Anul XVI, Nr. 7/ Iulie 2010

Jurnal CDIMMBuletin informativ editat de Fundaţia CDIMM Maramureş

FUNDAŢIA Centrul pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii MARAMUREŞBd. Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax: 0262-224.870, 222.409, 221.380; e-mail: cdimm@cdimm.org; http://www.cdimm.org/

BIodIVersItAteA -profitabilă pentru afaceri

Bunurile naturale şi bazate pe natură ale plane-tei noastre – de la specii individuale la ecosisteme, ca pădurile, recifele de corali, apele dulci şi solurile – se degradează într-un ritm alarmant.

Costurile anuale generate de pierderea bio-diversităţii se ridică la miliarde pentru economia mondială, subminând economiile, perspectivele economice şi şansele de a combate sărăcia.

Biodiversitatea poate fi profitabilă pentru afaceri. Raportul constată că, deşi majoritatea între-prinderilor tratează încă superficial problematica bio-diversităţii, tot mai multe societăţi încep să conştien-tizeze beneficiile pe care aceasta le-ar putea aduce.

Biodiversitatea şi serviciile ecosistemice oferă oportunităţi pentru toate sectoarele economice, iar integrarea lor poate aduce o valoare adăugată con-siderabilă prin asigurarea sustenabilităţii lanţurilor de aprovizionare, prin generarea de noi produse, prin crearea şi pătrunderea pe noi pieţe şi prin atrage-rea de noi clienţi.

De asemenea, politicile de gestionare a riscuri-lor care ameninţă biodiversitatea şi serviciile eco-sistemice pot contribui la identificarea de noi opor-tunităţi de afaceri, cum ar fi reducerea costurilor de producţie prin ameliorarea eficienţei resurselor, dezvoltarea şi comercializarea de tehnologii cu im-pact redus asupra mediului, gestionarea şi elabo-rarea de proiecte privind reducerea amprentelor ecologice, precum şi furnizarea de servicii specia-lizate de evaluare şi gestionare a riscurilor sau de adaptare la acestea.

Principalele propuneri pentru întreprinderi1. Identificarea efectelor întreprinderilor asupra

biodiversităţii şi serviciilor ecosistemice, precum şi a factorilor care determină dependenţa de acestea.

2. Evaluarea riscurilor şi oportunităţilor de afaceri asociate acestor efecte şi factori de dependenţă.

3. Dezvoltarea de sisteme de informare privind biodiversitatea şi serviciile ecosistemice, stabilirea de obiective SMART, măsurarea şi valorificarea perfor-manţei, precum şi raportarea rezultatelor obţinute.

4. Luarea de măsuri pentru a evita, a reduce la minimum şi a atenua riscurile care ameninţă biodi-versitatea şi serviciile ecosistemice, inclusiv acor-darea de compensaţii în natură („offsets”), dacă este cazul.

5. Valorificarea oportunităţilor de afaceri emer-gente din domeniul biodiversităţii şi al serviciilor eco-sistemice, cum ar fi tranzacţiile eficiente din punctul de vedere al costurilor, produsele şi pieţele noi.

6. Integrarea strategiei şi măsurilor în domeniul biodiversităţii şi al serviciilor ecosistemice elaborate la nivelul întreprinderilor în iniţiative corporatiste mai largi cu răspundere socială.

7. Contribuţia, alături de partenerii de afaceri şi de alte părţi interesate, la acţiunile guvernelor, ONG-urilor şi societăţii civile pentru a ameliora ori-entările şi politica din domeniul biodiversităţii şi al serviciilor ecosistemice.

Platforma pentru mediul de afaceri şi biodi-versitate a UE: http://ec.europa.eu/environment/biodiversity/business/index_en.html

Comisia Europeană a publicat un raport care pledează pentru integrarea biodiversităţii în planurilede afaceri şi în activităţile de bază ale sectorului privat din întreaga lume.

Raportul „TEEB pentru întreprinderi” evidenţiază faptul că produsele şi serviciile certificate ecologic s-au înmulţit considerabil în ultimul timp şi că preocuparea consumatorilor pentru producţia sustenabilă este tot mai mare. Totodată, raportul indică modul în care biodiversitatea poate oferi întreprinderilor o oportunitate substanţială pe o piaţă care ar putea valora între 2 şi 6 trilioane de USD, până în 2050.

În raport sunt formulate şapte recomandări principale destinate întreprinderilor şi invită specialiştii din domeniul contabilităţii şi organismele de raportare financiară să elaboreze standarde comune şi noi instrumente de evaluare a impactului biodiversităţii.

Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene

Buletin de informare lunar Proiect finanţat de Comisia Europeană prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România

Centrul Europe Direct Maramureş - Buletin de informare nr. 7/2010

Proiect finanţat de Uniunea Europeană Proiect implementat de CDIMM MARAMUREŞ

Importanţa protecţiei drepturilor de pro-prietate intelectuală

Aşa cum se subliniază în Strategia UE 2020, protecţia DPI este esenţială pentru promovarea cercetării, a inovării şi a creării de locuri de muncă în Europa. Asigurarea respectării efective a DPI constituie, de asemenea, un aspect important al protecţiei sănătăţii şi siguranţei cetăţenilor euro-peni, deoarece anumite produse contrafăcute (de exemplu produsele alimentare, produsele pentru îngrijirea corpului şi articolele pentru copii) care sunt fabricate într-un mediu nereglementat pot re-prezenta o ameninţare serioasă.

Rolul serviciilor vamale ale UEServiciile vamale ale UE joacă un rol extrem de

important deoarece stopează intrarea pe piaţa in-ternă a produselor care încalcă drepturile de pro-prietate intelectuală.

Comisia desfăşoară o serie de acţiuni de conso-lidare a competenţelor serviciilor vamale în vederea combaterii unui astfel de comerţ. De asemenea, Comisia pregăteşte o propunere de îmbunătăţire a legislaţiei prezente privind acţiunile serviciilor va-male în vederea combaterii proliferării mărfurilor care încalcă DPI şi a simplificării procedurilor ac-tuale.

Buna cooperare cu partenerii comerciali la nivel internaţional poate contribui în mod semnificativ la detectarea mărfurilor care încalcă DPI şi la îm-piedicarea exportului acestora către Uniunea Euro-peană. În 2009, UE şi China au semnat un plan de acţiune care vizează în mod specific consolidarea cooperării în ceea ce priveşte respectarea procedu-rilor vamale privind DPI, care se va extinde în lunile care vin şi până la sfârşitul anului 2012.

LuptA împotrIVA produseLor coNtrAfăcute

Întreprinderile pot solicita acţiuni specifice ale serviciilor vamale în cazul în care suspectează că le sunt încălcate drepturile de proprietate intelectu-ală, iar informaţiile furnizate de acestea pot ajuta serviciile vamale să efectueze controale cu obiective mai clare. Comisia a întocmit un manual pentru deţinătorii de drepturi pentru a facilita depunerea acestor cereri şi rămâne în strânsă legătură cu sec-torul privat pentru a găsi eventuale soluţii de opti-mizare în viitor a controalelor.

Principalele concluzii ale raportuluiRaportul arată că numărul de mărfuri suspectate

de încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală tinde să crească.

În 2009, în peste 43.500 de cazuri, astfel de mărfuri au fost oprite în vamă, însumând în total 118 milioane de articole. În raport se consemnează că, deşi în trecut cel mai afectate de nerespectarea DPI erau produsele de lux, în prezent sunt preju-diciate tot mai multe articole folosite de cetăţeni în viaţa de zi cu zi.

Dintre categoriile de produse cel mai frecvent oprite în vamă fac parte ţigările (19%), alte pro-duse din tutun (16%), etichetele (13%) şi medi-camentele (10%). China a continuat să constituie principala sursă de produse contrafăcute, însumând 64% din totalul de articole care încalcă DPI, iar alte ţări, cum sunt Emiratele Arabe Unite şi Egiptul, au reprezentat majoritatea în cazul anumitor categorii de produse. În peste 77% din totalul cazurilor de produse oprite în vamă, acestea au fost distruse ori s-au iniţiat acţiuni în justiţie pentru sancţionarea contrafacerii.

Raportul complet: http://ec.europa.eu/taxa-tion_customs/customs/customs_controls/counter-feit_piracy/statistics/index_en.htm

Comisia a publicat Raportul anual privind acţiunile serviciilor vamale ale UE în vederea respectării drepturilor de proprietate intelectuală (DPI). În 2009, serviciile vamale ale UE au intervenit în 43.500 de cazuri implicând câteva milioane de produse despre care exista suspiciunea că sunt contrafăcute sau piratate în afara frontierelor UE. Printre principalele articole oprite în vamă deoarece erau suspectate de încălcarea DPI se numără ţigările, articolele de îmbrăcăminte şi etichetele de marcă.

O parte importantă însă o reprezintă produsele de folosinţă zilnică potenţial periculoase pentru cetăţeni, cum sunt şampoanele, pastele de dinţi, jucăriile, medicamentele sau aparatele de uz casnic. Raportul furnizează detalii privind tipul, originea şi metoda de transport ale produselor care încalcă DPI oprite în vamă, la frontierele exterioare.

Proiect finanţat de Uniunea Europeană

Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene

Buletin de informare lunar Proiect finanţat de Comisia Europeană prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România

Centrul Europe Direct Maramureş - Buletin de informare nr. 7/2010

Proiect implementat de CDIMM MARAMUREŞ

ŞtIrI europeNe

◊ Ajutor de stat: comisia propune un regulament al consiliului privind ajutorul de stat pentru închiderea minelor de cărbune

Comisia Europeană a aprobat o propunere de regulament al Consiliului privind ajutorul de stat pentru facilitarea închiderii minelor de huilă gene-ratoare de pierderi din UE, până la 15 octombrie 2014. Acordarea oricărui ajutor nou de operare sec-torului va fi condiţionată de prezentarea unui plan de închidere a minelor generatoare de pierderi. Statele membre vizate vor putea acorda asistenţă pentru consilierea şi reconversia profesională a lucrătorilor afectaţi de această măsură, precum şi pentru asigu-rarea faptului că exploatările miniere sunt curăţate în mod adecvat şi sunt sigure.

Conform propunerii de regulament, subvenţiile de operare ar trebui să descrească în mod clar în timp, cu o reducere de cel puţin 33% pe o perioa-dă de 15 luni. În cazul în care mina generatoare de pierderi nu ar fi închisă până la 15 octombrie 2014, beneficiarul ar trebui să ramburseze aceste subvenţii statului.

Acordarea oricărui ajutor pentru închidere ar trebui condiţionată de prezentarea de către sta-tul membru a unui plan cu măsuri adecvate, de exemplu în domeniul eficienţei energetice, al ener-giei din surse regenerabile sau al captării şi stocării dioxidului de carbon, în vederea diminuării impac-tului negativ asupra mediului al ajutorului pentru cărbune.

Obiectivul propunerii este de a stopa acordarea de subvenţii de operare minelor necompetitive, aşa cum s-a procedat şi în cazul sectorului construcţiilor navale şi siderurgic. Propunerea de regulament vi-zează huila. Lignitul este o altă formă de cărbune, care nu poate primi subvenţii de operare.

În UE, producţia de huilă este redusă în compa-raţie cu cererea şi este în scădere (147 de milioane de tone în 2008 sau 2,5% din producţia la nivel mondial). UE depinde de importuri pentru mai mult de jumătate din cărbunele utilizat în centralele elec-trice pe bază de cărbune.

Ajutorul total acordat sectorului huilei a fost re-dus la jumătate, de la 6,4 miliarde € în 2003, la 2,9 miliarde € în 2008. În aceeaşi perioadă, ajuto-rul pentru producţie a scăzut cu 62%, ajungând la 1.288 de milioane, deoarece un procent mai ridicat şi în creştere este direcţionat către acoperirea cos-turilor sociale şi de mediu ale închiderilor de mine.

Sectorul oferă locuri de muncă pentru un nu-măr de aproximativ 100.000 de oameni din Europa: 42.000 în sectorul cărbunelui şi peste 55.000 în sec-toarele conexe. Minele care se bazează pe subvenţii de operare sunt situate mai ales, dar nu exclusiv, în regiunea Ruhr din Germania, în nord-vestul Spaniei şi în Valea Jiului din România.

Peste 40% din producţia de electricitate a Ger-maniei este obţinută prin arderea cărbunelui, din care aproximativ jumătate este huilă. De asemenea, proporţia cărbunelui în producţia de electricitate în România este de aproximativ 40%, din care majori-tatea este huilă. În Spania, proporţia este de apro-ximativ 25%, majoritatea fiind, de asemenea, huilă.

Mai multe informaţii:http://ec.europa.eu/romania/news/inchidere_mine_carbune_ro.htm

◊ comisia europeană propune un regim aplicabil transferului temporar în cadrul ace-leiaşi întreprinderi al lucrătorilor calificaţi din afara ue

Noua directivă are scopul de a facilita pentru societăţile multinaţionale transferul temporar al lucrătorilor calificaţi din ţările terţe, de la o între-prindere situată în afara UE către sucursalele sau filialele din statele membre ale UE.

Persoanele transferate în cadrul aceleiaşi între-prinderi reprezintă o categorie foarte importantă de lucrători pentru economia UE: de obicei, aceştia sunt specialişti şi manageri, cu cunoştinţe specifice societăţii căutate, pentru care nu poate fi găsit un înlocuitor. Transferul acestor angajaţi calificaţi că-tre UE este de natură să crească fluxurile de inves-tiţii, să consolideze eficacitatea activităţii de admi-nistrare, să extindă exporturile UE şi să sporească competitivitatea entităţilor UE pe pieţele externe, precum şi competitivitatea întregii Uniuni, ceea ce ar putea contribui la îndeplinirea obiectivelor din Strategia Europa 2020.

Cu toate acestea, există încă bariere în calea acestor migraţii temporare. Societăţile din afara UE se confruntă cu o multitudine de reguli şi proce-duri diferite atunci când intenţionează să trimită angajaţi de bază către filialele lor din diferite state membre ale UE.

În plus, procedurile pentru obţinerea permise-lor de muncă în unele din ţările UE sunt lente şi complexe, iar persoanele transferate în cadrul ace-leiaşi întreprinderi se confruntă cu dificultăţi atunci când circulă dintr-un stat membru în altul.

Centrul Europe Direct MaramureşBd. Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax:+40-262-224.870, 221.380, 222.409; e-mail: europedirect@cdimm.org; www.europedirect.cdimm.org Informaţii despre Uniunea Europeană; informaţii despre surse de finanţare; organizarea de seminarii pe teme europene; transmiterea reacţiilor primite de la cetăţeni cu privire la Uniunea Europeană.Program cu publicul: 9.00-16.00

Fundaţia CDIMM MaramureşBd. Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax: +40-262-224.870, 221.380, 222.409; e-mail: cdimm@cdimm.org; www.cdimm.orgConsultanţă în afaceri, organizarea de cursuri/seminarii; planuri de afacerişi studii de fezabilitate; administrare programe/proiecte; editură.

Maramureş

Colectivul de redacţieMargareta CĂPÎLNEANRadu BIGMirel MIHALIMihai PĂTRAŞCU

ISSN - 1454 -7007

Incubatorul de afaceri Str. Melodiei 2, Baia Mare; tel: 0262-277.727; fax: 0262-278.845; e-mail: bic@bic.cdimm.orgSpaţii pentru închiriere; consultanţă; instruire; servicii comune: xerox, fax, internet, pază, parcare păzită.

Colecţia publicaţiei lunare „Jurnal CDIMM” o găsiţi în format electronic pe site-ul Centrului Europe Direct Maramureş: http://europedirect.cdimm.org/jurnalul-cdimm

Comisia propune elaborarea unui set comun de reguli pentru o nouă procedură accelerată de in-trare (termen limită de 30 de zile, permis unic de şedere/ de muncă) pentru un grup ţintă de anga-jaţi cu înaltă calificare („manager”, „specialist” şi „stagiar cu studii superioare”) din ţări din afara UE.

De asemenea, propunerea urmăreşte să stabi-lească condiţii de şedere mai atractive pentru aceşti angajaţi şi familiile acestora, precum şi un sistem mai simplu pentru persoanele transferate din afara UE, în vederea facilitării mobilităţii acestora în inte-riorul UE. Aceste măsuri ar fi suplimentate printr-un statut juridic clar, care să includă aceleaşi con-diţii de lucru ca şi cele pentru lucrătorii detaşaţi de o societate din UE.

Statele membre ale UE ar rămâne competente să decidă cu privire la numărul persoanelor trans-ferate, fiind prevăzută adoptarea unor dispoziţii în scopul asigurării caracterului temporar al migraţiilor (maxim 3 ani pentru specialişti şi manageri, 1 an pentru stagiarii cu studii superioare).

◊ comisia propune un pachet de măsuri care să stimuleze protecţia consumatorilor şi încrederea acestora în serviciile financiare

În cadrul activităţilor sale care au ca scop cre-area unui sistem financiar mai solid şi mai sigur, prevenirea unei viitoare crize şi restabilirea încre-derii consumatorilor, Comisia Europeană a propus modificări ale normelor europene existente, în ve-derea ameliorării protecţiei deţinătorilor de conturi bancare şi a micilor investitori.

Elementele-cheie ale propunerii:- un nivel mai mare de garantare: creşterea

la 100.000 EUR până la sfârşitul acestui an este confirmată. Aceasta înseamnă că 95% din toţi de-ţinătorii de conturi bancare din UE îşi vor recupera toate economiile în cazul în care banca lor nu poate rambursa depozitele. Garantarea include acum şi companiile mici, medii şi mari, precum şi toate mo-nedele. Sunt excluse toate depozitele instituţiilor financiare şi ale autorităţilor publice, produsele de investiţii structurate şi certificatele de creanţă.

- rambursări mai rapide: banii deţinătorilor de conturi bancare vor fi rambursaţi în termen de şapte zile. Acesta va reprezenta o ameliorare importantă, dat fiind că în prezent mulţi deţinători de conturi au de aşteptat săptămâni sau chiar luni pentru a-şi primi înapoi banii. Băncile vor trebui să specifice în registrele lor contabile dacă depozitele sunt protejate sau nu.

- mai puţină birocraţie: de exemplu, dacă tră-iţi în Portugalia şi aveţi contul bancar la o bancă cu sediul central în Suedia care nu mai poate rambursa depozitele, sistemul portughez v-ar rambursa din proprie iniţiativă şi v-ar servi ca punct de contact. Sistemul suedez i-ar rambursa apoi suma sistemului portughez. Aceasta ar reprezenta o ameliorare ma-joră faţă de situaţia actuală, când toată corespon-denţa trebuie purtată prin intermediul sistemului din ţara în care se află sediul central al băncii.

- o mai bună informare: deţinătorii de con-turi bancare vor fi mai bine informaţi cu privire la plafonul de garantare şi la funcţionarea sistemu-lui de care aparţin, printr-un nou model standard, uşor de înţeles, precum şi prin informaţii incluse în extrasele lor de cont.

- finanţare responsabilă pe termen lung: s-au exprimat îngrijorări cu privire la faptul că sis-temele existente de garantare a depozitelor nu sunt bine finanţate. Propunerile vor asigura o mai bună finanţare a acestora, urmând o abordare cu patru etape:

1. Printr-o bună finanţare ex-ante se crează o rezervă bună.

2. Dacă este necesar, aceasta poate fi supli-mentată prin contribuţii suplimentare ex-post.

3. Dacă încă nu este suficient, sistemele pot îm-prumuta o sumă limitată de la alte sisteme („îm-prumut reciproc”).

4. Ca soluţie de ultimă instanţă, ar trebui să se facă şi alte aranjamente de finanţare, în caz de situaţii neprevăzute.

Aşa cum se întâmplă şi în prezent, contribuţiile vor fi suportate de bănci, dar vor fi calculate într-un mod mai echitabil, deoarece vor fi ajustate în funcţie de ris-curile prezentate de fiecare bancă în parte.

Majoritatea îmbunătăţirilor ar putea intra în vi-goare în 2012 şi 2013.