Junimea - studiu de caz

8/19/2019 Junimea - studiu de caz

1/19

STUDIU DE CAZ

CRITICISMUL JUNIMIST

Realizat de:

Costea Anca

Luca Bogdan

Petrescu Iulia

Sandu Mihai


2/19

STUDIU DE CAZ

Ce este Juniea!

Junimea re"re#int$ %ondarea s"iritului critic ode &n literatura 'i cultura

ro(n$) dar 'i o critic$ adus$ li"sei de echili*ru &ntre %orele institu+ionale ale

re%orei 'i entalitatea "o"orului) &ntre "aradiga cultural$ i"us$ de ,ardereaeta"elor- &n e"oca "a'o"tist$ 'i ca"acitatea de rece"tare critic$ a acesteia.

Criticisul /uniist anali#ea#$ 'i sanc+ionea#$ ur$rile ada"t$rii su"er0ciale a

institu+iilor 'i a %orelor ci1ili#a+iei occidentale din "erioada "a'o"tist$. Pa'o"tisul a

&nteeiat ci1ili#a+ia 'i cultura ro(n$ odern$) cu elanul &nce"uturilor) "rin ,arderea

eta"elor-2 /uniisul rea'a#$ %undaentele culturii noastre oderne) "rintr3o

ac+iune critic$ 1i#(nd toate doeniile ei.

Criticisul /uniist este legat &n "riul r(nd de acti1itatea lui Titu Maiorescu)

entorul societ$+ii Junimea. Seria criticilor aduse ,direc+iei de a#i- &n cultura ro(n$

&nce"e "rin studii 'i articole din doeniul li*ii) a"oi al culturii 4teoria ,%orelor %$r$

%ond-5) "entru a trece ulterior la critica a"licat$ la doeniul literaturii) unde Titu

Maiorescu "une *a#ele teoretice ale ,criticii estetice-. Scrierile lui au %ost reunite &n

1olu su* titlul Critice.

Ra"ortarea la "redecesoriCurentul cultural "roo1at de societatea ie'ean$ Junimea, se ani%est$ &nce"(nd cu anul 6789) ti" de un s%ert de secol) ca o i'care de oderni#are

"ro%und$ 'i de a"licare %er1ent$ a s"iritului critic. Junii'tii au recunoscut contri*u+ia

"redecesorilor) dar s3au ra"ortat critic la e"oca "a'o"tist$ 4679:3678:5) de

&nteeiere a literaturii noastre odee. Ast%el c$ /uniisul include at(t eleente

de ru"tur$ %a+$ de trecut) c(t 'i tendin+e de continuitate cu direc+ia ini+iat$ de Mihail

;og$lniceanu) la Dacia literară. Idei 'i tee coune sunt< promovarea unei

literaturi originale, cu specifc românesc, combaterea imitațiilor sterile șiaplicarea principiilor valorice în actul critic. Mai de"arte) Junimea &nsean$ o

ideologie nouă, un discurs intercultural, o raportare a modelului literar

românesc la cel european, prin lărgirea criteriilor estetice la nivel universal.


3/19

STUDIU DE CAZ

Junimea și Convorbiri literare. =nteeietorii i'c$rii

Societatea Junimea este cea ai i"ortant$ gru"are ideologic$ 'i cultural$ din

a doua /u$tate a secolului al >I>3lea) a1(nd &n e"oc$ rolul de a orienta e1olu+ia

culturii ro(ne.

? nou$ genera+ie de intelectuali se i"une acu. C(+i1a tineri re1eni+i de la

studii din str$in$tate 4P.P. Car") @asile Pogor) Th. Rosetti) Iaco* Negru##i 'i Titu

Maiorescu 3spiritus rector al gru"$rii5) con'tien+i de situa+ia "recar$ a culturii ro(ne)

au hot$r(t &n0in+area la Ia'i) &n 6789) a societ$+ii Junimea) o asocia+ie enit$ s$

aduc$ un suu nou &n cultura ro(n$. Circula+ia ideilor /uniiste &n e"oc$ este

asigurat$ de %a"tul c$ societatea a1ea o ti"ogra0e "ro"rie) o li*r$rie 'i c$ editea#$

re1ista Convorbiri Literare, &nce"(nd din 678. =n "aginile re1istei 1or 0 "u*licate

articolele lui Maiorescu 'i o"erele arilor clasici< "oe#ia lui Mihai Einescu) "ro#a lui

Ion Creang$ 'i Ioan Sla1ici) coediile lui I. L. Caragiale.

Petre P. Car" 4n. iunie 679) Ia'i 3 d. 6 iunie 66) i*$ne'ti)

/ude+ul Ia'i5

A %ost o "olitic) di"loat) %ondator al Societ$+ii Juniea 'i lider "olitic al

acesteia.

A %ost triis &nc$ din co"il$rie la Berlin 467F:5) unde &n1a+$ la Gran#Hsische

nasiu 4,Liceul %rance#-5. =n anul 67F7 &'i ia *acalaureatul 'i se &nscrie la

Gacultatea de Dre"t 'i Ktiin+e Politice din cadrul Uni1ersit$+ii din Bonn. =n toana

anului 678) Car" re1ine la Ia'i) unde &i 1a &nt(lni "e Titu Maiorescu 'i @asile Pogor.

Ulterior) &n ur$torii doi ani li se 1or ad$uga 'i Theodor Rosetti) &"reun$ cu Iaco*

Negru##i) %or(ndu3se ast%el gru"ul ce 1a %onda Societatea Juniea &n "ri$1ara

anului 678. A1(nd la *a#$ idei coune) cei cinci se 1or aa la &nce"ut "e culti1area

s"iritului literar) ei re"re#ent(nd o nou$ genera+ie) /uniist$) cu o nou$ conce"+ie

asu"ra 1ie+ii sociale 'i culturale ro(ne'ti. Prin acti1itatea sa) societatea i"unea o

direc+ie nou$) odern$) &ntregii noastre culturi) de0nindu3se "rin s"iritul ei etic 'i

sentientul 1alorii estetice. Dar) Petre P. Car") at(t de &"$tiit "entru 1ia+a "u*lic$)

era a"roa"e i"osi*il s$3'i satis%ac$ 1eleit$+ile &n acest doeniu deoarece Juniea

nu %$cea "olitic$) ceea ce &l neul+uea "ro%und. Ast%el) &ndenat de "ro"riul cuget)

se hot$r$'te s$ "$r$seasc$ Ia'iul 'i societatea literar$ &n care &'i %$cuse un de*ut

"roi+$tor.


4/19

STUDIU DE CAZ


5/19

STUDIU DE CAZ

Theodor Rosetti 4n. F ai 679) Ia'i sau Sole'ti d. 6 iulie

69) Bucure'ti5

A %ost un "u*licist 'i o "olitic ro(n. Theodor

Rosetti a studiat 0nan+ele 'i 'tiin+ele "olitice la L1i1 'i la

@iena) "recu 'i dre"tul la Paris. Theodor Rosetti a %ost

unul dintre cei ai i"ortan+i oaeni "olitici ai 1eacului

al >I>3lea. A ocu"at %unc+ii i"ortante &n stat) "rintre care

"ri3inistru al u1ernului Ro(niei) "re'edinte al

Senatului 'i gu1ernator al B$ncii Na+ionale. S3a nu$rat

"rintre %ondatorii Societ$+ii literare Juniea) contri*uind

la de#1oltarea s"iritului critic &n literatura ro(neasc$. =n

anul 6789) &"reun$ cu Petre P. Car") Titu Maiorescu) @asile Pogor 'i Iaco* Negru##i)"une *a#ele societ$+ii culturale ,Juniea- 'i ale re1istei sale ,Con1or*iri literare-) "e

care o conduce ti" de 7 de ani 4678 3 67F5. Re1ista &'i "ro"unea discutarea unor

"ro*lee ling1istice) organi#area unor cenacluri "rin care s$ r$s"(ndeasc$ idei)

cuno'tin+e de literatur$) istorie) econoie) "olitic$ 'i s$ "roo1e#e noi 1alori din

cultura ro(neasc$.

Iaco* Negru##i 4n. 96 dece*rie 67) Ia'i 3 d. 8 ianuarie 69)

Bucure'ti5A %ost scriitor) draaturg) critic literar) /urist) "ro%esor) "olitician) "re'edinte al

Acadeiei Ro(ne. Este cel de3al doilea 0u al lui Costache Negru##i 4a %ost un o

"olitic 'i scriitor ro(n din "erioada "a'o"tist$5 'i al Mariei ane. =n anul 67F9 este

triis de tat$l s$u &n erania la studii. Aici %ace liceul) &"reun$ cu %ratele s$u

Leon) iar din anul 67F studia#$ dre"tul) o*+in(nd doctoratul 467895.Re1enit &n tara)

de1ine "ro%esor de dre"t coercial la Uni1ersitatea din Ia'i) unde 1a "reda "(n$ &n

anul 677 c(nd) du"$ oartea lui @asile Boerescu) se 1a uta la Gacultatea de Dre"t

a Uni1ersit$+ii din Bucure'ti) unde "ro%esea#$ "(n$ &n 67) c(nd iese la "ensie. =nanul 6789) &"reun$ cu Petre P. Car") Titu Maiorescu) @asile Pogor 'i Theodor Rosetti)

"une *a#ele societ$+ii culturale ,Juniea- 'i ale re1istei sale ,Con1or*iri literare-) "e

care o conduce ti" de 7 de ani 4678 3 67F5.


6/19

STUDIU DE CAZ

Ca scriitor) de*utea#$ &n anul 6788) &n ,Goaia

societ$+ii "entru literatura 'i cultura ro(n$ &n

Buco1ina-. Scrie "oe#ii lirice) *alade) idila Miron și

Florica 467:5) satire) e"istole) schi+e) roanul Mihai

Vereanu 46795) "iese de teatru) eoriale de c$l$torii'i un 1olu de eorii intitulat sugesti1 Amintiri de la

Junimea 4665.


7/19

STUDIU DE CAZ

@asile Pogor 4n. : august 6799) Ia'i d. :

artie 6:8) Buciu) /ude+ul Ia'i5

A %ost o "olitic) "u*licist 'i "oet ro(n. A studiat la

"ensionul Malgou1erne din ora'ul Ia'i) du"$ care 4din anul

675 'i3a continuat studiile secundare) a"oi cele /uridice la

Paris. Du"$ re1enirea sa &n +ar$) a intrat &n agistratur$)

lucr(nd ca e*ru la Tri*unalul Ia'i 'i la Curtea de A"el Ia'i

4din 67F5. A "artici"at la coali+ia "olitic$ care a co"lotat

"entru detronarea lui Aleandru Ioan Cu#a. Du"$

schi*area regiului "olitic) @asile Pogor este nuit ca

"re%ect al /ude+ului Ia'i.

Intr$ &n "olitic$) ca e*ru al gru"$rii ,Juniea-. Du"$ ce o scurt$ "erioad$

de+ine %unc+ia de inistru al Cultelor 'i Instruc+iunii Pu*lice ) @asile Pogor 1a 0 ales &n

ai ulte r(nduri ca "riar al unici"iului Ia'i. Printre cele ai i"ortante "roiecte

&nce"ute &n ti"ul conducerii sale se a$ Teatrul Na+ional din Ia'i.

Titu Maiorescu4n. 6F %e*ruarie 67:) Craio1a O d. 67 iunie 66)

Bucure'ti5

A %ost un acadeician) a1ocat) critic literar) eseist) estetician) 0loso%) "edagog)"olitician 'i scriitor ro(n. =n 67F7 a*sol1$ la Acadeia Tere#ian$) la @iena) ca 'e% de

"roo+ie. Un an ai t(r#iu o*+ine) la Berlin) doctoratul „mana cum laudae! ) iar

du"$ &nc$ un an o*+ine licen+a &n litere 'i 0lo#o0e la Sor*ona. Urea#$ &nc$ un an de

studii la Paris &n ura c$rora o*+ine licen+a &n dre"t. ? aseenea "er%oranta

intelectual$ la ni1el euro"ean nu "utea 0 accesi*il$ dec(t unui s"irit cu ade1$rat

luinat.

Re1enit &n tar$) &n 6786) &ntr3o "erioad$ de "ro%unde trans%or$ri sociale

generate de %orarea Statului odern Ro(n) care &ncerca s$ se alinie#e la 1alorile

sociale) "olitice 'i culturale euro"ene) Titu Maiorescu de1ine) la nuai de ani)

"ro%esor uni1ersitar la Uni1ersitatea din Ia'i) decan 'i rector la 9 de ani)

acadeician 4e*ru al Societ$+ii Acadeice Ro(ne5) la de ani) de"utat) la 9:

de ani 'i inistru) la 9 de ani. Critic literar de are acurate+e) a contri*uit

%undaental la selectarea 'i i"unerea ade1$ratelor 1alori ale literaturii ro(ne. Ca

o "olitic) a %ost de"utat &n ai ulte legislaturi) dar 'i Ministru al Cultelor 'i

Instruc+iunii Pu*lice 'i Ministru de Eterne. Prin &ntreaga sa acti1itate) care a cu"rins


8/19

STUDIU DE CAZ

"ractic toate doeniile 1ie+ii culturale) sociale 'i "olitice) Titu

Maiorescu a 'i3a adus o contri*u+ie rearca*il$ la

de#1oltarea societ$+ii ro(ne'ti &n contetul 1alorilor

ci1ili#a+iei ?ccidentale.

A %ost cel ai i"ortant e*ru %ondator al

societ$+ii literare ,Juniea-. Maiorescu a declan'at o

1iolent$ ca"anie &"otri1a ,direc+iei 1echi- &n cultur$

'i literatur$. Priul studiu 1a 0 ,? cercetare critic$ asu"ra

"oe#iei ro(ne de la 678-.

Maiorescu a0ra c$ „Frumosul nu este o idee teoretică, ci o

idee "mbrăcată "n #ormă sensibilă și tocmai de aceea cuv$ntul

poetic trebuie să reproducă această #ormă. %rin urmare, un șir decuvinte care nu sunt dec$t no&iuni reci, abstracte, 'e ele oric$t

de bine rimate, dacă nu transmit sentimente, nu sunt poe(ii ci un tip de pro(ă

rimată.!

=nc$ de la &nce"ut se asocia#$ gru"ului de %ondatori 'i al+i tineri intelectuali ca<

N. Scheletti) S. Bodn$rescu) M. Einescu) h. Raco1i+$) D. Rosetti) @. Burl$) T. Nica) N.

Mandrea) M. Po"iliu) I. Sla1ici) r Buicliu) P. Paicu) C. Meissner2 intelectuali de

di%erite "ro%esii< "ro%esori) ateaticieni) doctori) a1oca+i) istorici) econoi'ti 'i)

*ine&n+eles) scriitori. To+i iu*eau &ns$ literatura 'i de aceea ))Juniea- a %ost &nainte

de toate o societate cultural$.

Din Societatea ))Juniea- au %$cut "arte unele din cele ai i"ortante

"ersonalit$+i culturale ro(ne'ti "rintre care< @. Alecsandri) M. Einescu) I. Creang$)

I. Sla1ici) I. L. Caragiale 'i al+ii. Din "rocesele 1er*ale ale ))Juniii- se "oate

deduce ))s"iritul- "e care3l i"riau 'edin+elor) &ntruniri serioase ce de#*$teau

"ro*lee esen+iale de li*$) de literatur$) de cultur$ general$. Titu Maiorescu a %ost

cel ce s3a i"us 'i a cristali#at un colecti1 de intelectuali cu idei di%erite.

La 6 artie 678 a"are 'i organul de "res$ al Societ$+ii ))Juniea-) re1ista

,Con1or*iri literare- su* direc+ia lui I. Negru##i) re1ist$ &n care au a"$rut aterialele

triise "entru a 0 citite la 'edin+ele ))/unii'tilor-.

Societatea reu'e'te s$ cu"ere o ti"ogra0e "e care o instalea#$ &n casele

B$ncii Moldo1ei su* conducerea nea+ului Bernhardt. Ti"ogra0a "u*lica gratuit toate

anuscrisele originale ro(ne'ti) du"$ ce erau a"ro*ate de un coitet) "u*lica c$r+i

de 'coal$ la cel ai ic "re+) traduceri de c$r+i) ai ales de istorie. Se hot$r$'te


9/19

STUDIU DE CAZ

"u*licarea cronicilor ro(ne) o antologie de "oe#ii ro(ne'ti 'i Testaentul cel Nou

cu litere latine. Ti"ogra0a trece su* conducerea lui Balasan 'i a"oi este 1(ndut$ lui .

oldner) &n 676) cel care 1a "u*lica 1oluul de 1ersuri 'i "ro#$ de Einescu) 1olu

editat de @. . Mor+un &n 67:.


10/19

STUDIU DE CAZ

Eta"ele societ$+ii Junimea

=n 1ia+a societ$+ii Junimea se disting c(te1a eta"e) cu orient$ri 'i acti1it$+i

di%erite.

Etapa ieșeană 4678936765 are un "ronun+at caracter "oleic 'i se ani%est$

&n trei direc+ii< li*$) literatur$ 'i cultur$. =n aceast$ "erioad$ se ela*orea#$

"rinci"iile sociale 'i estetice ale /uniisului. Tot acu se i"une necesitatea

educ$rii "u*licului "rin a'a3nuitele prelec&iuni populare. ?rgani#ate "e tee

1ariate) &n di1erse cicluri sisteatice 'i +inute &ntr3o %or$ acadeic$) ele au a1ut

dre"t sco" educarea "u*licului larg) care s$ &n+eleag$ cultura ca %actor de "rogres 'i

oralitate. Aceast$ eta"$ archea#$ c$ut$rile %e*rile de odele a"te s$ asigure"rogresul la care as"ira Titu Maiorescu. Interesul "entru literatur$ se ani%est$ din

678F) c(nd se a1ansea#$ ideea alc$tuirii unei antologii de "oe#ie ro(neasc$ "entru

'colari. Aceasta i3a deterinat "e /unii'ti s$ citeasc$ &n 'edin+ele societ$+ii autorii

ai 1echi) "e ale c$ror tete 'i3au eersat s"iritul critic 'i gustul literar.

Cea dea doua etapă) din 67 "(n$ &n 677F 4cu des%$'urarea 'edin+elor

Junimii la Bucure'ti) dar a acti1it$+ii re1istei la Ia'i5) este o eta"$ de consolidare) &n

sensul c$ &n aceast$ "erioad$ se a0r$ re"re#entan+ii de sea$ ai „direc&iei noi! &n

"oe#ia 'i "ro#a ro(n$< Einescu) Creang$) Sla1ici) Caragiale) dar 'i scriitori a"roa"enecunoscu+i ast$#i) "recu< Sason Bodn$rescu) Matilda Cugler3Poni. Este o

"erioad$ &n care se diinuea#$ teoreti#area criticisului &n %a1oarea /udec$+ilor de

1aloare. Acu sunt ela*orate studiile esen+iale "rin care Titu Maiorescu se i"une ca

autentic &nteeietor al criticii noastre literare oderne) %$r$ &ns$ a negli/a

"reocu"$rile din doeniul ci1ili#a+iei) dar ai ales din doeniul li*ii literare)

necesare 'i "entru c$ &n 678: se %$cuse trecerea de la al%a*etul chirilic la cel latin.

Maiorescu sus+ine utilitatea &*og$+irii 1oca*ularului li*ii ro(ne "rin neologise

de origine roanic$) &ntr3un studiu din 6776 (Neologismele ).

Etapa a treia 4*ucure'tean$5 &nce"e din 677F) c(nd re1ista Convorbiri literare

este utat$ la Bucure'ti) ca 'i &ntreaga societate Junimea. Aceast$ eta"$ are un

caracter "re"onderent uni1ersitar) "rin studiile de s"ecialitate din doeniile< istorie)

0lo#o0e) 0lologie) geogra0e 4A. o >eno"ol) @asile Conta) Aleandru La*rior) Mihail

Dragoirescu) Siion Mehedin+i52 Re1ista 1a a"$rea "(n$ &n 6) dar ea nu 1a ai

atinge gradul de "o"ularitate din "riii : de ani.


11/19

STUDIU DE CAZ

Tr$s$turile /uniisului=n lucrarea Istoria literaturii române moderne, criticul Tudor @ianu identi0c$

tr$s$turile de0nitorii ale !unimismului< spiritul critic) spiritul flozofc) gustul

pentru clasic și academic) spiritul oratoric) ironia.

S"iritul critic"piritul critic este cea ai i"ortant$ tr$s$tur$ a /uniisului. Se ani%est$

"rin res"ectul %a+$ de ade1$rul istoric &n studierea trecutului 'i "rin culti1area

si"lit$+ii. Este co*$tut$ %alsa erudi+ie) ani%estat$ de c$tre ul+i c$rturari ai

ti"ului) "rin %olosirea unei li*i arti0ciale) care s$3i di%eren+ie#e de oaenii de r(nd.

Este res"ins$ non1aloarea) identi0cat$ la ni1elul li*ii *„be&ia de cuvinte!, a*u#ul de

neologise5 'i la ni1el socio3"olitic 'i cultural) al institu+iilor statului *„#ormele #oră

#ond!).

Direc+iile de ani%estare a criticisului /uniistAtitudinea criticist$ %a+$ de direc&ia veche se ani%est$ ai ales &n "ria eta"$

din e1olu+ia Junimii 437ani5) c(nd se a*ordea#$ "oleic as"ecte ale li*ii ro(ne)

ale literaturii 'i ale culturii< discu+ia &n problema ortografei) discu+iile "entru

alcătuirea unei antologii a poeziei de până la #$%& 40nali#ate &n articolul '

cercetare critică asupra poeziei române de la 1867 ) și critica (ormelor (ără

(ond, ca e)presie sintetică a ideologiei !unimiste * În contra direcției de

astăzi în cultura română ). Ulterior) /uniisul &'i a0r$ "ro"ria direc+ie *„direc&ia

nouă!), &nce"(nd cu studiul aiorescian din 67) Direcția nouă în poezia și

proza română. Ast%el) de la critica normativă 4de0nire de "rinci"ii5 se trece la

critica aplicată doeniului literaturii) Titu Maiorescu "un(nd *a#ele teoretice ale

,criticii estetice- * omediile d!lui aragiale, 677F2 "minescu și poeziile lui ,

6775.

Rolul lui Titu Maiorescu &n cristali#area criticisului /uniist

Criticisul /uniist este legat &n "riul r(nd de acti1itatea lui Titu Maiorescu)

entorul societ$+ii Juniea) dar 'i &ndru$torul cultural 'i literar al e"ocii. Reunite &n

1olu su* titlul Critice, scrierile lui ilustrea#$ doeniile de ani%estare ale s"iritului

critic aiorescian< li*a ro(n$) literatura) cultura) estetica) 0lo#o0a. De aseenea)

reect$ "reocu"$rile Junimii &n di%erite eta"e) de la un "ronun+at caracter "oleic


12/19

STUDIU DE CAZ

467893675) la "erioada de a0rare a „direc&iei noi! &n "oe#ia 'i "ro#a ro(n$

4673677F5.

Pria edi+ie a Criticelor, din 6) cu"rinde &n %re#a&ă autorului o oti1are a

necesit$+ii criticii *„critica destructivă unde trebuie și constructivă unde poate!) &n

contetul ultiilor 37 ani) ca re#isten+$ &n %a+a ediocrit$+ilor ce n$1$leau &n 1ia+a

"u*lic$. Autorul res"inge co"roisul ,%orelor goale- 'i &'i a0r$ cu luciditate

res"onsa*ilitatea &n %a+a culturii ro(ne conte"orane<

„Direc&ia cea nouă 3 ni se (ice 3 nu putea să se introducă "ntr+o conlucrare

pașnică pe l$nă cea veche - ... La aceasta r$s"unde


13/19

STUDIU DE CAZ

adecă scrierea sau Q... literile trebuiau să 'e luate de la romani. 8i, ast#el, al#abetul

slavon -... #u alunat din scrierea noastră cea nouă și #u "nlocuit prin al#abetul latin.!

Tot aici) teoreticianul &nce"e co*aterea etiologisului "roo1at de curentul

latinist.

De aseenea) teoria #ormelor #ără #ond are "roiec+ii &n lucr$ri ulterioare 1i#(nd

limba română) "recu< *im)a română în +urnalele din %ustria 467875) #eția

de cu$inte 46795) Neologismele 467765. Maiorescu sus+ine &n aceste studii

al%a*etul latin 'i "rinci"iul ortogra0ei %onetice 4i"use de Acadeie &n 67765)

&*og$+irea 1oca*ularului cu neologise) dar %$r$ eager$ri) 'i co*ate

*o*asticisele) etiologisele) se ani%est$ &"otri1a stric$torilor de li*$)

ridiculi#ea#$ „be&ia de cuvinte!.


14/19

STUDIU DE CAZ

Teoria %orelor %$r$ %ond=n 6787) a"are studiul În contra direcției de astăzi în cultura română, &n

care este %orulat$ teoria #ormelor #ără #ond. Teoria e"ri$ 1i#iunea lui Titu

Maiorescu asu"ra culturii) 0ind construit$ cu un %undaent 0lo#o0c) "e trei "rinci"ii<autonomia valorilor, unitatea dintre cultură și societate, unitatea dintre #ond și #ormă

"n cultură și "n de(voltarea socială.

Prin (ond) Maiorescu &n+elege acti1it$+ile ateriale) sociale 'i culturale) dar 'i

tradi+iile sau entalit$+ile. Prin (ormă) sunt desenate structurile institu+ionale

4/uridice 'i "olitice5 ale societ$+ii) sisteul de educa+ie) institu+iile culturale 4"resa)

teatrul) conser1atorul) Acadeia etc.5) "rin care se reali#ea#$ circula+ia 1alorilor &n

cadrul societ$+ii. Criticul consider$ %orele %$r$ %ond „preten&ii #ără #undament, sta'i

#ără trup, ilu(ii #ără adevăr! și le denun+$ ca 0ind „stricăcioase, 'indcă nimicesc un

mi0loc puternic de cultură!.

Maiorescu critic$ „vi&iul radical! identi0cat &n e"oc$) „lipsa de orice #undament

solid pentru #ormele dina#ară ce le tot primim!, adic$ de a &"ruuta %ore ale

culturii a"usene %$r$ a le corela adec1at cu realitatea eistent$< ,Vi&iul radical -... "n

toată direc&ia de astă(i a culturei noastre este neade1$rul -...) neadevăr "n aspirări,

neadevăr "n politică, neadevăr "n poe(ie, neadevăr "n ramatică, neadevăr "n toate

#ormele de mani#estare a spiritului public.!

Critica se &ndrea"t$ &"otri1a genera+iei "a'o"tiste care ar 0 creat o ,direc+ie

%als$- &n cultura noastr$) "rin iitarea doar a a"aren+elor culturii a"usene< „Căci

nepreăti&i precum erau și sunt tinerii noștri, uimi&i de #enomenele măre&e ale

culturei moderne, ei se pătrunseră numai de e#ecte, dar nu pătrunseră p$nă la

cau(e, vă(ură numai #ormele de deasupra ale civili(a&iunii, dar nu "ntrevă(ură

#undamentele istorice mai ad$nci, care au produs cu necesitate aceste #orme.!

Criticul consider$ cu ade1$rat "rie/dioas$ nu at(t li"sa %undaentului) c(t

su0cien+a) li"sa necesit$+ii acestui %undaent.

Princi"iul autonoiei 1alorilor Autonomia valorilor "orne'te de la un "rinci"iu din 0lo#o0a lui ;ant) care

deliitea#$ doeniul esteticului de celelalte 1alori 4etice) 'tiin+i0ce) "olitice etc.5.

Maiorescu sus+ine necesitatea a"recierii 0ec$rui doeniu "rin criterii s"eci0ce)

re%erindu3se la "riele lucr$ri istorice 'i 0lologice considerate %undaentale "entru

deonstrarea latinit$+ii li*ii ro(ne


15/19

STUDIU DE CAZ

Dac,ia de Petru Maior 46765) *e-iconul de la #uda 467F5) .entamen criticum

in linguam romanicam 467:5 3 graatica ro(n$ scris$ &n li*a latin$ "entru

str$ini. Aceste lucr$ri con+in unele erori 'tiin+i0ce 'i eager$ri "ro1ocate de inten+ii

deonstrati1e sau din oti1a+ii "olitice. Titu Maiorescu acce"t$ cau#ele eager$rilor

*„se 0usti'că prin "mpre0urările timpului!), dar condan$ li"sa atitudinii critice aconte"oranilor %a+$ de acestea.

Princi"iul unit$+ii dintre cultur$ 'i societateLi"sa „#undamentului dinlăuntru! &n doeniul cultural) "olitic 'i artistic) "e care

s$ se a'e#e aceste %ore uni1ersale ru"e unitatea dintre cultură și societate, "otri1it

criticului< „6n aparen&ă, după statistica #ormelor dina#ară, rom$nii posed astă(i

aproape "ntreaa civili(are occidentală. Avem politică și știin&ă, avem 0urnale și

academii, avem școli și literatură, avem mu(ee, conservatorii, avem teatru, avemchiar o constitu&iune. Dar "n realitate toate acestea sunt produc&iuni moarte, preten&ii

#ără #undament, sta'i #ără trup, ilu(ii #ără adevăr...! Con%runtarea cu realitatea 1a

1eni chiar din con%runtarea cu cultura euro"ean$ odern$) care 1ine „la noi, 'indcă

noi nu am știut să merem "naintea ei!.

Autorul consider$ c$ tineriea ro(n$ tre*uie %erit$ de dou$ reșeli1

&ncura/area *l(nd$ a ediocrit$+ilor 'i #ormele #ără #ond.

Prin urare) dou$ sunt ade1$rurile "e care le o"une „vi&iului radical! 3neadevărul. Priul este acela c$< „mediocrită&ile trebuiesc descura0ate de la via&a

publică a unui popor! "entru c$ sunt "rie/dioase) &n ti" ce 1alorile nu au ne1oie

de indulgen+$ 'i sunt uni1ersale *„nu este bun numai pentru noi și deocamdată, ci

pentru to&i și pentru totdeauna!). Al doilea ade1$r este< „#orma #ără #ond nu numai

că nu aduce niciun #olos, dar este de+a dreptul stricăcioasă, 'indcă nimicește un

mi0loc puternic de cultură.! Institu+iile 0ind cele care corectea#$ entalit$+ile) ,este

mai bine să nu #acem o școală deloc dec$t să #acem o școală rea -...2 mai bine să nu

#acem deloc academii, cu sec&iunile lor, cu ședin&ele solemne, cu discursurile derecep&iune, cu analele pentru elaborate dec$t să le #acem toate acestea #ără

maturitatea știin&i'că ce sinură le dă ra&iunea de a '!.

Princi"iul unit$+ii dintre %ond 'i %or$ &n cultur$Maiorescu nu este &"otri1a "relu$rii %orelor culturale din eterior) &ns$

acestea tre*uie ada"tate la s"eci0cul na+ional 'i antici"ate de crearea %ondului.

Pericolul eisten+ei #ormelor #ără #ond este discreditarea %orelor 'i &nt(r#ierea

"roducerii %ondului< ,,"n timpul "n care o academie e os$ndită să e7iste #ără știin&ă, o


16/19

STUDIU DE CAZ

asocia&iune #ără spirit de societate, o pinacotecă #ără artă și o școală #ără

instruc&iune bună, "n acest timp #ormele se discreditea(ă cu totul "n opinia publică și

6nt$r(ie chiar #ondul, ce... s+ar putea produce "n viitor.!

Teoria e1olu+iei organice a societ$+iiConclu#ia lui Maiorescu este categoric$< „Căci #ără cultură poate "ncă trăi un

popor cu năde0dea că la momentul 'resc al de(voltării sale se va ivi și această #ormă

bine#ăcătoare a vie&ii omenești2 dar cu o cultură #alsă nu poate trăi un popor, și dacă

stăruiește "n ea, atunci dă un e7emplu mai mult vechea lee a istoriei1 "n lupta "ntre

civili(area adevărată și "ntre o na&iune re(istentă se nimicește na&iunea, dar

niciodată adevărul!. De aceea se i"une necesitatea unei noi direc+ii &n cultura

ro(n$ care s$ &nlocuiasc$ „preten&iile #ără #undament!, „direc&ia #alsă! .

Te#a aiorescian$ co*ate #ormele #ără #ond, contradic+ia realitate3a"aren+$ 'i

sus+ine e1olu+ia organic$ a societ$+ii) de la %ond s"re %ore.

Critica estetic$

nteresul pentru literatură se ani%est$ din 678F) c(nd la Junimea se

a1ansea#$ ideea alc$tuirii unei antologii de "oe#ie ro(neasc$ "entru 'colari. Cu

nu s3a "utut alege un nu$r su0cient de "oe#ii %ruoase) Maiorescu "u*lic$ &n

Convorbiri literare studiul / cercetare critică asupra poeziei de la 1867, careconcentrea#$ conce"+ia lui des"re art$. Sco"ul acestei lucr$ri de doctrin$ estetic$

este de a "re#enta „elementele artei poetice! care se"ar$ "oe#ia de alte genuri

literare) ca 'i de alte doenii ale cunoa'terii) o%erind „publicului o măsură mai siură

pentru a deosebi adevărul de eroare și #rumosul de ur$t!.

De la &nce"ut) autorul %ace distinc+ia tran'ant$ &ntre art$ 4"oe#ie5 'i alte doenii

4'tiin+$) "olitic$) oral$ etc.5) "ornind de la ideea sau o*iectul e"riat. S"re

deose*ire de 'tiin+$) care este cheat$ s$ e"rie ade1$rul) „poe(ia este arta de a

pune #ante(ia "n mișcare prin cuvinte!, iar %ruosul este „ideea mani#estată "nmaterie sensibilă!. Esteticianul sus+ine ideea gratuit$+ii artei.

Din ra+iuni etodologice) criticul &'i &"arte studiul &n dou$ ca"itole


17/19

STUDIU DE CAZ

abstract!, dar 'i s$ %oloseasc$ „epitete ornante!, personi'cările obiectelor

nemișcătoare sau prea abstracte, precum și a calită&ilor și ac&iunilor!, co"ara+iile

originale 'i /uste) eta%orele) adic$ tro"ii) &n general.

„Condi&iunea ideală! cu"rinde sentientele *„sim&iri!) și "asiunile e"riate)

c$ci „ideea sau obiectul e7primat prin poe(ie este totdeauna un sim&ăm$nt sau o

pasiune, și niciodată o cuetare e7clusiv intelectuală sau care se &ine de tăr$mul

știin&i'c - .... %rin urmare iubirea, ura, triste&ea, bucuria, desperarea, m$nia etc. sunt

obiecte poetice2 "nvă&ătura, preceptele morale, politica etc. sunt obiecte ale știin&ei,

și niciodată ale artelor!.

Aceast$ lucrare de critic$ norati1$ i"une conte"oranilor distinc+ia &ntre

doeniul estetic 4arta) "oe#ia5 'i alte doenii 4"olitic) istoric etc.5) &nl$tur(nd din

s%era artei „obiectele știin&ei! sau "oe#ia oca#ional$) *o*astic$) 'i res"inge %alsele1alori. Critica estetic$ aiorescian$ are ca "unct de "lecare a0ra+ia din 0nalul

acestui studiu< ))? critică serioasă trebuie să arate modelele bune... și să le distină

de cele rele...!

=n cea de3a doua eta"$ a Junimii 4673677F5) de a0rare a „direc&iei noi! &n

"oe#ia 'i "ro#a ro(n$) se diinuea#$ teoreti#area criticisului &n %a1oarea

/udec$+ilor de 1aloare. Acu surit ela*orate studiile esen+iale "rin care Titu Maiorescu

se i"une ca &nteeietor al criticii noastre literare oderne.

Dac$ &n studiul s$u din 6787) Titu Maiorescu se arat$ În contra direcției de

astăzi în cultura română 'i a*ordea#$ %enoenul cultural &n general 4literatura

este o %or$ a culturii5) &n articolul "u*licat ulterior) &n 67) criticul se concentrea#$

asu"ra caracteristicilor noii direc+ii ani%estate &n literatur$) &n cei "atru ani care au

trecut< Direcția nouă în poezia și proza românească.

,,/oua direc&ie, "n deosebire de cea veche și că(ută, se caracteri(ea(ă prin

sim&im$nt natural, prin adevăr, prin "n&eleerea ideilor, ce omenirea "ntreaă le

datorește civili(a&iei apusene și totodată prin prestarea și chiar accentuarea

elementului na&ional.!

Prin acest studiu) autorul trece de la critica norati1$ la critica a"licat$) "rin

anali#a la care sunt su"use c(te1a "roduc+ii literare ale 1reii. =n %runtea „direc&iei

noi! &n "oe#ie este @asile Alecsandri cu 0astelurile, urat de t(n$rul Mihai

Einescu) „poet "n toată puterea cuv$ntului!, c$ruia Maiorescu &i recunoa'te

calit$+ile „#armecul limba0ului *semnul celor aleși), o concep&ie "naltă, iubirea și

"n&eleerea artei antice!, re%erindu3se la c(te1a crea+ii "u*licate &n Convorbiri


18/19

STUDIU DE CAZ

literare. Du"$ cei doi) criticul en+ionea#$ 'i c(+i1a scriitori a"recia+i la Junimea,

a"roa"e necunoscu+i ast$#i) "recu< Sason Bodn$rescu sau Matilda Cugler3Poni)

dar citea#$ 'i 1ersuri care „nu sunt de publicat!, a"ar+in(nd altor "oe+i ai 1reii. Cu

acest "rile/) Maiorescu %orulea#$ un "rinci"iu estetic< „Arta e senină, trebuie să

răm$ie senină chiar c$nd e7primă desperarea - ....!

Pro#a 'tiin+i0c$ 4?do*escu) Sla1ici) >eno"ol) La*rior etc.5 'i "ro#a estetic$

4?do*escu) Iaco* Negru##i) Nicu ane5 cu"rinde nue re"re#entati1e ale gru"$rii

/uniiste. Cu %ora li*ii ro(ne este o "reocu"are constant$ a criticului) studiul

se &ndrea"t$ 'i s"re as"ecte ale li*ii 4'coala etiologic$) neologisele5.

Titu Maiorescu reia teoria %orelor %$r$ %ond &n cultura 'i &n literatura ro(n$<

„Direc&ia veche a bărba&ilor noștri publici este mult mai "ndreptată spre #ormele

dina#ară2 direc&ia nouă și 0ună caută mai "nt$i de toate #undamentul dinlăuntru ...! Deaseenea) a0r$ necesitatea criticii "entru eanci"area cultural$<

„Critica, 'e și amară, numai să 'e dreaptă, este un element neapărat al

sus&inerii și propășirii noastre...!

Studiile ulterioare %undaentea#$ critica estetic$ la noi. omediile d!lui

aragiale, din 677F) tratea#$ tea oralit$+ii &n art$ 'i a &n$l+$rii i"ersonale

*9atharsis), idei estetice ce se reg$sesc la egel) res"ecti1) la Artistotel. Punctul de

"lecare al lucr$rii este discu+ia din "res$ des"re o"era coic$ a lui Caragiale.Maiorescu &i co*ate "rin acest studiu "e aceia care sus+inuser$ ideea ioralit$+ii &n

coediile lui Caragiale. Arta este orali#atoare "rin ea &ns$'i) nu "rin ideile

"roo1ate 3 este ideea esen+ial$ din studiul lui Maiorescu.

Studiul din 677) "minescu și poeziile lui , rele1$ tr$s$turile "ersonalit$+ii

"oetului 'i "rinci"alele coordonate ale o"erei einesciene. Criticul a"recia#$ /ust

i"ortan+a 'i e%ectele o"erei einesciene asu"ra li*ii 'i a literaturii ro(ne

ulterioare< „%e c$t se poate omenește prevedea, literatura poetică rom$nă va "ncepe

secolul al ::+lea sub auspiciile eniului lui - ...! .

I"ortan+a criticisului /uniistCriticismul !unimist este o tr$s$tur$ de0nitorie a i'c$rii) care a inuen+at

destinul literaturii 'i al culturii ro(ne. Structurarea unei doctrine unice "e *a#a

res"ectului %a+$ de ade1$r) "lasarea anali#ei 'i a inter"ret$rii %enoenului artistic

&ntr3o "aradig$ 1aloric$ uni1ersal$) co*aterea cu 1eheen+$ a isti0c$rii istoriei

'i a li*ii ro(ne) a li"sei de echili*ru &ntre %ondul 'i %ora %enoenului cultural)


19/19

STUDIU DE CAZ

sunt c(te1a dintre ideile &n nuele c$rora lu"t$ /unii'tii. Ei resit ne1oia de

a0rare a s"eci0cului na+ional 'i de &nl$turare a %orelor %$r$ %ond) consider(nd c$

„..."ntre 34;4+34

Junimea - studiu de caz

Documents

Transcript of Junimea - studiu de caz