Noi orizonturi ale arhitecturii

Juhani Pallasmaa

Supra-intelectualizarea arhitecturii a detasat-o de caracterul sau experimental, emotional. Pallasmaa ofera un model(solutie?) pentru o arhitectura si pseisagism care sa permita o continuitate intre spatiile interioare si exterioare.

A gandi este mai interesant decat a sti, dar mai putin interesant decat a vedea. Goethe

Peisajul ca un portret

Avem tendinta sa vedem spatiul fizic, exterior separat de spatiul nostru interior, al mintii. Totusi, spatiile pe carele construim reprezinta un element continuu, neintrerupt/neseparat de lumea noastra interioara.

PF Lewis Peisajul reflecta de fapt lumea noastra interioara, valorile pe care le apreciem, fricile, gusturile, intr-oforma tangibila. Rareori ne gandim la peisaj astfel, asa ca acesta poate reflecta caracterul nostru cu mai multaautenticitate decat orice autobiografie pentru ca nu suntem constienti atunci cand ne descriem.

Jorge Luis Borges omul isi ia asupra lui sarcina de a arata lumea. Isi petrece toata viata incercand sa faca asta si lasfarsit isi da seama ca de fapt ca a creat o imagine labirintica a sinelui.

Trebuie sa realizam ca nu traim in 2 lumi separate, fizica si psihica, acestea de fapt se unesc intr-o singura realitate.Cand proiectam un spatiu cream atat un spatiu fizic, dar mai ales o realitate mentala/intelectuala, psihica.

Architectura: o disciplina care nu este pura(este complexa/compusa/compozita)

Ea este in acelasi timp practica si metafizica; utilitara si poetica, tehnologica si artistica, economica si nexistentiala, omanifestatie individuala si colectiva. Nu pot numi o alta disciplina mai complexa si contradictorie decat arhitectura.Este o forma de a filosofa prin toate caracteristicile sale: spatiu, materie, structura, scara, lumina, orizont,gravitatie. Este in acelasi timp scopul si mijlocul- raspunde nevoilor in asa fel incat isi creeaza propria realitate sipropriile criterii.Mai mult, arhitectura autentica depaseste toate scopurile constiente si este un produs alimaginatiei, dorintei, vointei de putere si viziune.

Multitudinea de abordari teoretice

In ultima perioada arhitectura a fost analiza prin prisma multor domenii...

Trebuie sa admitem ca arhitectura nu are o teorie de sine statatoare, ci este explicata prin diverse teorii din afaraariei sale.

Vitruviu observase interactiunea arhitecturii cu numeroase alte domenii: arhitectul sa fie talentat la desen, sa stiegeometrie, istorie, filozofie, sa inteleaga muzica, sa aiba cunostiinte de medicina, sa stie opinia juristilor si sacunoasca astronomie.

Frenezia teoretizarii

Astazi, explicatiile teoretice si verbale ale constructiilor par mai importante decat designul in sine. Aplicarea unorteorii stiintifice fara discernamant in domeniul arhitecturii a creat confuzie mai degraba decat o intelegere autenticaa esentei sale. Supra-intelectualizarea abordarilor a distantat architectura de caracterul ei ce dorea sa invite laexperiente/experimentare, baza afectiva-> intelectualizarea a lasat deoparte bunul simt al arhitecturii.

Exemplu: Interpretarea arhitecturii ca un sistem de limbaj a oferit punctul de pornire pentru arhitecturapostmodernista.

Teoria arhitecturii ca o reteta-nu! Eu caut o tensiune dialectica (Teorie general i metod filozofic constnd n analiza idepirea argumentelor contradictorii n scopul descoperirii adevrului) si o interactiune intre teorie si practica designului, inloc de o interdependenta cauzala.

Arhitectul sa lucreze integrat, prin personalitatea sa, adica subiectiiv, in loc sa manevreze diverse cunostiinte pecare le stie dinainte sau rationalizari verbale. Se ajunge/descopera un rezultat, nu se rezolva pentru un actcreativ original cunostiintele anterioare trebuie uitate.

Arhitectura ca ratiune pura

Misiunea arhitecturii a devenit o preocupare din anii 60, prima oara prin critica de stanga, care vedea arhitectura cape un abuz de putere, redistribuire a resurselor si manipulare sociala.

Aceasta intelectializare excesiva a dus ca arhitectura sa isi piarda rolul social si au crescut problemele si frustrarile indomeniu.

Nesigurantele prezentului: rolul social si uman al arhitecturii, dar si limitele sale ca o forma de arta.

Opozitie : arhitectura ca proiectie a subiectiva si directa a arhitectului vs. Aplicarea unor retete- Se gaseste si la invatamantul de arhitectura

Stiinta si Arta

Gaston Bachelard Poetica Spatiului: imaginatia este legat stransa de gandirea pre-stiintifica si animistica ( animalele siplantele au suflet si pot influenta evenimente umane). Evolutia gandirii stiintifice a trecut prin diverse doctrine, din ce in ce mairationaliste: animism->realism->pozitivism->rationalism->rationalism complex->rationalism dialectic.

Imagini animate

Bachelard gandirea artistica, dorindu-si conceptualizare si expresie, trece peste rationalism si se indreapta spre ogandire animista. => stiinta si arta trec una pe langa cealalta, merg in directii opuse.

Imaginatia artistica incearca sa gaseasca imagini atat de puternice incat sa fie capabile sa exprime intreagacomplexitate a experientei umane existentiale printr-o singura imagine condensata. prin imagini poetizate (adicaexperimentate si traite) mai degraba decat intelese rational.

Giorgio Morandi naturi statice miniaturi: exprima capacitatea imaginilor artistice umile de a oferi afirmatiimetafizice atotcuprinzatoare (complexe).

O opera de arhitectura nu e un simbol care reprezinta ceva sau portretizeaza ceva din afara ei insasi, si e un obiectmental real, un microcosmos complet, care se aseaza in directa relatie cu experienta noastra existentiala siconstienta.

Chiar daca subliniez diferentele dintre metodele stiintei si cele ale artei, nu cred ca cele 2 sunt antitetice sau ostileuna fata de cealalta. Cele 2 metode se uita la lume si viata cu alti ochi, aspira spre altceva.

Puterea logicii poetice

Datoria arhitecturii, de neconceput dpdv logic, de a integra elemente opuse ireconciliabil este fundamentala sinecesara. Pentru a reusi asta, scopurile principale ale arhitecturii ar trebui sa fie meditatia si reconcilierea. Eanegociaza intre categorii diferite si opozitii. Ea poate fi conceputa astfel doar prin intelegerea oricarui design ca omanifestare poetica imaginea poetica este capabila de a invinge contradictiile logicii prin calitatile salepolivalente si sintetizatoare.

Alvar Alto solutii simultane de opozitii. Aproape orice design presupune zeci, sunte, mii de elemente diferitecintradictorii care sunt fortate sa functioneze astfel doar prin vointa omului. Aceasta armonie poate fi obtinutadoar prin mijloacele artei.

Arhitectura picturii

Vorbind despre evolutia arhitecturii moderne: Alto dar totul a inceput in pictura. Formele abstracte ale picturiiau impulsionat arhitectura vremii noastre, chiar daca indirect. Pe de-alta parte arhitectura a oferit surse pentru artaabstracta. Aceste doua tipuri de arta s-au influentat una pe celalata alternativ: altele au o radacina comuna chiar si invremurile noastre.

Pictura este atat de aproape de arhitectura mai ales pentru ca arhitectura este un subiect important al picturii, fie cane gandim la pictura figurativa sau abstracta separare discutabila pentru ca toata arta plina de semnificatii artrebui sa fie figurativa in sensul existential.

Ex: pictura medievala tarzie si renascentista tipurie arhitectura mereu prezenta ca subiect.

Interesul pictorilor timpurii in arhitectura pare sa fie in legatura cu procesul de diferentiere a lumii si a constiinteiindividuale - nasterea pronumelui pers eu. Cel mai mic detaliu este suficient sa creeze experienta unui spatiuarhitectural: un cadru de fereastra sau muchia unui perete.

Pictura olandeza sec 17 domestic, esenta locuintei cladirile sunt reprezentate aproape ca niste figuri umane:oglindirea imaginii casei si a corpului uman au fost introduse in gandirea moderna de CG Jung.

Nu ma pot gandi la o lectie mai inspiranta/entuziasmanta de arhitectura decat cea oferita de picturile renasteriitimpurii. Daca as putea proiecta oc ladire cu tandretea lui Giotto, Fra Angelico sau Piero della Francesca, as simti cami-am atins scopul vietii.

Interactiunea dintre arta moderna si arhitectura moderna dar nu am vazut inca arhitectura inspirata de JMW Turner,Claude Monet, Pierre Bonnard sau Mark Rothko spre exemplu. Pictura si alt forme de arta au studiat dimensiuni aleemotiei umane necunoscute arhitectilor, a caror arta raspunde de obicei unei realitati rationale.

Artisti contemporani care au influentat arhitectura-inspirat arhitecti (opera lor este in stransa legatura cu arhi):Robert Smithson, Gordon, Matta-Clark, Michael Heizer, Donald Judd, Robert Irwin, Jannis Kounellis, Wolfgang Leib,Ann Hamilton, James Turrell, James Carpenter.

Artistii au tendinta sa scrie mai direct si mai sincer decat arhitectii,care arunca un ecran de fum intelectualist asuprascrierilor lor.

Arhitectura cinematografului

Cu toata esenta sa abstracta, muzica a fost mereu considerata forma de arta cea mai apropiata de arhitectura.Cinematografie este chiar mai apropiata decat muzica, nu doar datorita structurii sale spatiale si temporale, darpentru ca amandoua articuleaza spatii traite/animate. Acestea 2 creeaza si mediaza imagini cuprinzatoare ale vietii.In acelasi fel in care cladirile si orasele pastreaza imagini ale unei culturi si ale unui anume stil de viata,cinematografia proiecteaza arheologia/mostenirea culturala atat a perioadei in care a fost realizata, dar si aperioadei pe care o descrie. amandoua definesc dimensiuni si esente ale spatiului existential, creaza scenepentru experiente de viata.

Regizorii creaza arhitectura pura poetica, care se naste din imaginea mentala a constructiei dar si a eroticului fricii despatiu. Tarkovsky, Michelangelo Antonioni au creat o impresionanta arhitectura a memoriei, dorintei si melancoliei,care asigura ca arhitectura ca forma de arta este capabila sa ne adreseze o intreaga sfera emotionala de la mahnirela euforie.

Cladirile sunt instrumente mentale, nu doar adaposturi esteticizate. Esenta arhitecturii este in mod esential dincolode arhitectura. Jean Tardieu sa ne imaginam un perete. Ce se intampla in spatele lui?. Dar arhitectii rareori seobosesc sa se gandeasca ce se intampla cu adevarat dicolo de peretii pe care i-au ridicat.

Cand citim o poezie, o pastram in noi si devenim poezia. Cand am citit o carte si o punem la loc pe raft, cartearamane de fapt in noi. Daca este o carte deosebita, ea devine o parte din corpul si sufletul meu. In acelasi fel picturile,filmele si cladirile devin parte din noi. Opera artistica are originea in corpul creatorului si se intoarce in corpul umanpe masura ce este experimentata.

Esenta duala a arhitecturii

Raspunsul meu la intrebarea daca arhitectura este sau nu o forma de arta: arhitectura este o expresie artistica si nueste arta simultan. Arhitectura este arta in esenta sa ca metafora spatiala si materiala a existentei umane, dar nueste o forma de arta prin a2-a ei natura ca artefact instrumental de utilitate si rtaionalitate. Aceasta dualitate areloc pe 2 nivele separate ale constiintei, sau aspiratie, in acelasi fel in care orice opera artistica are simultan existentaei materiala, disciplinara si executia concreta pe de-o parte si ca o imagine spirituala, inconstient conceputa siperceputa, care ne poarta in lumea viselor, dorintelor si fricii, pe de-alta parte. Arhitectura poate fi inteleasa chiarprin aceasta dualitate: Louis Kahn - un pictor poate picta roti patrate la un tun pentru a exprima zadarniciarazboilui. Un sculptor poate sculpta aceleasi roti. Dar un arhitect trebuie sa foloseasca roti rotunde.

Fond ontologic ( ontologie- Ramur a filosofiei care studiaz trsturile generale ale existenei, studiul bazelor i principiilor existenei.Teorie speculativ despre esenele sau principiile ultime ale tuturor lucrurilor. Latur a materialismului dialectic care se refer la determinrilei la structura realitii obiective. )

Arhitectura ca forma de arta este nascuta dintr-o confruntare cu un anumit scop si ocupare a spatiului. Incepe prin anumi lucrurile fara nume si prin perceprea spatiului fara forma ca o figura distincta si loc specific. As vrea saaccentuez expresia cu un anumit scop scopul utilitar este o conditie constitutiva a arhitecturii. Menireaarhitecturi sta atat in nevoia de un fond metafizic pentru gandurile si experientele umane dar si ca si in asigurareaunui adapost de furtuna.

Arhitectura ca o colaborare

Arhitectura, la fel ca orice lucrare artistica, este in principal rezultatul colaborarii. Colaborarea apare in sensulevident si practic al cuvantului, ca interactiunea dintre diversi profesionisti, muncitori si mestesugari, darcolaborarea apare si intre alti artisti,arhitecti si peisagisti; nu doar cei contemporani, care traiesc, dar poate maiimportant, cei care au murit de secole. Orice opera autentica este asezata in traditia vesnica/eterna a lucrarilorartistice si este semnificativa doar daca se prezinta cu modestie/umilinta fata de traditie si devine parte a acesteidezvoltari neintrerupte. Nenumarate lucrari create de-a lungul timpului, dar in special astazi, sunt prea ignorante,lipsite de respect si aroganta ca sa fie acceptate ca parte a instituitiei stimate a traditiei.

Esteticizare

Miscarea moderna a ajuns ocazional la limitele arhitecturii ca o consecinta a esteticizarii, privind arhitectura ca artapura. In special in zilele noastre, procesul de estetizare a produs proiecte si constructii care s-au mutat dincolo deteritoriul arhitecturii si s-au transformat in obiecte de arta de cele mai multe ori arta saraca.

Discursul filosofic curent a reintrodus conceptele de frumusete si etica.

Scrierile lui Elaine Scarry noua orientare a eticii. Sunt de acord cu argumentul ei pentru superioritatea judecatiiestetice esteticul primeaza.

Brodsky omul este o fiinta estetica inainte de a fi etica. Si estetica este parintele eticii.. scopul evolutiei este,fie ca o credeti sau nu, frumusetea, care supravietuieste la orice si genereaza adevar doar prin faptul ca este ofuziune intre intelectual si senzorial.

In acelasi timp, cand vedem o aspiratie sau judecata estetica, trebuie sa fim critici fata de metoda de estetizare. Incultura noastra consumerista, estetizarea s-a transformat intr-o strategie de manipulare: violenta, suferinta umana siinegalitatea sunt estetizate astazi, la fel ca politica si razboiul. Intr-adevar, vietile noastre se transforma in produseestetizate pe care le consumam nonsalant ca si cum ar fi ultimele produse la moda.

Frumusetea este absolut inseparabila de notiunea de arta, dar are o natura complexa. Brodsky il critica pe EzraPound pentru tendinta de a tinti direct si doar spre frumusete. era ciudat ca nu a realizat faptul ca frumusetea nupoate fi urmarita/tintita, ea este mereu un produs secundar al altor actiuni/preocupari, de cele mai multe oriobisnuite.

In mesesugul arhitecturii, de asemenea, frumusetea seducatoare si atractia estetica din pacate s-au transformatregretabil intr-un scop constient si explicit. La fel ca si in poezie, arhitectura este rezultatul altor preocupari: dorintade simplicitate, precizie sau adevar si in mod special pentru experienta vietii si a fi om in mijlocul altor oameni.Fiecare constructie semnificativa deschide o privire spre esenta conditiei umane si, mai important, spre o lumeidealizata, mai buna.

Alvar Alto arhitectura are un al 2-lea gand, ideea de a crea un Paradis. Acesta este singurul motiv pentru aconstrui. Dorim sa construim un paradis pe pamant pentru oameni.

Peisaj sintetic/artificial

Idea de peisaj sintetic, facut de om, un microcosmos arhitectural a fost idea care a ghidat pe A Alto, si toateconstructiile sale pot fi privite ca microcosmosuri create de om, cufundate in situl lor.

Profesiunea de arhitect in general poate fi imbunatatita daca incepem sa ne gandim la constructiile noastre ca lamicrocosmosuri si peisaje artificiale in loc sa le vedem ca niste obiecte estetizate. Arhitectura in ziua de astazi s-aocupat cu peisajul abia ca o compozitie formala si vizuala, sau ca un panou reflectant pentru formelearhitecturale. Astazi, totusi, constructiile incep sa fie privite ca procese care trebuie sa treaca prin diverse faze:functional, tehnic si schimbare culturala, la fel ca procese de uzura si deteriorare. Dinamica oferita de timp siposibilitatea permanenta de schimbare a peisajului pot oferi o importanta lectie pentru arhitectura slaba, fragila,care este constienta de vulnerabilitatea sa, in loc sa lupte obsesiv impotriva timpului si a schimbarii, asa cumarhitectura traditionala a facut.

Perspectiva ecologica excesiva , o interactiune constienta si controlata intre sistemele naturii si modul de viatauman, cere strategii care au fost esentiale ingrediente ale peisagismului. Relatia arhitectura-natura trebuie extinsadin necesitate dincolo de consideratiile estetice pentru a constientiza realitatea proceselor fizice si biologice. Noidomenii de cercetare, precum bionica ( Ramur a ciberneticii care se ocup cu aplicarea principiilor de funcionare a sistemelor vii nelectronic) in sfere care se intind de la stiinte materiale la dezvoltarea calculatoarelor si tratamente medicale, suntexemple timpurii a necesitatii integrarii sistemelor naturale si artificiale dincolo de asimilarea vizuala si inspiratieestetica. Aici, studiul zoologiei, chimiei moleculare, dar si a filosofiei peisagismului pot oferi stimuli importantipentru arhitecti.