MARŢI, 16 noiembrie 2010

ISNN 1857-0771PRET: 3,00 LEI

www.jurnal.md

€ 15,94 �$ 11,71

ANUL X, NUMĂRUL 84 (998)

PETRU BOGATU

CAMPANIE JURNAL DE CHIŞINĂU

VREM TVR1!

101 deputaţi independenţi>P6

Copiii au ars de vii,

îmbrăţişaţi

TRAGEDIE // Un bărbat înnebunit de gelozie

a incendiat casa în caredormeau copiii săi

O fetiţă de 10 ani și un băieţel de 12 ani au ars de vii din cauza că tatăl lor, beat și nebun de gelozie, a incen-diat casa în care locuiau. După ce fl ă-cările au cuprins toată casa, bărbatul și-a dat seama că în una din camere dormeau copiii săi.

El s-a aruncat în fl ăcări ca să-i salveze, însă nu a reușit. A fost scos de pompieri și vecini, iar la o zi de la tragedie a murit.

Toată grozăvia s-a întâmplat în noap-tea de joi spre vineri, 11–12 noiembrie, în Zâmbreni, Ialoveni. Bărbatul, în vârstă de 35 de ani, fi ind în stare avansată de ebrie-tate, și-a ameninţat soţia cu moartea, iar aceasta, speriată, a fugit de acasă. În conse-cinţă, bărbatul furios a incendiat casa.

După ce și-a scos soţia din curte, ameninţând-o că o taie, acesta a stropit cu benzină holul casei, după care i-a dat foc. Flăcările s-au extins foarte repede, în câte-va minute para s-a ridicat la câţiva metri înălţime.

Milioane pe apa sâmbetei

FRAUDĂ // Inundaţiile din 2008 versus cele din 2010

Nicio casă construită, locuinţe vechi, cu copaci crescuţi din podea, cu mucegai și uneori fără poduri, cumpărate pe bani exageraţi și reparaţii plătite insufi cient de către o fi rmă apropiată de factorii de decizie din 2008. Plus milioane de lei din donaţii dispăruţi și ajutoare umanitare distribuite altor persoane decât celor sinistrate în preajma alegerilor din 2009. Astfel au procedat comuniștii în cazul inundaţiilor din vara anului 2008. Acum, aceștia născocesc tot felul de „boambe” pentru a umbri efortul construirii de case pentru sinistraţii din 2010. Proprietarii celor 336 de case distruse sau grav avariate în timpul inundaţiilor din vara anului 2008 sunt invidioși pe semenii lor loviţi de aceeași nenorocire în vara lui 2010. „Puteau să ne construiască și nouă case, că bani erau sufi cienţi”, acuză oa-menii. Fosta conducere comunistă dusese niște materiale de construcţie prin satele afectate, se anunţase cu fast construirea de case noi, însă locuitorii din satul Criva, Briceni, de exemplu, au văzut cum peste două săptămâni au fost încărcate materi-alele de construcţie în camioane și duse „nu știu unde”. „Ofi ciali de la Ministerul Construcţiilor și Dezvoltării Regionale ne-au zis că este prea costisitor să fi e constru-ite case noi și noi nu merităm asta”, spun crivenenii.>P8 >P4

George Friedmanşi amintirile sale despre viitor >P7

www.jurnal.md MARŢI, 16 NOIEMBRIE 2010 JURNAL DE CHIŞINÃU 2 | Viaţa în direct

este o publicaţie editată de JURNAL TRUST MEDIA

PREŞEDINTE: Val Butnaru

Apare din 1999

Adresa redacţiei: str. Vlaicu Pârcălab 63, etaj 3, Centrul Skytower,

cod poştal 2012, Chişinău, Republica Moldova

Telefoanele redacţiei: 23.83.31, 23.76.45

GSM 068.58.37.77 OrangeGSM 079.98.37.77 Moldcell

fax: 23.42.30e-mail: cotidian@jurnal.md

internet: www.jurnal.md

REDACŢIA:

DIRECTOR: Aureliu Cornescu

aureliu.cornescu@jurnal.md

REDACTOR�ŞEF: Rodica Mahu

rodica.mahu@jurnal.md

REDACTORI�ŞEFI ADJUNCŢI: Raisa Lozinschi-Hadei

raisa.lozinschi@jurnal.md

Mariana Raţămariana.rata@jurnal.md

EDITORIALIŞTI:Nicolae NegruPetru Bogatu

REPORTERI:Vitalie Hadei

vitalie.hadei@jurnal.md

Irina Nechitirina.nechit@jurnal.md

Svetlana Corobceanusvetlana.corobceanu@jurnal.md

Marina Liţamarina.lita@jurnal.md

Victoria Popavictoria.popa@jurnal.md

Carolina Chirilescucarolina.chirilescu@jurnal.md

REDACTOR STILIZATOR: Ilie Gulicailie.gulica@jurnal.md

EDITOR FOTO: Elena Grozavuelena.grozavu@jurnal.md

DESIGN: Alex Marchitan

alex.marchitan@jurnal.md

Corneliu Comendantcorneliu.comendant@jurnal.md

MANAGER PRODUCŢIE & ABONAMENTE: Veaceslav Dreglea

„Jurnal de Chişinău” este marcă înregistrată a JURNAL TRUST MEDIA

Preşedinte JURNAL TRUST MEDIAVal Butnaru

val.butnaru@jurnaltv.md

DIRECTORAdrian Gîţu

adrian.gitu@jurnaltv.md

DIRECTORI DEPARTAMENTE:

DIRECTOR DEPARTAMENT TEHNICArtur Hasnaş

artur.hasnas@jurnaltv.md

DIRECTOR PUBLICITATEVirginia Prodan

virginia.prodan@reforma.md

DIRECTOR DEPARTAMENT CONTABILITATEVictoria Ursu

victoria.ursu@jurnaltv.md

DIRECTOR DEPARTAMENT JURIDIC Gheorghe Stratan

gheorghe.stratan@jurnaltv.md

DIRECTOR DEPARTAMENT IT Sergiu Bivol

sergiu.bivol@jurnaltv.md

DIRECTOR DEPARTAMENT WEB Ion Calmîş

ion.calmis@jurnaltv.md

JURNAL TRUST MEDIA editează ziarele “Jurnal de Chişinău”, “Apropo”şi “Economist”,

JURNAL TRUST MEDIA este proprietarul televiziunii JURNAL TV şi

a postului de radio JURNAL FM.

Publicitatea JURNAL TRUST MEDIA este administrată de agenţia de publicitate

”REFORMA ADVERTISING”.

ŞEF DEPARTAMENT PUBLICITATE PRINT:Alina Vdovicenco

alina.vdovicenco@reforma.mdtelefon 23.46.79

GSM 068.30.21.45

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul şi corectitudinea anunţurilor

publicitare. Textele marcate cu P (publicitate) şi PP (publicitate politică)

sunt publicate în regim de publicitate plătită.

“Jurnal de Chişinău” apare marţi şi vineri. Abonamentul la ziar poate fi perfectat în orice

oficiu poştal din Republica Moldova.

TIRAJ: marţi: 4.750 exemplarevineri: 17.180 exemplare

TIPAR: Tipografia “Prag-3”, str. Petricani 94/1, Chişinău, Republica Moldova

Comanda nr. 1423

Votează-ţi favoritulJURNAL TV // Vineri, 12 noiembrie, a avut loc cea de-a şasea ediţie a emisiunii

„Concert la Pălărie”, cei nouă participanţi aşteaptă să-i votezi

01 Radu Pordan

04 Vladimir Ungureanu

07 Tatiana Babin

02 Svetlana Boţ

05 Axenia Șova

08 Ion Popa 09 Mircea Palamari

03 Formaţia “Graţia”

06 Maxim Tacu

Cu fi ecare ediţie, emisiunea “Concert la Pălărie” vine să te surprindă plăcut cu diver-se numere interpretate de conaţionalii noștri din diferite regiuni ale Republicii Moldo-va. De această dată, în emi-siune au fost prezenţi nouă participanţi, majoritatea sunt originari din raionul Ungheni. Invitata specială a acestei ediţii a fost Olia Tira, inter-preta care ne-a reprezentat anul acesta ţara la Eurovision. Norocoșii ediţiei trecute sunt Dumitru Șceadco, cel care a fost ales prin televoting cu 106 voturi, și Elena Demirgean, care a fost aleasă de către juriu.

Pentru a vota participantul favorit, trimite un sms la numărul 2120 din reţelele Orange, Moldcell și Unite, cu textul care conţine codul de participare al concurentului. La fel puteţi telefona la numărul 0900007xx, ultimele două cifre fi ind codul de participare al fi ecărui con-curent. Televotingul începe imediat după prezentarea fi ecărui partici-pant și durează până la începerea următoarei ediţii, când cele două prezentatoare, Corina și Mirabela, spun “Stop televoting”. Pentru a-i cunoaște mai bine pe participanţii primei ediţii și pentru a putea fi votaţi, vă oferim câteva detalii mai jos, plus numărul de participare.

1. Radu Pordan, Mereni, Ane-nii Noi, dans Michael Jackson, cod de participare (01).

2. Svetlana Boţ, Pârliţa, Ungheni, cod de participare (02). Svetlana are 43 de ani și a fost fer-mecată de mic copil de felul în care

tatăl său cânta la trompetă, așa că a învăţat și ea să cânte la acest instrument. Mai târziu, a urmat școala de muzică de la Soroca, după care a fost membră a orchestrei „Crăiţele”, alături de care a par-ticipat la diverse evenimente și concerte din ţară.

3. Formaţia “Graţia”, gim-nastică, Pârliţa, Ungheni, cod de participare (03).

4. Vladimir Ungureanu, cântă la frunză, Negurenii Noi, Un-gheni, cod de participare (04).

5. Axenia Șova, Ţânţăreni,

Telenești, interpretă, cod de participare (05). Axenia are 19 ani și este studentă. Timp de cinci ani, a participat la diverse concerte naţionale și internaţionale în Italia, România, Polonia ș.a., unde a luat de cele mai multe ori premiul mare.

6. Maxim Tacu, beet box, Chi-șinău, cod de participare (06).

7. Tatiana Babin, comedian, Ungheni, cod de participare (07). Tatiana are 30 de ani, de specialita-te e regizor, în prezent este specia-list la secţia cultură din Ungheni. Este foarte fericită că are o fetiţă și spune că munca și familia sa sunt

cele mai importante lucruri în viaţa sa.

8. Ion Popa, omul-orchestră, Hârcești, Ungheni, cod de parti-cipare (08). Ion are 60 de ani și este șeful căminului cultural din satul său. Este foarte pasionat de mic de toate instrumentele muzicale și spune că, dacă ar avea mai multe mâini, ar cânta la mai multe in-strumente muzicale odată.

9. Mircea Palamari, hip-hop electric boogie, Chișinău, cod de participare (09).

Carolina CHIRILESCU

„Sânge din sângele meu” va inaugura Festivalul Filmului Polonez

Ediţia a V-a a Festivalului Fil-mului Polonez va fi deschisă miercuri la Centrul Cultural „Gaudeamus”, cu fi lmul „Moja krew” („Sânge din sângele meu”), în regia lui M. Wrona. La manifestarea inaugurală va lua cuvântul E.S. Bogumil Luft, ambasadorul Republicii Polone în Republica Moldova.

Festivalul se va desfășura în pe-rioada 17-21 noiembrie și va include cinci fi lme în care sunt abordate problemele tinerilor polonezi – consumul de droguri, situaţiile de confl ict din familie și din societate, realizatorii punând în lumină și dialogul dintre oameni, care poate da naștere unei iubiri adevărate.

Pe 18 noiembrie, va fi prezen-tat fi lmul „Dom zły” („Casa rea” în regia lui W. Smarzowski), pe 19 noiembrie vom putea vedea „Prosta historia o miłości” („O simplă poveste de dragoste”), regie A. Jaku-bik, iar în zilele de 20 și 21 noiem-

brie vor fi proiectate fi lmele „Wojna polsko-ruska” ("Albă-ca-zăpada și roșu bolșevic"), regie X. Żuławski și „Zero” („Zero”), în regia lui P.

Borowski.Patru din cele cinci fi lme au

fost realizate în 2009.Proiecţiile vor începe la ora

18.00, iar fi lmele vor fi prezentate în poloneză, cu subtitrare în româ-nă. Intrarea este liberă.

I.N.

JURNAL DE CHIŞINÃU MARŢI, 16 NOIEMBRIE 2010 www.jurnal.md Realitate | 3ELECTORALA 2010

Achitat din fondul electoral al PLDM

CCCEC a decis: PCRM e nevinovat!CURAT-MURDAR // Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei

nu a depistat nereguli în fi nanţarea PCRMInvestigaţiile presei rămân în vânt. Partidul Comuniștilor (PCRM) nu va fi sancţionat în niciun fel pentru fi nanţatorii fi ctivi din această campanie electorală. Centrul pentru Combaterea Crimelor Econo-mice și Corupţiei (CCCEC) nu a depistat nicio ilegalitate în procesul de fi nanţare a PCRM. Sponsorii partidului care, potrivit raportului fi nanciar al acestuia, ar fi făcut donaţii de sute de mii de lei pentru această campanie (chiar dacă au venituri foarte modeste sau chiar deloc – n.r.), și-au confi rmat contribuţia fi nan-ciară. Așadar, temei pentru excluderea din cursa electo-rală a PCRM nu există. Totuși scandalul din presă le-a fost de învăţătură comuniștilor.

În noul raport fi nanciar al PCRM, nu mai fi gurează sponsori generoși suspecţi. Grosul donaţi-ilor este făcut de candidaţii de pe lista partidului. Tot din donaţi-ile candidaţilor își fac campanie electorală Partidul Liberal, Partidul Liberal Democrat, Alianţa Moldova Noastră. Iar printre noii sponsori ai Partidului Democrat îl regăsim, în sfârșit, pe businessmanul Vlad Plahotniuc.

CCCEC nu a descoperit nimic

După două săptămâni de inves-tigaţii, CCCEC a ajuns la concluzia că informaţiile apărute în presă despre anumiţi sponsori fi ctivi ai PCRM nu sunt veridice. Persoanele care fi gurează în raportul fi nan-ciar al formaţiunii în calitate de donatori le-au confi rmat ofi ţerilor CCCEC că au făcut aceste donaţii, chiar dacă anterior apropiaţii mul-tora dintre ei au mărturisit presei că aceștia nu ar avea de unde să doneze atât de mulţi bani. Amin-tim că și datele de la Inspectoratul Fiscal arătau că mulţi dintre dona-torii PCRM nu au avut niciun fel de

venit în ultimii ani. „Acest lucru însă nu înseamnă că respectivele persoane nu puteau obţine banii pe parcursul anului curent. Rămâne să vedem ce venituri vor declara ele la Fisc pentru anul curent”, ne-a spus secretarul CEC, Iurie Ciocan, cu referire la răspunsul primit de la CCCEC.

PCRM nu va fi sancţionat

Totuși Centrul nu a reușit să ia legătura cu Vitalie Gusev și Anton Leviţchi, tinerii din Anenii Noi ca-re ar fi donat comuniștilor câte 250 de mii de lei. Amintim că mama lui Gusev a menţionat pentru presă că fi ul ei este plecat la muncă la Mos-cova, iar părinţii lui Leviţchi susţin că de mai bine de o săptămână fi ul lor nu mai dă pe acasă și nici la tele-fon nu răspunde. Părinţii ambilor tineri au mai declarat că fi ii lor nu au bani pentru asemenea donaţii. Contactat de JURNAL, șeful adjunct al Direcţiei urmărire penală din ca-drul CCCEC, Bogdan Zumbreanu, a refuzat să vorbească despre investi-

gaţiile efectuate. Fostul membru al CEC, Nicolae Răilean, susţine însă că dacă se confi rmă că Vitalie Gu-sev era deja în Rusia în momentul în care chipurile ar fi făcut donaţia, aceasta trebuie considerată ilegală, deoarece fi nanţarea partidelor din afara republicii este interzisă.

CEC a decis însă că nu există temei pentru sancţionarea PCRM. În schimb, a sancţionat Partidul Liberal Democrat (PLDM) și Alianţa Moldova Noastră (AMN) pentru difuzarea unor calendare și utili-zarea resurselor administrative în campanie.

Sponsorul TkaciukSăptămâna trecută, concuren-

ţii electorali au prezentat la CEC noi rapoarte de fi nanţare. De această dată, comuniștii au fost mai preca-uţi. Locul sponsorilor anonimi cu donaţii de peste o sută de mii de lei a fost luat de candidaţii de pe lista partidului. Printre noii fi nanţa-tori ai PCRM îi regăsim pe Mark Tkaciuk (30 de mii de lei), Iurie Muntean (50 de mii de lei), Sergiu Sârbu (30 de mii), Miron Găgăuz (30

de mii), Oleg Reidman (25 de mii), Ivan Calin (50 de mii), Victor Mân-dru (40 de mii). Eduard Mușuc a fost mai zgârcit și a donat doar 6800 de lei, iar Alexandr Bannikov, care declară venituri de aproape două milioane de lei, a contribuit pentru campania electorală a PCRM cu doar 4200 de lei. Vladimir Voronin nu fi gurează nici de această dată printre fi nanţatorii partidului. În total, PCRM a acumulat și a chel-tuit în această campanie peste 3 milioane de lei.

Plahotniuc, fi nanţator ofi cial

Nici liderii Partidului Democrat (PD) nu s-au repezit să doneze bani pentru campania electorală. În schimb, în noul raport fi nanciar al formaţiunii îl regăsim pe Vlad Pla-hotniuc. Businessmanul a contri-buit cu 360 de mii de lei. Tot printre donatorii PD îl afl ăm pe directorul Tutun CTC, Pavel Filip, locul patru pe lista democraţilor (95 de mii de lei), pe președintele raionului Hâncești, Anatolie Chetraru (tatăl

directorului CCCEC – n.r.), dar și pe Vladimir Banari (41 de mii), tatăl candidatului independent Sergiu Banari. Donaţii generoase vin la PD și din partea șomerilor și a pensio-narilor. De exemplu, Leonid Balan, fostul primar de Rezina, în prezent pensionar, a donat 90 de mii de lei pentru PD, iar o șomeră din Chiși-nău, Olga Șhatova, a contribuit cu 98 de mii de lei pentru campania electorală a democraţilor. În total, în această campanie electorală democraţii au adunat și au chel-tuit aproape 6 milioane de lei, cel mai mult dintre toţi concurenţii electorali.

Donatorii de pe liste

Liberal-democraţii au veni-turi și cheltuieli mai modeste, de 2,8 milioane de lei. Cea mai mare contribuţie fi nanciară a avut-o de-putatul PLDM Ion Ionaș (800 de mii de lei). Menţionăm că Ionaș este directorul SRL „Carpeni” și ridică anual dividente de peste un milion de lei. O donaţie substanţială a făcut și deputatul Valeriu Streleţ (300 de mii de lei), care de asemenea e businessman. Liderul PLDM Vlad Filat face donaţii mai mici în aceas-tă campanie electorală, de doar 95 de mii de lei.

Principalii fi nanţatori ai liberalilor sunt tot candidaţii de pe listă: Mihai Cârlig (300 de mii), Alexandru Arseni (100 de mii), Oleg Bodrug (150 de mii), Ion Lupu (150 de mii). Ion Hadârcă, Vlad Lupan, Ana Guţu, Victor Popa au donat câte 50 de mii de lei. Președintele PL, Mihai Ghimpu, nu a donat niciun ban. În total, liberalii au venituri de peste un milion de lei.

Tot peste un milion de lei a cheltuit în această campanie electorală și candidatul indepen-dent Gabriel Stati. Pe de altă parte, Partidul „Patrioţii Moldovei”, Par-tidul Conservator, Partidul Muncii, Partidul Ecologist și cei mai mulţi dintre candidaţii independenţi nu au cheltuit încă niciun leu în aceas-tă campanie.

Mariana RAŢĂ

SA „RED-Nord” susţine că judecătorul

Colenco a adus-o în prag de falimentChiar dacă se afl ă în concediu, judecătorul Curţii de Apel Economice, Aureliu Colenco, a emis două titluri executorii care obligă întreprinderea cu 100% capi-tal de stat, SA „RED-Nord”, să plătească 20 milioane de lei SRL „Energoalians”, Ucraina, fi rmă care este aproape lichidată.

Conform unui comunicat de presă al SA „RED-Nord”, semnat de directorul general Igor Savin, la 8 noiembrie 2010, judecătorul Colenco a emis două duplicate ale titlurilor executorii de încasare a peste 20 milioane de lei de la SA „RED-Nord” în favoarea unei fi rme aproape lichidate din Ucraina.

Mai mult, în această perioadă, pe rolul Curţii de Apel Economice se afl ă cererea SRL «Energoalians» cu privire la intentarea împo-triva SA «RED-Nord» a procedurii de insol-vabilitate, fapt cunoscut de dl Colenco și, în mod straniu, neluat în consideraţie. În textul duplicatelor nu apare data eliberării acestora și, în pofi da faptului că Aureliu Colenco este inserat ca judecătorul care a eliberat duplica-tele, SA «RED-Nord» are dubii mari în privinţa autenticităţii semnăturii acestuia pe titlurile

executorii, susţine Savin. Directorul întreprinderii se întreabă

cum poate o persoană care se afl ă în concediu să elibereze astfel de acte, respectiv, dacă nu această persoană le-a emis, cine dintre judecători ar fi putut trece peste președintele Curţii de Apel Economice?

Savin a adăugat că SA „RED-Nord” va folosi toate căile legale pentru contestarea emiterii acestor documente, vor fi sesizate organele de cercetare penală pentru clarifi ca-rea situaţiei, stabilirea persoanelor implicate și sancţionarea acestora.

De menţionat că, potrivit titlurilor executorii care ar fi fost remise de Aureliu Colenco, SA „RED-Nord” trebuie să plătească SRL „Energoalians” din Ucraina 1.182.456 de dolari SUA și 408.375 de dolari SUA.

www.jurnal.md MARŢI, 16 NOIEMBRIE 2010 JURNAL DE CHIŞINÃU 4 | Observator

Milioane pe apa sâmbeteiFRAUDĂ // Inundaţiile din 2008 versus cele din 2010

Nicio casă construită, locu-inţe vechi, cu copaci crescuţi din podea, cu mucegai și uneori fără poduri, cum-părate pe bani exageraţi și reparaţii plătite insuficient de către o firmă apropiată de factorii de decizie din 2008. Plus milioane de lei din donaţii dispăruţi și ajutoare umanitare distribuite altor persoane decât celor sinis-trate în preajma alegerilor din 2009. Astfel au procedat comuniștii în cazul inunda-ţiilor din vara anului 2008. Acum, aceștia născocesc tot felul de „boambe” pentru a umbri efortul construirii de case pentru sinistraţii din 2010.

Au semnat una, au primit alta

Proprietarii celor 336 de case distruse sau grav avariate în tim-pul inundaţiilor din vara anului 2008 sunt invidioși pe semenii lor loviţi de aceeași nenorocire în vara lui 2010. „Puteau să ne construiască și nouă case, că bani erau suficienţi”, acuză oamenii. Fosta conducere comunistă dusese niște materiale de construcţie prin satele afectate, se anunţase cu fast construirea de case noi, însă locu-itorii din satul Criva, Briceni, de exemplu, au văzut cum peste două săptămâni au fost încărcate mate-rialele de construcţie în camioane și duse „nu știu unde”. „Oficiali de la Ministerul Construcţiilor și Dezvoltării Regionale ne-au zis că este prea costisitor să fie construi-te case noi și noi nu merităm asta”, spun crivenenii.

Așadar, sinistraţii din 2008 s-au ales fie cu niște cocioabe pe care au fost nevoiţi să le cumpere de două-trei ori mai scump de-cât în timpuri „normale”, altfel rămâneau și fără acestea, fie și-au făcut reparaţie singuri, iar o firmă desemnată de autorităţi le-a întors cheltuielile. Numai că oamenii au semnat pe hârtie o sumă, iar la mâ-nă au primit una mai mică. Acum, procurorii și ofiţerii anticorupţie se ocupă de caz.

Firma a venit peste un an

Tamara Grigorciuc din orașul Lipcani, de exemplu, a semnat pentru 56 211 lei, dar a primit în re-alitate de la „Inep-Luck” SRL, fi rmă desemnată de autorităţile comunis-te să se ocupe de reparaţiile caselor sinistraţilor, numai 42 128 de lei sau 75 la sută. „Firma a venit la 28 august 2009, la mai bine de un an de la inundaţii, când eu îmi repara-sem singură totul. Am luat bani cu împrumut, căci nu puteam să stau așa. Când a venit fi rma, am semnat pentru această sumă, pentru că Gheorghe Stașcu (directorul tehnic de la SRL – n.r.) ne-a spus că nu o să primim nimic dacă nu semnăm. Dar îmi creșteau dobânzile la banii împrumutaţi”, a declarat pentru JURNAL Tamara. Femeia este sigură că a fost furată, că cineva a profi tat de necazul sinistraţilor pentru a se îmbogăţi.

Datele raportului Comisiei parlamentare de anche-tă privind modul de repartizare a ajutoarelor umanitare şi a resurselor fi nanciare în legătură cu inundaţiile din 2008 arată că pagubele materiale au fost estimate la 82 545 500 de lei.

Suma totală a ajutoarelor fi nanciare acumulate din donaţii pentru lichidarea consecinţelor inundaţiilor din vara anului 2008 a constituit 64 086 935 lei. Banii au venit de la agenţi economici, persoane fi zice şi de peste hotare. Un raport al Curţii de Conturi, însă, publicat în Monitorul Ofi cial în luna august 2010, arată că în 2008 au fost acumulate numai 44,2 milioane de lei în acest scop, „inclusiv mijloace fi nanciare acumulate pentru lichidarea consecinţelor secetei din anul 2007, dar neutilizate, în valoare de trei milioane de lei (!). Gu-vernul de atunci al R. Moldova nu a alocat niciun bănuţ. Comunistul Igor Dodon a fost desemnat preşedinte al Comisiei pentru evaluarea prejudiciilor şi coordonarea

activităţilor de lichidare a consecinţelor inundaţiilor din vara anului 2008.

Potrivit Comisiei parlamentare, din suma totală acumulată, 26 949 500 de lei au fost alocaţi pentru procurarea caselor, iar 11 158 100 de lei – pentru terenurile afectate. Diferenţa, prin urmare, constituie 25 979 335 de lei, bani despre care se spune că au dispărut fără urmă. Acum, instituţiile abilitate caută milioanele.

În 2008-2009, au fost procurate în total 237 de locuinţe, dintre care 74 de locuinţe de către agenţii eco-nomici care au cheltuit pentru asta 7 733 547 de lei.

Ministerul a cheltuit, în medie pentru o casă procu-rată, câte 165 334 de lei, iar agenţii economici – 104 507 de lei. Dar casele procurate de agenţii economici sunt într-o stare mult mai bună decât cele cumpărate de minister (!), mai arată raportul comisiei parlamenta-re de anchetă.

Aproape 26 de milioane de lei evaporaţi

„Apa a stat patru zile”O altă locuitoare a aceleiași

localităţi, Ludmila Șantevaia, și-a făcut la fel reparaţia de sine stătă-tor. „Inep-Luck” i-a așternut doar linoleum când a poposit la Lipcani în luna august 2009. Și ea a semnat un document pe care era indicată suma de 42 346 de lei, dar a primit în reali-tate 32 680 de lei sau 77 la sută, dintre care 11 000 erau destinaţi pentru lucrările de reparaţie. Asta deși suma pentru care semnase se referea doar la materiale de construcţie. „La ei era prevăzut cinci lei pentru un metru pătrat de tencuială, dar eu am plătit 50, pentru că azi nimeni nu-ţi face cu cinci lei. Dar am semnat, fi indcă ni s-a spus că nu vom primi nici atât”, se plânge femeia. Ludmila Șante-vaia afi rmă că locuiește în Lipcani din 1967, inundaţii au mai fost, dar apa nu s-a ridicat niciodată mai sus de grădini. În plus, apa se retrăgea imediat. „Acum apa a stat patru zile, zi și noapte. Comuniștii s-au temut să nu inunde vama și au închis ecluzele. Când a venit Zinaida Greceanâi aici, nici nu a coborât până la noi, să nu-și ude picioarele”, acuză sinistrata.

Sume diferiteCazuri similare celor două familii

sunt câteva zeci, iar altele și mult mai grave. Există sinistraţi cărora nu le-a fost plătit niciun bănuţ pentru reparaţii (exemplul Verei Muntean din satul Criva, Briceni – n.r.). Potrivit

informaţiei pe care am obţinut-o de la ministerul Construcţiilor și Dezvol-tării Regionale, „Inep-Luck” SRL a câștigat licitaţia privind procedura de achiziţionare a lucrărilor de reparaţie a caselor sinistraţilor. Valoarea totală a lucrărilor a constituit 1 629 080 lei, dintre care 1 241 450 de lei pentru executarea lucrărilor de contrucţie și 387 630 de lei – pentru procurarea materialelor de construcţie. Asta deși fi rmuliţa desemnată câștigătoare a ajuns la sinistraţi după un an de la inundaţii, când lucrările de reparaţie erau făcute de către stăpânii caselor, iar în documentele semnate de sinis-traţi sumele principale sunt desti-

nate pentru acoperirea cheltuielilor pentru materialele de construcţie. Deci, în realitate, „Inep-Luck” SRL nu a reparat nicio casă în totalitate, iar unde a reparat oamenii spun că s-a făcut totul la pocneală și de proastă calitate. Raportul Comisiei parla-mentare care a investigat acest caz arată că „Inep-Luck” ar fi primit în 2009, în două tranșe, de la Ministerul Construcţiilor și Dezvoltării Terito-riale circa 2,5 milioane de lei pentru sinistraţi. „Este o coincidenţă ori e intenţionat, dar o tranșă s-a făcut înainte de alegerile din 5 aprilie 2009 și a doua tranșă înainte de alegerile din 29 iulie 2009”, se arată în raport.

„Am dat mai mult decât trebuia”

Proprietara „Inep-Luck” SRL, Irina Pricop, fosta colegă de clasă din Nemţeni, raionul Hâncești, a ex-ministrului Construcţiilor și Dezvoltării Teritoriului din acea perioadă, Vladimir Baldovici, neagă acuzaţiile locuitorilor din nord. „Eu nu am informaţia asta că nu cores-pund sumele. A fost control la noi, să le răspundă cei care au controlat. Nu au găsit nimic. Eu încă am dat mai mult decât trebuia. De exemplu, era prevăzut numai să pun ferestre, nu să și le scot pe acelea vechi. Eu mi-am onorat obligaţiile pe care mi le-a dat ministerul. Mi-a dat trei kopeici pentru fi ecare și eu trebuia să le fac reparaţie euro? Dacă Guvernul mi-a zis să fac tencuială de doi centime-tri, de cât trebuia să fac?”, se apără Pricop. Cât despre legătura sa cu fostul ministru care ar fi avantajat-o, proprietara „Inep-Luck” declară că a obosit să fi e învinuită de asta. „Eu cu Baldovici ne-am despărţit din 1982, din școală. N-am avut nicio legătură nici cu Baldovici, nici cu comuniștii. Am câștigat și acum patru licitaţii. Cine mi le-a dat acum? Ghimpu?”, întreabă Pricop.

Urmărire penalăVsevolod Ivanov, șef-adjunct

al secţiei Investigaţii din cadrul Procuraturii Anticorupţie, a declarat pentru JURNAL că a fost efectuată o revizie la această fi rmă care a stabilit că „Inep-Luck” a majorat valoarea lucrărilor efectuate cu 25 828 lei și a trecut nejustifi cat la pierderi de materiale de contrucţie 12, 107 lei, adică în total 37 935 lei. Foaie verde! Procurorii însă au demarat o urmă-rire penală care a fost transmisă Centrului pentru Combaterea Crime-lor Economice și Corupţiei. Această instituţie urmează să efectueze o revizie repetată, mult mai comple-xă, inclusiv cu confruntarea dintre oamenii cărora le-au fost reparate locuinţele și reprezentanţii fi rmei. Potrivit procurorului, aproximativ o treime din cei 50 de oameni audiaţi și-au făcut singuri reparaţii și și-au cumpărat materiale de construcţie până la apariţia SRL-ului în localită-ţile lor. Firma le-a întors acestora mai puţini bani decât sumele care erau indicate în documente. Mai mult, sunt cazuri în care fi rma nu a dat oamenilor nici 50 la sută din banii indicaţi în acte.

Raisa LOZINSCHI-HADEI

JURNAL DE CHIŞINÃU MARŢI, 16 NOIEMBRIE 2010 www.jurnal.md Privirea | 5

JOB OPPORTUNITY ANNOUNCEMENT

The U.S. Embassy in Chisi-nau, Moldova is seeking indivi-

duals for employment as Guard.

For the full text of the ad ple-ase visit http://moldova.usem-bassy.gov/vacancies.html

ANUNT DE ANGAJARE

Ambasada SUA in Chisinau, Moldova cauta persoane pentru

functia de Gardian.

Pentru textul deplin al anuntului rugam sa vizitati: http://romanian.moldova.usembassy.gov/vacancies.html

Premiera întârziată a fi l-mului, care reprezintă ecra-nizarea romanului cu același titlu al lui Camil Petrescu, a început la 5 noiembrie cu-rent, după ce în 2001 a făcut furori, surprinzând cinefi lii din R. Moldova și câștigând premii internaţionale.

Potrivit regizorului Sergiu Prodan, banii care vor fi adunaţi de la vânzarea de bilete (de la 30 la 60 de lei) vor merge la realizarea altui fi lm - „2438 km”, despre imigran-ţii moldoveni, fi lmările căru-ia vor demara anul viitor.

Drama „Patul lui Procust”, care îi are în distribuţie pe actori mari precum Oleg Yankovsky, Maia Morgenstern, Petru Vutcărău, Tania Popa, Adriana Trandafir, Medeea

Marinescu, este consi-derată drept cel mai bun film moldovenesc de până acum. Acesta a fost desem-nat ca fiind cel mai bun film pentru regie (Golden Pyramid) la „Cairo Inter-national Film Festival” din 2002 și a participat la selecțiile finale ale festiva-lurilor de film de la Berlin, Karlovy Vary, Mexico, Cai-ro, Philadelphia etc.

Iată cum rezumă blogge-rul Paul Hodorogea subiectul fi lmului „Patul lui Procust”: „Îi scrie scrisori de dragoste, o iubește pe această Emilia (Tania Popa), care nu-i arată niciun semn ca ar simţi la fel. Iar lui probabil îi place atitudinea asta. Un mazo-chist. Și el, George Ladima (Oleg Yankovsky), nu observă

decât peste mult timp că Emilia este o prostituată ca-re se folosea de el când avea nevoie de bani pentru medi-camente sau un job mai acă-tării la Teatrul Naţional. În mijlocul fi lmului, Ladima își dă seama că a trăit în zadar și se sinucide. Cu pistolul. Dar lasă în haină o scrisoare adresată altei femei – eu am înţeles că această mișcare strategică a fost un fel de “acoperire” – să nu creadă lumea că el s-a sinucis din cauza prostituatei. Ci din cauza unei doamne respec-tate. Maia Morgenstern sau Doamna T.”.

Dacă v-a intrigat subiec-tul, fuga la fi lm! Că astăzi e ultima zi!

L.R.

Ultima zi a fi lmului „Patul lui Procust”

Astăzi este ultima zi în care fi lmul „Patul lui Procust”, în regia Vioricăi Meșină și a lui Sergiu Prodan, va putea fi vizionat la cinematograful „Gaudeamus” din capitală. Ultimele proiecţii ale peliculei vor avea loc la orele 18.00 și 20.15.

Funduri noi la vremuri electoraleGOGOŞI // Comuniştii au scris declaraţii de susţinere a PCRM în numele locuitorilor a peste 100 de sate

Oamenii sunt revoltaţi și au acuzat comuniștii că, prin interme-diul mass-media afi liate partidului, le-au lezat reputaţia și au minţit opinia publică.

„Comuniştii mint!”Primarul comunei Vărzărești,

Chiril Gorceac, ne informează că a afl at din presă precum că localita-tea pe care o reprezintă ar fi semnat o declaraţie în care se spune că: „doar PCRM este în stare să înlă-ture toate consecinţele guvernării Alianţei antidemocratice care se afl ă la putere timp de un an”. A fost oripilat de știre: „În zilele urmă-toare, oamenii au început să mă întrebe de unde s-a luat această declaraţie și de când locuitorii comunei noastre vin să susţină unanim un partid sau altul. La ale-gerile precedente comuniștii s-au ales cu cele mai puţine voturi. În campania electorală Voronin a fost întâmpinat cu huiduieli. Presu-punem că astfel de declaraţii sunt concepute de reprezentanţii locali la iniţiativa conducerii partidului.

La întâlnirea cu liderii PCRM care a avut loc la noi în sat au fost vreo 30 de persoane din 5200 de alegători incluși în liste. Însă declaraţia a fost dată publicităţii ca reprezen-tând opţiunea tuturor cetăţenilor satului Vărzărești. Mint cu neru-șinare!”, ne mai spune primarul. La insistenţa oamenilor, acesta a ieșit cu o dezminţire în presa locală și naţională pe marginea acestui subiect.

„Primarul a scris declaraţia, secretarula transmis-o”

Despre locuitorii satului Fundurii Noi, raionul Glodeni, agenţia proco-munistă de știri Omega a dat naștere unui banc electoral titrând: „Moldova alege victoria: Funduri Noi”.

În declaraţia care, cică, ar fi fost semnată de oamenii din acest sat, se spune că „locuitorii satului Funduri Noi au îndemnat toată populaţia Moldovei să voteze în alegerile din 28 noiembrie pentru PCRM care este cea mai puternică

Comuniștii și-au trimis scrisori elogioase pe propria adresă! Locuitorii satului Fundurii Noi, raionul Glodeni, nu au sem-nat nicio declaraţie prin care ar îndemna cetăţenii Republicii Moldova să voteze PCRM. La fel nici locuitorii comunei Vărză-rești și ai altor peste 100 de localităţi din Republica Moldova pe care membrii staff -ului PCRM le-au prezentat drept localităţi susținătoare a acestui partid.

și profesionistă echipă“. Printre fundureneni, însă, sunt mulţi care nu au decis deocamdată cui își vor da votul la 28 noiembrie, dar și mai mulţi sunt cei care nu știu că pe 28 noiembrie vor avea loc alegeri. To-tuși primarul și secretarul acestei primării se arată optimiști.

Primarul, membru al PCRM, ţine să precizeze că el a conceput declaraţia, „nu ne-a dat nimeni indicaţii”. Iar secretarul satului

Fundurii Noi, Mihai Târnovschi, ne spune că el a dat-o citirii în cadrul întâlnirii locuitorilor cu Zinaida Greceanâi, după care i-a înmânat-o fostului premier. Chiar dacă la în-tâlnire au fost prezenţi 54 de locui-tori, iar în listele electorale fi gurea-ză circa 700 de potenţiali alegători, autorităţile locale nu s-au sinchisit să facă publică declaraţia în numele întregului sat. „Că nu-i o crimă” ne spune secretarul, care recunoaște

de altfel că și la alegerile precedente locuitorii satului au avut opţiuni diferite în ceea ce privește parti-dele. Valentina Gâdea, angajată a ofi ciului poștal, care e la curent cu acest scandal, se revoltă.„Este un secret pentru cine o să votez eu. Nu s-a procedat corect, în sat avem reprezentanţi ai mai multor partide și nimeni nu a fost întrebat dacă e de acord sau nu să se vorbească în numele său la televizor”, își dă cu părerea poștașul.

Potrivit comuniștilor, „ în susţinerea PCRM” ar mai fi parve-nit declarații de susţinere din satul Viișoara, raionul Glodeni, Sudarca, raionul Dondușeni, Cazaclia, Bau-rci, Gaidar, Ceadâr-Lunga, orașul Leova, satele Cuporeni, Iargara, Tigheci și Romanovca din raionul Leova, satele Hârtopul Mare, Hârto-pul Mic, Dubăsarii Vechi, comuna Dolinoe din raionul Criuleni, locu-itorii raionului Orhei, ai raionului Ialoveni, satele Lăpușna, Danco, Cioara, Pogănești, Sofi a și altele.

Vicepreședintele PLDM, Iulian Fruntașu, a declarat în cadrul unei conferinţe de presă, că au primit sute de scrisori din partea oameni-lor nemulţumiţi de noua minciună a PCRM și că juriștii formaţiunii au acordat consultări mai multor cetă-ţeni care doresc să atace în judecată mass-media procomunistă pentru calomnie și informaţii false.

Svetlana COROBCEANU

www.jurnal.md MARŢI, 16 NOIEMBRIE 2010 JURNAL DE CHIŞINÃU 6 | Politică

BANII VORBESC $ Banii se întâlnesc € Banii se înmulţesc

cu Nicolae NEGRU

Alb și negru

Scrisorile lui Buraga

Ieri am fost adunaţi în unghe-rașul roșu ca să ascultăm platforma electorală a liderului PCRM al casei de nebuni, tovarășul Arnold Cioro-ianu. „Stimaţi alegători, vă felicit că aţi avut ocazia să vă întâlniţi cu mine. Nu fi ecare colectiv are norocul ista. Voi aţi avut norocul ista și mă bucur pentru voi”, își începu discursul Cioroianu. „Vă rugăm să vă prezentaţi”, interveni perfi d, ca de obicei, Cozonac. „Să mă prezint eu?”, se preplexită Cioroianu. „Voi aţi ajuns la vârsta asta și nu știţi cine-s eu? Voi n-aţ trăit în ţara asta, pe mine mă știe orice câine. Cestnoe slovo, mie începe să-mi pară rău…” „Noi suntem un contingent electoral deosebit, bolnavi mintali și avem dreptul să nu vă cunoaștem”, replică Scurtoi. „Nu v-o spus doctorul Stuh cine-s eu? Eu îs președintele Parti-dului Comuniștilor…” „Ce înseamnă comunist?”, interveni Cozonac.

„Măi băieţi, noi dacă ne vom mișca cu tempul ista, nu ajungem nicăieri… Ce înseamnă comunist? Comunist înseamnă omul ori femeia

care vrea să construiască comunis-mul. Ce-i asta comunismul? Comu-nismul este viitorul luminos al ome-nirii. În comunism, toate bunurile, toată averea îi a tuturor, nimeni nu are nimic personal, totul îi comun: mașinile, pădurile, fabricile, zăvoade-le… Iaca, de pildă, mașina mea, ZIM, pe care am dat 200.000 de dolari, în comunism, ar fi a tuturor, și a mea, și a voastră, și pădurile la fel. Eu nu aș avea dreptu să îngrădesc pădurile, da fi indcă la noi nu-i comunism, am îngrădit-o. Amu poţi să ai mai multe case, da în comunism nu ai voie, toţi trăiesc la un loc, în colectiv, cum tră-iţi voi. Da, voi trăiţi ca în comunism. Nu trebuie să vă bateţi capul cum să găsiţi de mâncare, fi indcă în comu-nism este totul, îi bogăţie, curg râuri de lapte…” „Nouă nu ni place laptele, nouă ne place mai mult jinul”, spuse Colesovnazadov. „Nu vă place laptele? Vă place mai mult jinul? În comu-nism nu-i jin, îmi pare rău…” „Dar nu ni trebuie comunism!”, strigă Co-lesovnazadov. „Nu vreţi comunism? Fiindcă nu-i jin? Asta nu-i problemă.

Ofi ţialno nu-i jin, da neofi ţialno este cât vrei, sănătate să fi e. Este și jin, și coniac, și viski, și ce vrei. Este, dar nu se bea, fi indcă toţi comuniţtii sînt conștiincioși, disciplinaţi, nu trebuie să strigi la dânșii ori să-i codezi. „Ei știu că alcoolul dăunează grav sănătă-ţii și nu beau. Beau lapte, chefi r, com-pot, socuri, ceai, cofi , cacao… Și nici nu fumează, doamne ferește! Și nici nu se duc la biserică, doamne ferește, fi indcă biserica îi opiul norodului…” „Dar ce fac popii, din ce trăiesc?”, se interesă moș Dumitru. „Din ce trăiesc popii? Bună întrebare. Popii îs de mult împușcaţi, nu răsufl ă, ei îs obligaţi să muncească de rând cu poporul, pe degeaba. Și doctorii îs obligaţi să lecuiască degeaba, da asta nici nu trebuie, fi indcă în comunism toată lumea îi sănătoasă și muncește cât trebuie și primește cât are nevoie. Muncește nu mult, numai patru ceasuri, pe urmă se duce la bibliotecă, la kino… Nu trebuie să aibă grijă de copchii, fi indcă îi crește statul, nu-mai l-o făcut și îl ia statul să-l crească patriot, nu ca noi, trimitim copiii la

școală în România și acolo îi fac patri-oţi români, antistataliști. Noi trebuie să terminăm practica asta, iar pentru asta, stimaţii… trebuie să ne votaţi pe noi, comuniștii. Și încă ceva, eram să uit. În comunism, bărbaţii și femeile trăiesc împreună, nu ești obligat să trăiești numai cu o femeie, trăiești cu dânsa cât îţi place, cât este dragoste… chestii de aiestea, familie, nu este în comunism…Așa că-i bine?” „Nu-i bine că nu-i jin! Nu ne trebuie comu-nism!”, strigă Colesovnazadov. „Am spus: jin nu este ofi ţialno, da neofi ţi-alno este, numai că nu îl be nimeni, fi indcă nu vrea nimeni.” „Nu cred că nu vrea nimeni!”, strigă Colesovna-zadov. „Nici eu nu cred”, recunoscu moș Dumitru. „Nu crezi că nu vrea nimeni? Crezi că ești mai deștept decât Karl Marx și Lenin? Eu sînt încrezut că și printre voi sunt persoa-ne care nu vor să beie!”. „Nu sunt!”, strigă sanitara Vera. „Nu sînt? Nu trebuie să vă temeţi de comunism, stimaţi tovarăși, noi comuniștii nu mai construim comunismul, noi ne integrăm în Europa și construim, ca

și liberalii, construim capitalismul. Numai că, spre deosebire de liberali, noi știm cum să construim capitalis-mul, noi avem experienţă!”. „Dar de ce comuniștii nu construiesc comu-nismul?”, se interesă, perfi d, Cozonac. „De ce nu construim noi comunis-mul, da construim capitalismul?”, repetă Cioroianu. „Bună întrebare. De ce comuniștii nu construiesc comu-nismul? Logică întrebare… Domnule doctor, aista-i tot de a vostru?”, se adresă Cioroianu către herr Ștuhuţ. „Daţi-l afară! Aista-i simulant! Provo-cator! Îi liberal! De ce comuniștii nu construiesc comunismul? Provocato-rule! Băieţi, învăţaţi-l minte!”, ordonă Cioroianu bodigarzilor. „Să nu mai întrebe cât a fi și a trăi de ce comuniș-tii nu construiesc comunismul!”.

Acuma stau și mă gândesc: dacă în comunism nu este alcool, atunci cum îţi fac comuniștii frecţie?

Al vostru alientat,

congruent mental, agrementor,

Ion BURAGA

De ce comuniştii nu construiesc comunismul?

OBSERVATOR

Partidul Democrat

şi tratatul de frontieră

În loc să profi te de semnarea tratatului de frontieră cu Ro-mânia, unii reprezentanţi ai PD au început să-i caute nod în papură celui care l-a semnat. Într-o emisiune televizată, deputatul Igor Corman, care părea raţional până acum, făcea aluzii stupide la adresa liderului PLDM.

Tratatul de frontieră le-ar pu-tea servi democraţilor drept bun prilej pentru o discuţie sinceră cu electoratul rusofon care, trebuie să recunoaștem, a căzut din nou pradă, ca până în 2001, manipulă-rilor PCRM. (Faptul că unii inte-lectuali ce se dădeau democraţi au trecut cu tot cu site-uri în tabăra comuniștilor este o altă problemă, legată de sursele de fi nanţare.) Se pare însă că PD nu este interesat să lupte cu PCRM, ci își varsă frus-trările pe PLDM.

Niciunul dintre partidele AIE nu pare să fi e prea interesat să le propună alegătorilor minoritari o altă perspectivă asupra realităţii, lăsându-i pe propagandiștii comu-niști să-i spele în voie pe creieri și să-i asmuţe împotriva „românilor” și a partidelor liberale. Acum s-a văzut că nu din cauza Bucureștiu-lui nu s-a semnat tratatul de fron-tieră, ci din cauza PCRM, care nu a învăţat să se comporte civilizat, dar cine să le spună rusofonilor despre aceasta. AIE are cu ce veni în faţa minoritarilor care preţu-iesc democraţia, libertatea presei, pluralismul, cărora le repugnă minciuna și mesajele de ură proli-ferate zilnic de NIT, dar întârzie să facă lucrul acesta. Nu ne rămâne decât să ghicim de ce.

Fiindcă veni vorba, le-aș recomanda politicienilor noștri mult prea ocupaţi un comentariu

politic, semnat de cunoscutul pu-blicist și politilog Roman Konopli-ov „Libertatea nu face rău” (www.tiras.ru). Konopliov îi îndeamnă pe transnistreni, dar și pe rusofo-nii de pe malul drept al Nistrului, care se uită la NIT, să nu se lase provocaţi de cei care seamănă ură și varsă lături peste capetele alegătorilor. Politicienii care pro-pagă ura printre ruși îi urăsc, de regulă, nu numai pe români și nu numai pe ruși, ci pe toţi, în afară de propriile persoane și dividende-le lor fi nanciare, scrie Konopliov. Comuniștii din RM, ca și cei din Rusia și alte state CSI, sunt niște șarlatani, purtători de brand, de placarde și steaguri roșii. PCRM-ul de azi este întruchipat de oligar-hul Voronin și diferiţi escroci care manipulează opinia publică. Ei sunt indiferenţi faţă de interesele populaţiei ruse. Ca să se producă unele transformări și schimbări în bine în folosul cetăţenilor, cetă-ţenii trebuie să se elibereze, să-și elibereze urechile și raţiunea de presiunea a tot felul de șarlatani. Să obţină o libertate interioară. Oare libertatea poate să dăuneze? se întreabă autorul.

Konopliov le dă mură în gură partidelor democratice. Acestora le-ar rămâne doar să multiplice și să difuzeze articolul, dacă, din păcate, nu ar fi prinși în campania electorală. (N.N.)

101 deputaţi independenţi

Un băiat de bani gata a colec-ţionat până nu de mult mașini de lux. Adunând 16 bucăţi, s-a plicti-sit, probabil, și a decis să devină deputat independent. Cineva i-o fi sugerat această idee, căci până la momentul anunţului nu s-a observat la el vreun interes pentru soarta concetăţenilor săi.

Prin alte părţi, intrarea în poli-tică își are, ca în orice altă activi-tate, etapele ei. Până obţii dreptul moral să reprezinţi pe cineva în parlament, trebuie să demonstrezi că îţi pasă de ceea ce se întâmplă în societate, că te implici în mod voluntar în viaţa localităţii, a regiu-nii și ţării tale. Ca să fi i vocea cuiva în parlament, trebuie să-i cunoști condiţiile de trai și problemele cu care se confruntă. La noi, se mai crede că banii justifi că orice toană și, dacă ai bani, poţi intra în orice domeniu fără să baţi la ușă.

Eroul nostru putea, cu banii lui taică-său, să-și cumpere un loc pe listele unui partid, cum au proce-dat alţi oameni de afaceri, dar a preferat să candideze independent, ceea ce ar însemna că nu se regă-sește în politica vreunui partid cu șanse. Iar crearea unui partid pro-priu l-ar fi costat mult mai mult. Cu mijloace mici, candidatul nostru e pus pe fapte mari. Discernământul doctrinar și spiritul de economie sunt lăudabile într-un fel, dar nu asigură succesul „afacerii”.

Reducerea pragului electoral pentru candidaţii independenţi a „trezit la viaţă” o mulţime de aspiranţi la fotoliul de deputat. Ei ne ademenesc cu independenţa lor, cu faptul că votul lor nu va depinde de liderii de partid, ca și cum asta ar fi cel mai rău lucru în politica noastră. Să ne imaginam însă, prin absurd, că în parlament intră 101 candidaţi independenţi, fi ecare dintre ei ţinând cu dinţii la propria independenţă. Am avea un parla-ment nefuncţional, simpla alegere a președintelui parlamentului ar deveni o problemă a cărei rezolvare ar necesita multe zile de negocieri. Până la urmă, deputaţii indepen-denţi vor trebui să se grupeze în funcţie de interese sau orientări, altfel, în afară de dezbateri inter-minabile, parlamentul nu va putea produce legi.

Aerul de superioritate a unor candidaţi independenţi faţă de partide nu are decât motive subiec-tive. Alegătorii trebuie să știe că, în afară de fi guraţie, un candidat in-dependent nu poate face mai nimic în parlament. El va avea posibilita-tea să rostească, din când în când, discursuri și să aștepte momentul când va putea să-și „vândă” votul de aur vreunei fracţiuni. Că un candidat independent nu depinde de liderul partidului sună frumos, dar nu este neapărat și un avantaj din punct de vedere practic. Este greșit să prezentăm partidele ca un

rău în sine, să le demonizăm, doar pentru a ne face loc în parlament. De obicei, aceasta prinde la adepţii unui sistem monopartid care se vaietă că avem prea multe parti-de. E nevoie de partide, dacă avem nevoie de democraţie. Că puţine dintre ele se comportă ca niște par-tide democratice e o altă problemă, dar nu aruncăm copilul cu apa din scăldătoare.

De regulă, deputaţii indepen-denţi prezintă excepţii nu o regulă în ţările europene. Ei își găsesc rostul atunci când sunt aleși pe cir-cumscripţii cu care sunt legaţi prin activitatea lor de mai mult timp. În cazul nostru, din anumite conside-rente legitime, întreg teritoriul RM constituie o singură circumscripţie și orice deputat independent va tre-bui să-i reprezinte pe toţi alegătorii, ceea ce ar fi peste puterile unei persoane.

Ascultându-i pe unii candidaţi independenţi vorbind în cadrul dezbaterilor tv, îţi dai seama că îi depășește până și postul de consili-er sătesc. Nu negăm dreptul fi ecărei persoane să candideze la orice post, inclusiv postul de deputat. Ceea ce nu e bine din punctul nostru de vedere e că nu există un fi ltru care să-i separe pe candidaţii întâmplă-tori, avântaţi în politică ocazional, dintr-o impresie sau un moft.

O colegă consideră că eroul nostru, colecţionar de mașini de lux, are șanse să fi e votat de domnișoare, căci „e băiat frumos”. Dacă acesta e criteriul de selectare a deputaţilor în RM, atunci șansele candidatului respectiv sunt și mai mari, căci ar putea fi votat și de băieţii cărora le plac băieţii.

JURNAL DE CHIŞINÃU MARŢI, 16 NOIEMBRIE 2010 www.jurnal.md Politică | 7

cu Pet ru BOGATU

Bogat și sărac

George Friedmanși amintirile sale despre viitor

MOTTO // Ceea ce a fost va mai fi , şi ceea ce s-a făcut se va mai face. (Eclesiastul)

Aducătorului de veşti proaste i se taie capul

China va trosni din toate încheieturile și se va destrăma ca urmare a stagnării economice și a animozităţilor interne. Uniu-nea Europeană va dispărea de pe harta politică a lumii, iar SUA vor fi invadate de imigranţi de pe toate meridianele globului.

Cam așa va arăta lumea con-form unui studiu publicat recent, la Washington, de cunoscutul poli-tolog american, George Friedman, fondatorul și directorul general al Serviciului privat de analiză Strat-for. Agenţia Bloomberg cataloghea-ză lucrarea sa „Următorii 100 de

ani. Previziuni pentru Secolul XXI” ca un „thriller geopolitic” de mare succes. Și subsemnatul confi rmă că această cercetare în materie de viitorologie se citește dintr-o răsufl are, ca să te îndemne apoi să zăbovești asupra paginilor ei. Să revii asupra predicţiilor uluitoare ale autorului.

Pe George Friedman, scrie presa americană, ești tentat să-l folosești ca pe un glob de cristal. Multe din predicţiile sale se confi rmă. Deloc întâmplător, printre clienţii lui se numără cele mai prestigioase in-stituţii politice ale lumii. El nu este însă un ghicitor în stele, ci un om de știinţă. E un cercetător serios care, analizând trecutul și prezentul, cau-tă să anticipeze evoluţiile viitoare.

Secolul XXI va cunoaște chiar mai multe războaie decât seco-lul XX. Cel puţin unul dintre ele va avea un caracter global. În curând, lumea va intra în faza celui de-al doilea război rece care va sfârși, la fel ca cel dintâi, cu colapsul Rusiei.

George Friedman întreprinde acum un voiaj de durată pe care el îl defi nește drept „călătorie geopo-litică”. După o vizită efectuată în România, duminică a poposit și la Chișinău. Cu o minte scăpărătoare, cu ochi ageri ce le văd și le înţeleg pe toate, până la urmă creează impresia unei personalităţi emi-namente agreabile. Totuși, dacă ar fi trăit acum o mie de ani și ar fi încercat să prezică viitorul din ne-gura evului mediu, n-ar mai fi apu-cat, probabil, să-și educe nepoţii. Pentru că pe vremuri, precum se știe, aducătorului de vești proaste, oricine ar fi fost el, i se tăia capul.

Or, previziunile preponderent sumbre ale lui George Friedmam riscă să nemulţumească toată lu-mea. Pe germani, de exemplu, care, potrivit cărţii sale, vor declanșa pe la mijlocul secolului XXI un război contra Poloniei. Pe ruși, a căror ţa-ră, zice autorul, se va dezmembra. Pe integriștii musulmani care vor eșua lamentabil fără să izbutească formarea unui califat mondial. Ș.a.m.d.

Istoria nu s-a sfârşitTotuși, deși popoarele de-a

lungul secolelor s-au civilizat și, în consecinţă, astăzi oracolelor de

tot felul nu li se mai ia capul, în esenţă omul, de la Adam încoace, a rămas același. De aceea, istoria nu s-a sfârșit, după cum își închipuia Francis Fukuyama.

„Fii pragmatic și așteaptă-te la imposibil”, afi rmă George Fried-man. Lumea, spune el, este ca o ta-blă de șah. La o privire superfi cială, pare că fi ecare jucător are douăzeci de potenţiale mutări de deschidere. De fapt, ele sunt mult mai puţine, întrucât majoritatea dintre acestea sunt atât de proaste, încât duc la o înfrângere rapidă. Cu cât ești mai bun la șah, cu atât mai limpede vezi opţiunile și cu atât mai puţine devin mutările. Cu cât mai bun es-te jucătorul, cu atât mai previzibile devin mutările.

Rusia nu se va retrage de la Nistru

Naţiunile, afi rmă Friedman, funcţionează după același tipar. De aceea, istoria va continua. Numărul de combinaţii bune pe tabla de șah este limitat. Unele probleme grave vor fi soluţionate, dar vor apărea al-tele noi în loc, la fel de difi cile. Ceea ce a fost va mai fi . Atât că va îmbră-ca altă formă. Și după cum războiul este continuarea politicii cu alte mijloace (von Clausewitz), tot așa și

pacea este continuarea războiului cu alte mijloace (Foucault).

Într-o discuţie pe care am purtat-o cu el împreună cu Nico-lae Negru, l-am rugat pe George Friedman să aplice metoda sa de predicţie a viitorului asupra Republicii Moldova. Analizând mutările posibile de pe tabla de șah, ne-a spus franc că Rusia nu se va retrage de la Nistru. Nici în ruptul capului. Să nu ne facem iluzii. Pentru ruși, afi rmă polito-logul american, Transnistria este o linie strategică de apărare pe care nu au cum s-o abandoneze. Iată de ce suntem sortiţi să rămâ-nem între tranșeele unui nou și inevitabil război rece.

Oricum am întoarce-o, pro-nosticul lui George Friedman nu-i deloc optimist. Care ar fi soluţia? Pentru a face faţă provocărilor secolului XXI, zice el, trebuie să pa-riem pe SUA. Să ne înregimentăm, împreună cu România, în jocul geopolitic american.

Privite din acest unghi, spune Friedman, alegerile parlamentare din 28 noiembrie sunt cruciale. Ele se pot constitui într-o mutare decisivă în urma căreia am putea să câștigăm întreaga partidă. Sau, dimpotrivă, s-o pierdem, în cazul în care greșim.

Plahotniuc – candidat pe listele PD?Controversatul om de afaceri Vlad Plahotniuc ar putea fi inclus săptămâna aceasta pe lista electorală a Partidului Democrat (PD). Surse din cadrul for-maţiunii, citate de stireazilei.md, susţin că businessmanul ar putea fi gura al doilea în lista candidaților democrați. În prezent, acest loc este ocupat de Valeriu Lazăr.

„Nu am nicio problemă”

Contactat de portalul jurnal.md, preșe-dintele de onoare al PD, Dumitru Diacov a evitat să confi rme sau să infi rme informaţi-ile. „Nu am nicio problemă ca Vlad Plahot-niuc să fi e inclus în lista candidaților din partea PD. Noi am vorbit despre acest lucru nu o singură dată. Vom vedea”, a declarat Diacov.

Potrivit politicianului, decizia de mo-difi care a listei electorale o poate lua doar biroul politic al partidului. „După cum am mai spus, modifi cările vor fi făcute reieșind din activitatea fi ecăruia”, a adăugat Diacov.

Pe de altă parte, purtătorul de cuvânt al lui Plahotniuc, Diana Danu, susţine că Vlad Plahotniuc nu a luat încă o decizie, chiar dacă au fost mai multe propuneri în acest sens.

Un eveniment prezis

De menționat că, la sfârșitul lunii octombrie curent, liderul mișcării antima-fi e, Sergiu Mocanu, a „prezis” participarea lui Plahotniuc în campania electorală pe listele PD. „Cu puțin timp înainte de alegeri, Plahotniuc va apărea pe lista PD, pentru că are nevoie de imunitate parlamentară”, este declarația făcută de Mocanu, la 20 octom-brie curent.

O declarație sugestivă în acest sens a fost făcută și de liderul liberal-democrat, Vlad Filat, în cadrul unei întâlniri cu ale-gătorii. „Eu cred că s-a ajuns prea departe și nu este Marian Lupu cel care ia decizii în partid. O să vedem zilele următoare, proba-

bil, și noi-veniți pe listă”, a menționat Filat.Amintim că, anterior, și liderul PD, Ma-

rian Lupu, dar și președintele de onoare al partidului, Dumitru Diacov, au recunoscut că i-au propus lui Plahotniuc să candideze din partea democraților la un fotoliu în Parlament.

„Domnului Plahotniuc i s-a făcut atâta publicitate că deja trebuie să insistăm să fi e în lista PDM pentru alegerile din 28 noiem-brie. Asta ne sfătuiesc și experţii în tehno-logii electorale”, declara, acum câteva săp-tămâni, vicepreședintele PD, Valeriu Lazăr. Și Marian Lupu a menționat, anterior, că PD ar trebui să-i ofere un loc lui Plahotniuc în lista electorală. „Oferta a fost făcută, iar despre decizia fi nală veţi afl a ulterior. Cu atâta publicitate chiar trebuie să-i oferim un loc pe lista PD domnului Plahotniuc”, a menționat, recent, și Marian Lupu.

Potrivit legislației, listele electorale ale partidelor pot fi modifi cate cel târziu cu șapte zile înainte de alegeri. Amintim că alegerile parlamentare urmează să aibă loc la 28 noiembrie curent.

jurnal.md

www.jurnal.md MARŢI, 16 NOIEMBRIE 2010 JURNAL DE CHIŞINÃU 8 | La marginea Europei

„Jurnal de Chişinău”

anunţă un concurs cu premii pentru poştaşi!Ziarul „Jurnal de Chișinău” organizează un concurs cu premii pentru poștași care se va desfășura în perioada campaniei de abonare pentru anul 2011.

Astfel, „Jurnal de Chișinău” oferă trei premii bănești:

1. Premiul mare – 6.000 de lei2. Premiul doi – 4.000 de lei3. Premiul trei – 2.000 de lei

Condiţii de participare

La concurs pot participa toţi poștașii care vor per-fecta minimum 50 de abonamente pentru „Jurnal de

Chișinău”, ediţia de vineri, cu indicele de abonare PM 21472 și PM 23472, pentru o perioadă de șase luni.

Concursul se va desfășura de la începutul cam-paniei de abonare 2011 până pe 30 decembrie 2010.

Acordarea premiilor

Marele premiu – 6.000 de lei – va fi acordat poștașului care a perfectat cel mai mare număr de abonamente. Următoarele două premii – în valoare de 4.000 de lei și 2.000 de lei – vor intra în posesia poștașilor care s-au plasat pe locurile doi și trei ca număr de abonamente perfectate.

În cazul coincidenţei numărului de abonamente perfectate de poștași, câștigatorul va fi desemnat prin tragere la sorţi. La sfârșitul concursului, numele celor trei câștigători vor fi date publicităţii în ziar.

Ca membru al Executivului R. Moldova, Gheorghe Duca a propus inaugurarea unui bust în bronz al lui Adrian Păunescu, un proiect de hotărâre referitor la această iniţiativă fi ind înregistrat pe 10 no-iembrie la Guvern. Propunerea lui Duca a fost susţinută de ministrul Culturii, Boris Focșa, precum și de academicianul Mihai Cimpoi.

Precizăm că primarul general al municipiului Chișinău, Dorin Chirtoacă, a declarat anterior că o stradă din capitală ar putea fi

redenumită în cinstea marelui poet Adrian Păunescu. Potrivit primaru-lui general, la una dintre următoa-rele ședințe ale Consiliului Munici-pal el va face o propunere ofi cială în acest sens.

Bustul lui Adrian Păunescu ar putea fi instalat alături de cel al lui Grigore Vieru.

Adrian Păunescu s-a stins din viaţă pe 5 noiembrie, la vârsta de 67 de ani. Poetul suferea de diabet, in-sufi cienţă cardiacă, renală, hepatică și respiratorie.

Bustul lui Adrian Păunescu ar putea

completa Aleea Clasicilor din Chişinău

Președintele Academiei de Știinţe a Moldovei a lansat iniţia-tiva de a fi instalat de Ziua Limbii Române, la 31 august 2011, un bust al poetului Adrian Păunescu pe Aleea Clasicilor din Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt” din Chișinău.

„RO” şi „MD”

la Guvern şi Parlament

Guvernul e mai îndrăzneţ, Președinţia o spune cu jumătate de gură, iar Parlamentul deloc. La unele instituţii subordonate executivului, lucrurile au rămas neschimbate de pe timpul comuniștilor, iar pe site-ul primăriei mun. Bălţi, cu un primar rusofon în frunte, limba română este indicată prin drapelul românesc, spre deosebire de primăria mun. Chișinău care nu o specifi că. Așa este tratată pe moment limba română pe site-urile ofi ciale din R. Moldova.

„Noi spunem lucrurilor pe nume”

În urmă cu un an, chiar dacă a fost aleasă o nouă con-ducere a ţării, situaţia de pe paginile web ale principalelor instituţii din R. Moldova era neschimbată faţă de acum câţiva ani. Limba moldovenească, specifi cată în Constitu-ţie, sau abrevierea MD tronau oriunde la ordinul și de frica foștilor demnitari românofobi. La sfârșitul lunii noiembrie 2009, situaţia s-a schimbat, mai ales după ce voinţa politică a noilor guvernanţi fusese exprimată de premierul Vlad Filat la Bruxelles. Acesta i-a răspuns tranșant europarla-mentarului român Traian Răzvan Ungureanu care între-base dacă noua guvernare de la Chișinău are un proiect de reglementare a situaţiei limbii de stat în RM: „Stimate domn, faptul că în Constituţia R. Moldova este specifi cată o anumită denumire a limbii pe care o vorbim, pentru noi, a fost o conjunctură de moment. Noi suntem oameni care spun lucrurilor pe nume. Și la fel cum americanii vorbesc limba engleză, așa și cetăţenii R. Moldova vorbesc limba ro-mână. Acest lucru, cu certitudine, urmează a fi reglementat în timp și sub aspectul normei juridice”, declarase Filat.

Patru feluri de a scrie limba

La aproximativ un an de atunci, constatăm următoare-le: site-ul Guvernului și www.moldova.md au pe frontispi-ciu specifi cată fără echivoc limba română. La unele minis-tere și alte instituţii subordonate Guvernului limba ofi cială a rămas însă moldoveneasca. Astfel, la Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale și Familiei, Agenţia Relaţii Funciare și Cadastru, „Moldsilva” și Agenţia pentru Rezerve Materia-le, limba în care „comunică” site-urile este MD. La aceeași categorie se înscriu și Serviciul de Informaţii și Securitate, și Procuratura Generală. O a treia categorie de instituţii de stat, care include și Președinţia, are indicat în loc de denu-mirea limbilor drapelul R. Moldova pentru română și cel al Federaţiei Ruse pentru rusă, iar pentru engleză, cel al Marii Britanii (în cazul Serviciului de Grăniceri, de exemplu). Președinţia are numai drapelul R. Moldova.

Nicio limbă la ParlamentUltima categorie de site-uri, cum ar fi cel al Parlamen-

tului și al primăriei capitalei, nu indică nimic la capitolul limbi, semn că aceste pagini web nu sunt traduse și pentru cei care nu vorbesc româna. Situaţie anormală, mai ales în ce privește Parlamentul, instituţia numărul unu din R. Moldova. Prin comparaţie, menţionăm că primăria de la Bălţi, condusă de comunistul Vasile Panciuc, care vorbește în public numai în limba rusă, are două drapele în locul denumirii limbilor – tricolorul fără stemă (!) și drapelul Federaţiei Ruse.

Raisa LOZINSCHI-HADEI

Gustul sărăcieiHAZ „ȘI” NECAZ // Culmea sărăciei într-un sat comunist –

oamenii i-au mâncat, de foame, pe Gesica, Tuzic, Bobic și alţi patrupezi

„Votaţi comuniștii și poftiți la masa noastră cu bucate din carne de câine!” - așa glumesc unii locuitori ai sa-tului Poiana, raionul Șoldănești, unde recent a fost semnată declarația prin care populația R. Moldova este îndemna-tă să voteze cu PCRM. Chiar dacă în document este menționat că cele mai stringente probleme ale localității respec-tive sunt gazifi carea satului și asigurarea cu apă potabilă, realitatea e mult mai dură. „Dacă nu am altceva ce mânca, mănânc carne de câine”, spune Iurie din satul Poiana.

„Ham-ham! Murim de foame”

Spune că le-a pierdut numărul și îi numește iepurași, așa ca să nu-i sperie pe cei care nu știu din ce este fripturica din tigaie. Iurie, poreclit de oamenii din sat Reaba, de câțiva ani prepară carne de câine și îi cheamă la masă pe consătenii care la fel ca el adesea „nu au nici măcar de pâine și zdohnesc de foame”. Deși este originar din Chișinău, Iurie stă într-o casă prăpădită din satul Poiana. „Numai câini nu am la casă, că-i mănânc”, nu a glumit Reaba. Din start a crezut că sunt de la o emisi-une culinară, fi indcă îl tot întrebam despre rețeta de preparare a cărnii, însă, până a divulga secretul, Iurie a povestit cum a ajuns să ducă o viață de câine. Din 50 de ani pe care îi are, 13 i-a stat la zdup, pentru nimic, spune el. Acuză conducerea țării, fostă și actuală, pentru că îngroa-pă oamenii care au pășit cu un picior în glod. Unica alinare în viața lui Reaba

este fi ica Aliona de 12 ani, pe care a crescut-o de unul singur de la vârsta de doi ani. „Acum mi-a luat-o mamă-sa. Și în loc să se ducă la școală, fosta mea soție o trimite la păscut vaca!”, se indignează Iurie. Bărbatul crede că nu îi rămâne nimic de făcut decât să-și înece durerea în alcool și să întindă pâinea uscată în tigaia în care a mai rămas puțină untură în care s-a prăjit carnea de „ham-ham”, cum o mai numesc unii „gurmanzi”.

Gesica a fost gustoasă

Vitalie din satul Poiana își amintește cum i-a adus lui Reaba primul câine. Era o cățea de rasă, mare, grasă și frumoasă. „Am împușcat-o fi indcă era bătrână. Și decât să o arunc mai bine i-o aduc lui Reaba că el, săracul, îi mănâncă. De fi ecare dată când mă vede, Iurie îmi spune să-i mai aduc vreun câine”. Vitalie zice că Iurie

s-a chinuit mult până a jupuiat-o pe Gesica. „Reaba a rupt vreo patru lămi până i-a scos pielea și oricum de la gât nu a putut”. Vitalie mi-a dictat o listă întreagă de persoane din satul Poiana care mănâncă carne de câine. „E sărăcie mare la noi în sat, dar și în toată țara. Și, credeți că numai la noi sunt mâncați câinii?”, a întrebat localnicul. I-am dat dreptate, în Tighina, spre exemplu, au rămas doar pisicile, practic toți câinii vagabonzi au fost mâncați de boschetari.

Nu-i dreptate!Spre casa lui Reaba m-a

condus o locuitoare care tare își făcea griji pentru imagi-nea satului Poiana și îmi tot spunea: „La noi nu toți oa-menii mănâncă câini”. Însă nici viața Elenei nu este una de invidiat. Își crește de una singură băiatul care suferă de retard mintal, având o pensie de invaliditate de 242 de lei. „L-am luat de la casa de copii când avea două luni.

Soțul m-a lepădat odată ce a afl at că băiatul este invalid. Acum trebuie să lucrez cu zi-ua pe la casele oamenilor ca să pot cumpăra de mâncare la fecior. El are 19 ani, dar nu poate face nimic fără mine. Am lucrat și la tutun, dar ne-au amăgit și nu ne-au dat un bănuț. Oricum, ne descur-căm noi cumva. Una vreau să vă spun, la noi în țară nu-i dreptate”, a constatat Elena și mi-a arătat palmele înne-grite de tutun. „Eu am lucrat cândva educatoare și acum ce am ajuns?”, spune femeia ștergându-și lacrimile. Și asta este soarta unui locuitor care spune că „se descurcă” și care locuiește peste drum de asistenta socială din Po-iana. „Ce folos că mă adresez la ea după ajutor, dacă de fi e-care dată strânge din umeri și îmi spune că așa prevede legea și nu poate să-mi dea mai mulți bani ajutor pentru băiat”, zice disperată Elena.

Reţeta preparăriiDar să revenim la „câi-

nii” noștri. „PCRM, cea mai puternică și mai profesionis-tă echipă, ce a demonstrat că este capabilă să guverneze efi cient ţara”, e un fragment din declaraţia semnată de locuitorii satului Poiana, localitate în care se consumă curent carne de câine. Iurie ne-a divulgat și un secret al preparării cărnii acestui animal. „Fierbi carnea. O scoţi din cratiță, iar apa nu o arunci. O lași să se răcească ca să poți alege grăsimea. Untura o torni în tigaie și pui carnea. Adaugi cât mai mult chiperi, frunzișoară și usturoi. La o foame, merge și carnea de câine”, ne asigu-ră Iurie. Iar celor care s-au angajat să lupte cu sărăcia în RM locuitorii satului Poiana le recomandă să-și sufl ece mânecile sacourilor de brand până la umăr.

Svetlana PANŢA

JURNAL DE CHIŞINÃU MARŢI, 16 NOIEMBRIE 2010 www.jurnal.md Istoria trăită | 9

Dragi prieteni, bănuim că, prinși de grijile cotidiene, v-a scăpat faptul că deja a început campania de abonare la publicaţiile din R. Moldova. Dacă doriţi să citiţi și pe viitor publicaţia îndrăgită, grăbiţi-vă să vă faceţi un abonament la ziarul preferat în orice ofi ciu poștal. Abonându-te la “Jurnal de Chișinău”, citești și înţelegi lumea în care trăiești!

Nu uita să te abonezi

la ziarul preferat!

Jurnal de Chișinău – ediţia de marţi Indice 1 lună 3 luni 6 luni 12 luniPM 21692 (pers.fi zice) 11,95 lei 35,85 lei 71,70 lei 143,40 leiPM 23692 (pens.,stud.) 10,85 lei 32,55 lei 65,10 lei 130,20 lei

Jurnal de Chișinău – ediţia de vineriPM 21472 (pers. fi zice) 16,80 lei 50,40 lei 100,80 lei 201,60 leiPM 23472 (pens.,invalizi) 15,63 lei 46,89 lei 93,78 lei 187,56 lei

Jurnal de Chișinău – ediţia completăPM 23724(pers. fi zice) 28,75 lei 86,25 lei 172,50 lei 345,00 leiPM 21725(pers.juridice) 64,15 lei 192,45 lei 384,90 lei 769,80 lei

Abonarea 2011

I love you, Chișinău!REZISTENŢĂ ANTICOMUNISTĂ // Scrisori de dincolo de cortina de fi er

Corespondenţa dintre două familii reprezentând două lumi diferite – Uniunea Sovietică și Marea Britanie – a înfruntat sistemul și a ajuns să fi e subiect de carte, volum în baza căruia în scurt timp va fi montat un spectacol. Este vorba de o cores-pondenţă dintre o familie de disidenţi din Republica Moldova și o familie de pensionari din Anglia. Marina Aidova este fi ica acelui disident, se consideră basarabeancă și adună cărţi des-pre viaţa lui Lenin, lucrări publicate în perioada sovietică.

From Newbury with love

“Happy Birthday with love from Newbury, Berks, England. Harold and Olive” (“La Mulţi Ani. Cu dragoste din Newbury, Berks, Anglia. Harold și Olive”). Cu aceste cuvinte a început corespondenţa dintre familia unui disident din Chișinău și a unei familii de pensionari din Anglia, legătură epistolară ce a durat până la moartea celor din urmă.

“Se întâmpla în anul 1971, mama a găsit o carte poștală în cutia noastră poștală. Era scrisă în engleză, limbă pe care nu o cunoștea, de aceea a luat dicţionarul și a început să-i traducă mesajul”, povestește Marina Aidova, care avea opt ani când a primit primul răvaș de dincolo de cortina de fi er. “Această scrisoare a venit în perioada când tatăl meu era deţinut într-un lagăr de concentrare cu alţi disidenţi din diferite republici din componenţa Uniunii Sovietice”, își amintește cu amărăciune Marina.

Despre familia lui Harold și a Oliviei din Anglia are amintiri plăcute. Era un cuplu de pensionari, care a acceptat propunerea organizaţiei Amnesty International de a trimite un răvaș unei familii de disidenţi sovietici. Organizaţia avea în baza de date numele persoanelor care aveau în familie un membru sau mai mulţi care au luptat deschis cu sistemul. Alegerea familiei din Chișinău a fost absolut întâmplătoare. „Amnesty Internatio-nal a publicat lista cu numele copiilor deţinuţilor politici. Numele meu a fost cam la începutul listei, iar faptul că ziua mea de naștere era în aceeași zi cu a lui Harold a marcat faptul că ne-au ales pe noi”, susţine Marina.

Harold avea un magazin de antica-riat, în special de cărţi vechi, și avea o pasiune pentru literatura rusă clasică. „I-a citit și recitit pe Dostoievski, Tols-toi și mulţi alţi scriitori ruși. De multe ori în scrisorile sale ne vorbea despre autori ruși de care noi nu auziserăm și ne îndemna să-i citim”, spune aceasta, care adaugă faptul că cei doi și copiii lor au devenit pentru ei o familie, căci îi numea „bunicul” și „bunica”.

Despre perioada de detenţie a tatălui său nu ţine minte mare lucru. „Aveam doar trei ani, iar mama nu mi-a spus că este deţinut din motive politice, ci că a plecat în deplasare”, povestește Marina. Veaceslav Aidov, tatăl fetei, a fost reţinut pentru că a publicat foi volante prin care dorea să-i facă pe oameni să înţeleagă care este natura sistemului comunist. „O dată pe an aveam dreptul să îl vizităm și, când am fost prima dată, am văzut că erau însoţiţi de gardieni. Atunci am întrebat-o pe mama de ce sunt însoţiţi, la care aceasta mi-a spus că sunt păziţi pentru că au un serviciu important”, își amintește femeia.

Prizonier în libertateDeși aștepta să fi e liber și să se

întoarcă în familie, Slava, cum i se spu-nea de cei apropiaţi, nu se putea adap-ta. „Tatăl meu nu era singura persoană reţinută pentru motive politice. În

perioada lui Brejnev, deţinuţii politici erau ţinuţi separat de ceilalţi, de teama că îi vor infl uenţa și pe aceștia. Astfel, tatăl meu a fost coleg cu poeţi și scrii-tori, artiști plastici și pictori, oameni care gândeau altfel și au îndrăznit să lupte cu sistemul comunist. Ziua lu-crau la munci grele, iar seara organizau diferite seminare. În detenţie se simţea printre ai lui, în libertate se simţea captiv”, își amintește Marina.

Aidova spune că multe dintre scri-sorile ce li se trimiteau nu ajungeau și majoritatea erau deschise, iar KGB-ul nici nu se străduia să ascundă acest fapt. „De fapt, nu ajungeau nici toate pachetele ce ne erau expediate. Cred că erau subtilizate de angajaţii de la poștă pentru că de multe ori mi se trimiteau haine, reviste de modă, cărţi care erau foarte ispititoare pentru oamenii so-vietici. Prima carte în engleză citită de mine este „The Canterbury Tales”, deși îmi trimiseseră mai întâi „Alice în Ţa-ra Minunilor” cam complicată pentru vârsta la care eram. Îmi amintesc că avea niște imagini fantastice, puteai să înţelegi tot ce scrie numai privindu-le”, povestește aceasta.

Marina își amintește că, la rân-dul lor, ei trimiteau în Anglia cărţi ale clasicilor ruși traduși în limba engleză. Drept schimb primeau de cele mai multe ori haine pe care cu greu le găseai la noi. „Îmi amintesc că aveam opt ani când mi-au trimis o salopeta roșie cu pantaloni evazaţi, ultimul trend! Mă întorceam de la orele de balet îmbrăcată în acea haină când o mașină s-a oprit lângă mine, iar din ea a sărit o fată care m-a oprit din mers și a început să se uite atent la haina mea. Desigur că noi nu ne puteam permite să ne cumpărăm asemenea haine, tata era în detenţie și amintirile mele cu el erau cele de la închisoare, iar mama se descurca greu cu banii”, spune Marina. Pentru a face rost de bani ca să-l viziteze în închisoare în RSFSR, mama sa a fost nevoită să doneze sânge.

Blugi tăiaţi, la aniversarea de 18 ani

Deși au corespondat mai mul-ţi ani, nu au ajuns să-i cunoască pe Harold și Olive. „Olive, deși era cu zece ani mai tânără, a decedat prima. Harold a mai trăit vreo șase ani după ea. Dar era o personalitate deosebită, un om cult și instruit. Deși locuia sin-gur după moartea soţiei, nu se plângea, ci avea o viaţă intensă. Închipuiţi-vă un bărbat de peste 80 de ani, care abia se deplasa și nu prea auzea, lucra în grădină și citea sau recitea operele lui Dostoievski, Tolstoi și ne scria că tot nu se poate decide care din cei doi este mai mare. Știa că vine ziua mea de naștere și că voi împlini 18 ani, ţinea neapărat „să-i cumpere Marinei blue jeans”. Harold îmi scria că va lua o mină de om neajutorat pentru ca vreo vânză-toare tinerică să-l asiste. El își imagina că îi va spune că trebuie să cumpăre pantaloni pentru o fată din Uniunea Sovietică. Și într-adevăr, am primit un colet cu o pereche de blugi tăiaţi! Noi nu știam de acest nou trend și, când i-am primit, ne-am imaginat că i-au

tăiat cei de la poștă sau KGB-ul care verifi ca minuţios orice pachet ce venea din afara URSS. Nu am realizat atunci că am cei mai moderni pantaloni”, povestește cu încântare Marina.

Despre sine spune că are și ea pasiunea de a aduna cărţi vechi, despre bunelul Lenin când era mic. „Mi se pa-re amuzant, dar e interesant să citești despre cultul acestuia, după ce ai afl at despre atrocităţile pe care le-a comis, cum ar fi uciderea în masă a civililor, a preoţilor și în general a intelectualilor. Vreau să am timp să citesc tot ce s-a scris în epocă despre acea perioadă, despre acest personaj. Uneori, când am timp, citesc”, spune aceasta.

„Am învăţat limba engleză și acum lucrez în calitate de traducătoare. Îmi pare rău că nu i-am văzut în realitate pe Harold și Olive. Am fost în casa în care au locuit ei care, din păcate, a fost vândută după moartea acestora. Acum corespondăm cu fi ica celor doi și cu familia ei. Aceasta a fost la Moscova și la Chișinău. La Moscova a fost în 1988. Ţin minte că ne-au scris că vor veni în luna iulie și era iunie și nu primeam nicio scrisoare. Atunci, peste 16 ani de corespondenţă, ne-am gândit pentru prima dată să îi sunăm. Pentru a putea suna peste hotarele Uniunii Sovietice, trebuia să rogi operatorii de la centrala telefonică. Sun și rog să îmi facă legă-tura cu Londra, la care vine întrebarea: în ce ţară este acest oraș? Eu îi răspund: în Anglia. După câteva momente de căutare, vine răspunsul că nu este așa o ţară în baza lor de date și operatorul închide legătura. Noi ne-am gândit mai bine și am cerut să ni se facă legătura cu orașul Londra din Marea Britanie. După câteva momente, vorbeam cu familia noastră de dincolo de cortina de fi er”, își amintește Marina.

Acesta spun că multe s-au schim-bat după căderea regimului comu-nist. „Chiar dacă nu este idealul spre care tindeam, e mult mai bine”, crede Aidova. Referindu-se la hotărârea de a sistematiza toate scrisorile într-o carte, aceasta a spus că a făcut-o în mare parte pentru copiii săi. „Iniţial, mă gândeam că nu va fi interesantă. Era o istorie importantă pentru mine, o poveste care mi-a schimbat viaţa și viziunea mea asupra vieţii, dar nu

credeam că va trezi și interesul altora”, susţine femeia.

O nouă viaţă a corespondenţei

La adunarea scrisorilor a fost ajutată de o jurnalistă din Anglia. În

timp ce Marina se ocupa de aranjarea răvașelor venite din Marea Britanie, reporterul a adunat scrisorile veni-te din Uniunea Sovietică. În 2006, a apărut cartea în Anglia, iar peste o anumită perioadă a fost publicată și în Statele Unite ale Americii și în Taiwan. „Este o carte scrisă din start pentru publicul din afara Uniunii Sovietice, conţine notiţe pentru ca cititorul să înţeleagă despre ce este vorba”, susţine Marina.

Spune că nu intenţionează să publice și în Republica Moldova. „Am acceptat ca această carte să apară în Anglia, deoarece nu ne cunoaște multă lume. Părinţii mei au avut oferte de a face un fi lm, bazându-se pe această istorie și au refuzat categoric, fapt ce l-a adus la disperare pe managerul nostru care îi suna și le tot spunea că vor câștiga mulţi bani. Dar a reușit un producător englez să îi convingă să facă un spectacol pe marginea acestei cărţi”, povestește femeia.

Crede că va fi un spectacol inte-resant, mai ales că se va încheia cu o scenetă de zece minute, în care pro-tagoniști vor fi zece tineri din Marea Britanie și din Republica Moldova. „Englezii sunt elevi la Newbury Youth Theatre (Teatrul Tinerilor din Newbury – n.a) și au vizitat ţara noastră. Aceștia s-au întâlnit cu elevii Liceului „Alecu Russo” din Chișinău. În baza acestei experienţe, precum și a corespondenţei lor de după întâlnire, deoarece aș vrea să menţionez că au făcut schimb de e-mail-uri, au format un grup pe o reţea de socializare, vor încheia într-o notă mai optimistă spectacolul. De aseme-nea un grup de elevi de la noi va pleca în luna martie în Anglia”, comunică Marina Aidova.

Marina LIŢA

www.jurnal.md MARŢI, 16 NOIEMBRIE 2010 JURNAL DE CHIŞINÃU 10 | Cultură

cu Emilian Galaicu-Păun

Carte la pachet

Alexandru VAKULOVSKI, 157 de trepte spre iad sau Salvaţi-mă la Roşia Montană

Bine a zis Mihnea Blidaru, so-listul de la Luna Amară: „Alexandru Vakulovski este un paradox pentru că i se rupe de tot, dar nu-i scapă nimic”, ceea ce autorul nostru o demonstrează cu brio în ultimul său roman, 157 de trepte spre iad sau Salvaţi-mă la Roșia Montană, Cartier,

2010, după ce tocmai a pus punct trilogiei cu un titlu de nepronunţat în public și care totuși e pe buzele tuturor.

Redactat la persoana întâi singular, dar – Nota Bene! – la… fe-minin, romanul debutează abrupt cu coborârea în infernul domestic:

„– Nu e neagră? Acestea au fost primele cuvin-

te ale bunicilor când mama m-a adus la Roșia Montană. Tata era străin, deci pentru ei era normal ca el să fi e negru. Și eu să fi u neagră. Atunci am primit prima bătaie. De bun venit. Aveam trei ani, cred”. Nu e decât prima treaptă dintr-o nesfârșită cădere în lume și ea decăzută până la a-și vinde morţii din cimitir pe bani gheaţă. Când iadul domestic se banalizează prin repetiţie, urmează căderea în infernul personal: „Tipul s-a încins tare (...) Mi-am ridicat rochia, mi-

am scos chiloţii și m-am lăsat pe spate: – Fute-mă”. Totul, însoţit de o prăbușire colectivă – a familiei, a relaţiilor de prietenie, a satului în general, dacă nu cumva însăși civilizaţia contemporană, e pus în cauză: „Dacă fetele nu erau seara acasă și se afl a că au stat cu localni-cii – curve, în sfârșit înţelegeam bine termenul, da, erau niște curve ieftine pe care bărbaţii nu se sfi au să le fută cu orice ocazie. (…) Dacă în schimb spuneau că au fost cu un străin, părinţii dormeau liniștit, visând un viitor strălucit pentru copila lor”.

Pe acest fundal degradant, singură coborârea fetei în mina auriferă – înălţătoare pagini! – primenește atmosfera, iar romanul realist, dacă nu cumva chiar na-turalist pe linia lui Emile Zola din Germinal, trece într-unul oniric, de toată frumuseţea, și care potenţea-ză naraţiunea.

Într-un cuvânt, dacă-n trilogia cu un titlu de nerostit în public s-a văzut că Alexandru Vakulovski vrea, odată cu Salvaţi-mă la Roșia Montană, a demonstrat că poate!

Pentru Radio Europa Liberă

Cum istoria

teatrului

basarabean

a scăpat de

„Luceafărul roşu”

Nu doar studenţii, intelectualii, oame-nii de cultură ai Chișinăului au rămas încântaţi de proaspeţii absolvenţi ai Școlii de Teatru „B. Șciukin” care au prezentat un superb „Costum de nun-tă” îndată după revenirea din Mosco-va, în vara lui 1960.

Chiar și demnitarilor de stat le plăcuseră artiștii extrem de talentaţi, sosiţi din capitala URSS, care, profi tând de iluzia libertăţii din perioada dezgheţului hrușciovist, au decis să fondeze un teatru pentru tineret. Nu a fost, însă, deloc ușor să i se găsească un nume potrivit noului teatru. Primul secretar al comsomolului propusese iniţial o denumire după moda vremii – Teatrul Comsomolului leninist (ce nume fi oros!). Apoi a apărut vari-anta „Teatrul pentru copii și tineret «Mihai Eminescu»”. S-a ajuns mai târziu – datorită regizorului Ion Ungureanu și a criticului teatral Leonid Cemortan – la denumirea „Luceafărul”, dar funcţionarii de la Ministe-rul Culturii de atunci au venit cu titulatura lor – „Luceafărul roșu”. Până la urmă, după intervenţii delicate și insistente ale unor oa-meni de bună credinţă, s-a emis o hotărâre de guvern prin care s-a fondat „Teatrul Republi-can pentru copii și tineret «Luceafărul»”.

Toate aceste detalii privind începuturile Teatrului „Luceafărul” le afl ăm din cartea „Evocări” a lui Grigore Rusu, actor, profesor universitar, maestru emerit al artei, unul dintre fondatorii teatrului de pe strada Vero-nica Micle.

În paginile cărţii găsim și lista celor 20 de actori care au alcătuit prima trupă luce-feristă: Ecaterina Malcoci, Vladimir Zaiciuc, Valentina Izbeșciuc, Dumitru Caraciobanu, Eugenia Todorașcu, Vasile Constantin, Ilie Todorov, Nina Mocreac, Vera Grigoriev, Maria Balan, Anatol Pogolșa, Nina Doni, Gheorghe Rotăraș, Anatol Rusu, Ion Horea, Grigore Rusu, Pavel Iaţcovschi, Ion Șcurea, Dumitru Fusu și Ion Ungureanu. O generaţie de aur.

Potrivit autorului volumului, Teatrul „Luceafărul” devenise în scurt timp „un teatru nou și cult”, unde se vorbea o lim-bă română curată, autentică. El „ajunsese epicentrul trezirii conștiinţei naţionale, în jurul luceferiștilor se adunau intelectuali din toate domeniile de activitate”.

Cartea are un pronunţat caracter autobi-ografi c, dar, dincolo de amintirile personale ale lui Grigore Rusu, transpare atmosfera efervescentă a creării unui organism artistic ce a oferit de-a lungul anilor producţii-ma-nifest, spectacole programatice, publicul găsind pe scena luceferistă un demers al demnităţii, al verticalităţii.

I.N.

Jubileul „Luceafărului” a fost sărbătorit pe 12 noiem-brie în incinta teatrului cu participarea unor remarca-bili oameni de cultură din R. Moldova și din străinăta-te. Manifestarea s-a deschis cu lansarea cărţii „Evocări” a lui Grigore Rusu, unul dintre cei douăzeci de actori basarabeni care au absolvit în 1960 renumita Școală de Teatru „B. Șciukin” din Moscova. Acest grup a con-stituit prima trupă, tânără prin excelenţă, a Teatrului „Luceafărul”, fondat în ace-lași an de graţie, 1960.

Ion Ungureanu: „Luceafărul” a avutun repertoriu deosebit, vorbind o frumoasă limbă română”

Despre etapele evoluţiei „Lu-ceafărului”, devenit o legendă în viaţa teatrală a spaţiului pruto-nistrean, rolul acestui teatru în promovarea limbii române în Moldova sovietică și în trezirea conștiinţei naţionale, dar și rea-lizările actuale ale acestei echipe de artiști care depune eforturi pentru a se integra în circuitul teatral european s-a discutat la

La 50 de ani, Teatrul „Luceafărul” pledează pentru tinereţeJUBILEU // Luceferiştii vor lansa o nouă premieră,

în pofi da condiţiilor precare de activitate

simpozionul internaţional „«Lu-ceafărul» în contextul mișcării teatrale contemporane”. Au fost

puse în evidenţă și aspecte ale luptei ideologice și estetice pe care au dus-o cei mai valoroși luceferiști, fi ind analizate mon-tările de referinţă, semnate de regizorul vizionar Ion Ungu-reanu care afi rmă: „Înfi inţarea Teatrului „Luceafărul” în 1960 la Chișinău, în perioada dezgheţu-lui hrușciovist, a avut o impor-tanţă decisivă pentru destinul artei în Basarabia pentru că tea-trul, ca gen de artă, are calitatea de a atrage pe mulţi creatori în raza lui – dramaturgi, scriitori, scenografi , compozitori. E un întreg detașament”.

În continuarea acţiunilor omagiale, vineri seara a avut loc lansarea cărţii „Amintiri în alb și negru” de Dina Ghimpu, volumul incluzând interviuri cu artiști celebri și cronici la spectacole antologice ale „Lu-

ceafărului”. „La vârsta de 5 ani, am văzut primul spectacol la „Luceafărul”, mai târziu am afl at că era „Nota zero la purtare”. Am început să iubesc teatrul datorită primei generaţii luceferiste”, a mărturisit Dina Ghimpu în faţa unui public numeros care, după premiera cărţii, a intrat în sala teatrului pentru a urmări o emo-ţionantă reprezentaţie, alcătuită din secvenţe video și fragmente din actualele producţii luceferis-te. Spectatorii au avut senzaţia unei miraculoase întoarceri în timp când pe un ecran au apărut imagini cu Dumitru Caraciobanu, Ecaterina Mal-coci, Ion Ungureanu, Dumitru Fusu, Valentina Izbeșciuc, Vasile Constantin, Nina Vodă Mocreac, Vladimir Zaiciuc, Maria Doni, Paulina Zavtoni, cu chipuri angelice, inspirate, strălucind de tinereţe.

„Luceafărul”, premiat la Festivalul Internaţional de Teatru Experimentaldin Cairo

În prezent, repertoriul teatrului conţine 25 de spec-tacole, „Luceafărul” având în palmares premii, menţiuni, obţinute la festivaluri interna-ţionale. Astfel, la ediţia din 2010 a Festivalului Internaţional de Teatru Experimental din Cairo, „Luceafărul” a câștigat premiul pentru cea mai bună regie și premiul pentru cel mai bun an-samblu teatral, acordate pentru spectacolul „Omul cel bun din Sîchuan” după Bertolt Brecht, în regia lui Boris Focșa (coregrafi e, Victoria Bucun, scenografi e, Adrian Suruceanu).

În fi nal precizăm că, deși activează în condiţii precare, într-o clădire degradată (lucră-rile de renovare se tergiversează de ani și ani), Teatrul „Luceafă-rul” va oferi publicului, în stagi-unea jubiliară, o nouă premieră – „Câinele grădinarului” de Lope de Vega.

Irina NECHIT

ION UNGUREANU: „Înfi inţarea Teatrului «Luceafărul» a avut o importanţă decisivă pentru destinul artei în Basarabia”

SCENĂ DIN SPECTACOLUL „OMUL CEL BUN DIN SÎCHUAN” după Bertolt Brecht (regie Boris Focşa, Teatrul „Luceafărul”), premiat la Festivalul Internaţional de Teatru Experimental din Cairo

JURNAL DE CHIŞINÃU MARŢI, 16 NOIEMBRIE 2010 www.jurnal.md Flagrant | 11

Impactul a fost foarte puternic, deoarece, din spusele poliţiștilor, unul dintre șoferi avea viteză mare, iar în momentul ciocnirii niciunul nu a frânat. Șoferul automobilului care venea dinspre satul Balatina a fost cel mai grav rănit, acesta a fost scos prin ușa din spate de șoferii care treceau pe acolo. Ambulanţa, sosită imediat la locul accidentului, i-a acordat primul ajutor șoferu-lui după care a fost transportat la spitalul din Glodeni, la câteva ore, acesta a decedat.

Conform medicilor, acesta a suferit multe traume ale organelor interne, hemoragie a plămânilor și ruperea coloanei vertebrale, cât și alte traume care nu-i dădeau nicio șansă la viaţă. Decedatul avea doar 28 de ani și a lăsat în urmă un copil mic. Celălalt șofer și pasagerii săi au suferit doar câteva leziuni cor-porale minore. Poliţia urmează să investigheze cazul și să stabilească vinovatul acestui accident.

C.C.

Duminică, 14 noiembrie, în jurul orei 12.00, pe șoseaua Glo-deni–Balatina, a avut loc un accident tragic care s-a soldat cu moartea unuia dintre șoferi. Mașinile care veneau din sensuri opuse s-au ciocnit frontal într-o curbă.

Accident tragic

pe şoseaua Glodeni–Balatina

Copiii au ars de vii, îmbrăţişaţiTRAGEDIE // Un bărbat înnebunit de gelozie a incendiat casa în care dormeau copiii săi

O fetiţă de 10 ani și un băieţel de 12 ani au ars de vii din cauza că tatăl lor, beat și nebun de gelozie, a incendiat casa în care locuiau. După ce fl ăcările au cuprins toată casa, bărbatul și-a dat seama că în una din camere dormeau copiii săi. El s-a aruncat în fl ăcări ca să-i salveze, însă nu a reușit. A fost scos de pompieri și vecini, iar la o zi de la tragedie a murit.

Toată grozăvia s-a întâmplat în noaptea de joi spre vineri, 11–12 noiembrie, în Zâmbreni, Ialoveni. Bărbatul, în vârstă de 35 de ani, fi ind în stare avansată de ebrietate, și-a ameninţat soţia cu moartea, iar aceasta, speriată, a fugit de aca-să. În consecinţă, bărbatul furios a incendiat casa.

După ce și-a scos soţia din cur-te, ameninţind-o că o taie, acesta a stropit cu benzină holul casei, după care i-a dat foc. Flăcările s-au extins foarte repede, în câteva mi-nute para s-a ridicat la câţiva metri înălţime.

Din spusele martorilor, fl ăcări-le au ajuns la o butelie de gaz. Chiar dacă aceasta nu a explodat, gazele s-au răspândit, iar focul nu a mai putut fi stăpânit.

La ceva timp, bărbatul și-a dat seama că copiii lui dorm în una din camere și s-a repezit să-i scoată, însă nu a reușit. El a fost scos din

fl ăcări de pompieri și vecini, cu arsuri pe tot corpul. La o zi după tragedie, ucigașul a murit la spital. Cei doi copii au fost scoși la trei ore după izbucnirea incendiului. Au fost găsiţi îmbrăţișaţi, jos, lângă fereastră.

Corpurile celor doi copii erau carbonizate. Ei au vrut să iasă pe fereastră, însă, din cauza că aceas-ta avea gratii, iar ușa era în fl ăcări, n-au reușit. În plus, peste ei a căzut și tavanul. Pompierii și vecinii au intervenit cât au putut de repede, însă, din nefericire, nu au putut să-i salveze.

Mama copiilor a găsit printre dărâmături o păpușă cu care se juca fi ica sa, ghiozdanul cu cărţi al fi ului și câteva fotografi i pe jumătate arse. Cu o durere mare în sufl et au rămas și bunicii copiilor care spun că nepoţeii lor le erau cel mai mare sprijin. Le călcau mereu pragul casei și îi ajutau la trebu-

rile gospodărești. Chiar în ziua cu pricina, băiatul a lucrat în grădină cu bunelul său. Vecinii și colegii de clasă ai celor doi copii au numai cuvinte de laudă pentru aceștia și sunt foarte indignaţi de cele întâm-plate.

Bărbatul și-a ameninţat de foarte multe ori soţia că o va omorî din cauza că aceasta ar fi avut un amant. Mama celor doi copii spune că acesta, când bea, era foarte agre-siv, o bătea și, de câteva ori, a sărit la ea cu cuţitul. Îi spunea că, odată

și odată, o s-o omoare și nimeni nu o va scăpa. De fi ecare dată când acesta era beat, femeia își lua copiii și fugea la părinţii săi. De această dată, nu a reușit.

Carolina CHIRILESCU

www.jurnal.md MARŢI, 16 NOIEMBRIE 2010 JURNAL DE CHIŞINÃU 12 | Il paradiso

Ca să nu ne mai despărţim

Doamnă (la 20 de ani sărbătoriţi după 30) intuiește că sufl etul său geamăn, al unui domn energic, înţelegător și generos, este undeva pe aproape. Rămâne ca soarta să bine-voiască să ne îndrepte unul spre celălalt și să facă să ne întâlnim. Ca să nu ne mai despăr-ţim niciodată. (536)

Om de afaceri din Germaniacaută sufl etul pereche

Edi, 47 de ani, 1.70 m, 68 kg. Hobby, muzi-ca și sportul. Caut o parteneră pentru crearea unei familii fericite cu vârsta între 25 și 35 ani. Rog doamnele să-mi trimită poze. (544)

Edy aus Deutschland

Edy 47/170/68 Geschaftsman aus Deuschland. Hob-by: Music, Sport, Reisen. Sucht eine Partnerin 25-35 für glückliche Familie. Bitte mit Bild. (edu-ard.siller@gmx.de,

0049 151 55 92 42 70) (544)

Doresc o relaţie serioasă

Am 45 de ani, studii superioare. Aș vrea să cunosc un bărbat cu vârsta între 45 și 50 de ani, liber și fără vicii. Locuiesc în Chișinău. (551)

Bun de însurat

Am 33 de ani, 1,60 m și locuiesc la ţară. Am gospodărie, dar nu am gospodină. Aș vrea să cunosc o fată cu vârsta între 26 și 32 de ani care să aibă înălţimea până la 1,62 m, bună la sufl et, serioasă și să nu fi e grasă. Poate să aibă și un copil. (552)

Fără obligaţii şi vicii

Am 52 de ani, studii superioare, asigurat material, fără obligaţii și vicii. Aș vrea să fac cunoștinţă cu o femeie potrivită vârstei mele pentru a forma o familie. Rog seriozitate. (553)

O tânără de 21 de ani

Sunt o tânără de 21 de ani, studentă, asi-gurată material. Caut un băiat serios, simpa-tic, pentru o relaţie de durată. (556)

Liniştită şi gospodină

Sunt o femeie de 60 de ani, liniștită, gos-podină. Aș vrea să cunosc un bărbat de vârsta mea, asigurat, care locuiește singur în una din suburbiile Chișinăului, pentru o prietenie sinceră. (557)

Pregătit pentru a întemeia o familie

Am 35 de ani, scorpion. Aș vrea să cunosc o doamnă cu vârsta între 25 și 36 de ani pentru a întemeia o familie. Telefonul este la redacţia JURNALULUI de Chișinău. (558)

Jumatatea ta˘Pune capăt singurătăţii! Acum în ediţi-ile de MARŢI şi VINERI ale JURNALULUI şi în tabloidul APROPO poţi găsi sufle-tul care să-ţi aline singurătatea. Tre-buie doar să suni la 090023456 (număr taxabil: 7 lei min, primele 30 sec gratui-te) pentru a afla detalii despre El sau Ea sau... dacă nu ai curajul, trimite-ne da-tele tale pe adresa redacţiei şi de restul avem noi grijă. Niciodată nu a fost mai simplu să-ţi găseşti sufletul-pereche.

FORMULAR DE ÎNSCRIERE1. DATE DESPRE PARTICIPANT:• NUME__________________________________• PRENUME __________________________________• VÂRSTĂ__________________________________• NAŢIONALITATE__________________________________• OCUPAŢIE __________________________________• ADRESĂ ________________________________________________________________________________________________________________________________________• COD POȘTAL __________________________________• EMAIL ____________________________________________________________________• TELEFON DE ACASĂ __________________________________• TELEFON DE SERVICIU__________________________________• TELEFON MOBIL__________________________________• CONTACT ADIŢIONAL____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________2. AM TALENT DE:• INTERPRET (VOCE) • INTERPRET INSTRUMENTIST• MAGICIAN • PARODIST (MIM, IMITATOR)• DRESOR DE ANIMALE• ACROBAT • COMEDIANT • JONGLOR • VENTRILÓC• GIMNAST • ALTE TALENTE________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

3. PRIN CE SE DEOSEBEȘTE NUMĂRUL MEU DE ALTELE(DETALII DESPRENUMĂRUL PROPUS):___________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

4. NUMĂRUL DE PERSOANEANTRENATE LA NUMĂRULPREZENTAT, NUMELE ȘI ROLUL LOR:________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

5. AI PARTICIPAT LA VREOEMISIUNE TELEVIZATĂ?DACĂ “DA”, SCRIE DETALIIPE ADRESA:Str. Vlaicu Pârcălab 63, etaj. 3,bir. 303, Jurnal TV, ChișinăuSau la email talente@jurnaltv.md

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Formularele vor fi expediate pe adresa: str. Vlaicu Pârcălab 63, etaj 3, birou 303, Centrul Skytower, cod poștal 2012,

Chișinău, Republica Moldova sau prin e-mail: talente@jurnaltv.md

Mai multe informaţii găsiţi pe www.talente.jurnaltv.md

Înscrie-te la primul concurs naţional de talente

"Concert la pălărie"şi câştigă Marele Premiu -

un apartament în valoare de 550.000 de lei

Am avut o relaţie de șapte luni cu un băiat pe care ar fi trebuit să nu-l primesc în viaţa mea pentru că din cauza lui am suferit enorm. M-am despărţit de el în seara în care s-a organizat balul bobocilor la liceul în care învăţam. El nu a vrut să mă însoţească pe motiv că aș mai avea pe cineva acolo. În acea seară, a dat prima oară în mine, fapt care a dus la despărţirea noastră defi nitivă.

Mergând la bal cu sora mea, o prietenă și un prieten, m-am întâlnit în faţa discotecii cu toţi colegii, printre aceștia fi ind și Alex, un prieten bun cu viitorul meu iubit. Alex vroia neapărat să îmi facă un nou iubit și așa am ajuns să fac cunoștinţă cu Gaby, prietenul său.

Intrând în localul unde

S-a făcut și un studiu asupra acestei teme. Mai mulţi bărbaţi au fost puși să își aleagă o parte-neră după ce au ascultat înregis-trări cu vocile unor femei. Surpri-ză sau nu, aproape toţi masculii le-au ales pe cele al căror timbru vocal era foarte înalt. De ce? Pen-tru că aveau o voce ce le inspira tinereţe și veselie. De ce? Pentru că aceste femei sunt considerate extrem de sexy, au mult noroc în dragoste și au mult, mult, mult sex appeal (așa spune studiul).

Pe de altă parte, reprezen-tantele sexului frumos care au o voce mai groasă se simt ame-ninţate și sunt foarte geloase

dacă iubitul lor se „întreţine” cu o femeie al cărei timbru vocal este înalt.

„Bărbaţii preferă voci feminine”, mai adaugă cercetă-torii. Până la urmă, mi se pare normal. Ar fi ciudat pentru un mascul să aibă o iubită cu vocea lui Vin Diesel care să îi șop-tească la ureche suav: „Te ador, pisi!”. Ar fi un coșmar. Sau poate nu, dacă are timbrul vocal al actriţei Jennifer Tilly.

Și totuși, să nu mergem pe principiul că bărbaţii aud ce zice o femeie, dar nu ascultă cu ade-vărat ceea ce spune ea! La asta vă gândeaţi, nu-i așa, Evelor?

Vocea îţi trădează

norocul în dragosteFără să își dea seama, un bărbat poate fi atras de o femeie datorită vocii acesteia, modului în care vorbește. Nu este o noutate acest lucru.

Totul a început pe net, când am cunoscut-o pe ea, îmi provo-ca disgraţie tot ce avea legătură cu ea. Mi-a furat poze din calcu-lator cu ajutorul unui program. Doamne, cât am detestat-o în momentul cela. Pur și simplu, îmi violase intimitatea.

Cu timpul, am început să îmi schimb ideile, să o pri-vesc altfel, dar parcă nu era de ajuns. Îmi spunea că n-a iubit niciodată, că nu o va face. Mă intriga, mă încăpăţâna, până într-o zi când mi-a zis că mă iubește. N-am știut ce reacţie să am. Am luat-o ca pe o glumă. Cu timpul, gluma a prins proporţii și îmi place să

cred că acum trăim o frumoasă poveste de dragoste, poate cea mai frumoasă. Nu pot concepe viaţa fără ea. Și așa coșmarul meu de pe net a devenit cel mai frumos vis care îmi dă putere și mă împlinește, zâmbetul cu care încep ziua și cel cu care o închei. Cel mai curat și mai frumos gând al meu.

Aceeași inimă ce bate-n două fi inţe atât de diferite și, totuși, atât de asemănătoare. Și pentru prima oară în 20 de ani trăiesc fi orii unei frumoase iu-biri. Am ieșit din decor și trăim o iubire ca în fi lme.

Gheorghe de la Soroca

Iubire ca în fi lmeO persoană normală cu nevoi speciale. Așa mi-a plăcut me-reu să mă consider. Am avut o relaţie de un an și jumătate în care eu și prietena mea am agonizat. Despărţirea s-a concre-tizat prin simpla apăsare a unei taste. Eram convins că alta ca ea n-am să mai găsesc, n-am să mai iubesc și viaţa mea amoroasă se va sfârși în punctul despărţirii noastre.

Fetelor, nu vă lăsaţi călcate în picioareLIBERTATE // Scăpaţi din mrejele bărbaţilor geloşi şi căutaţi

adevărata fericire pentru că o veţi găsi cu certitudine

urma să înceapă balul, am decis să nu-mi fac niciun iubit și să mă distrez împreună cu colegii. După câteva ore de dans, ne-am strâns la o masă unde încăpeam toţi. Acolo s-a așezat și Alex, împreună cu prietena sa, și cu Gaby. După câteva minute, Alex a venit la mine și mi-a spus că Gaby vrea să danseze cu mine. După câteva minute, s-a dus la Gaby să-i spună că vroiam să dansez cu el. Până la urmă, mi-

am luat inima în dinţi și m-am dus la Gaby și l-am luat la dans.

După miezul nopţii, am plecat împreună cu prietenii cu care venisem, cu sora mea și cu câţiva colegi în altă discotecă. La bal, au rămas Alex, prietena acestuia și Gaby.

Din seara aceea, nu am mai știut nimic despre Gaby timp de trei săptămâni, ne-am revăzut la școală. Alex începuse să îmi spună că Gaby întrebase

de mine toată perioada. Mai târziu, am afl at că și lui Gaby îi spunea că întreb de el. Într-o zi, i-am spus lui Alex să îl cheme pe Gaby la liceu, să-l mai văd o dată. Așa s-a întâmplat că, pe 2 decembrie 2005, a luat naștere cea mai dulce și mai sinceră po-veste de iubire care poate exista pe acest pământ ce are deja cinci ani. Pe zi ce trece, iubirea dintre noi devine din ce în ce mai ma-re. Ambii suntem la facultate. Avem toată viaţa înainte pentru că vrem să întemeiem o familie.

De aceea, vă sfătuiesc, fetelor, să nu vă lăsaţi călcate în picioare de orice băiat care vă spune că vă iubește, scăpaţi din mrejele sale și căutaţi adevărata fericire pentru că o veţi găsi cu certitudine. Căutaţi persoana potrivită așa cum mi-am găsit jumătatea vieţii.

Te iubesc, puiuţul meu scump!

Andreea

JURNAL DE CHIŞINÃU MARŢI, 16 NOIEMBRIE 2010 www.jurnal.md Povești adevărate | 13

Berbec Sunteţi plin de idei și daţi dova-

dă de ingeniozitate. Aţi putea demara o

afacere, dar se pare că vă lipsesc banii.

Vă sfătuim să cereţi un împrumut de la o

rudă înstărită pentru că aveţi șanse reale de reușită.

Vă sfătuim să vă faceţi bine socotelile, să nu risipiţi

banii.

Taur Dacă vă căutaţi un alt loc de muncă,

puteţi fi optimist. Astăzi, s-ar putea să fiţi

ajutat de o persoană mai în vârstă. Oricum,

în curând, veţi fi foarte mulţumit de noul

serviciu. Vă sfătuim să nu vă pierdeţi răbdarea.

Gemeni O rudă mai în vârstă vă oferă un

ajutor financiar neașteptat ca să puteţi in-

tra în afaceri. Dacă nu vă ajung banii, nu

ezitaţi să vă asociaţi cu un prieten! Vă sfă-

tuim să nu alergaţi după profituri imediate. Cu răbdare

și perseverenţă, veţi reuși.

Rac O persoană cu experienţă este dis-

pusă să vă destăinuie câteva din secre-

tele sale din domeniul afacerilor. Această

întâlnire vă stimulează să vă faceţi planuri

pentru o mică afacere.Vă sfătuim trataţi cu seriozitate

responsabilităţile pe care trebuie să vi le asumaţi. Aveţi

mari șanse de reușită, cu condiţia să nu vă pripiţi.

Leu Aveţi un program foarte încărcat, cu

multă alergătură. Vă pregătiţi pentru o

călătorie importantă, care vă poate ajuta

mult pe plan profesional.Vă recomandăm

să nu neglijaţi problemele partenerului de viaţă.

Fecioară Se anunţă o zi foarte importan-

tă, mai ales pe plan sentimental. Nu este

exclus că nativii necăsătoriţi să ia o de-

cizie în privinţa logodnei sau a căsătoriei.

Din punct de vedere financiar, nu staţi prea bine, dar

nu este cazul să vă îngrijoraţi.

Balanţă Nimic nu vă poate schimba hotă-

rârea de a începe o viaţă nouă. Vă preocu-

pă ideea de a porni o afacere și aţi început

să puneţi detaliile la punct. Aveţi șanse să

vă descurcaţi cu cheltuieli minime. Nu neglijaţi odihna

ca să nu aveţi probleme cu sănătatea!

Scorpion Dimineaţa, nu aveţi chef de ni-

mic și vă omoară rutina. În a doua parte

a zilei, aflaţi că urmează să primiţi o sumă

importantă. E posibil să fie vorba despre o

moștenire sau vânzarea unei case. Nu vă grăbiţi să vă

gândiţi cum veţi cheltui banii!

Săgetător Dacă intenţionaţi să vă cumpă-

raţi o casă, azi, aveţi șanse reale. Sunteţi

foarte hotărât, dar vă recomandăm să nu

vă grăbiţi pentru că puteţi greși. Vă sfătu-

im să nu neglijaţi dorinţele partenerului de viaţă și nici

sugestiile unei rude mai în vârstă.

Capricorn Aveţi mari șanse de reușită într-

o afacere. Partenerii vă apreciază capaci-

tăţile intelectuale și vă cer ajutorul în pro-

bleme delicate. Vă recomandăm să evitaţi

speculaţiile pentru că riscaţi să aveţi de a face cu auto-

rităţile. După-amiază, ar fi bine să nu acţionaţi în pripă.

Vărsător Aflaţi o veste care s-ar putea să

vă schimbe concepţia despre acumulările

materiale. E posibil că această veste să vă

facă mai sensibil. Nu este cazul să vă lăsaţi

prada pesimismului. Cu toate problemele pe care credeţi

că le aveţi, puteţi reuși atât în afaceri, cât și în societate.

Pești Sunteţi preocupat de relaţiile senti-

mentale și doriţi să faceţi schimbări pe acest

plan. Aveţi ocazia să faceţi cunoștinţă cu o

persoană deosebită cu care s-ar putea să

legaţi o prietenie durabilă. Aveţi grijă să nu deveniţi prea

visător! Riscaţi să lăsaţi o impresie greșită celor apropiaţi.

V

Horoscop 16 noiembrie 2010

cu Lidia BOBÂNĂ

La noi acasă

Carolina a plecat la muncă în Italia împreună cu niște prietene. Și-au zis că o să ajungă acolo, o să se îmbogăţească sau o să se mărite cu milionarii holtei din peninsulă. Și când se vor întoar-ce acasă, părinţii lor nu vor încăpea în piele de mândrie. Fetele și-au făcut actele și au dispărut din Moldova ca niște hoaţe. Știau bine că, dacă afl ă părinţii lor, nu mai pupă Italia.

Cum e când îţi ascunzi păcatul

Le-a dus Vasile, șeful unei agenţii de turism din Chișinău. Vasile le-a dat în primire unor oameni de-ai lui, rude apropiate. Aceștia, fi ind printre primii veniţi în Italia, au reușit să-și facă relaţii printre băștinași, să-și cumpere imobile și, de ceva timp, trăiau din munca celor veniţi din ţara lor. Îi peneau de bani pe noii veniţi luni bune ca să-și scoată, chipurile, cheltuielile. Îi aranjau la serviciu, urmăreau să nu fi e capturaţi de poliţie. Toate aceste servicii costau bani, bani buni. Dacă se încăpă-ţâna cineva să nu le plătească, aceștia îl dădeau pe mâna legii și nenorocitul se trezea luat ca din oală la cele mai neașteptate ore. Așa a ajuns Carolina să lucreze opt luni și să nu se poată răsplă-ti cu stăpâna care, după cum vă spuneam, era moldoveancă. Nu știa fata că mamă-sa o plângea și că, sâmbătă de sâmbătă, aprindea lumânări în biserică, rugându-se pentru sănătatea ei. După trei ani de afl are în Italia, a început și Carolina să se simtă mai liber. A obţinut acte care îi permiteau să circule fără frică.

Încercările de a se căsători fi ctiv

Într-o zi, Carolina a intrat într-un bar cu niște fete și a făcut cunoștinţă cu un marocan. Și unul, și altul au avut ce își aminti despre familiile rămase acasă. A început al patrulea an de ședere în peninsulă și n-a adunat încă bani destui ca să îi dea gata pe cei de acasă. Tot aștepta ca un italian bogat și frumos să o observe cât de bine arată și să o facă nevasta lui. E adevărat că italienii se uitau la ea, dar nu vroiau să o ia de nevastă. Doar cei de speţă proastă se lăsau

cumpăraţi de straniere, acestea plăteau până la zece mii de euro pentru o căsătorie fi ctivă. Și Caro-lina a trecut prin experienţa asta. Intermediarii i-au găsit un moș de 92 de ani. A plătit banii, bătrânul a fost adus la biroul stării civile în scaunul cu rotile. N-a ieșit nimic din treaba asta. Funcţionarul a refuzat să înregistreze căsătoria pe motiv că moșul nu știa unde se afl ă și nu-și dădea seama ce se întâmplă. N-a mai scos banii. Altă dată, i-au adus un mire tânăr, dar cam nebunatic. Nu i-a fost dată să se mărite nici cu acesta pentru că, în timpul ceremoniei, a venit mama mirelui și l-a scos cu forţa afară. Pentru a scăpa de mama mirelui, Carolina s-a mutat în altă localitate.

Marocanul şterge putina

Moldovenii au pus pe roate o afacere bănoasă în Italia. Propu-neau spaţii locative, locuri de mun-că, legalizau afl area în peninsulă, perfectau acte etc. Și toate astea le faceau cu funcţionari de toată mâna. Cine zice că la noi înfl orește corupţia nu știe nici pe departe ce se face în Italia. După cum v-am spus, la patru ani de ședere în Italia, într-un bar, Carolina a cunoscut un marocan. Au început să se întâlnească, s-au mutat în aceeași gazdă și, când și-a anunţat iubitul că e însărcinată, acesta a șters putina. Nu era glumă! În ţară străină, fără bani, fără acte, nu avea altă ieșire decât să se dea din nou pe mâna moldovenilor care ar fi jupuit-o rău. Așa că i-a venit în gând să nască în Moldova și apoi să se întoarcă din nou în Italia. S-a înţeles cu o femeie din Ștefan-Vodă să nască la aceasta acasă. Carolina

DRAMĂ // N-a mai afl at cine i-a luat copilul. Până în ziua de astăzi, mamă-sa nu ştie că şi-a dat nepotul de la casă

e din Lipcani, localitate din nordul republicii.

Când i-a rămas vreo zece zile până la termen, a venit în Moldo-va. Aici a născut și, la două săp-tămâni, a închiriat o mașină să o ducă în satul ei noaptea, ca să n-o vadă nimeni. A lăsat copilul în cur-tea casei părintești și a fugit ca să nu dea ochii cu părinţii săi. Nu le-a lăsat nicio scrisoare, doar băieţelul născut din fl ori.

Şi-a adus aminte de părinţi

Părinţii săi au găsit copilul și au anunţat autorităţile. Firește că, a doua zi, pruncul a fost dus la o casă de copii din Bălţi. Carolina s-a

întors legal în Italia, cu contract de muncă. Era îngrijorată de soarta pruncului. Așa că, dacă nu și-a vizitat părinţii timp de cinci ani, acum s-a grăbit să le telefoneze, să-i întrebe ce noutăţi au și să le spună că, în curând, poate, se va întoarce acasă. Mamă-sa a înce-put a plânge că, după atâta amar de vreme, fi ică-sa a dat de veste. Printre lacrimi, îi înșira și noutăţi-le de acasă: „Știi, Carolină, cineva a lăsat în ograda noastră un copil și... l-am dat și noi”. „Cui?”, a în-trebat-o cu spaimă fata. „L-am dus la un orfelinat, ziceau că o să-l dea de sufl et altora că e rând mare la sugaci.” „Da’ de ce nu l-aţi păstrat. Oare nu sunteţi în stare să creșteţi un copil? Poate că e un semn de la Domnul, să vă faceţi o pomană.

Zău, mamă, nu credeam că ai o inimă atât de crudă...”

Carolina a pierdut copilul

N-a mai reușit mamă-sa să se îndreptăţească, să îi spună că, la 60 de ani, puterile nu-i mai permit să îngrijească zi și noapte de un prunc. Din ziua aceea, Carolina o suna me-reu. O îndemna să ia copilul acasă că se întoarce și o să-l înfi eze. „Mamă, spunea ea, nu-l lăsa pe mâini străi-ne.” Carolina a venit într-adevăr în Moldova, și-a căutat fi ul la casa ceea de copii. Pruncul însă a fost adoptat de o familie. N-a mai afl at cine l-a luat. Până în ziua de astăzi, mamă-sa nu știe că și-a dat nepotul de la casă.

www.jurnal.md MARŢI, 16 NOIEMBRIE 2010 JURNAL DE CHIŞINÃU 14 | Sport

Primul tabloid din Moldova!

www.apropomagazin.mdtransformă ştirile în spectacol!

Naţionala

de tineret va

întâlni Egiptul

Selecţionerul Gabi Balint a refuzat meciul amical cu naţionala din Yemen. Însă, pentru că 17 noiembrie este stabilită de FIFA ca zi de disputare a meciurilor amicale, federalii au aran-jat un meci al naţionalei U-23 cu semenii din Egipt.

Selecţionerul Sergiu Chirilov a convocat 18 jucători pentru acest meci care se va disputa la Cairo, începând cu ora 16.30. Toţi jucătorii convo-caţi, cu excepţia lui Artur Ioni-ţă de la Aarau, Elveţia, joacă în Divizia Naţională. (V.H.)

Patru piloţi aveau șanse la câș-tigarea titlului. Adică, în ordinea șanselor, Alonso, Webber, Vettel și Hamilton. Accidentele, strategiile și piloţii arbitri au contribuit din plin la spectacolul unei curse care va rămâne în memoria lui Vettel.

Sebastian Vettel a luat un start lansat, profi tând la maxi-mum de pole-position, poziţie pe care o câștigase în ziua preceden-tă. Alonso a fost marele perdant al startului, coborând un loc, pe 4, faţă de cel ocupat pe grilă, dar, totuși, plasat excelent în lupta pentru titlu. Hamilton, locul 2, și Webber, locul 5, și-au menţinut poziţiile din califi cări.

Strategia Ferrari, infl uenţată de Webber

Mark Webber a fost primul dintre favoriţi care a decis să intre la boxe în turul 11. Australianul a avut anumite probleme mecanice, dorind parcă să scape și din strâmtoarea Ferrari, fi ind plasat între Alonso și Massa. Decizia avea să-i infl uenţeze decisiv pe cei de la Ferrari. Avându-l drept ţintă pe Webber, primul pilot care i putea pune în pericol poziţia de lider la general, Alonso l-a urmat la puţin timp la boxe. În primă fază, a avut de câștigat, revenind în faţa lui Webber, dar pe locul 14.

Cursa vieţii pentru Petrov

Oamenii de la Ferrari, altădată „magicieni” ai strategiilor, au fost

defi citari în decizii. Căluţul cabrat nu a luat în calcul două aspecte: pe Sebastian Vettel, dar și piloţii pe care trebuia să-i depășească pentru a reveni în puncte. Iar doi dintre outsideri, Rosberg și Petrov, de care aminteam ceva mai de-vreme, au dejucat planurile celor de la Ferrari. Rusul de la Renault a rezistat asaltului declanșat de Alonso mai bine de 40 de tururi, la fi nal dovedindu-se a fi cheia succesului lui Vettel. Nici îndem-nurile de la boxe nu l-au mai ajutat pe spaniol care a urcat până în fi nal pe locul 7, insufi cient pentru a câștiga titlul mondial. El ar fi avut nevoie de cel puţin locul 5 în condiţiile în care Vettel a zburdat pe traseu.

„Nu am știut ce se petrecea înainte de a trece linia de sosire. În timpul ultimelor zece tururi, inginerul meu nu-mi spunea nimic la radio. Când am trecut linia, el mi-a spus: «Este bine, dar trebuie să așteptăm». Apoi a urlat: «Ai câștigat Campionatul Mondi-al»”, a povestit Vettel.

Clasament piloţi1. Vettel 2562. Alonso 2523. Webber 2424. Hamilton 2405. Button 214

Clasament constructori1. Red Bull 4982. McLaren 4543. Ferrari 3964. Mercedes GP 2145. Renault 163

Echipă de pluton

La fi ecare început de sezon, cei de la FC Zimbru spun că au drept obiectiv titlul de campioni și cucerirea Cupei Moldovei. Însă, după câteva etape, visurile lor se spulberă ca o construcţie de lego. Șefi i FC Zimbru se bazează de ani buni pe propriile talente, însă politica aceasta s-a dovedit a fi falimentară. În ultimii trei ani, foștii campioni au pierdut mai mulţi jucători din propria pepini-eră. Aceștia au plecat mai mult pe gratis, iar în locul lor au promovat jucători de la echipa a doua. Așa că revirimentul mult așteptat întârzie.

FC Zimbru putea urca în clasa-ment în ultima etapă de campionat pentru că FC Milsami era concu-renta lor directă pentru poziţia a cincea. Meciul a fost echilibrat, fi e-care echipă a avut șansa să câștige meciul. Totuși mai norocoși și mai insistenţi au fost cei de la FC Mil-sami care au marcat golul victoriei printr-un fost jucător al FC Zimbru, Ghenadie Olexici.

Antrenorul principal al FC Milsami, Ștefan Stoica, a menţionat că este o victorie importantă și că echipa sa și-a îndeplinit unul din obiective. „O victorie foarte impor-tantă pentru noi. Ambele echipe au același potenţial și ambiţii. Eram obligaţi să câștigăm acest meci și am reușit să facem acest lucru. Ast-fel, ne-am îndeplinit un obiectiv”, a spus Stoica.

La rândul său, Ivan Tabanov a menţionat că a fost un meci

tensionat, cu o mulţime de ocazii de ambele părţi. „Și noi, și gazdele am avut șanse de a înscrie doar că Milsami a profi tat de o greșeală de neiertat a portarului nostru”, a precizat Tabanov.

Orbu – Academia UTM, 3-1

„Dacii” lui Igor Dobrovolski continuă să defi leze în Divizia Na-ţională. Aceștia s-au impus în faţa „studenţilor” de la Academia UTM prin golurile marcate de Ghenadie Orbu. Scundul atacant al FC Dacia a deschis scorul în minutul patru și a majorat avantajul echipei sale în minutele 27 și 56.

Orbu a ajuns la cota nouă, ocupând locul doi în clasamentul golgheterilor Diviziei Naţionale. Acum „dacii” se pregătesc minuţios de derbiul cu FC Sheriff care va avea loc etapa următoare. Aceștia speră că vor continua seria de victorii.

„Viespile” vor pe primul loc

La rândul său, campiona FC Sheriff a câștigat meciul din depla-sare cu FC Nistru, scor 3-0. Golurile au fost marcate de Tarhnișvili și Erokin, de două ori. „Viespile” păs-trează șanse minime de a prinde un loc în primăvara Europa League. Din acest motiv, acestea sunt con-centrate pentru cele două meciuri din Divizia Naţională rămase de disputat în 2010. În ultimii ani, FC Sheriff a terminat turul de cam-

ORBU, eroul meciului cu Academia, promite să le dea trei goluri şi campionilor de la Sheriff

Magicul Vettel! Finala Campionatului Mondial de Formula 1 a avut un dezno-dământ dramatic. Sebastian Vettel (23 de ani), pilotul cotat cu a treia șansă la titlu înainte de cursă și despre care se spunea că nu vrea să-l ajute sub nicio formă pe Webber în lupta pen-tru șefi e, a reușit duminică să devină campion mondial după un scenariu incredibil.

SEBASTIAN VETTEL (3 iulie 1987, Heppenheim). Premii: 62, victorii: 10. Pole-position: 15, titluri mondiale: 1. S-a născut în apropierea circu-itului de la Hockenheim. Şi-a făcut ucenicia opt sezoane în karting, apoi a concurat în Formula BMW şi Formula 3. Debutul lui Vettel s-a produs în 2007, la MP al SUA, unde l-a înlocuit pe Kubica. La sfârşitul cursei, încheiate pe locul opt, a obţinut primul punct la 19 ani şi 349 zile, fi ind cel mai tânăr pilot din istorie care reuşise acest lucru. Tot în 2007 a primit un contract de titular la Toro Rosso, a doua echipă a producătorului de băuturi energizante Red Bull. În 2008, a obţinut primul succes în MP al Italiei, iar din 2009 a fost promovat la Red Bull. Cu patru victorii, Vettel a terminat pe locul secund, în spatele lui Button.

FC Zimbru, în cădere liberă

FOTBAL // „Dacii” defi lează în Divizia NaţionalăFC Zimbru riscă să rămână în afara cupelor europene al doilea an consecutiv. „Zimbrii” lui Ivan Tabanov au pierdut cu 0-1 meciul cu FC Milsami Orhei, rămânând pe locul șase în Divizia Naţională.

pionat pe prima poziţie. Și acum, pe ultima sută de metri, vor să îndrepte lucrurile. Pentru aceasta, FC Sheriff are nevoie de victorie în meciul de pe teren propriu cu FC Dacia. În același timp, „dacii” se pot mulţumi și cu un rezultat de egalitate pentru a rămâne până în primăvară pe primul loc.

În celelalte meciuri ale etapei, s-au înregistrat următoarele rezul-tate: FC Găgăuzia – FC Costuleni 0-3; FC Olimpia – FC Dinamo 1-0; Iskra – Sf. Gheorghe 4-0 și FC Tiraspol – FC Rapid 1-0.

În clasament conduce FC Dacia – 36 puncte, FC Olimpia – 34, FC Sheriff – 33, Iskra – 33, FC Milsami – 32, iar FC Zimbru – 27 puncte.

Vitalie HADEI

JURNAL DE CHIŞINÃU MARŢI, 16 NOIEMBRIE 2010 www.jurnal.md Divertis | 15

DEPARTAMENTULDEPARTAMENTULPUBLICITATEPUBLICITATE

23 - 46 - 7923 - 46 - 79BIG BANC

DIFICIL

SIMPLU

Integramă

Sudoku

METEO Marţi Miercuri Joi

ChișinăuChișinău 9°C... 12°C 4°C... 8°C 2°C... 7°C

BălţiBălţi 8°C... 12°C 3°C... 7°C 1°C... 6°C

CahulCahul 10°C... 13°C 5°C... 9°C 3°C... 8°CTEATRE

Teatrul Naţional„Mihai Eminescu”

20.11 Premieră. „Pomul vieţii” de D.

Matcovschi, ora 18.00.

21.11 Premieră. „Pomul vieţii” de D.

Matcovschi, ora 18.00.

23.11 „Povești de familie” de B. Srblja-

nivic, ora 18.00.

24.11 „Povești de familie” de B. Srblja-

nivic, ora 18.00.

Teatrul Municipal „Satiricus Ion Luca Caragiale”

20.11 „Cu bunelul, ce facem?...” de

Constantin Cheianu. Premieră, ora

18.00.

21.11 „Cerere în căsătorie” de A.P. Ce-

hov, ora 18.00.

Teatrul Republicande Păpuşi „Licurici”

17.11 „Cântecul mierlei” de Annie M.G.

Schmidt, ora 11.00, rus.

Teatrul Municipalde Păpuşi „Guguţă”

20.11 „Pasărea pre limba ei piere” de I.

Proca, ora 11.00.

21.11 „Voinicelul Nelu” de Gh. Urschi,

ora 11.00.

SĂLI DE CONCERT

Filarmonica Naţională „Serghei Lunchevici”

17.11 Ciclul de conferinţe „Arta de a

asculta și înţelege muzica”; prezintă:

Ion Gagim, doctor habilitat, profesor

universitar, ora 17.00, Sala Mică.

17.11 De Ziua Tineretului. Concert de

divertisment, protagonist – Constantin

Moscovici, ora 18.00, Sala Mare.

20.11 Liceul de Muzică „Ciprian Porum-

bescu”. 70 de ani, ora 12.00, Sala Mare.

Sala cu Orgă

16.11 „Concertele de marţi ale Euro-

pei”, ora 19.00.

25.11 „Trio Clavio Arte”, ora 18.00.

26.11 „Concertino”, ora 18.00.

Afis,

Vând sau schimb apartament cu o cameră în Chișinău, pe un apartament cu o cameră în

București. Tel.: 759114, 079656456.

Anunţul tău poate apărea de trei ori pe săptămână: marţi, joi şi vineri

tel.: 090023456.

Unui donjuan pe timp de criză

Guvernul când îţi ia cu artă

Toţi banii nu numai o dată,

Te duci acasă la consoartă...

La dragostea adevărată.

Matrimonială

Ghiţă și-a furat nevasta...

Fericit cândva de asta,

Crede azi, e ferm convins,

Că mai bine era prins!...

Gheorghe BÂLICIGheorghe BÂLICI

EPIGRAME

La tribunal:

– Ești acuzat că ţi-ai omorât soacra cu sânge

rece. De ce ai făcut-o?

– Nevastă-mea mi-a zis...

– Cum poţi să spui așa ceva? Soţia ta își iubea

foarte mult mama!

– Așa e, da’ înainte de a pleca, în ziua re-

spectivă, mi-a zis: Marcele, dacă, în timp ce

doarme, o deranjează vreo muscă, n-o trezi,

omoar-o!

La piscină, supraveghetorul urlă disperat la

un băieţel:

– Nu mai face pipi în piscină!!!

Băieţelul, foarte mirat și rușinat, răspunde:

– Da’ toată lumea face...

Supraveghetorul și mai tare:

– Da. Dar nu de pe trambulină!!!

La un mic restaurant, în luna decembrie:

– Chelner, ce ai rece în acest moment?

– Picioarele, domnule.

JURNAL de Chișinău a fost în

vizită la Ion și Valentina Cătană

din Sărata Galbenă, Hâncești. Deși

s-au născut cu handicapuri fizice

(Ion are gradul I de invaliditate, iar

Valentina, gradul II), au format o fa-

milie și au dat viaţă unui copil prin

intermediul rubricii „Jumătatea ta”

din JURNAL. Indemnizaţia lunară a

familiei Cătană nu ajunge nici până

la 1000 de lei, de aceea Ion, capul

familiei, lucrează și la construcţii

uneori ca să aibă pâine pe masă și,

iarna, lemne de foc.

I-am întrebat de ce au nevoie cel

mai mult. Ambii ne-au spus că de

fapt se descurcă, doar că cel mai

greu le vine să se deplaseze, pen-

tru că Ion are tetrapareză spastică,

paralizie cerebrală, iar Valentina

suferă de hemopareză pe stân-

ga. „Merg la serviciu pe jos și am

dureri mari în picioare. Soţiei mele

îi vine foarte greu să se deplaseze.

Am nevoie de un mijloc de trans-

port ca să ajung mai ușor și la lotul

din câmp, care este departe de

casă, și la serviciu”, își povestește

necazul Ion.

JURNAL de Chișinău face apel

către toţi cei care doresc să susţină

familia Cătană în procurarea unui

scuter cu patru roţi, pentru ca soţii

Cătană să se poată deplasa mai

ușor. Doritorii pot să doneze bani în

contul d-nului Ion Cătană, cod fiscal

0982407202354, cont bancar în lei

– 2233918572, cont bancar în euro –

2233918572 la BC „Victoriabank”

SA, filiala nr.18, Hâncești, contul

băncii VICBMD2X491. Dacă doriţi să

luaţi direct legătura cu soţii Cătană,

puteţi să-i apelaţi la numerele de

telefon: 0 269 50581, 069669279.

Orice leu are valoare pentru familia Cătană

Spitalul Clinic Republican

Anunţă concurs pentru ocuparea funcţiei vacante de

SECRETAR REFERENT

Condiţii: studii superioare, posedarea limbii engleze la nivel, cel puţin, intermediar (citit/scris/vorbit); cunoștinţe de operare a programelor compu-terizate: Microsoft Offi ce (Word, Excel, Power Point) și Internet.

Abilităţi: comunicare, res-ponsabilitate, punctualitate, dinamism, tact în relaţiile cu publicul, rezistenţă la stres.

Dosarul ce cuprinde următoa-rele acte se depune la serviciul personal: copiile actelor de studii, copia buletinului de identitate și CV-ul.

Telefon de contact: +373 22 403 483

CITAŢIIJudecătoria Căușeni, în conformita-

te cu articolul 108, CPC RM, solicită

prezentarea cetăţenilor Mocan Vasi-

le Grigore, domiciliat în s. Taraclia,

r-nul Căușeni, Dvornic Mihail Petru

și Ţaran Tatiana Andrei, domiciliaţi

în or. Căinari, r-ul Căușeni, la ședin-

ţa de judecată care va avea loc pe

15.12.2010, ora 09.00, în bir. 7, în

calitate de reclamaţi, în cauza civilă,

intentată la cererea ÎCS RED UNION

FENOSA SA, privind încasarea dato-

riei conform contractului de prestare

a energiei electrice. În caz de nepre-

zentare, cauza va fi examinată în lipsa

reclamaţilor.

Ion Sandu, judecător

Judecătoria Leova solicită prezentarea

dlui Roșioru Ivan pentru 02.12.2010, ora

09.00, la ședinţa judiciară (or. Leova, str.

Unirii 32, bir. 4), în calitate de reclamat,

în cauza civilă nr. 2-136/2010, la cererea

ÎCS RED UNION FENOSA SA versus

Roșioru Ivan privind încasarea datoriei.

În caz de neprezentare, cauza va fi solu-

ţionată în lipsa reclamatului.

Ira Polișciuc, judecător

www.jurnal.md MARŢI, 16 NOIEMBRIE 2010 JURNAL DE CHIŞINÃU 16 | Zigzag

Taylor

Momsen:

„Părinţii

mi-au stricat

copilăria”

Tânăra actriţă Taylor Mom-sen își acuză părinţii că i-au furat copilăria pentru că nu au lăsat-o să se joace și să petreacă timpul cum a vrut. A trebuit să muncească de la vârsta de doi ani, când a fost înscrisă la o agenţie de modelling.

Controversata Jenny din serialul „Gossip Girl” nu aruncă cu noroi doar în celelalte vedete din jurul său. Acum dă vina pe părinţii ei că a avut o copilă-rie nefericită. „Toată lumea se întreabă de ce sunt atât de tristă și nefericită. Părinţii mei m-au înscris la o agenţie de modelling la vârsta de doi ani. Niciun copil de doi ani nu vrea să muncească, dar nu am avut de ales”, a decla-rat Taylor, adăugând că, de mică, nu prea a avut timp să-și facă prieteni sau să se distreze.

Cele trei căsătorii ale sale s-au destrămat într-un mod straniu. În plus, artistul a suferit și o accidentare care a făcut să nu mai poată cânta la percuţie. Din cauza problemelor, Phil Collins recunoaș-te că s-a gândit să se sinucidă. „Nu voiam să mă împușc. Intenţionam să iau o supradoză sau ceva nedu-reros. Însă nu voiam să fac asta copiilor”, a spus Phil Collins.

Artistul, în vârstă de 59 de ani, trăiește singur din 2007, când s-a

destrămat și cea de-a treia căsnicie. Un alt motiv de supărare l-au con-stituit albumele sale solo. Acestea nu au succesul albumelor scoase împreună cu trupa „Genesis”. Cân-tăreţul a fost căsătorit de trei ori: Andrea Bertorelli (1975–1980), Jill Taverman (1984–1996) și Orianne Cevey (1999–2007). Collins trăiește la Geneva pentru a fi aproape de cei doi copii ai săi, Nicholas (9 ani) și Matthew (5 ani), ambii proveniţi din ultima căsătorie.

Phil Collins:

„Am vrut să mă sinucid!”

Phil Collins a declarat că s-a gândit să se sinucidă după cel de-al treilea divorţ, însă a fost oprit de gândul că va provoca o sufe-rinţă enormă copiilor săi. Artistul a avut un succes imens la nivel internaţional – a vândut milioane de discuri –, dar nu a avut noroc în viaţa personală.

Brenda Nicholls, o vă-duvă de 72 de ani, a fost se-dusă de Andrew Harding, un tânăr care apucase să-i cunoască soţul defunct. Sub promisiunea că se va căsători cu ea, acesta i-a cerut 15.000 de lire sterline pentru a organiza nunta, însă a evitat să stabileas-că o dată exactă. În plus, femeia îl susţinea fi nanci-ar pe logodnicul ei, chiar dacă de multe ori rămânea fără bani de mâncare. Autorităţile din Hebden Bridge, West Yorks, s-au sesizat în legătură cu

dubioasa relaţie amoroasă și au declanșat o anchetă pentru a stabili dacă Har-ding a profi tat de pe urma pensionarei.

O bătrână din Timi-șoara a rămas fără econo-miile de-o viaţă după ce a fost vizitată de un așa-zis cumpărător de antichităţi. Omul venise, chipurile, să vadă „marfa”, dar, de fapt, inspecta casa. A așteptat apoi să prindă momentul potrivit și i-a furat femeii bani și bijuterii în valoare de peste 50.000 de euro. Hoţul a fost prins.

Văduvă de 72 de ani,

jefuită de iubitul său

de 27 de aniO pensionară din Marea Britanie, îndrăgostită de un tânăr de doar 27 de ani și sub promisiunea acestuia că se va căsători cu ea, s-a trezit fără 15.000 de lire sterline, scrie „The Sun”.

Un băiat de 12 ani a ucis zeci de oameni

Germanii vor să interzică

Facebook şi Twitter

În Germania, tot mai multe companii vor să interzică angajaţilor lor accesul la site-urile Facebook și Twitter, în contextul spionajului corporatist tot mai evident și scăderea produc-tivităţii.

Chiar cancelarul Angela Merkel intenţionează să promoveze o lege prin care companiile de resurse umane să nu mai aibă acces la cele două reţele sociale atunci când recrutează personal, susţine o sursă din anturajul ofi cialului. Printre companiile mari care le-au interzis lucrătorilor săi să viziteze cele două site-uri în timpul serviciului se numără Volkswagen, Porsche și Commerzbank. Unele surse spun că și YouTube ar fi pe lista site-urilor interzise tocmai de frica spionajului corporatist și a scăderii productivităţii angajaţilor.

La numai 12 ani, un băiat, poreclit El Ponchis, din Mexic șochează lumea. A ucis zeci de oa-meni din bandele rivale și luptă pentru contro-lul suprem al trafi cului de droguri.

Până acum, a ac-ţionat ca asasin plătit al cartelului de nar-cotrafi canţi Pacifi cul de Sud, la comanda lui Julio Jesús Radilla. Însă puștiul și-a pus în gând să devină foarte curând capul tuturor trafi can-ţilor de droguri. Armata mexicană este îngrozită de cruzimea sa cum nu s-a mai văzut de modul sălbatic în care omoară și torturează.

El Ponchis taie gâturile fetelor și le lasă să atârne, aruncându-le cadavrele în diferite zone din împrejurimile orașului Cuernavaca. Peste 50 de persoane

sunt ucise în fi ecare zi în lupta dintre carteluri-le de narcotice.

Copilul asasin face scandal când vede femei.

Scene de groază într-o locuinţă din Iași! Un copil de 13 ani și-a ucis mama, profesoară la un liceu din oraș, cu mai multe lovituri de ciocan. Este posibil să pară nor-mal câţiva ani și la un moment dat să aibă o so-ţie sau o prietenă cu care să se întâmple același lucru ca și cu mama sa. Mai grav e că tânărul ar putea mima normalita-tea pentru a fi reintegrat în societate ca apoi să lovească din nou.

Michael Douglas,

pus la cură de îngrăşare

Actorul Michael Douglas e sleit de puteri din cauza tratamen-tului pe care îl urmează împotriva cancerului. Vedeta de 66 de ani a fost pusă la cură de îngrășare deoarece, la înălţimea de 178 centimetri, a ajuns să cântărească 63 de kilograme.

Douglas trebuie să mănân-ce multă carne de pui, ficat și paste cu cât mai multe sosuri și grăsimi pentru ca să se pună pe picioare și să poată lupta cu boala. Mai mult, pentru că e atât de slab, medicilor le e teamă și să mai continue tratamentul pentru ca nu cumva să îi facă

mai mult rău decât bine. Actorul Michael Douglas nu și-a pierdut optimismul în ciuda luptei foar-te grele pe care o duce împotriva cancerului. Cum face asta? Se gândește doar la lucrurile pe care așteaptă cu nerăbdare să le poată face, din nou, după înche-ierea tratamentului.

Josef Fritzl a vrut să-şi ucidă familia cu acid

„Monstrul din Austria”, așa cum a fost numit Fritzl, bărbatul care, timp de 24 de ani, și-a sechestrat fi ica și a violat-o în repetate rânduri șochează din nou. Un tânăr de 19 ani, pe nume Patrick Jakob, care a împărţit celula timp de trei luni cu Fritzl în închisoarea „St. Poelten” din Austria, a povestit pentru tabloidul „The Sun” că mon-strul avea un plan cum să scape de familia sa. „Fritzl mi-a spus că se săturase să

ducă o viaţă dublă și că voia să se odihnească. Mi-a poves-tit că opţiunea cea mai bună pentru a scăpa de ei era să îi omoare și să îi pună în acid, astfel toate urmele familiei lui secrete ar fi fost distruse și nimeni nu ar fi afl at nimic despre ororile pe care le-a co-mis. Avea toate detaliile puse la punct”, a povestit Jakob. Din relaţia incestuoasă din-tre Fritzl și fi ica lui, Eliza-beth, au rezultat șapte copii, dintre care unul a murit, trei

Mărturii șocante ies la iveală, din nou, despre cazul austriacului Josef Fritzl (75 de ani). În închisoare, acesta i-a mărturisit unui coleg de celulă că plănuia să își ucidă familia cu acid.

au rămas prizonieri în piv-niţă, iar trei au fost crescuţi la suprafaţă de bunica lor, Rosemarie.

Condamnat pentru că și-

a sechestrat și și-a violat fi ica timp de 24 de ani, Josef Fritzl din Amstetten, Austria, a fost condamnat la închisoare pe viaţă după ce, în urmă cu doi ani, a ieșit la iveală faptul că și-a sechestrat și și-a violat fi ica, Elizabeth, timp de 24 de ani.

Ea a devenit captivă la 18 ani, când tatăl ei a rugat-o să îl ajute să care ceva în pivniţă. În momentul în care au ajuns acolo, fata a fost închisă și nu a văzut lumi-na zilei mai mult de două decenii. În acel loc, Elizabeth a fost bătută și violată în mod repetat. În pivniţă a născut șapte copii.