originale produse pentru şi de către Reţeaua AICI;• Producerea promo-urilor pentru producţia originală, inclusiv buletinul zilnic de ştiri şi programul săptămânal de sinteză „Trasee” şi alte progra-me la necesitate;• Lucrul cu managerii posturilor de televiziune şi producătorii în vederea implementării sistemelor menite să asigure producţia regulară şi în timp util a programelor originale;• Oferirea îndrumării continue în domeniul producţiei TV pentru staţiile regionale de televiziune;• Coordonarea oferirii unei game largi de asistenţă tehnică suplimentară din partea partenerilor şi consultanţilor în scop de asigurare a durabilităţii staţiilor ca afacere ce difuzează ştiri şi alte programe de înaltă calitate la nivel local;• Contribuirea la dezvoltarea reţelei de posturi TV regionale prin dezvol-tarea programelor comune care corespund standardelor profesionale convenite;• Oferirea asistenţei directorilor staţiilor TV în dezvoltarea grilei de pro-grame pentru a servi interesele grupurilor-ţintă de populaţie; de exemplu, programe pentru copii, femei, programe de sănătate, sport şi agrement;• Oferirea asistenţei managerilor pentru a asigura viabilitatea lor pe pia-ţă, inclusiv prin crearea programelor inovatoare, care generează venituri prin atragerea publicităţii;• Va fi persoana de legătură între staţiile TV şi managerii de producţie ai reţelei;• Integrarea produselor de vânzări în strategia atragerii publicităţii în ve-

derea asigurării durabilităţii reţelei;• Contribuirea la dezvoltarea planurilor strategice de către staţii şi ra-poartelor anuale de activitate privind realizarea obiectivelor propuse;• Contribuirea la dezvoltarea culturii care pune în evidenţă rolul crucial al Mass-Mediei în societatea democratică, în baza standardelor profesio-nale de raportare pentru a consolida încrederea publicului în acurateţea şi obiectivitatea informaţiilor oferite;• Contribuirea la realizarea planurilor lunare şi anuale de activitate ale Programului Mass- Media în Moldova;• Monitorizarea şi evaluarea programului şi prezentarea rapoartelor con-form cerinţelor donatorilor;• Reprezintă Programul Mass-Media în Moldova în public conform in-dicaţiilor. • Solicită fonduri organizaţiilor donatoare pentru dezvoltarea şi durabili-tatea Reţelei AICI.

COMPETENŢE PROFESIONALE: • Cunoaşterea sectorului Mass-Media în Republica Moldova• Angajament faţă de profesionalismul şi credibilitatea domeniului Mass-Media• Experienţă profesională în domeniul jurnalismului TV de înaltă calitate, inclusiv în producere• Capacităţi de consiliere şi formare în domeniul producţiei televizate şi informare a publicului• Abilităţi organizaţionale avansate, inclusiv de a prioritiza sarcinile şi a îndeplini sarcini multiple• Iniţiativă şi capacitate de a lucra individual şi ca parte a echipei• Capacităţi şi abilităţi dezvoltate de scriere, editare şi prezentare orală în limba română şi de abordare profesionistă a diferitor activităţi• Abilităţile eficiente de comunicare scrisă şi orală în limba engleză vor constitui un avantaj• Aptitudini de conducere, supraveghere şi ghidare a personalului.

Media Program in Moldova (MPM)Position: TV Production Manager

Media Program in Moldova (MPM)Funcţia: Manager producţie TV

IREX is seeking to hire a TV Production Manager which will be responsible for the development and quality control of the original productions produced for and by the AICI Network. He will be a consistent IREX resource for managers and produ-cers as they work together to upgrade their originally produced programs. In

particular, the TV Production manager will provide expertise in developing diffe-rent genres of TV production, identifying target audiences, estimating program audience performance and assuring that product placements and sponsorships of original productions meet the AICI Ne-twork standards. The position will also

be responsible for producing promos of the original productions including the daily newscast and the weekly Trassee program and other programs on an as needed basis. Additionally, he will be responsible for monitoring the stations’ progress toward their strategic objecti-ves and signaling when obstacles arise.

IREX este în căutarea unui manager de producţie TV care va răspunde de dez-voltarea şi controlul calităţii producţiei originale a Reţelei AICI. El va fi persoana de referinţă pentru managerii şi producă-torii programelor TV şi va lucra împreună cu ei pentru actualizarea programelor originale. În special, va oferi expertiză

privind dezvoltarea diferitor genuri de producţie TV, identificarea grupurilor-ţintă de populaţie, estimarea audienţei programelor şi asigurarea corespunderii standardelor Reţelei AICI a produselor plasate şi sponsorizărilor producţiei ori-ginale. De asemenea, managerul pro-ducţie TV va răspunde de producerea

promo-urilor pentru producţia originală, inclusiv buletinul de ştiri zilnic şi progra-mul săptămânal de sinteză „Trasee”, precum şi alte programe, la necesitate. În plus, va monitoriza progresul staţiilor TV membre ale Reţelei AICI privind rea-lizarea obiectivelor strategice şi va sem-naliza apariţia obstacolelor.

Candidates should send a cover letter and CV and reel to: wburd@irex.md, cc: hr@irex.md , cc: opirtac@irex.mdwith the title “TV Production Manager”

DEADLINE: DECEMBER 13, 2010

Candidaţii vor trimite o scrisoare de însoţire şi CV-ul la: wburd@irex.md, cc: hr@irex.md , cc: opirtac@irex.md cu titlul “TV Production Manager”

TERMEN LIMITĂ: 13 DECEMBRIE 2010

NATIONAL HIV/AIDS OFFICER and PROJECT ASSISTANT (Partnership on Effective HIV/AIDS Prevention and Care among

Vulnerable Groups in Central Asian and Eastern Europe - Phase II)

UNODC is seeking to employ the project team to be located in the UNODC project office in Chisinau: National HIV/AIDS Officer and Project Assistant.

Under the supervision of the Regional HIV/AIDS Advisor, the National HIV/AIDS Officer will be responsible for the following:

SUMMARY OF KEY FUNCTIONS:1. Analyze, research and evaluate technical reports and other relevant materials on prevention and care of HIV/AIDS in the key areas and faci-litate dissemination of good practices;2. Assume direct responsibility for managing the project budget. En-sure that project funds are available when needed and disbursements achieved as per the work plans;3. Develop working networks and partnerships with the governmental, non-governmental, private sector and other development organizati-ons in the subject area; liaise with government stakeholders and other partners to ensure proper coordination and partnership in common de-velopment efforts. 4. Provide through progress reporting continuous analysis of the achie-vements, facilitate project reviews, evaluation and audits.

QUALIFICATIONS AND SKILLS REQUIRED:• University degree in public health, social science, management or in any other relevant discipline. • Minimum two years of professional experience in managing HIV/AIDS prevention and care programmes among injecting drug users and in prison settings at national and international level. Familiarity with the country and the UN system would be an asset.• Proven ability in working in a multidisciplinary and multi-cultural team.• Fluency in written and spoken English and Romanian. Knowledge of Russian is an advantage.

Under the supervision of the Regional HIV/AIDS Advisor and the Natio-nal HIV/AIDS Officer in Moldova the Project Assistant will be respon-sible for the following:

SUMMARY OF KEY FUNCTIONS:1. Assists in the coordination of programme/project planning and pre-paration work for programme/project initiatives; monitors status of pro-gramme/project proposals and receipt of relevant documentation for review and approval.2. Serves as focal point for administrative coordination of programme/project implementation activities, involving extensive liaison with a di-verse organizational units to initiate requests, obtain necessary clea-rances, process and follow-up on administrative actions.3. Drafts correspondence on budget-related issues and prepares and updates periodic reports, briefing notes, graphic and statistical summaries, accounting spreadsheets, etc.4. Effectively and in a timely manner, liaises and interacts with collea-gues and concerned parties internally and externally;

QUALIFICATIONS AND SKILLS REQUIRED:• University degree in public health, social science, management or in any other relevant discipline. • Minimum two years of experience in administrative support services, finance and accounting, preferably with international organizations. Fa-miliarity with the country and the UN system would be an asset.• Fluency in written and spoken English and Romanian. Knowledge of Russian is an advantage._________________________________Interested persons should submit their application letters and duly completed Personal History Form (P11) with the mark “National HIV/AIDS Officer” or “Project Assistant (UNODC)” by 30 December 2010 to the following email address: vacancies-moldova@undp.org

Jurnal de Chişinãu Marţi, 7 deceMbrie 2010 www.jurnal.md Campanie | 9

SOCIETATE DE INGINERIE

doreşte să angajeze personal pentru următoarele funcţii:

- 1 secretară specializată pentru departa-mentul administrativ şi tehnic,

- 1 inginer construcţii civile Junior - 1 inginer proiectant mecanic Junior.

Specificăm că o condiţie esenţială estecunoaşterea limbii italiene.

Puteţi trimite Curriculum Vitae la următoareaadresă de mail: adinam@live.it sau telefonând

la numărul 068433339

Scrie Moşului! CAMPANIE // Sună şi spune visul cărui copil ai vrea să-l realizezi

Ei cred că există Moş Crăciun şi speră că îi va vizita la Şcoa-la-internat nr. 2 din Chişinău unde îşi fac studiile, de fapt, locuiesc. Pentru ca Moşul să le aducă cadoul pe care şi-l doresc, JURNAL de Chişinău va publica în paginile sale scriso-rile acestor micuţi. Toţi abona-ţii ziarului au posibilitatea să îmbrace haina lui Moş Crăciun şi să realizeze visurile copiilor care încă mai cred în minuni.

Alexandru, 11 ani

„Moş Crăciun, te felicit cu sosi-rea iernii. Sunt elev în clasa a III-a şi mă bucur foarte mult să scriu această scrisoare unui om atât de drag. Iubesc să învăţ tare-tare mult. Vreau foarte mult să am o jucărie de Crăciun. Vreau un elicopter cu telecomandă. Vreau tare mult să-ţi recit o hăitură pe care am învăţat-o special pentru tine. Te aştept la noi, la internat.”

Mihaela Croitor, 11 ani

„Dragă Moş Crăciun, mă bucur că poţi ajuta pe mulţi oameni, pe copii, şi cred că mă poţi ajuta şi pe mine cu diferite daruri. Eu vreau cărţi, carioci, albume de desen, dul-ciuri şi ceea ce mai poţi dărui. Îţi urez succes şi, dacă poţi, ajută-i pe toţi cei care au nevoie de ajutor.”

Alina Sadovnic, 12 ani

„Bună, dragă Moş Crăciun, te ador şi aş dori un cadou de neuitat. Mie îmi place să citesc cărţi şi mi-aş dori una. Îmi place să învăţ, am numai note de 8, 9 şi 10. Îmi plac toate disciplinele. Mi-aş dori nişte dulciuri, haine noi, haine de sport, şi dacă poţi, un telefon mobil. Dacă mi-ai face acest cadou, aş fi cea mai fericită fată de pe pământ. Când o să fiu mare, vreau să fiu manager sau şef de bancă. Sunt şanse mici la o aşa dorinţă mare. Când eram mică, credeam că Moş Crăciun exis-tă şi acum mai cred în el. Aştept cu nerăbdare Anul Nou, mai ales Crăciunul. Cu drag, eleva clasei a VI-a B, Alina Sadovnic.”

Lucia, 8 ani

„Bună ziua, Moş Crăciun. Sunt elevă în clasa a II-a, învăţ bine şi aştept să vii mai repede cu daruri pentru toţi. Mi-aş dori o rochie frumoasă ca la regina zăpezii, să fie până la pământ. Ziua mea de naştere e iarna, pe 4 februarie. Am mulţi prieteni şi vă aştept şi pe voi, să veniţi. Crăciun fericit, o zi bună!”

Veronica Ţuţu, 14 ani

„Aş dori să primesc un cadou pe care cred că îl au toţi copiii. Vreau o jucărie mare pe care mi-am dorit-o toată viaţa, dar nu am primit-o ni-ciodată. Sunt elevă în clasa a II-a B. Învăţ bine şi aş vrea să devin medic sau poliţist. Am 14 ani şi nu vreau să fac altceva decât să învăţ cu toată silinţa. Aş dori să fiu cu toată fami-lia mea. Sunt pe jumătate orfană. Îţi doresc multă sănătate, bucurie,

mult, mult noroc şi spor în toate. Cred că această scrisoare va ajunge la dumneata sau la Moş Crăciun.”

Ecaterina Uharchina, 13 ani

„Dragă Moş Crăciun, doresc să-mi trimiţi un cadou mare în care să-mi pui o jucărie de pluş şi o pereche de cercei.

Doresc să soseşti cât mai repe-de la noi, la şcoală. Învăţ binişor, pe note de 8,9 şi 10. Îmi pare foarte bine că învăţ în acest internat. Îmi place să desenez şi să com-pun poezii despre mama. Am trei surori, una mai mare şi două mai mici decât mine. Mai doresc ca să-mi trimiţi un şoricel alb şi pufos. Vreau să-mi trimiţi şi un telefon mobil ca să o pot suna pe mama, deoarece ea este departe de mine şi nu am posibilitate să o văd. Nu am văzut-o de patru luni şi mie îmi este tare dor de ea. Vreau să plec la

ea să o văd, să o cuprind foarte tare şi să o sărut. Cred că eşti adevărat şi mai departe să cred în tine. Te iubesc foarte tare! Cu mult respect, Ecaterina.”

Mariana Savca, 10 ani

„Dragă Moş Crăciun, cred că poţi înveseli oamenii şi copiii. Îmi doresc la Anul Nou un calculator,

dacă se poate, dacă nu, atunci îmi doresc o cutiuţă cu bomboane ca în fiecare an. Vreau să-ţi spun că sunt un copil cuminte şi învăţ pe note de 8, 9 şi 10. „

Una din aceste scrisori îţi este adresată anume ţie. Telefonează la redacţia JURNALULUI de Chişinău, prezintă-te „Eu sunt Moş Crăciun” şi spune visul cărui copil ai vrea să-l realizezi.

www.jurnal.md Marţi, 7 deceMbrie 2010  Jurnal de Chişinãu 10 | Interviu

Cum putem obţineservicii de mai bună calitate?

ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ // Reforma de descentralizare şi beneficiile ei pentru omul de rând

O administraţie publică locală modernă, care ar presta servicii de mai bună calitate, la un preţ optimal, în corespundere cu ce-rinţele şi preferinţele cetăţenilor. Asta se doreşte prin procesul de descentralizare, proces prin care au trecut mai multe ţări europene şi care a demarat şi în Republica Moldova. Mai multe detalii despre reforma de descentralizare aflăm de la Victoria Cujba, şef adjunct al Direcţiei Politici de Descentralizare din cadrul Cancelariei de Stat.

— De ce avem nevoie de des-centralizare şi ce va aduce ea pentru omul de rând?Principalul scop al politicii de

descentralizare este consolidarea capacităţilor administraţiei publice locale şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor prestate.

Omul de rând va sesiza efectele descentralizării prin îmbunătăţi-rea serviciilor esenţiale (servicii comunale, educaţie, ordine publică, medicale, protecţie socială etc.), în special în mediul rural – creşterea numărului de beneficiari pe tipuri de servicii; sesizarea costurilor de furnizare suportabile economic şi financiar, ca pondere în bugetele de familie (apă şi canalizare, transport public, colectarea deşeurilor, agent termic etc.).

Schimbându-se modelul pro-cesului decizional, de la un sistem excesiv centralizat către un sistem optim descentralizat, omul de rând va fi implicat în mod direct în procesul de luare a deciziilor, ceea ce va determina, în final, calitatea vieţii sale.

Continuă consultările publice cu toatepărţile interesate

— Doamnă Cujba, ştim că descen-tralizarea se va produce etapi-zat. La ce etapă ne aflăm acum? Pentru a implementa etapizat

Reforma de Descentralizare, au fost întreprinse mai multe acti-vităţi. La prima etapă, Guvernul a reconstituit Comisia paritară pentru descentralizare, urmare a unui proces extins de consultări publice cu toţi actorii interesaţi din domeniu. Ulterior, Comisia paritară a creat grupurile de lucru pentru descentralizare. Actualmente, sun-tem la etapa de elaborare a Strate-giei Naţionale de Descentralizare şi concretizare a acţiunilor pe termen imediat, pe termen mediu şi pentru o perioadă mai îndelungată.

Grupurile de lucru au înain-tat propuneri de perfecţionare a cadrului legal privind organiza-rea şi funcţionarea autorităţilor administraţiei publice locale; au identificat soluţii de descentraliza-re a serviciilor publice şi delimitare a competenţelor între autorităţile publice centrale şi locale; au reexa-minat sistemul finanţelor publice locale, sistemul care reglementează regimul patrimoniului public şi privat al unităţilor administrativ-teritoriale etc.

Pentru a îmbunătăţi calitativ şi a definitiva proiectul Strategiei de Descentralizare, activitatea noas-tră continuă cu desfăşurarea con-

sultărilor publice cu toate părţile interesate, în ateliere de lucru, me-se rotunde, cu participarea activă a reprezentanţilor administraţiei publice locale, inclusiv a reprezen-tanţilor Congresului Autorităţilor Locale din Moldova (CALM).

Concomitent, Cancelaria de Stat promovează diverse instru-mente de comunicare şi promovare a priorităţii de descentralizare, inclusiv diseminarea informaţiei prin intermediul paginii oficiale web (www.descentralizare.gov.md), destinate Reformei de descen-tralizare.

Până la implementarea Stra-tegiei, este necesar de a definitiva analizele privind impactul pre-supus al soluţiilor identificate, consultarea lărgită a documentului elaborat, îmbunătăţirea docu-mentului urmare consultărilor şi înaintarea spre aprobare conform procedurilor legale. După aproba-re, Cancelaria de Stat, autorităţile administraţiei publice, care gestio-nează domenii supuse descentrali-zării vor putea iniţia implementa-rea unor proiecte-pilot.

— Credeţi că autorităţile locale sunt pregătite pentru a pre-lua noi atribuţii în contextul reformei de descentralizare? Cum putem determina gradul lor de pregătire?Vorbind despre capacitatea

autorităţilor locale, trebuie să menţionăm că unităţile adminis-trativ-teritoriale, conform legii, pot fi recunoscute viabile dacă dispun de resurse pentru gestionarea efici-entă a competenţelor ce le revin şi dacă cheltuielile administrative ale acestora nu depăşesc 30 la sută din suma totală a veniturilor proprii.

În realitate, constatăm, cu regret, foarte mari devieri de la criteriile stabilite. Respectiv, se impune necesitatea identificării unor noi rezerve şi soluţii privind extinderea bazei pentru generarea veniturilor proprii.

Pentru a minimaliza riscurile şi a determina obiectiv gradul de pregătire a administraţiei publice locale, Guvernul a iniţiat un proces de evaluare a capacităţilor primări-ilor şi consiliilor locale, într-o serie de localităţi din republică, conform unei metodologii elaborate de ex-perţii Programului Comun Dezvol-tare Locală Integrată, în coordona-re cu Cancelaria de Stat. Gradul de pregătire a APL va putea fi stabilit în baza studiilor care cuprind mai multe componente, precum: evalu-area cadrului general de activitate al primăriilor şi consiliilor locale; analiza atribuţiilor administraţiei publice cu acoperire financiară şi

fără; managementul resurselor umane; capacitatea de atragere a investiţiilor; managementul finan-ciar ş.a.

— Care va fi mecanismul de aco-perire financiară pentru com-petenţele care vor fi transfe-rate de la autoritatea centrală la autorităţile locale?Una din sarcini în contextul

descentralizării este reexaminarea sistemului de venituri şi transfe-ruri ale autorităţilor locale, astfel încât sistemul în cauză să fie con-stituit pe baze obiective şi previzi-bile, cu separarea bugetelor admi-nistraţiei publice locale de nivelul I şi nivelul II, care nu descurajează efortul fiscal propriu, ci dimpotri-vă, consolidează managementul financiar al autorităţilor locale şi stimulează participarea cetăţenilor la gestionarea bugetelor locale.

Transferul competenţelor către administraţia publică locală presupune ca sistemul de finan-ţare şi alocare a patrimoniului să corespundă principiului: resursele financiare şi patrimoniul urmează funcţia. Pentru a întări echitatea şi răspunderea faţă de cetăţeni, trebu-ie să existe corelare între teritoriul unde se efectuează prestarea unui serviciu de către autoritatea locală şi cel de pe care se colectează impo-zitele locale. De asemenea, trebuie să existe o corespondenţă între puterea de decizie şi responsabilita-te sau: cine decide se confruntă cu consecinţele deciziei sale.

Cine decidese confruntă cu consecinţele deciziei sale

— Factorul politic va influenţa mersul procesului de descen-tralizare? Desigur că unul din factorii

care determină evoluţia procesu-lui de descentralizare este voinţa politică. Dar credem că în Repu-blica Moldova există suficiente argumente pentru ca un domeniu atât de important, aş spune cel mai important, cum e domeniul admi-nistraţiei publice locale, care este pilonul unui stat modern, să fie în atenţia politicienilor şi să benefi-cieze de deplină susţinere. Nimeni nu poate să conteste necesitatea consolidării capacităţilor adminis-traţiei publice locale, să neglijeze necesitatea îmbunătăţirii calităţii serviciilor prestate de administra-ţia publică cetăţenilor săi, sau – în context politic – alegătorilor săi. Cursul reformelor derulate va con-tinua inevitabil, ba chiar trebuie să ia o mai mare amploare la etapa implementării Strategiei de descen-tralizare.

— Care ar fi eventualele riscuri ale reformei de descentraliza-re? Cum pot fi evitate?Descentralizarea nu înseamnă

numai substituirea unui obiectiv situat la nivel naţional cu unul local, ci modificarea, în principiu,

a modului de luare a deciziilor, ac-centul fiind pus pe apropierea deci-ziilor de cetăţeni. În acest context, un eventual risc ar fi implicarea insuficient de activă a tuturor ac-torilor în implementarea politicilor de descentralizare. Dar eventualele riscuri pot fi diminuate sau evitate, având la baza deciziilor argumen-te şi analize de impact, calcule economice, modelări matematice ale opţiunilor de politici, campanii ample de informare şi instruiri specializate.

Suntem susţinuţifinanciar de partenerii de dezvoltare

— Care sunt factorii-cheie pen-tru desfăşurarea cu succes a reformei de descentralizare?Dintre factorii-cheie care

determină succesul Reformei de Descentralizare aş menţiona voinţa şi activismul politic; instituirea unui cadru instituţional adecvat; corelarea procesului cu cadrul legal şi normativ; existenţa unei viziuni complexe privind reforma admi-nistraţiei publice centrale şi locale; implicarea activă a tuturor părţilor interesate în procesul decizional; stabilirea unor responsabilităţi concrete pentru actorii implicaţi în Reforma de descentralizare; disponibilitatea partenerilor de dezvoltare de a asigura asistenţă Guvernului RM.

— Guvernul dispune de suma necesară pentru elaborarea şi implementarea Strategiei de descentralizare?În eforturile de a implementa

Reforma de Descentralizare, Guver-nul RM este susţinut financiar de partenerii de dezvoltare.

Pentru elaborarea Strategiei de Descentralizare avem tot supor-tul în cadrul Programului Comun Dezvoltare Locală Integrată, sus-ţinut financiar de Agenţia Suedeză pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională, Programul Naţiuni-lor Unite pentru Dezvoltare, Fondul Naţiunilor Unite pentru Femei.

De asemenea, Guvernul be-neficiază de asistenţa experţilor Consiliului Europei, inclusiv la elaborarea Strategiei de descen-tralizare. Concomitent, Consiliul Europei s-a arătat disponibil de a extinde asistenţa financiară pentru Reforma de Descentralizare, la eta-pa de implementare a Strategiei. Pe moment, Cancelaria de Stat este în proces de elaborare a unui concept comun de finanţare pe dimensi-unea descentralizare din partea Consiliului Europei.

Relevant în acest sens este şi suportul Guvernului SUA, prin intermediul Agenţiei pentru Dez-voltare Internaţională, urmare a semnării recente a Acordului în valoare de 12 mil. de dolari, care vizează Reforma de Descentralizare şi presupune suport pentru autori-tăţile publice locale.

Natalia COSTAŞ

Jurnal de Chişinãu Marţi, 7 deceMbrie 2010 www.jurnal.md Cultură | 11

cu Emilian Galaicu-PăunCarte la pachet

Apărută iniţial la Paris, în chiar anul morţii lui Stalin, şi tra-dusă ulterior în toată lumea, Gân-direa captivă a lui Czeslaw Milosz (Premiului Nobel pentru Literatură, 1980), Humanitas, 2008, „rămâne una dintre piesele de rezistenţă ale literaturii demnităţii într-un veac

dominat de cruzime, barbarie, ne-ruşinare şi amnezie, o copleşitoare mărturie şi o analiză de o scăpără-toare luciditate a mirajului ideolo-gic totalitar” (Vladimir Tismănea-nu). Pusă-n ecuaţie cu contrautopia lui Geoge Orwell, 1984, aceasta câştigă tocmai prin luciditatea cu

care surprinde germenii unei lumi în plină transformare – sigur, după metoda „materialismului dialectic (…) în care omul încetează a mai şti să scrie şi să gândească altfel decât trebuie” –, căreia nici măcar ficţiunea orwelliană nu-i face faţă. „Iată schema: a argumenta şi a crea condiţiile indispensabile cu forţa. Iasca şi amnarul. Ciocanul şi nico-vala. Scânteia dorită va apărea. Este o certitudine matematică”.

Preţ de nouă capitole, inti-tulate sugestiv (doar „Duşma-nul poporului – omul” cât face!), autorul îşi propune să răspundă la întrebarea: „Cum poţi trăi şi gândi

în ţările stalinismului?”, iar ceea ce rezultă nu este în măsură să ne inspire optimism. „Este o calitate a Metodei faptul că se poate demon-stra cu ajutorul ei ceea ce este necesar suveranilor la momentul respectiv, iar ce anume e necesar la momentul respectiv se stabileşte cu ajutorul Metodei”, iată o axiomă a Noii Credinţe, care – se ştie – „es-te un produs rusesc”. Aşadar, pare firesc faptul că „întreaga Europă de Est va folosi cu plăcere o limbă uni-versală, adică rusa, iar principiul cultură naţională în formă, socialistă în conţinut va desemna în cel mai bun caz unitatea de monolit a

culturii dirijate de la Centru”. Dacă n-ar exista numeroase subterfugii intelectuale, dintre care Milosz analizează patru, apostolii Noului numindu-se Alfa sau moralistul, Beta sau îndrăgostitul nefericit, Gamma sau robul istoriei şi Delta sau trubadurul…

În opinia mea, cartea ar trebui citită încă de pe băncile şcolii, la toate etapele vieţii, iar cuvintele: „Îi refuz doctrinei dreptul de a jus-tifica crimele săvârşite în numele ei” înscrise în conştiinţa fiecăruia, ins sau popor.

Pentru Radio Europa Liberă

Czeslaw MILOSZ, Gândirea captivă

Ceea ce s-a schimbat în aceste nouă decenii, însă, şi nu neapărat în bine, este modul în care societa-tea românească şi personalităţile ei şi-au asumat spaţiul libertăţii.

Marea Unire din 1918, o operă beneficăpentru România

Pentru a schimba modelul de cârmuire, pentru a limpezi şi a face instituțiile fundamentale ale statului să fie complementare, pentru a realiza diferența între a fi om de Stat şi a fi om politic, este nevoie de o anume cultură politică, bazată pe respectul valorilor, de o textură psihologică, în societatea românească, permeabilă la ideea de respect faţă de binele public. Generația care a făcut Marea Unire ştia ce înseamnă această diferență.

Altminteri, probabil că 90% dintre cei care comentează realita-tea zilei vor fi oricând de acord că Marea Unire din 1918 a fost o operă benefică pentru România şi că cei care au înfăptuit-o au fost lideri locuiți de viziune. Cu greu am găsi pe cineva care să nu fie de acord că, astăzi, situația nu mai este, nici pe departe, aceeaşi. Doar că nimeni nu va spune de ce: pentru că atunci exista un respect intrinsec față de instituția Statului, care era întru-chipată, servită şi îmbogățită de instituţia Casei Regale, şi nu ipote-cată tranzacţiilor politice.

Echivocul, lipsa limpezimii instituționale şi lipsa de comple-mentaritate a instituțiilor crează vulnerabilitate în realitatea româ-nească acum, la nouă decenii de la Marea Unire. În decembrie 1989, în timp ce comunismul se prăbuşea cu vărsare de sânge, Biblioteca lui Carol I, care însemna exact legământ european şi conştiință de sine a României, era mistuită

Despre 1 decembrie 1918, altfelSPAŢIUL LIBERTĂŢII // La 1 decembrie 2010 s-au împlinit nouăzeci și doi de ani de la Marea Unire

Principele Radu al României

Pentru România ultimilor nouăzeci şi doi de ani, ca şi pentru majoritatea celorlalte state influențate de marile schimbări ale lui 1918, constrângerile geostrategice au variat foarte puţin, în natura lor. Între instinctul de supravieţuire şi presiunile forţe-lor disjuncte, care au acţionat pe axa Est-Vest a continentului, aproape toate au avut de făcut alegeri împotriva logicii istorice sau a logicii pur şi simplu, aşa cum ele au avut de suportat con-secinţele drastice ale alegerilor pe care alţii le-au făcut, călcân-du-le în picioare istoria, identitatea şi aspiraţiile de dezvoltare în tipare modelate pe specificul cultural şi social al locului.

în flăcări. Ca şi cum cineva făcea cu ochiul către istorie şi comenta pişicher: democrație da, identitate şi instituții nu!

În ultimii douăzeci de ani, anticomunismul a supraviețuit comunismului, tot aşa cum anti-monarhismul a apărut după ce a dispărut monarhia. Spirite alese ignoră sau disprețuiesc regali-tatea din România, dar vor să şteargă urmele dictaturii comu-niste din mințile noastre. Ei doresc democrație şi libertate, în timp ce Statul şi coerența instituțională nu le spun mare lucru.

Dacă instituțiile ar fi puternice, respectate de cei care le servesc şi coerente, atunci corupția ar scădea. Instituția nu are cum să meargă da-că cel care o serveşte este talentat şi inconsecvent, erudit şi iresponsabil sau clarvăzător şi imoral. Aceste pete de culoare sunt posibile la nivel individual, nu însă şi la nivel instituțional.

În lumea euro-atlantică, interacțiunea dintre clasa politică, oamenii de afaceri şi mass-media este liberă şi inevitabilă. Dar dacă ea se manifestă într-un climat în care etica instituțională este disprețuită sau ignorată, atunci interacțiunea devine un fel de mâl, în loc să fie un mediu proteic al ideilor şi libertăților.

Statul român, outsider în topul eficacităţii

Este de înțeles că oamenii poli-tici nu au cum să se simtă tentați să rezolve chestiunile fundamentale ale națiunii, fiindcă temele solide sunt întotdeauna pe termen lung, iar ei sunt aleşi pe patru ani. Tot ce este fundamental este de lungă du-rată. Dar atunci, diferențierea între omul de Stat şi omul politic, între valorile şi ritualurile statalității şi virtuțile democratice, diferența în-tre leadership-ul statal şi cel politic ar trebui să fie înțeles, mai ales de

către cei inteligenți şi erudiți.Continuă să nu se facă o legă-

tură între înlocuirea monarhiei cu republica şi impunerea totală a co-munismului la 30 decembrie 1947 şi evenimentul cel mai grav al acelei zile: înjunghierea Statului român şi înlocuirea lui cu o grupare de indivizi care răspundeau coman-damentelor altcuiva. Aşa cum am mai spus, diferența dintre insta-larea comunismului şi sfărâmarea statalității unei națiuni este echi-valentă cu diferența dintre confis-carea şi incendierea unei case.

Nu toate dictaturile au sfărâ-mat instituțiile existente înaintea instalării lor. Unele dictaturi, dim-potrivă, au întărit instituțiile îngri-jorător de mult. Comunismul în va-riantă românească a făcut praf fibra statalității şi a îngenuncheat com-plet establishment-ul. Iar instinc-tul binelui şi uneori chiar bunul-simț, pur şi simplu, s-au pierdut ca reflex, ca practică publică. De aceea noi, cei de după nouăzeci şi doi de ani de la Marea Unire, putem face critici fulminante împotriva corupției şi apucăturilor staliniste din România anului 2010, iar apoi, în aceeaşi zi, să trecem prin fața statuii lui Carol I, din Piața Palatu-

lui, şi să îi criticăm amplasarea. De parcă biblioteca, palatul şi statuia nu ar fi bucăți de geopolitică, de viziune statală, ci bunuri de con-sum cultural ajunse prin hazardul istoriei în Piața Revoluției. Acest fapt îmi aminteşte de o glumă a Ducelui de Edinbugh, care citează afirmația unui turist american: „Eu nu înțeleg de ce au construit ăştia Castelul Windsor atât de aproape de aeroportul Heathrow“.

O confuzie strategică Faptul că instituțiile publice

din capitală nu se mai află aproape niciuna în clădirile lor tradiționale nu este un semn de modernism, nici de pragmatism. Este o confuzie strategică, o slăbiciune identitară. Instituțiile şi relațiile dintre ele au nevoie să fie reclădite nu numai la propriu, ci şi la figurat. Iar apoi, ele au nevoie să fie respectate.

Remarcaţi că singurele instituţii aflate încă în „casele” lor originale sunt cele care sunt apolitice şi extrapolitice: bănci (Banca Națională a României şi Ca-sa de Economii şi Consemnațiuni), Biserica, în România predecesoare a organizării statale, Armata şi

Academia, organism de esenţă me-ritocratică şi nu republicană.

Casa Regală este astăzi, la nouă decenii de la Marea Unire, aproa-pe de masa profundă a societății româneşti. Şi aceasta pentru că există o legătură între regalitate şi instituții, între regalitate şi stata-litate, între regalitate şi leadership. La 144 de ani de la crearea ei, în ochii a 69% dintre români, Casa Re-gală are relevanță, în timp ce Statul român este, conform unui sondaj european, pe unul dintre ultimele locuri la eficacitate şi relevanță. Armata şi Biserica se bucură de încrederea a 80-90% dintre români, dar acest lucru este şi pentru că instituțiile publice nu sunt respec-tate de cei care le servesc.

Acum nouăzeci şi doi de ani, Marea Unire s-a făcut cu viziune, nu cu vanitate. Ea s-a înfăptuit cu strategii şi instituții, nu cu umori, dispreț şi gelozie personală.

Învățătura lăsată de Ferdinand şi Maria, de oamenii politici sau de românii care au murit cu sutele de mii în Primul Război Mondial este că instituția şi valorile sunt singurele care contează, în gravele momente istorice, ca şi în norocoa-sele momente istorice.

PRINCIPELE RADU AL ROMÂNIEI cu Ursus în castelul de la Săvârşin, august 2010 (foto: Irina Nechit //Jurnal de Chişinău)

www.jurnal.md Marţi, 7 deceMbrie 2010  Jurnal de Chişinãu 12 | Jubileu

Bărbat în floarea vârstei

Am 38 de ani, 1,78 m, divorţat, locuiesc în Chişinău. Aş vrea să cunosc o femeie care să aibă vârsta până la 37 de ani, fără copii, cu studii medii, pentru o relaţie serioasă. (566)

Simpatic şi puternic

Am 30 de ani, sunt simpatic şi puternic. Aş vrea să fac cunoştinţă cu o domnişoară cu vârsta între 20 şi 27 de ani, pentru o relaţie serioasă, care ar duce la o căsătorie frumoasă. (567)

Un familist adevărat

Mă numesc Igor, aş dori să fac cunoştinţă cu o femeie de treabă. Am de toate. Am şi un copil, aşa că accept să aibă şi ea un copil. (568)

Femeie serioasă

Am 57 de ani, studii superioare, gospo-dină. Aş dori să fac cunoştinţă cu un bărbat potrivit vârstei mele pentru a întemeia o familie. (569)

Pentru a alunga singurătatea

Am 60 de ani şi locuiesc la ţară, dar vreau să cunosc un bărbat din Chişinău cu vârsta între 60 şi 75 de ani care să aibă loc de trai pentru a-mi alunga singurătatea şi a forma o relaţie de durată. (570)

În căutarea fericirii

Am 45 de ani, 1,60 m, singură, divorţată, din provincie. Caut un bărbat care să aibă vâr-sta până la 55 de ani, serios şi gospodar. (571)

Pentru o relaţie de durată

Am 42 de ani, studii, locuiesc în Chişinău. Îmi doresc să cunosc un bărbat care să aibă vârsta până la 45 de ani, deştept, cumpătat, cu intenţii serioase, pentru a forma o relaţie de durată. Dacă ai aceste calităţi, sună-mă. (572)

Bărbat de afaceri dinGermania caută sufletul pereche

Edi, 47 de ani, 1.70 m, 68 kg. Hobby – muzica şi sportul. Caut o parteneră pentru crearea unei familii fericite cu vâr-sta între 25 şi 35 ani. Rog doamnele să-mi trimită poze. (544)

Edy aus Deutschland

Edy 47/170/68 Geschaftsman aus Deus-chland. Hobby: Music, Sport, Reisen. Sucht eine Partnerin 25-35 für glückliche Familie. Bitte mit Bild. (eduard.siller@gmx.de, 0049 151 55 92 42 70) (544)

Jumatatea ta˘Pune capăt singurătăţii! Acum în ediţiile de MARŢI şi VINERI ale JURNALULUI şi în tabloidul APROPO poţi găsi sufletul care să-ţi aline singurătatea. Trebuie doar să suni la 090023456 (nu-măr taxabil: 7 lei min, primele 30 sec gratuite) pentru a afla detalii despre El sau Ea sau... dacă nu ai curajul, trimite-ne datele tale pe adresa redacţiei şi de restul avem noi grijă. Nicio-dată nu a fost mai simplu să-ţi găseşti sufletul-pereche.

Carolina CHIRILESCU

Colegiul de Muzică din Chişinău a fost fondat în 1945. În primăvara anului 1955, instituţi-ei i s-a conferit numele compo-zitorului Ştefan Neaga, iar la 17 iunie 1991 a fost reorganizată în Colegiul Republican de Muzică „Ştefan Neaga”.

Colegiul asigură pregăti-rea specialiştilor în domeniul pedagogiei şi artei muzicale. Studiile sunt orientate spre obţinerea cunoştinţelor şi deprinderilor necesare viitori-lor profesionişti în domeniul muzicii: interpreţi (instru-mentişti, canto, coregrafi), conducători de colective (cor, orchestră, ansamblu de dans), profesori, maeştri de concert. Mândria instituţiei sunt colec-tivele artistice.

Este vorba despre orchestra de muzică populară, capela cora-lă „Gloria”, orchestra de cameră, ansamblul etnofolcloric, orches-tra de muzică populară bulgară şi ansamblul de dansuri popu-lare bulgăreşti. Doar în 2009 acestea au participat la peste 53 de manifestări culturale în RM, România, Spania, Franţa, Ungaria, Rusia, Kazahstan, Armenia unde au obţinut premii importante.

8000 de absolvenţi

Instituţia are peste 8000 de absolvenţi. Aceştia repre-

Intrând pe uşa colegiului se fac auzite diverse sunete, voci care se aud de pretutin-deni, muzica e la ea acasă. Elevii cară în spate diverse instrumente muzicale de diferite mărimi, se grăbesc pe coridoare ca nu cumva să întârzie la ore. Oriunde priveşti, vezi standuri cu fotografii ale generaţiilor de muzicologi, compozitori şi interpreţi, cunoscuţi şi admiraţi atât de publicul din ţară, cât şi de peste ho-tare. Miercuri, 8 decembrie, Colegiul de Muzică „Ştefan Neaga” sărbătoreşte 65 de ani de activitate.

Gr. Vieru: „Tu ştii că un cântec poate salva o patrie?”

ANIVERSARE // Colegiul de Muzică „Ştefan Neaga”, 65 de ani de activitate

zintă nucleul tuturor colec-tivelor artistice profesionis-te, al corpului profesoral al instituţiilor de învăţământ artistic din republică. Direc-torul colegiului, Gheorghe Perju, doctor în pedagogie, „Om Emerit”, ne spune că este foarte greu să conduci o instituţie, şi mai greu este să obţii anumite rezultate. „În orice instituţie de învăţă-mânt artistic, când eşti pe o treaptă, nu poţi să-ţi permiţi să rămâi în urmă, trebuie să munceşti mereu, să înveţi, să cauţi, să cercetezi, ca să nu-ţi dezamăgeşti elevii, copiii, colegii.

Actualmente, copiii, elevii, tinerii au acces la orice informaţie, de aceea trebuie să ţii pasul cu ei”, conchide directorul Colegiului „Ştefan Neaga”, Gheorghe Perju. În cei 65 de ani de activitate, cole-giul a devenit o verigă impor-tantă a sistemului de educaţie şi instruire muzicală. Aici au fost pregătite mai multe gene-raţii de muzicologi, compozi-tori şi interpreţi cunoscuţi în RM şi peste hotare.

Este vorba despre Veronica Garştea, Eugen Doga, Eugen Verbeţchi, Tudor Chiriac, Ghe-nadie Ciobanu, Ion şi Petre Te-odorovici, Ion Dascăl, Valentin Dânga, Zinaida Julea, Nicolae Glib, Ion Suruceanu. Lista poa-te fi continuată cu multe nume cunoscute.

Oferte de Odihnă la cele mai rezonabile preţuri!!!

ROMÂNIA // Sejur la Munte de revelion începând cu 135 euro.Sejur cu Tratament începând cu 125 euroSejur la Mare începând cu 125 euroTururi în România de la 65 euro.BULGARIA // Sejur la Munte începând cu 230 euroSejur la Mare începând cu 100 euroEUROPA // Sejururi începând cu 200 euroTur în Europa la 299 euro.EGIPT // Sejururi la Mare începând cu 400 euroTURCIA // Sejururi la Mare începând cu 300 euro

Pentru relaţii suplimentare contactaţi-ne pe:24 01 08 sau 74 22 31 sau 92 11 95 sau 92 11 94 sau 079417400

www.tur-retur.com

Ion Suruceanu: „Sunt foarte recunoscător”

„Colegiul «Ştefan Neaga» a jucat un rol important în viaţa mea şi sunt foarte recunoscător pentru acest lucru. La colegiu am cunoscut lumea adevărată a muzicii, colegiul a dat start cari-erei mele muzicale. Cu stimă şi respect, la cea de-a 65-a aniver-sare, aduc sincere urări de bine întregului colectiv didactic.

Le urez multă sănătate şi să se mândrească în continuare cu oameni cu nume mari aici şi peste hotare, cum s-au mândrit şi înainte”, ne spune Ion Suruceanu.

Zinaida Julea:„Vă iubesc şi vă păstrezîn inima mea”

„Când eram prin clasa a VI-a, doream să vin la Chişinău să învăţ

la acest colegiu, pe atunci se numea tehnicumul „Ştefan Neaga”. Nu aveam studii mu-zicale şi am intrat la secţia dirijat coral, clasa profeso-rului Vladimir Achimos, un mare specialist. Dumnezeu să-l odihnească, că nu mai este printre noi. Visul meu era să devin artistă, Colegiul „Ştefan Neaga” a fost prima scară spre împlinirea visului meu. Am învăţat atâtea lu-cruri utile pe care le folosesc şi acum. Îmi amintesc de acei ani cu mare drag, din primele luni.

Am început să cânt muzică populară alături de taraful din cadrul colegiului, condus de Isidor Burdin, un om cu suflet mare şi un bun specialist în domeniu. Le urez celor de la colegiu cele mai senine gânduri şi viaţă lungă, elevi talentaţi, care să ducă faima instituţiei peste hotarele RM. La mulţi ani corpului didactic, vă iubesc şi vă păstrez în inima mea”, ne spune cu emoţii Zinaida Julea.

Jurnal de Chişinãu Marţi, 7 deceMbrie 2010 www.jurnal.md Poveşti adevărate | 13

Berbec Activităţile practice te vor ajuta să-ţi foloseşti în mod eficient energia, ceea ce îţi va aduce un plus de încredere, de siguranţă. De asemenea, vei avea posibilitatea să fina-

lizezi o lucrare în domeniul serviciului, dar acest lucru te va costa un efort suplimentar.

Taur Vei avea de semnat contracte, acte de contabilitate, de obţinut aprobări. Toate se vor poticni la un moment dat, dar eforturile pe care le vei face vor da până la urmă re-

zultate. De bani nu vei duce lipsă, deşi vei avea destule cheltuieli de făcut.

Gemeni Eşti cam nemulţumit, dar, de fapt, exagerezi. Dacă ai fi mai conciliant, mai înţelegător, ai putea rezolva chiar mai multe decât ţi-ai propus. O surpriză

plăcută ar putea veni de la prietenii aflaţi pe alte me-leaguri. Starea de agitaţie, de nelinişte va fi mare pe tot parcursul zilei.

Rac Este posibil ca unele neplăceri legate de sănătate să te împiedice să te achiţi cu succes de sarcinile de la serviciu. Dacă ţi se va cere să rămâi peste program, nu este

cazul să eziţi. Oricum, şefii îţi vor aprecia într-o mai ma-re măsură eforturile depuse.

Leu Activităţile sociale în care eşti impli-cat îţi vor permite să cunoşti persoane ca-re îţi vor stârni interesul. Vei face o bună impresie şi vei putea miza pe sprijinul unei

persoane din anturajul apropiat. Eşti optimist şi plin de energie şi asta te mobilizează să realizezi lucruri deo-sebite.

Fecioară Energia fizică este peste nivelul cu care ne-ai obişnuit şi, dacă vei reuşi să o foloseşti în mod constructiv, este posi-bil să ai rezultate deosebite. La slujbă, vei

avea de depăşit câteva obstacole şi pentru orice nimic va trebui să te zbaţi.

Balanţă Energia fizică va fi sub nivelul cu care ne-ai obişnuit, aşa că nu este de dorit să te implici în activităţi dificile. În-cearcă să îţi faci un program echilibrat, căci surmenajul poate face mult rău să-

nătăţii tale. Lucrurile la serviciu evoluează constant, fără surprize.

Scorpion Evită să te încăpăţânezi şi să îţi susţii cu prea multă înverşunare punc-tele de vedere. Încearcă să fii ceva mai cooperant ca să nu stârneşti gelozia

partenerului. Situaţia profesională este, în ansam-blu, bună.

Săgetător Nu te implica în activităţi fizi-ce deosebite şi, mai ales, nu face mişcări bruşte. Starea psihică nu va fi dintre cele mai bune la începutul zilei. La serviciu, es-

te o perioadă foarte agitată pentru tine şi trebuie să fii în formă.

Capricorn Nu eşti nici pe departe în forma ta cea mai bună, aşa că fă-ţi un program cât mai lejer. La serviciu, vei avea parte de tot felul de evenimente care te vor scoate din ritm şi nu vei reuşi să realizezi mare lu-

cru. Ai tendinţa de a aştepta prea mult de la partenerul de suflet.

Vărsător Reuşeşti să comunici ceva mai bine cu partenerul de suflet. Pentru a nu strica acest echilibru fragil, ar fi de dorit să eviţi să-i adresezi critici. Zona coloa-

nei vertebrale va fi ceva mai sensibilă în această pe-rioadă.

Peşti La serviciu reuşeşti să îţi pui în va-loare calităţile, aşa că vei reuşi să vă faceţi apreciat atât de şefi cât şi de subalterni. Ai mai multe proiecte pe care doreşti să le pui

în practică şi asta cât mai repede. Îţi trebuie un colabo-rator şi n-ar fi exclus să îl găseşti.

Horoscop 7 decembrie 2010

„Dă un anunţ matrimonial”, i-a sugerat o mătuşă de-a fetei. „Nici nu ştii de unde sare iepu-rele.” Anisia nu s-a gândit prea mult. A scris anunţul respectiv şi l-a trimis mai multor publicaţii. Chiar a cumpărat nişte exemplare şi le-a lipit în staţiile de troleibuz din cartierul său.

Spătoasă,brunetă şi energică

A dat doar numărul cutiei poştale şi s-a pus pe aşteptat. Fireşte că s-a descris pe sine cu generozitate – bună la suflet, frumoasă, asigurată material –, vârsta însă şi-a ascuns-o. Ştia că femeile fragede sunt mai solicitate. Ce să vă spun? Au pornit a veni gârlă propunerile de întâlnire. Anisia examina cu atenţie toate răspunsurile, s-a oprit la vreo câteva care îi păreau mai tentante. Unul era de la un bărbat divorţat, profesor, vârstă potrivită, titlu ştiinţific şi nume cunoscut în urbea noas-tră. L-a contactat, au discutat pe îndelete la o terasă, dar ceva nu mergea. Pesemne că bărbatului nu-i erau pe plac femeile de felul Anisiei – înaltă, spătoasă, brune-tă şi energică.

S-au despărţit fără regrete. Când se întâlneau mai târziu pe străzile capitalei, se salutau ca două cunoştinţe vechi. Cel de-al doilea era poliţist la pensie. Era supărat pe fosta lui nevastă. La acea întâlnire, Anisia i-a ascultat povestea căsniciei omului. Câte a aflat ea despre dânsul şi fosta lui consoartă! „După toate probabili-tăţile, cuplul acesta se va reuni”, şi-a spus în mintea ei Anisia.

Specimencu privire tulbură

Cel de-al treilea era vădăoi. Ne-căjit, prost îmbrăcat, urât mirositor şi, în plus, aghesmuit binişor. Aşa a venit la întâlnire. Avea o privire tulbură. Anisia n-a schimbat multe vorbe cu dânsul. Mi-a spus că îi tre-cuse şi pofta de măritiş după aseme-nea bărbaţi. Am sfătuit-o să meargă până la capăt.

Următorul a fost un sportiv. Să fi avut vreo 30 de ani. Musculos, cu ochi mari, înalt şi plăcut la vedere. Ar fi vrut să aibă un copil cu el. Îl urmărea cu coada ochiului şi era curioasă să ştie dacă o place sau nu. Nu a mai aflat pentru că, în scurt timp, de masa lor s-a apropiat o tâ-nără şi, în ochii Anisiei, l-a sărutat, l-a luat de mijloc şi... duşi au fost. Uite că aflat şi răspunsul.

Era pe cale să renunţe la mări-tiş. Alte gânduri i se roteau în cap. S-a gândit să meargă la un centru de fertilizare. Era ultima variantă, un plan „B”. Aduna de mult bani pen-tru treaba asta, dar nu se încumeta să calce pragul unei asemenea insti-tuţii. Şi uite că îi mai rămăsese un candidat. L-a contactat, urmau să se întâlnească a doua zi.

Vreau să înţelegeţi un lucru: Anisia nu insista cu tot dinadinsul să se mărite, avea de gând să facă un copil cu un bărbat care să-i placă. Să aibă o relaţie cu cineva un timp mai îndelungat. Acesta era scopul ei. A doua zi, şi-a zis că, dacă o să-i placă bărbatul, o să-i propună un târg, o relaţie până va rămâne gravidă. Pentru aceasta, o să-i plătească su-ma de bani pe care a adunat-o pen-tru clinica de fertilizare. Avea vreo trei mii de euro puşi de-o parte.

S-a dus la întâlnire mai chitită

La 32 de ani, Anisia nu era încă măritată. Avea de toate – fru-museţe, loc de muncă bine plătit, apartament în capitală (i l-au cumpărat părinţii), dar uite că norocul trecea pe lângă ea. Vroia şi ea să nască un copil, să aibă un bărbat pe umărul căruia să-şi lase capul obosit, să simtă în pat căldura unui corp bărbătesc. A visa însă nu e rău deloc...

„Cum mi-am cumpărat bărbat”MARIAJ // Şi-a zis că, dacă o să-i placă bărbatul,

o să-i propună un târg, o relaţie până va rămâne gravidă

cu Lidia BOBÂNĂLa noi acasă

ca oricând. Vă spuneam că nu era urâtă, dar nici pe placul tuturor. Şi totuşi, când o tânără vrea să placă cu tot dinadinsul, ştie să se dichi-sească. Cel venit la întâlnire era mai tânăr decât ea. Să fi avut vreo 25 de ani. Se vedea că e după facultate, că nu are un loc stabil de muncă şi nici unde locui, ceea ce s-a confirmat în timpul discuţiei. Stătea într-o cameră împreună cu un coleg de facultate. Era un tânăr înalt, blond şi cu ochii căprui.

Planul „B”

Îi plăcuse Anisiei. L-ar fi luat cu drag de amant. Dar cum să i-o spu-nă. Pesemne că tânărul citise ceva în ochii ei deoarece s-a ridicat imediat de la masă, a luat-o de mână şi au pornit să hoinărească pe străzi. Au fost împreună până târziu. Nu ştiu cum şi în ce împrejurare, Anisia i-a spus totuşi: „Dacă îmi faci un copil, îţi plătesc cât vrei. N-am să am nicio pretenţie faţă de tine”. Tot atunci au luat-o spre casa femeii, în drum, au intrat într-o alimentară şi au cumpărat câte ceva. Anisia, dacă era singură, nu avea obiceiul să găteas-că. Trăia mai mult cu salate şi fructe. Victor, din seara aceea, a rămas la ea. N-a întrebat-o câţi ani are, nu s-a interesat de rudele ei, ce salariu are. I-a spus doar atât: „Dacă o voi dori să plec, să nu mă cauţi, înseamnă că relaţia noastră s-a încheiat”.

Înalt, blond,cu ochii căprui

Au durat luni de zile până s-au deprins unul cu altul. Între timp, Victor s-a angajat la serviciu. Seară de seară, de parcă ar fi fost căsă-toriţi, veneau la aceeaşi oră de la serviciu. Anisia încerca să gătească ceea ce i-ar fi plăcut şi ei. Odată,

Anisia l-a rugat să se întoarcă mai devreme de la serviciu. „Să cum-peri în drum spre casă o sticlă de şampanie.” Până a venit Victor, femeia a aranjat masa, s-a gătit în faţa oglinzii şi îl aştepta. „Ce eveni-ment vom sărbători?”, a întrebat-o Victor când a intrat pe casă.

„Mare eveniment, cel puţin pentru mine”, i-a răspuns Anisia. „În şapte luni, voi fi mamă.” S-a apropiat de bărbat, l-a sărutat pe obraz şi i-a strecurat în buzunar cele trei mii de euro. „Am avut o în-ţelegere şi mă bucur că ne-a reuşit. Eşti liber să faci orice”, a adăugat ea. Victor, în momentul acela, părea pierdut complet. Într-un târziu, i-a spus: „Mâine, mergem să depunem actele la biroul de stare civilă. Copilul are nevoie şi de tată, iar banii păstrează-i deoarece chel-tuielile abia încep”.

Victor a invitat-o în ospeţie la frate-le său. Acela sărbătorea un eveni-ment de familie, de aceea nu vroia să meargă singur. De atunci ieşeau împreună mai des la prietenii lui, la prietenii ei, însă nu au vorbit ni-ciodată serios despre relaţia lor. Era de parcă s-au întâlnit şi, în scurt timp, se vor despărţi. Împărţeau patul şi timpul împreună.

După vreo opt luni de zile,

www.jurnal.md Marţi, 7 deceMbrie 2010  Jurnal de Chişinãu 14 | Sport

Primul tabloid din Moldova!

www.apropomagazin.mdtransformă ştirile în spectacol!

Sheriffantasticiişi-au consumat bateriile FC Sheriff nu a putut câştiga meciul de pe teren propriu cu AZ, scor 1-1, şi a rămas pe ultimul loc în grupă. Tiraspolenii nu au nici şanse teoretice de a prinde locul doi în grupă, iar meciul cu Dinamo Kiev, care se va juca pe 15 decembrie, contează doar pentru palmares. Pentru a redresa situaţia, conducerea clubului trebuie să se gândească la achiziţii în această iarnă deoarece unii jucători sunt deja plafonaţi şi nu-şi mai pot ajuta echipa.

FC Sheriff a fost istovită în meciul cu AZ, iar acest lucru s-a văzut din primele minute ale meciului. Olandezii nu au aler-gat mult, de altfel aşa cum fac echipele din Europa, însă ştiu să profite de greşelile adversarilor. AZ a deschis scorul în minutul 17, după care i-a lăsat pe fotbaliştii FC Sheriff să atace. Atacantul Franca, mijlocaşii Balima şi Volkov, care aveau misiunea să creeze presiune în careul olandezilor, au fost prea cuminţi şi chiar obosiţi pentru a materializa ocaziile avute. La începutul reprizei secunde, mijlocaşul la închidere Roamba a tras de la 30 metri, iar mingea a luat o traiectorie ciudată şi a intrat în poartă. Gazdele au încercat să marcheze golul victoriei, dar nu le-a reuşit.

Atacanţi prea cuminţi

Antrenorul Andrei Sosniţki s-a arătat de mai multe ori nemul-ţumit de atacanţii pe care îi are în lot. Conducerea clubului l-a adus pe letonul Gauracs ca să-i facă concurenţă lui Franca, dar acesta nu s-a integrat. „Ne creăm ocazii de a marca, dar nu putem să ne

lăudăm cu rezultate. Dacă câşti-gam meciul, eram mulţumit de jucătorii din ofensivă, dar aşa...”, a spus Sosniţki.

Chiar dacă e conştient că ele-vii săi se gândesc deja la vacanţă, antrenorul încearcă să le ia apă-rarea. Asta pentru că e conştient că echipa mai are de disputat anul acesta încă trei meciuri şi nu vrea să creeze tensiune. „Nu cred că ju-cătorii se gândesc la concediu. Mai avem de jucat trei meciuri. Cred că e vorba de oboseala acumulată la sfârşit de an”, a precizat antre-norul.

Vor victoria la Kiev

Cum tiraspolenii au ratat şan-sa de a prinde un loc în primăvara europeană, Sosniţki îşi doreşte lo-cul trei în grupă, înaintea olande-zilor de la AZ. „Avem un meci greu la Kiev, mai ales că Dinamo este pe primul loc în grupă. Nu mai avem şanse, dar pentru noi este foarte important să obţinem un rezultat bun. Cred că şi elevii mei vor da totul pe teren în ultimul meci”, a conchis belorusul.

Vitalie HADEI

ROAMBA a marcat un gol fabulos cu AZ

FC Dacia nu a avut un meci uşor cu Rapid Ghidighici din cauza condiţiilor climaterice, dar a reuşit să câştige cu scorul de 2-0 prin golurile marcate de Ghe-nadie Orbu şi Oleg Molla. După acest rezultat, „dacii” au acumu-lat 42 de puncte şi au şansa de a fi în fruntea clasamentului după 16 decembrie, când se dispută ultima etapă din acest an.

Meciul a avut loc în condiţii meteorologice dificile şi anume pe o ploaie torenţială. Fotbaliştii au putut cu greu controla balonul, chiar dacă s-a jucat pe un gazon

„Lupii galbeni” au şansasă fie pe primul loc la finele anului

daşvili. Tabela a fost închisă de Oleg Molla care, în minutul 89, a marcat pentru 2-0.

Liderul Diviziei Naţionale, FC Milsami, a trecut cu scorul de 5-1 de FC Tiraspol şi mizează pe faptul că „dacii” se vor împiedica în ultimele două etape. Iskra a învins cu scorul de 1-0 pe FC Gă-găuzia, FC Zimbru a terminat la egalitate, scor 0-0, meciul cu FC Olimpia şi a rămas pe locul şase în clasament. În alte meciuri ale etapei, Sf. Gheorghe Suruceni a învins cu 2-1 pe FC Nistru, iar FC Dinamo s-a impus cu 1-0 în faţa FC Costuleni 1-0. (V.H.)

artificial. Chiar şi în atare condi-ţii, golgheterul Diviziei Naţionale, Ghenadie Orbu, a reuşit să deschidă scorul pe finalul primei reprize. După pauză, „dacii” au ratat două oportunităţi de a-şi mări avantajul prin Eric Sackey şi David Gamezar-

ORBU este golgheterulDiviziei Naţionale

Cotidianul italian „Gazzetta dello Sport” a anunţat că fotbalistul formaţiei FC Barcelona, Andres Iniesta, va fi desemnat câştigător al Balonului de Aur 2010.

„Gazzetta dello Sport” susţine că Iniesta va fi urmat de un alt fotbalist de la FC Barcelona, Xavi, în timp ce locul trei va reveni argentinianului Lionel Messi, tot de la echipa catalană.

Olandezul Wesley Sneijder nu se va afla printre primii trei, no-tează publicaţia italiană. Iniesta şi Xavi sunt campioni mondiali cu Spania, iar Sneijder a câştigat

„Gazzetta dello Sport”ştie noul Balon de Aur!

campionatul, Cupa Italiei şi Liga Campionilor cu Inter Milano. Câştigătorul Balonului de Aur va fi anunţat la 10 ianuarie 2011 la Zurich.

Rusia va găzdui, în premieră, Cupa Mondială în 2018!

Esticii i-au luat faţa Angliei ca-re era considerată favorită la câşti-garea dreptului de organizare. FIFA a desemnat şi ţara organizatoare a CM 2022. Peste 18 ani, pentru prima dată în istoria competiţiei, o ţară arabă va găzdui turneul final. Candidatura Qatarului i-a impresi-onat pe oficialii FIFA care au decis să le acorde arabilor organizarea CM. Punctul forte al Qatarului a fost proiectul unui stadion impre-sionant: primul din lume construit în subteran. Organizatorii promit că arena va fi terminată în 2011, când va găzdui şi finala Cupei Asiei. Va fi primul stadion din lume ven-tilat în totalitate de aer condiţionat.

Cupa Mondială de Fotbal 2018, organizată de Rusia, ar putea necesita investiţii estimate la cel puţin 50 miliarde de dolari. „Pen-tru Rusia, acest proiect ar putea deveni unul din cele mai scumpe şi mai dificil de realizat, mai scump chiar decât Jocurile Olimpice de Iarnă de la Soci, din 2014”, notează „Kommersant”. „Fără Cupa Mon-dială, Rusia ar economisi miliarde de dolari din fondurile publice. Un astfel de proiect, în Rusia, este un teren propice corupţiei”, scrie „Ne-zavissimaia Gazeta”.

Putin critică atitudinea englezilor

Premierul rus Vladimir Putin a declarat că acuzaţiile de corup-ţie formulate de presa engleză la adresa unor membri ai Comitetului Executiv al FIFA, înaintea desem-nării organizatoarelor Cupei Mon-diale din 2018 şi 2022, au fost inac-ceptabile. „Membrii Comitetului Executiv al FIFA au fost acuzaţi de corupţie, au fost acuzaţi fără niciun motiv anume, fără fundament. Acesta nu a fost decât un mijloc de a pune presiune pe membrii FIFA,

Rusia şi Qatar vor organiza CM din 2018 şi 2022!

SCANDAL // Britanicii acuză funcţionarii FIFA de corupţie

ceea ce este inacceptabil”, a afirmat Putin.

Preşedintele Federaţiei şi-a dat demisia

Alegerea Rusiei în locul Angliei drept gazdă a Cupei Mondiale din 2018 a împărţit lumea fotbalului. Prima victimă a acestui scandal este tocmai preşedintele Federaţiei Engleze de Fotbal, Roger Burden, care şi-a anunţat demisia după ce FIFA a respins candidatura Angliei. „Nu înţeleg cum am obţinut doar

două voturi. Nu pot să colaborez cu oameni în care nu am încredere”, a spus Roger Burden.

Recent, BBC şi Sunday Times au prezentat materiale în care sus-ţin că unii membri ai Comitetului Executiv al FIFA ar fi corupţi. Putin a decis să nu meargă la Zurich, oraşul unde urma să fie anunţate gazdele CM din 2018 şi 2022 şi a îndemnat şi alţi şefi de stat să facă la fel. Rusia a fost desemnată, joi, de FIFA să organizeze Cupa Mondi-ală din 2018, în detrimentul Angliei şi a candidaturilor comune Spania/Portugalia şi Olanda/Belgia.

Jurnal de Chişinãu Marţi, 7 deceMbrie 2010 www.jurnal.md Divertis | 15

BIG BANC

DIFICIL

SIMPLU

Integramă

Sudoku

METEO Marţi Miercuri Joi

Chişinău 1°C... 2°C 2°C... 4°C 3°C... 4°C

Bălţi 0°C... 1°C 1°C... 3°C 2°C... 3°C

Cahul 2°C... 3°C 3°C... 5°C 4°C... 5°CTEATRE

Teatrul Naţional„Mihai Eminescu”

08.12 „Zăpezile de altădată” de D. So-lomon, ora 18.00.09.12 „Pomul vieţii” de D. Matcovschi, ora 18.00.10.12 „Cântec de leagăn pentru bunici” de D. Matcovschi, ora 18.00.11.12 „Pomul vieţii” de D. Matcovschi, ora 18.00.12.12 „Amorul dănţuie şi feste joacă” după Shakespeare, ora 18.00.

Teatrul Municipal „Satiricus IonLuca Caragiale”

09.12 „O scrisoare pierdută” de Ion Lu-ca Caragiale, ora 18.00.10.12 „Maimuţa în baie” de Irina Nechit, ora 18.00.11.12 Premieră! „Eu pentru cine votez?” de Val Butnaru, ora 18.00. 12.12 „Cerere în căsătorie” de A.P. Ce-hov, ora 18.00.

Teatrul„Eugene Ionesco”

10.12 „Şi cu violoncelul ce facem?” de Matei Vişniec, ora 18.00.10.12 „Şi cu violoncelul ce facem?” de Matei Vişniec, ora 18.00.10.12 „Şi cu violoncelul ce facem?” de Matei Vişniec, ora 18.00.

Teatrul Republicande Păpuşi „Licurici”

11.12 „Jocuri magice” de Titus Jucov, ora 11.00, rus.12.12 „Jocuri magice” de Titus Jucov, ora, rom. Moş Crăciun, Nepoţica, „Tigrişorul-10”, „Pisicuţa-Ştrengăriţa” şi mult îndrăgiţii eroi din poveşti vă invită să veniţi în jurul celui mai frumos şi miraculos brad cu urături, colinde, jocuri distractive, poezii şi întâmplări hazlii!

Teatrul Municipalde Păpuşi „Guguţă” 12.12 „Ţurţurica” de N. Rusu18.12 Matineu cu Moş Crăciun, Fulgu-

ţa, surprize şi daruri pentru fiecare, ora 11.00.19.12 Matineu cu Moş Crăciun, Fulgu-ţa, surprize şi daruri pentru fiecare, ora 11.00.26.12 Matineu cu Moş Crăciun, Fulgu-ţa, surprize şi daruri pentru fiecare, ora 11.00.

Teatrul Naţionalde Operă şi Balet

09.12 Opera „Rigoletto” de Giuseppe Verdi.12.12 Opera „Mireasa Ţarului” de N.R. Korsakov.16.12 Opera „Tosca” de Giacomo Puc-cini.

SĂLI DE CONCERT

Sala cu Orgă

07.12 Concertele de Marţi ale Europei, ora 19.00.09.12 Capela „Doina” la 80 ani, ora 18.00.13.12 „O Seară de Colinde”, ora 18.00.16.12 „Oratoriul de Crăciun”, ora 18.00.

Afis,

VÂND SAU SCHIMB apartament cu o cameră în Chişinău,pe un apartament cu o cameră în Bucureşti.Tel.: 759114, 079656456.

Anunţul tău poate apărea de trei ori pe săptămână: marţi, joi şi vineri

tel.: 090023456.

Mie, pe la 50 de ani

Eu şi acum mă simt în stare,La vârsta care mi-a venit,Să vreau mai mult te-admiratoareŞi gloria – pe la sfârşit!...

Amicii

M-au întors, când pâri mi-au scos,Şi pe faţă şi pe dos...Ce-am putut am priceput:Faţa nu le-a prea plăcut!

Gheorghe BÂLICI

EPIGRAME

Un tip urcat în autobuz se duce şi perfo-rează un bilet, după care mai perforează încă unul. Un călător îl întreabă: - Scuzaţi-mă, de ce aţi perforat două bilete?- Dacă îl pierd pe primul şi vine controlorul, îl am pe al doilea.- Bine, şi dacă le pierdeţi pe amândouă? - Păi am abonament, mă băiatule! Într-o unitate de motorizate, unei grupe de recruţi i se prezintă pentru prima oară un tanc. Plutonierul: „Tancul este de tip T-55, fabricat în URSS. Are cineva vreo întreba-re?”. Nimeni... „Pe tanc este instalat un arun-cător de grenade, calibrul 120. Are cineva vreo întrebare?” Nimeni... „Tot pe tanc avem o staţie de comunicaţii radio. Are cineva vreo întrebare?” Un soldat ridică timid mâna. – Da, soldat, spune!– Staţia radio e pe lămpi sau pe tranzistori?– Băi, pentru tâmpiţi ca tine, o să repet: este pe tanc!

Clinică medicalădin Briceni angajează

asistente medicale medici terapeuţi medici internişti neurologi oculişti.

Pentru detalii sunaţi la numerele:069217219; 068803336.

VÂND lot de casă 4 ari, Durleşti.Tel.: 068026441; 48.44.47.

IEŞI ÎN EVIDENŢĂ cu un design exclusiv.079-577-577. Constantin Bîrsa.

CitaţiiJudecătoria Economică de Circum-scripţie comunică SRL „Agges-tus”, mun. Chişinău, că la data de 21/01/2011, ora 14.00, în incinta Judecătoriei de pe bd. Ştefan cel Mare 73, bir. 221, va avea loc şedinţa de judecată în cauza civilă, intentată la cererea „Camera de Licenţiere de pe lângă Ministerul de Economie”, cu privire la retragerea licenţei.

A. Us, judecător

Judecătoria Economică de Cir-cumscripţie solicită prezentarea reprezentantului S.C „Romix” SRL pentru data de 20.12.2010, ora 9.50, la şedinţa judiciară, care va avea loc în incinta judecătoriei, bd Ştefan cel Mare 73, bir. 225, în calitate de pârât, în cauza civilă, intentată de Camera de Licenţiere. În caz de neprezentare cauza se va examina în lipsa Dvs.

Iu. Ţurcan, judecător

www.jurnal.md Marţi, 7 deceMbrie 2010  Jurnal de Chişinãu 16 | Zigzag

Thalia vreaîncă un copil

Thalia vrea să îi dăruiască un frăţior fetiţei sale Sabrina Sakae, potrivit unui interviu acordat de mama vedetei. „Eu şi Thali şi nepoţica am stat de vorbă despre asta. Suntem înnebuniţi după Sabrina, dar un nepoţel ar fi minunat.

Thalia ar vrea mult un băieţel ca să aibă o pereche”, a declarat Yolanda Miranda, mama Thaliei. Şi sora Thaliei, Ernestina Sodi, a vorbit despre posibilitatea unui nou mem-bru în familia surorii sale. „Thalia ar vrea foarte mult să îi dăruiască lui Sakae un frăţior. Sora mea trece prin cel mai frumos moment din viaţa ei. Toată familia vorbeşte despre un bebeluş. Sunt foarte fericită pentru ea şi Tommy Mottola”, a declarat sora Thaliei.

Un australians-a căsătorit cucâinele său, HoneyProbabil ceva mai dubios decât japone-zul care s-a însurat cu un personaj vir-tual, un australian a decis să se căsăto-rească cu câinele său. Joseph Guiso „l-a luat” pe Honey (miere – n.r.), un labrador în vârstă de cinci ani, în această săptă-mână, la Toowoomba, scrie TheChroni-cle.com, citat de Newser.com.

Treizeci de prieteni şi membrii familiei au luat parte la ceremonie şi au ascultat jurămin-tele (care se presupune că au fost rostite doar de Giuso), inclusiv „tu eşti cel mai bun prieten al meu şi îmi înseninezi zilele”. Guiso a avut ideea de a se căsători cu câinele său în timp ce se plimba printr-un parc şi a văzut un cuplu fericit. „I-am spus că am putea fi şi noi ca ei”, a declarat Guiso. „Ea nu a spus nimic, aşa că am interpretat asta ca un răspuns afirmativ”. Guiso se consideră o persoană religioasă şi susţine că se simţea vinovat pentru că trăia „în concubinaj” cu Honey. Chiar şi aşa, şi-a asigu-rat el oaspeţii, „nu este vorba de nimic sexual, este dragoste pură”. Şi da, plănuiesc chiar şi o lună de miere.

Patriarhul Rusiei, Kiril I, a declarat în cadrul unei întâlniri cu trei astronauţi care urmează să zboare în Cosmos că visează să zboa-re în spaţiu ca să fie mai aproape de Rai.

Kiril I, 64 de ani, din 2009 patriarh al Moscovei şi al Rusiei, care a pilotat în tinereţe avioane de vânătoa-re ruseşti, s-a întâlnit, zilele trecute, cu trei astronauţi care vor pleca în spaţiu. El a

spus cu această ocazie că îşi doreşte să zboare şi el în Cos-mos, dacă i se oferă ocazia, şi să ajungă pe Staţia Spaţială Internaţională, ISS.

„Zborurile în spaţiu corespund voinţei divine, în măsura în care îi oferă omului posibilitatea de a deveni mai bun”, a declarat acesta. Anatoli Perminov, directorul Agenţiei spaţiale ruse Roskosmos, a confirmat dorinţa patriarhului de a ajunge în spaţiu, spunând că

acesta s-a interesat îndea-proape de toate instrumen-tele de pe ISS, întrebând la ce folosesc şi cum funcţio-nează.

Pe cer sunt 300 de sexti-lioane de stele. Savanţii de la NASA au efectuat un studiu în urma căruia a rezultat că bolta cerească e mult mai înstelată decât se credea iniţial. De fapt, în Univers ar fi în total 300 de sextilioane de stele (300, la care alăturaţi 23 de zerouri).

Se împacă actriţa cu regizorul Sam Mendes? Posibilitatea n-ar trebui exclusă. Însă motivul pentru care Kate şi Sam vor locui împreună este un film. El va re-giza următoarea peliculă James Bond, cartierul general al echipei urmând să fie, ca de obicei, la studiourile de film „Pinewood” de la Londra.

Iar Kate nu vrea ca Joe (7), fiul său şi al regizorului, şi Mia (10), fiica ei dintr-o căsnicie anterioară, să fie lipsiţi prea mult de prezenţa lui Sam. Copiii locuiesc în prezent cu ea, în New York. „Ne vom muta cu toţii în Anglia. Pentru el, acest film este un angajament extrem de important şi nu mi se pare corect să-l constrâng să alerge între New York şi Londra. I-ar fi imposibil”, a declarat Winslet.

Gestul pe care îl face vedeta din Revolutionary Road dovedeşte că

Trei gigantice Obiecte Zburătoare Neidentificate (OZN-uri), cu o lungi-me de zeci de kilometri, se îndreap-tă în prezent spre Pământ.

Potrivit calculelor făcute de oa-menii de ştiinţă, aterizarea OZN-urilor pe Terra ar putea interveni la mijlocul lunii decembrie 2012. Coincidenţă sau nu, această dată coincide cu sfârşitul calendarului Maya, potrivit portalului thedailybizarre, citat de Agerpres.

NASA ascunde informaţia

Anunţul privind apropierea OZN-urilor de Terra a fost făcut de câţiva oameni de ştiinţă din cadrul orga-nizaţiei SETI – un proiect destinat căutării inteligenţei extraterestre. Aceştia susţin că invazia extratereş-trilor este absolut reală, iar agenţia spaţială americană NASA ar încerca să ascundă de populaţie această informaţie importantă. Potrivit

astrofizicianului Craig Kasnov, o serie de obiecte foarte mari se apropie de Pământ, din care unul are forma cilindrică, iar altul, sferică. Pentru o confirmare a spuselor sale, savantul le recomandă scepticilor să caute pe Internet hărţile online spaţiale in-teractive şi să introducă coordonatele OZN-urilor gigantice. Primul mare obiect poate fi descoperit la coordona-tele 19 25 12 – 89 46 03, cel de-al doilea, de formă cilindrică – la 16 19 35 – 88 43 10 şi al treilea de formă sferică – la 02 26 39 – 89 43 13. Anunţul a suscitat reacţii diferite: unii consideră că ex-tratereştrii vin să salveze pământenii de vreo nenorocire teribilă care ar pu-tea apărea în cazul în care predicţia Maya despre sfârşitul lumii în 2012 se va adeveri; alţii îi suspectează pe călătorii din spaţiu de intenţii agresi-ve. „Vom trăi şi vom vedea”, rezumă Craig Kasnov, adăugând că toate cele trei OZN-uri vor putea fi văzute în curând cu telescopul.

Vestea bună pentru supraponderale: chiloţi XXXXXXX-XXXXXXXXLÎn Marea Britanie s-a lansat lenjeria intimă pentru doamnele şi domni-şoarele care cântăresc 285 de kilogra-me şi au o talie de 2,66 de metri. Veste bună pentru femeile care nu au talia trasă prin inel, ci dimpotrivă.

Două britanice, mamă şi fiică, au lansat pe piaţă lenjeria intimă pentru doamnele şi domnişoarele care cântăresc 285 de kilogra-me şi măsoară în talie 2,66 de metri. Apari-ţia chiloţilor cu pricina, a căror măsură este XXXXXXXXXXXXXXXL, le-a entuziasmat pe femeile din Marea Britanie, Noua Zeelandă, Franţa, care le-au asaltat pe Dianne şi Laura Mannering cu comenzi. „De când am lansat pe piaţă această lenjerie intimă, telefoanele sună în continuu. Până acum, am vândut 100 de perechi. Partea ciudată este că mi s-a cerut să fac chiloţi încă şi mai mari”, a povestit Dianne.

Johnny Depp, unul dintre cei mai cunoscuţi francofili de la Hollywood, are probleme cu limba franceză.

Starul în vârstă de 47 de ani consideră Franţa casa sa de suflet şi, chiar dacă a fost ajutat să în-veţe limba franceză de iubita sa, actriţa Vanessa Paradis, subtilită-ţile acestei limbi i-au adus multe frustrări. În timpul unui interviu acordat recent – cu o săptămână înainte de premiera comediei ro-mantice de acţiune „The Tourist”, în care apare alături de Angelina Jolie – Depp a zâmbit când a fost întrebat cum s-a descurcat cu limba franceză. „Bine? Nu ştiu. Este totuşi dificilă, conjugarea... regula cu masculinul şi femini-nul”, a declarat actorul în limba franceză, cu un uşor accent ame-rican, după care a adăugat: „Mă înnebuneşte”.

Kate Winslet se mutăla Londra cu fostul soţ!

prietenia dintre ea şi fostul soţ este reală. Proiectul James Bond (tot cu Daniel Craig în rolul principal) se va realiza cândva în a doua parte a anului viitor. Kate nu va avea niciun rol în acest film. Dar asta nu înseamnă că (după divorţ) nu va mai lucra cu fostul soţ. „Suntem prieteni foarte buni şi ne respec-tăm. Da, mă văd lucrând din nou cu Sam. Dar trebuie să-l întrebaţi şi pe el ce părere are despre asta”.

Johnny Depp:„Limba franceză mă înnebuneşte”

Patriarhul Rusiei vrea în Cosmos

Trei OZN-uri uriaşe ar putea aterizape Pământ în decembrie 2012