Anul XXI Nr 4 Aprilie 2015

Jurnal CDIMMBuletin informativ lunar gratuit destinat mediului de afaceri Editat de Fundaţia CDIMM Maramureş

FUNDAŢIA Centrul pentru Dezvoltarea Icircntreprinderilor Mici şi Mijlocii MARAMUREŞBd Traian 916 430211 Baia Mare telfax 0262-224870 222409 221380 e-mail cdimmcdimmorg httpwwwcdimmorg

PLANUL DE DEZVOLTARE AL REGIUNII NORD-VEST 2014-2020

Planul de dezvoltare regională (PDR) este principalul document de planificare elaborat la nivel regional şi reflectă politicile de dezvoltare relevante la nivel naţio-nal icircn raport cu nevoile specifice la nivel de re-giune dar şi cu direcţiile strategice de politică ale celorlalţi principali finan-ţatori ai programelor de dezvoltare aferente regi-unii respective

Documentul poate reprezenta baza strategică pentru fundamentarea proiectelor iniţiate la nive-lul regiunii şi poate să fie luat icircn considerare de autorităţile naţionale pentru fundamentarea pro-gramelor de finanţare pentru următoarea perioadă de programare

Planul de Dezvoltare Regională (PDR) al Regiunii de Nord Vest 2014-2020 a fost recent lansat de Agenția de Dezvoltare Regională (ADR) Nord-Vest

PDR NV porneşte de la analiza cantitativă şi ca-litativă a condiţiilor existente şi a tendinţelor icircnre-gistrate icircn perioada de programare trecută (2007-2013) la nivelul regiunii de dezvoltare Nord-Vest (Transilvania Nord) icircn domenii legate de resur-sele naturale sistemul de aşezări structura socio-demografică a populaţiei infrastructura mediul economia turismul agricultura şi dezvoltarea rurală şi administraţia şi buna guvernanţă

Analiza situaţiei existente se icircncheie cu eviden-ţierea potenţialului şi a nevoilor specifice regiunii prin intermediul analizei punctelor tari şi slabe oportunităţilor şi ameninţărilor (SWOT)

Pe baza acestor infor-maţii a viziunii de dez-voltare pe termen lung precum şi a contextului de planificare şi progra-mare de la nivel naţional şi european privind poli-tica de coeziune pentru perioada 2014-2020 au fost formulate obiective priorități şi acțiuni spe-cifice de dezvoltare ale regiunii pentru exerciţiul financiar 2014-2020

PDR NV 2014-2020 conţine şi un portofoliu de proiecte prioritare stra-tegice Acest portofoliu de proiecte are rolul de a contribui la creşterea absorbţiei şi impactului fon-durilor la nivel regional

Vă prezentăm pe scurt un set de informații relevante extrase din Planul de Dezvoltare al Regiunii de Nord Vest

Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest a fost creată icircn baza Legii 1511998 prin asocierea voluntară a autorităţilor locale şi judeţene din judeţele Bihor Bistrița-Năsăud Cluj Maramureş Satu Mare şi Sălaj Suprafaţa regiunii este de 34160 km2 reprezentacircnd 143 din teritoriul Romacircniei Re-giunea Nord-Vest se situează astfel pe locul 4 la nivel naţional icircn privinţa suprafeţei respectiv pe locul 29 icircntre cele 273 regiuni ale UE

Icircn spaţiul naţional Regiunea Nord-Vest (Tran-silvania Nord) face parte din Macroregiunea 1 (NUTS1) şi se icircnvecinează icircn sud cu Regiunea Vest (Banat) icircn sud-est cu Regiunea Centru (Tran-silvania Sud) şi icircn est cu Regiunea Nord-Est (Buco-vina-Moldova Nord)

continuare icircn pag 2

Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă icircn mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene

Buletin de informare lunar Proiect co-finanţat de Comisia Europeană prin Reprezentanţa Comisiei Europene icircn Romacircnia

Centrul Europe Direct Maramureş - Buletin de informare nr 42015

Proiect co-finanţat de Uniunea Europeană Proiect implementat de CDIMM MARAMUREŞ

Icircn cadrul UE regiunea are o poziție geografică periferică la graniţa estică a UE icircnvecinacircndu-se cu Ucraina Poziţia este strategică regiunea fiind poartă de intrare icircn Romacircnia dinspre Ungaria re-spectiv icircn exteriorul UE icircnspre Ucraina şi Moldova

Regiunea este situată la intersecția axelor Nord-Sud şi Est-Vest ale Europei (centrul geo-grafic al Europei fiind situat pe Tisa icircn localitatea Rahău la mică distanţă de oraşul Sighetu Marmaţiei)

Datorită acestei poziţii geografice prin procesul de integrare europeană a unor ţări din spaţiul ex-sovietic (icircn special prin semnarea Acordului de aso-ciere şi a Acordului de liber schimb cu UE de către Republica Moldova Ucraina şi Georgia) regiunea prezintă oportunități icircn ceea ce priveşte posi-bilitatea trasării unor culoare europene ma-jore de transport către est dar şi icircn ceea ce priveşte dezvoltarea economică

Posibilitatea extinderii cooperării cu vecinii din Ucraina s-a deschis icircn 2004 prin finanţarea de către UE a programelor PHARE şi TACIS care au continuat icircn perioada 2007-2013 prin progra-mul cvadrilateral ENPI Ungaria-Slovacia-Romacircnia-Ucraina Deşi susţinută financiar cooperarea suferă din cauza numărului redus de treceri de frontieră la graniţa cu Ucraina

Vechile trasee europene pentru comerţ Sud-Nord care au făcut din Sighetul Marmaţiei un pu-ternic centru de comerţ internaţional icircn perioada antebelică nu au fost refăcute (din cele 7 poduri peste Tisa care existau icircnainte de război a mai rămas doar unul)

Deşi dispune de centre urbane importante precum Cluj-Napoca Oradea Baia Mare Satu Mare Bistrița Zalău cu rol polarizator regiunea are icircncă un profil preponderent rural icircn condiţiile icircn care mediul rural acoperă peste 85 din supra-faţă şi găzduieşte peste 48 dintre locuitori

Populația Regiunii Nord-Vest este conform datelor finale de la Recensămacircntul din 2011 de 2600132 de locuitori situacircndu-se pe locul 3 icircn-tre regiunile Romacircniei (după Nord-Est şi Sud-Muntenia) Procentual populaţia regiunii repre-zenta 1292 din populaţia Romacircniei (20121641 de locuitori)

Diversitatea etnică şi culturală marchează şi din punct de vedere demografic regiunea aici co-abitacircnd romacircni (749) maghiari (183) romi (46) germani ucraineni slovaci şa

Durata medie de viață icircn regiune este sub media naţională Durata medie de viaţă icircn anul 2011 era de 7343 ani sub media naţională (7377 de ani) Judeţul Cluj are cea mai ridicată durată medie de viaţă (7524 ani) iar judeţul Satu Mare cea mai mică (7107 ani)

Starea de sănătate a populaţiei poate fi ilus-trată prin mortalitatea ridicată nivelul scăzut al speranţei de viaţă şi al speranţei de viaţă sănătoasă (cu 13 ani mai scăzut decacirct cel al speranţei de viaţă) rate ridicate de morbiditate şi mortalitate infantilă

Educație Icircn anul 2011 populația şcolară din regiune era de 516575 persoane (cu 104 mai puţin decacirct icircn anul 2005 cacircnd era de 576766 per-soane) distribuită astfel 359860 icircn mediul urban şi 156715 icircn mediul rural

Procentul numărului de studenți din totalul populaţiei icircn vacircrstă de 20-24 de ani este relativ redus (513 icircn 2012 icircn scădere faţă de 553 icircn 2008 conform Eurostat) ceea ce poate să afecte-ze serios calitatea resurselor de muncă şi compe-titivitatea regională pe termen lung

Numărul persoanelor adulte cu vacircrstă icircntre 25 şi 64 de ani care au participat la o formă de instruireformare conform ultimului sondaj al EU Labour Force Survey din 2012 a fost de 14 faţă de media europeană de 9 (mai mică de aproape şase ori)

Conform Eurostat icircn 2009 404 (cel mai mare procent din UE) dintre elevii romacircni icircn vacircrstă de 15 ani nu au competenţe de bază privind icircnţelegerea folosirea şi utilizarea unui text scris (prin aplicarea testului PISA) icircn timp ce media europeană este de 196

Numărul de cadre didactice din regiune a scă-zut cu 10 icircn perioada 2005-2011 cea mai mare scădere fiind icircn icircnvăţămacircntul primar şi gimnazial (-1866) urmat de ciclul 2 secundar (-875)

continuare din pag 1

continuare icircn pag 3

Proiect co-finanţat de Uniunea Europeană

Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă icircn mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene

Buletin de informare lunar Proiect co-finanţat de Comisia Europeană prin Reprezentanţa Comisiei Europene icircn Romacircnia

Centrul Europe Direct Maramureş - Buletin de informare nr 42015

Proiect implementat de CDIMM MARAMUREŞ

Pe de altă parte personalul didactic a crescut ca număr la nivelul preşcolar (cu 865) şi universitar (cu 418)

Resursele de muncă

Conform Balanţei Forţei de Muncă la 1 ianuarie 2011 65 din populația totală a Regiunii Nord-Vest era considerată resursă de muncă aceasta fiind şi media la nivel naţional

Icircn anul 2011 atacirct rata de activitate a resurse-lor de muncă (680) cacirct şi rata de ocupare a re-surselor de muncă (650) din regiune se situau peste media naţională (628 respectiv 596) plasacircndu-ne pe locul II la nivel naţional după Re-giunea Bucureşti-Ilfov

Distribuţia pe judeţe a resurselor de muncă indică o localizare a 26 icircn judeţul Cluj urmat de jude-ţul Bihor cu 21 şi de judeţul Maramureş cu 19 ponderea icircn judeţul Sălaj fiind sub 10 (o medie de 86 icircn ultimii 7 ani luaţi icircn calcul)

Rata de ocupare a populației feminine este mai mică decacirct cea a populaţiei masculine icircn ciuda faptului că industriile grele (minerit metalurgie etc) au fost icircnlocuite de altele cu valoare adăugată mică care oferă locuri de muncă icircn special femeilor şi icircn general persoanelor necalificate (vezi confecţii com-ponente electrice auto telecomunicaţii etc) atacirct icircn Regiunea Nord-Vest cacirct şi pe plan naţional

Icircn ceea ce priveşte nivelul salariului icircn judeţele regiunii icircn anul 2011 Clujul se remarcă drept judeţul cu cele mai mari salarii (nivel mediu de 1467 RON cu 215 peste media regională) iar judeţul Mara-mureş cu cele mai mici salarii (nivel mediu de 1043 RON cu 75 sub media regională)

Rata şomajului a fost icircn anul 2011 de 54 pentru grupa de vacircrstă 15-64 de ani fiind mai ridi-

continuare din pag 2

cată icircn mediul urban decacirct icircn mediul rural pe toată perioada studiată ceea ce se explică prin rata icircnaltă de ocupare icircn agricultura de subzistenţă a populaţiei rurale

Numărul locurilor de muncă vacante a scă-zut drastic ca efect al crizei economice icircn anul 2008 icircn Regiunea Nord-Vest s-au icircnregistrat 8554 locuri de muncă vacante faţă de doar 3059 icircn 2009 2170 icircn 2010 şi 3145 icircn 2011

Cele mai semnificative scăderi de locuri de muncă vacante icircn perioada 2008-2011 s-au icircnregistrat icircn sec-toarele Sănătate şi Asistenţă socială (cu 9319) şi Administraţie publică (cu 9190) dar reducerea cu 4290 a locurilor de muncă vacante din Indus-tria prelucrătoare a cauzat cea mai mare scădere numerică (cu 1442 persoane)

Sectoarele cu cele mai multe locuri de muncă vacante icircn anul 2011 au fost industria prelucră-toare (6124 din total) construcţii (766) co-merţ (620) transport şi depozitare (620) informaţii şi comunicare (331) iar cele mai pu-ţine locuri de muncă vacante s-au icircnregistrat icircn sectorul tranzacţii imobiliare (006)

Formarea profesională continuă (FPC)

Din baza de date a Agenţiei Naţionale pentru Ca-lificări au fost identificate icircn Regiunea Nord-Vest un număr total de 988 centre de formare profesio-nale care au deţinut acreditare icircn anul 2012

Cele mai multe centre de formare funcţionează icircn judeţul Cluj (262) urmate de Maramureş (243) iar cele mai puţine icircn judeţul Bistriţa-Năsăud (69) Programele de FPC oferite de cei mai mulţi furni-zori sunt cele de bucătar lucrător icircn comerţ ope-rator introducere-validare date agent de pază şi ordine ospătar şi formator

O parte din cursuri sunt oferite de mai mulţi fur-nizori doar icircn unele judeţe cum ar fi competenţe informatice (Bistriţa-Năsăud) dulgher ndash tacircmplar - parchetar (Sălaj) inspector de specialitate pro-tecţia muncii (Satu Mare) expert accesare fonduri structurale şi de coeziune (Cluj) şi manager al sis-temului de management al calităţii (Maramureş)

Durata medie a cursurilor de FPCparticipant la nivelul Regiunii Nord-Vest icircn perioada 2005-2011 se icircncadrează icircntre 283-540 ore ceea ce icircnseam-nă o orientare spre cursurile de nivel I (destinat persoanelor care nu au absolvit icircnvăţămacircntul obli-gatoriu) şi nivel II (pentru absolvenţi ai icircnvăţă-macircntului obligatoriu)

continuare icircn pag 4

Centrul Europe Direct MaramureşBd Traian 916 430211 Baia Mare telfax+40-262-224870 221380 222409 e-mail europedirectcdimmorg wwweuropedirectcdimmorg Informaţii despre Uniunea Europeană informaţii despre surse de finanţare organizare de seminarii pe teme europene transmiterea reacţiilor primite de la cetăţeni cu privire la Uniunea EuropeanăProgram cu publicul 900-1600

Fundaţia CDIMM MaramureşBd Traian 916 430211 Baia Mare telfax +40-262-224870 221380 222409 e-mail cdimmcdimmorg wwwcdimmorgConsultanţă icircn afaceri organizarea de cursuriseminarii planuri de afacerişi studii de fezabilitate administrare programeproiecte editură

Maramureş

Colectivul de redacţieMargareta CĂPIcircLNEANRadu BIGMirel MIHALI

ISSN - 1454 -7007

Colecţia publicaţiei lunare bdquoJurnal CDIMMrdquo o găsiţi icircn format electronic pe site-ul Centrului Europe Direct Maramureş httpeuropedirectcdimmorgjurnalul-cdimm

continuare din pag 3

Aproximativ 26000 de persoane au absolvit cursuri FPC atacirct icircn anul 2009 cacirct şi icircn 2010

Majoritatea programelor de formare profe-sională continuă au avut ca obiectiv calificarea-recalificarea cursanţilor icircn diferite meserii mai puţine fiind acelea care au vizat iniţierea specializarea sau perfecţionarea lor pentru o anumită calificare

Printre calificările cu cel mai mare număr de absolvenţi se remarcă agent de pază şi ordine lucrător icircn comerţ bucătar ospătar stivuitorist operator introducerevalidareprelucrare date zi-darpietrartencuitor coafor instalator lucrătorii icircn structuri pentru construcţii lucrător icircn creşterea animalelor

Cele mai problematice competențe sunt abilităţile practice de specialitate (5799) şi responsabilita-tea (5316) abilităţile practice generale (487) cunoştinţele teoretice de specialitate (4387) şi capacitatea de muncă icircn echipă (4126)

O problemă majoră o constituie formarea pro-fesională icircn mediul rural Oferta de locuri de muncă se concentrează cu preponderenţă icircn me-diul urban şomerii din mediul rural neavacircnd la dispoziţie o arie mare de locuri de muncă meserii şi domenii de activitate

Economia regiunii de NV

Icircn interiorul regiunii judeţul Cluj contribuie icircn proporţia cea mai mare la formarea PIB-ului regio-nal (cu o medie de aproape 35) urmat de jude-ţele Bihor (peste 225) şi Maramureş (cca 14)

Dezvoltare antreprenorială

Icircn anul 2011 icircn Regiunea Nord-Vest erau active 64185 unităţi locale (locul II la nivel naţional după Bucureşti-Ilfov) reprezentacircnd 138 din numărul unităţilor locale icircnregistrate icircn Romacircnia

Ponderea cea mai mare este deţinută de micro-icircntreprinderi (8609) icircntreprinderile mici (10-49 angajaţi) reprezintă 1177 din totalul icircntreprinde-rilor active icircntreprinderile mijlocii (50-249 angajaţi) reprezintă 182 iar cele mari au pondere foarte mică icircn totalul unităţilor active de doar 03

Extras din PDR NV 2014-2020 elaborat de ADR NV Icircntregul Document icircl găsiți pe website-ul Centrului Europe Direct Maramureș httpeuropedirectcdimmorg

Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă icircn mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene

Buletin de informare lunar Proiect co-finanţat de Comisia Europeană prin Reprezentanţa Comisiei Europene icircn Romacircnia

Centrul Europe Direct Maramureş - Buletin de informare nr 42015

Proiect co-finanţat de Uniunea Europeană Proiect implementat de CDIMM MARAMUREŞ

Icircn cadrul UE regiunea are o poziție geografică periferică la graniţa estică a UE icircnvecinacircndu-se cu Ucraina Poziţia este strategică regiunea fiind poartă de intrare icircn Romacircnia dinspre Ungaria re-spectiv icircn exteriorul UE icircnspre Ucraina şi Moldova

Regiunea este situată la intersecția axelor Nord-Sud şi Est-Vest ale Europei (centrul geo-grafic al Europei fiind situat pe Tisa icircn localitatea Rahău la mică distanţă de oraşul Sighetu Marmaţiei)

Datorită acestei poziţii geografice prin procesul de integrare europeană a unor ţări din spaţiul ex-sovietic (icircn special prin semnarea Acordului de aso-ciere şi a Acordului de liber schimb cu UE de către Republica Moldova Ucraina şi Georgia) regiunea prezintă oportunități icircn ceea ce priveşte posi-bilitatea trasării unor culoare europene ma-jore de transport către est dar şi icircn ceea ce priveşte dezvoltarea economică

Posibilitatea extinderii cooperării cu vecinii din Ucraina s-a deschis icircn 2004 prin finanţarea de către UE a programelor PHARE şi TACIS care au continuat icircn perioada 2007-2013 prin progra-mul cvadrilateral ENPI Ungaria-Slovacia-Romacircnia-Ucraina Deşi susţinută financiar cooperarea suferă din cauza numărului redus de treceri de frontieră la graniţa cu Ucraina

Vechile trasee europene pentru comerţ Sud-Nord care au făcut din Sighetul Marmaţiei un pu-ternic centru de comerţ internaţional icircn perioada antebelică nu au fost refăcute (din cele 7 poduri peste Tisa care existau icircnainte de război a mai rămas doar unul)

Deşi dispune de centre urbane importante precum Cluj-Napoca Oradea Baia Mare Satu Mare Bistrița Zalău cu rol polarizator regiunea are icircncă un profil preponderent rural icircn condiţiile icircn care mediul rural acoperă peste 85 din supra-faţă şi găzduieşte peste 48 dintre locuitori

Populația Regiunii Nord-Vest este conform datelor finale de la Recensămacircntul din 2011 de 2600132 de locuitori situacircndu-se pe locul 3 icircn-tre regiunile Romacircniei (după Nord-Est şi Sud-Muntenia) Procentual populaţia regiunii repre-zenta 1292 din populaţia Romacircniei (20121641 de locuitori)

Diversitatea etnică şi culturală marchează şi din punct de vedere demografic regiunea aici co-abitacircnd romacircni (749) maghiari (183) romi (46) germani ucraineni slovaci şa

Durata medie de viață icircn regiune este sub media naţională Durata medie de viaţă icircn anul 2011 era de 7343 ani sub media naţională (7377 de ani) Judeţul Cluj are cea mai ridicată durată medie de viaţă (7524 ani) iar judeţul Satu Mare cea mai mică (7107 ani)

Starea de sănătate a populaţiei poate fi ilus-trată prin mortalitatea ridicată nivelul scăzut al speranţei de viaţă şi al speranţei de viaţă sănătoasă (cu 13 ani mai scăzut decacirct cel al speranţei de viaţă) rate ridicate de morbiditate şi mortalitate infantilă

Educație Icircn anul 2011 populația şcolară din regiune era de 516575 persoane (cu 104 mai puţin decacirct icircn anul 2005 cacircnd era de 576766 per-soane) distribuită astfel 359860 icircn mediul urban şi 156715 icircn mediul rural

Procentul numărului de studenți din totalul populaţiei icircn vacircrstă de 20-24 de ani este relativ redus (513 icircn 2012 icircn scădere faţă de 553 icircn 2008 conform Eurostat) ceea ce poate să afecte-ze serios calitatea resurselor de muncă şi compe-titivitatea regională pe termen lung

Numărul persoanelor adulte cu vacircrstă icircntre 25 şi 64 de ani care au participat la o formă de instruireformare conform ultimului sondaj al EU Labour Force Survey din 2012 a fost de 14 faţă de media europeană de 9 (mai mică de aproape şase ori)

Conform Eurostat icircn 2009 404 (cel mai mare procent din UE) dintre elevii romacircni icircn vacircrstă de 15 ani nu au competenţe de bază privind icircnţelegerea folosirea şi utilizarea unui text scris (prin aplicarea testului PISA) icircn timp ce media europeană este de 196

Numărul de cadre didactice din regiune a scă-zut cu 10 icircn perioada 2005-2011 cea mai mare scădere fiind icircn icircnvăţămacircntul primar şi gimnazial (-1866) urmat de ciclul 2 secundar (-875)

continuare din pag 1

continuare icircn pag 3

Proiect co-finanţat de Uniunea Europeană

Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă icircn mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene

Buletin de informare lunar Proiect co-finanţat de Comisia Europeană prin Reprezentanţa Comisiei Europene icircn Romacircnia

Centrul Europe Direct Maramureş - Buletin de informare nr 42015

Proiect implementat de CDIMM MARAMUREŞ

Pe de altă parte personalul didactic a crescut ca număr la nivelul preşcolar (cu 865) şi universitar (cu 418)

Resursele de muncă

Conform Balanţei Forţei de Muncă la 1 ianuarie 2011 65 din populația totală a Regiunii Nord-Vest era considerată resursă de muncă aceasta fiind şi media la nivel naţional

Icircn anul 2011 atacirct rata de activitate a resurse-lor de muncă (680) cacirct şi rata de ocupare a re-surselor de muncă (650) din regiune se situau peste media naţională (628 respectiv 596) plasacircndu-ne pe locul II la nivel naţional după Re-giunea Bucureşti-Ilfov

Distribuţia pe judeţe a resurselor de muncă indică o localizare a 26 icircn judeţul Cluj urmat de jude-ţul Bihor cu 21 şi de judeţul Maramureş cu 19 ponderea icircn judeţul Sălaj fiind sub 10 (o medie de 86 icircn ultimii 7 ani luaţi icircn calcul)

Rata de ocupare a populației feminine este mai mică decacirct cea a populaţiei masculine icircn ciuda faptului că industriile grele (minerit metalurgie etc) au fost icircnlocuite de altele cu valoare adăugată mică care oferă locuri de muncă icircn special femeilor şi icircn general persoanelor necalificate (vezi confecţii com-ponente electrice auto telecomunicaţii etc) atacirct icircn Regiunea Nord-Vest cacirct şi pe plan naţional

Icircn ceea ce priveşte nivelul salariului icircn judeţele regiunii icircn anul 2011 Clujul se remarcă drept judeţul cu cele mai mari salarii (nivel mediu de 1467 RON cu 215 peste media regională) iar judeţul Mara-mureş cu cele mai mici salarii (nivel mediu de 1043 RON cu 75 sub media regională)

Rata şomajului a fost icircn anul 2011 de 54 pentru grupa de vacircrstă 15-64 de ani fiind mai ridi-

continuare din pag 2

cată icircn mediul urban decacirct icircn mediul rural pe toată perioada studiată ceea ce se explică prin rata icircnaltă de ocupare icircn agricultura de subzistenţă a populaţiei rurale

Numărul locurilor de muncă vacante a scă-zut drastic ca efect al crizei economice icircn anul 2008 icircn Regiunea Nord-Vest s-au icircnregistrat 8554 locuri de muncă vacante faţă de doar 3059 icircn 2009 2170 icircn 2010 şi 3145 icircn 2011

Cele mai semnificative scăderi de locuri de muncă vacante icircn perioada 2008-2011 s-au icircnregistrat icircn sec-toarele Sănătate şi Asistenţă socială (cu 9319) şi Administraţie publică (cu 9190) dar reducerea cu 4290 a locurilor de muncă vacante din Indus-tria prelucrătoare a cauzat cea mai mare scădere numerică (cu 1442 persoane)

Sectoarele cu cele mai multe locuri de muncă vacante icircn anul 2011 au fost industria prelucră-toare (6124 din total) construcţii (766) co-merţ (620) transport şi depozitare (620) informaţii şi comunicare (331) iar cele mai pu-ţine locuri de muncă vacante s-au icircnregistrat icircn sectorul tranzacţii imobiliare (006)

Formarea profesională continuă (FPC)

Din baza de date a Agenţiei Naţionale pentru Ca-lificări au fost identificate icircn Regiunea Nord-Vest un număr total de 988 centre de formare profesio-nale care au deţinut acreditare icircn anul 2012

Cele mai multe centre de formare funcţionează icircn judeţul Cluj (262) urmate de Maramureş (243) iar cele mai puţine icircn judeţul Bistriţa-Năsăud (69) Programele de FPC oferite de cei mai mulţi furni-zori sunt cele de bucătar lucrător icircn comerţ ope-rator introducere-validare date agent de pază şi ordine ospătar şi formator

O parte din cursuri sunt oferite de mai mulţi fur-nizori doar icircn unele judeţe cum ar fi competenţe informatice (Bistriţa-Năsăud) dulgher ndash tacircmplar - parchetar (Sălaj) inspector de specialitate pro-tecţia muncii (Satu Mare) expert accesare fonduri structurale şi de coeziune (Cluj) şi manager al sis-temului de management al calităţii (Maramureş)

Durata medie a cursurilor de FPCparticipant la nivelul Regiunii Nord-Vest icircn perioada 2005-2011 se icircncadrează icircntre 283-540 ore ceea ce icircnseam-nă o orientare spre cursurile de nivel I (destinat persoanelor care nu au absolvit icircnvăţămacircntul obli-gatoriu) şi nivel II (pentru absolvenţi ai icircnvăţă-macircntului obligatoriu)

continuare icircn pag 4

Centrul Europe Direct MaramureşBd Traian 916 430211 Baia Mare telfax+40-262-224870 221380 222409 e-mail europedirectcdimmorg wwweuropedirectcdimmorg Informaţii despre Uniunea Europeană informaţii despre surse de finanţare organizare de seminarii pe teme europene transmiterea reacţiilor primite de la cetăţeni cu privire la Uniunea EuropeanăProgram cu publicul 900-1600

Fundaţia CDIMM MaramureşBd Traian 916 430211 Baia Mare telfax +40-262-224870 221380 222409 e-mail cdimmcdimmorg wwwcdimmorgConsultanţă icircn afaceri organizarea de cursuriseminarii planuri de afacerişi studii de fezabilitate administrare programeproiecte editură

Maramureş

Colectivul de redacţieMargareta CĂPIcircLNEANRadu BIGMirel MIHALI

ISSN - 1454 -7007

Colecţia publicaţiei lunare bdquoJurnal CDIMMrdquo o găsiţi icircn format electronic pe site-ul Centrului Europe Direct Maramureş httpeuropedirectcdimmorgjurnalul-cdimm

continuare din pag 3

Aproximativ 26000 de persoane au absolvit cursuri FPC atacirct icircn anul 2009 cacirct şi icircn 2010

Majoritatea programelor de formare profe-sională continuă au avut ca obiectiv calificarea-recalificarea cursanţilor icircn diferite meserii mai puţine fiind acelea care au vizat iniţierea specializarea sau perfecţionarea lor pentru o anumită calificare

Printre calificările cu cel mai mare număr de absolvenţi se remarcă agent de pază şi ordine lucrător icircn comerţ bucătar ospătar stivuitorist operator introducerevalidareprelucrare date zi-darpietrartencuitor coafor instalator lucrătorii icircn structuri pentru construcţii lucrător icircn creşterea animalelor

Cele mai problematice competențe sunt abilităţile practice de specialitate (5799) şi responsabilita-tea (5316) abilităţile practice generale (487) cunoştinţele teoretice de specialitate (4387) şi capacitatea de muncă icircn echipă (4126)

O problemă majoră o constituie formarea pro-fesională icircn mediul rural Oferta de locuri de muncă se concentrează cu preponderenţă icircn me-diul urban şomerii din mediul rural neavacircnd la dispoziţie o arie mare de locuri de muncă meserii şi domenii de activitate

Economia regiunii de NV

Icircn interiorul regiunii judeţul Cluj contribuie icircn proporţia cea mai mare la formarea PIB-ului regio-nal (cu o medie de aproape 35) urmat de jude-ţele Bihor (peste 225) şi Maramureş (cca 14)

Dezvoltare antreprenorială

Icircn anul 2011 icircn Regiunea Nord-Vest erau active 64185 unităţi locale (locul II la nivel naţional după Bucureşti-Ilfov) reprezentacircnd 138 din numărul unităţilor locale icircnregistrate icircn Romacircnia

Ponderea cea mai mare este deţinută de micro-icircntreprinderi (8609) icircntreprinderile mici (10-49 angajaţi) reprezintă 1177 din totalul icircntreprinde-rilor active icircntreprinderile mijlocii (50-249 angajaţi) reprezintă 182 iar cele mari au pondere foarte mică icircn totalul unităţilor active de doar 03

Extras din PDR NV 2014-2020 elaborat de ADR NV Icircntregul Document icircl găsiți pe website-ul Centrului Europe Direct Maramureș httpeuropedirectcdimmorg

Proiect co-finanţat de Uniunea Europeană

Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă icircn mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene

Buletin de informare lunar Proiect co-finanţat de Comisia Europeană prin Reprezentanţa Comisiei Europene icircn Romacircnia

Centrul Europe Direct Maramureş - Buletin de informare nr 42015

Proiect implementat de CDIMM MARAMUREŞ

Pe de altă parte personalul didactic a crescut ca număr la nivelul preşcolar (cu 865) şi universitar (cu 418)

Resursele de muncă

Conform Balanţei Forţei de Muncă la 1 ianuarie 2011 65 din populația totală a Regiunii Nord-Vest era considerată resursă de muncă aceasta fiind şi media la nivel naţional

Icircn anul 2011 atacirct rata de activitate a resurse-lor de muncă (680) cacirct şi rata de ocupare a re-surselor de muncă (650) din regiune se situau peste media naţională (628 respectiv 596) plasacircndu-ne pe locul II la nivel naţional după Re-giunea Bucureşti-Ilfov

Distribuţia pe judeţe a resurselor de muncă indică o localizare a 26 icircn judeţul Cluj urmat de jude-ţul Bihor cu 21 şi de judeţul Maramureş cu 19 ponderea icircn judeţul Sălaj fiind sub 10 (o medie de 86 icircn ultimii 7 ani luaţi icircn calcul)

Rata de ocupare a populației feminine este mai mică decacirct cea a populaţiei masculine icircn ciuda faptului că industriile grele (minerit metalurgie etc) au fost icircnlocuite de altele cu valoare adăugată mică care oferă locuri de muncă icircn special femeilor şi icircn general persoanelor necalificate (vezi confecţii com-ponente electrice auto telecomunicaţii etc) atacirct icircn Regiunea Nord-Vest cacirct şi pe plan naţional

Icircn ceea ce priveşte nivelul salariului icircn judeţele regiunii icircn anul 2011 Clujul se remarcă drept judeţul cu cele mai mari salarii (nivel mediu de 1467 RON cu 215 peste media regională) iar judeţul Mara-mureş cu cele mai mici salarii (nivel mediu de 1043 RON cu 75 sub media regională)

Rata şomajului a fost icircn anul 2011 de 54 pentru grupa de vacircrstă 15-64 de ani fiind mai ridi-

continuare din pag 2

cată icircn mediul urban decacirct icircn mediul rural pe toată perioada studiată ceea ce se explică prin rata icircnaltă de ocupare icircn agricultura de subzistenţă a populaţiei rurale

Numărul locurilor de muncă vacante a scă-zut drastic ca efect al crizei economice icircn anul 2008 icircn Regiunea Nord-Vest s-au icircnregistrat 8554 locuri de muncă vacante faţă de doar 3059 icircn 2009 2170 icircn 2010 şi 3145 icircn 2011

Cele mai semnificative scăderi de locuri de muncă vacante icircn perioada 2008-2011 s-au icircnregistrat icircn sec-toarele Sănătate şi Asistenţă socială (cu 9319) şi Administraţie publică (cu 9190) dar reducerea cu 4290 a locurilor de muncă vacante din Indus-tria prelucrătoare a cauzat cea mai mare scădere numerică (cu 1442 persoane)

Sectoarele cu cele mai multe locuri de muncă vacante icircn anul 2011 au fost industria prelucră-toare (6124 din total) construcţii (766) co-merţ (620) transport şi depozitare (620) informaţii şi comunicare (331) iar cele mai pu-ţine locuri de muncă vacante s-au icircnregistrat icircn sectorul tranzacţii imobiliare (006)

Formarea profesională continuă (FPC)

Din baza de date a Agenţiei Naţionale pentru Ca-lificări au fost identificate icircn Regiunea Nord-Vest un număr total de 988 centre de formare profesio-nale care au deţinut acreditare icircn anul 2012

Cele mai multe centre de formare funcţionează icircn judeţul Cluj (262) urmate de Maramureş (243) iar cele mai puţine icircn judeţul Bistriţa-Năsăud (69) Programele de FPC oferite de cei mai mulţi furni-zori sunt cele de bucătar lucrător icircn comerţ ope-rator introducere-validare date agent de pază şi ordine ospătar şi formator

O parte din cursuri sunt oferite de mai mulţi fur-nizori doar icircn unele judeţe cum ar fi competenţe informatice (Bistriţa-Năsăud) dulgher ndash tacircmplar - parchetar (Sălaj) inspector de specialitate pro-tecţia muncii (Satu Mare) expert accesare fonduri structurale şi de coeziune (Cluj) şi manager al sis-temului de management al calităţii (Maramureş)

Durata medie a cursurilor de FPCparticipant la nivelul Regiunii Nord-Vest icircn perioada 2005-2011 se icircncadrează icircntre 283-540 ore ceea ce icircnseam-nă o orientare spre cursurile de nivel I (destinat persoanelor care nu au absolvit icircnvăţămacircntul obli-gatoriu) şi nivel II (pentru absolvenţi ai icircnvăţă-macircntului obligatoriu)

continuare icircn pag 4

Centrul Europe Direct MaramureşBd Traian 916 430211 Baia Mare telfax+40-262-224870 221380 222409 e-mail europedirectcdimmorg wwweuropedirectcdimmorg Informaţii despre Uniunea Europeană informaţii despre surse de finanţare organizare de seminarii pe teme europene transmiterea reacţiilor primite de la cetăţeni cu privire la Uniunea EuropeanăProgram cu publicul 900-1600

Fundaţia CDIMM MaramureşBd Traian 916 430211 Baia Mare telfax +40-262-224870 221380 222409 e-mail cdimmcdimmorg wwwcdimmorgConsultanţă icircn afaceri organizarea de cursuriseminarii planuri de afacerişi studii de fezabilitate administrare programeproiecte editură

Maramureş

Colectivul de redacţieMargareta CĂPIcircLNEANRadu BIGMirel MIHALI

ISSN - 1454 -7007

Colecţia publicaţiei lunare bdquoJurnal CDIMMrdquo o găsiţi icircn format electronic pe site-ul Centrului Europe Direct Maramureş httpeuropedirectcdimmorgjurnalul-cdimm

continuare din pag 3

Aproximativ 26000 de persoane au absolvit cursuri FPC atacirct icircn anul 2009 cacirct şi icircn 2010

Majoritatea programelor de formare profe-sională continuă au avut ca obiectiv calificarea-recalificarea cursanţilor icircn diferite meserii mai puţine fiind acelea care au vizat iniţierea specializarea sau perfecţionarea lor pentru o anumită calificare

Printre calificările cu cel mai mare număr de absolvenţi se remarcă agent de pază şi ordine lucrător icircn comerţ bucătar ospătar stivuitorist operator introducerevalidareprelucrare date zi-darpietrartencuitor coafor instalator lucrătorii icircn structuri pentru construcţii lucrător icircn creşterea animalelor

Cele mai problematice competențe sunt abilităţile practice de specialitate (5799) şi responsabilita-tea (5316) abilităţile practice generale (487) cunoştinţele teoretice de specialitate (4387) şi capacitatea de muncă icircn echipă (4126)

O problemă majoră o constituie formarea pro-fesională icircn mediul rural Oferta de locuri de muncă se concentrează cu preponderenţă icircn me-diul urban şomerii din mediul rural neavacircnd la dispoziţie o arie mare de locuri de muncă meserii şi domenii de activitate

Economia regiunii de NV

Icircn interiorul regiunii judeţul Cluj contribuie icircn proporţia cea mai mare la formarea PIB-ului regio-nal (cu o medie de aproape 35) urmat de jude-ţele Bihor (peste 225) şi Maramureş (cca 14)

Dezvoltare antreprenorială

Icircn anul 2011 icircn Regiunea Nord-Vest erau active 64185 unităţi locale (locul II la nivel naţional după Bucureşti-Ilfov) reprezentacircnd 138 din numărul unităţilor locale icircnregistrate icircn Romacircnia

Ponderea cea mai mare este deţinută de micro-icircntreprinderi (8609) icircntreprinderile mici (10-49 angajaţi) reprezintă 1177 din totalul icircntreprinde-rilor active icircntreprinderile mijlocii (50-249 angajaţi) reprezintă 182 iar cele mari au pondere foarte mică icircn totalul unităţilor active de doar 03

Extras din PDR NV 2014-2020 elaborat de ADR NV Icircntregul Document icircl găsiți pe website-ul Centrului Europe Direct Maramureș httpeuropedirectcdimmorg

Centrul Europe Direct MaramureşBd Traian 916 430211 Baia Mare telfax+40-262-224870 221380 222409 e-mail europedirectcdimmorg wwweuropedirectcdimmorg Informaţii despre Uniunea Europeană informaţii despre surse de finanţare organizare de seminarii pe teme europene transmiterea reacţiilor primite de la cetăţeni cu privire la Uniunea EuropeanăProgram cu publicul 900-1600

Fundaţia CDIMM MaramureşBd Traian 916 430211 Baia Mare telfax +40-262-224870 221380 222409 e-mail cdimmcdimmorg wwwcdimmorgConsultanţă icircn afaceri organizarea de cursuriseminarii planuri de afacerişi studii de fezabilitate administrare programeproiecte editură

Maramureş

Colectivul de redacţieMargareta CĂPIcircLNEANRadu BIGMirel MIHALI

ISSN - 1454 -7007

Colecţia publicaţiei lunare bdquoJurnal CDIMMrdquo o găsiţi icircn format electronic pe site-ul Centrului Europe Direct Maramureş httpeuropedirectcdimmorgjurnalul-cdimm

continuare din pag 3

Aproximativ 26000 de persoane au absolvit cursuri FPC atacirct icircn anul 2009 cacirct şi icircn 2010

Majoritatea programelor de formare profe-sională continuă au avut ca obiectiv calificarea-recalificarea cursanţilor icircn diferite meserii mai puţine fiind acelea care au vizat iniţierea specializarea sau perfecţionarea lor pentru o anumită calificare

Printre calificările cu cel mai mare număr de absolvenţi se remarcă agent de pază şi ordine lucrător icircn comerţ bucătar ospătar stivuitorist operator introducerevalidareprelucrare date zi-darpietrartencuitor coafor instalator lucrătorii icircn structuri pentru construcţii lucrător icircn creşterea animalelor

Cele mai problematice competențe sunt abilităţile practice de specialitate (5799) şi responsabilita-tea (5316) abilităţile practice generale (487) cunoştinţele teoretice de specialitate (4387) şi capacitatea de muncă icircn echipă (4126)

O problemă majoră o constituie formarea pro-fesională icircn mediul rural Oferta de locuri de muncă se concentrează cu preponderenţă icircn me-diul urban şomerii din mediul rural neavacircnd la dispoziţie o arie mare de locuri de muncă meserii şi domenii de activitate

Economia regiunii de NV

Icircn interiorul regiunii judeţul Cluj contribuie icircn proporţia cea mai mare la formarea PIB-ului regio-nal (cu o medie de aproape 35) urmat de jude-ţele Bihor (peste 225) şi Maramureş (cca 14)

Dezvoltare antreprenorială

Icircn anul 2011 icircn Regiunea Nord-Vest erau active 64185 unităţi locale (locul II la nivel naţional după Bucureşti-Ilfov) reprezentacircnd 138 din numărul unităţilor locale icircnregistrate icircn Romacircnia

Ponderea cea mai mare este deţinută de micro-icircntreprinderi (8609) icircntreprinderile mici (10-49 angajaţi) reprezintă 1177 din totalul icircntreprinde-rilor active icircntreprinderile mijlocii (50-249 angajaţi) reprezintă 182 iar cele mari au pondere foarte mică icircn totalul unităţilor active de doar 03

Extras din PDR NV 2014-2020 elaborat de ADR NV Icircntregul Document icircl găsiți pe website-ul Centrului Europe Direct Maramureș httpeuropedirectcdimmorg