JUDEŢUL BRĂILA

Aşezare geografică: În partea de Sud-Est a României. Suprafaţa: 9345 km² (locul 32 ca mărime în cadrul judeţelor

României) Populaţia: La 1 ianuarie 2008, populaţia judeţului Brăila era de

363.979 locuitori cu o densitate de 85 loc/km²

Vecini:

-N- Judeţul Galaţi

-NV- Judeţul Vrancea

-V- Judeţul Buzău

-S- Judeţul Ialomiţa

-SE- Judeţul Constanţa

-E- Judeţul Tulcea

Vecini:

-N- Judeţul Galaţi

-NV- Judeţul Vrancea

-V- Judeţul Buzău

-S- Judeţul Ialomiţa

-SE- Judeţul Constanţa

-E- Judeţul Tulcea

Diviziuni administrative:- 4 oraşe (Brăila, Făurei, Ianca, Însuraţei), din care 1 municipiu (Brăila)- 40 comune- 140 sate (1,07% din numărul satelor la nivel naţional).

Structura pe medii a populaţiei judeţului Brăilaîn anul 2006

Structura pe medii a populaţiei României

Evoluţia numărului de locuitori a judeţului Brăila în intervalul 1930-2002

Dinamica naturală a populaţiei României în intervalul 1990-2007

19962002

Dinamica naturală a populaţiei României şi judeţului Brăila în intervalul 1990-2007

Evoluţia ratei nupţialităţii şi divorţialităţii în judeţul Brăila în intervalul 1990-2007

Structura pe sexe a populaţiei judeţului Brăila în anul 2006

Români97.22%

Romi1.577%

Ruşi0.937%

Greci0.086%

Turci0.047%

Maghiari0.038%

Evrei0.017%

Germani0.015%

Altă etnie0.014%

Italieni0.009%

Ucrainieni

0.007%

Bulgari 0.007%

Armeni 0.005%

Slovaci 0.002%

Sârbi0.001%

Ceangăi0.001%

Polonezi0.001%

E/N0.001%

Structura etnică a populaţiei judeţului

Brăila

Structura confesională a populaţiei judeţului Brăila

98%

2%Ortodoxă

Altele

Creştină de rit vechi

0.748%

Romano-catolică0.300%

Adventistă 0.252%

Penticostală0.213%

Baptistă0.062%

Altă religie0.146%

Penticostală0.213%

Reformată0.017%

Evanghelică0.009%

Fără religie0.007%

Creştină după Evanghelie

0.005%

Baptistă0.062%

Altă religie0.146%

Structura confesiunilor minoritare în judeţul Brăila

Evoluţia ratei şomajului la nivelul României şi a judeţului Brăila în intervalul 1991-2002

Structura pe grupe de vârste a populaţiei emigrante din judeţul Brăila

Reţeaua de localităţi a judeţului Brăila este formată din:- 1 municipiu: Brăila, reşedinţa de judeţ - 212981 locuitori

- 3 oraşe: - Ianca - 11196 locuitori - Însurăţei - 7234 locuitori - Făurei - 4067 locuitori

- 40 de comune cuprinzând 131 de sate.

Localităţile, în număr de 144 sunt grupate în 44 de Unităţi Administrativ- Teritoriale:

- 4 UAT sunt urbane, însumând un număr de 13 localităţi (4 localităţi urbane propriu-zise şi 9 sate aparţinătoare);

- 40 UAT sunt rurale (comune) însumând 131 sate.

Reţeaua de localităţi

Prima atestare documentară a oraşului, ca aşezare pe malul Dunării, cu numele de Brayla datează din 1368, într-un privilegiu de transport acordat negustorilor braşoveni.

În prezent Municipiul Brăila este reşedinţa judeţului cu acelaşi nume, situat în extremitatea sa nord-estică.

Are un teritoriu administrativ de 43,9 kmp, cu o densitate teritorială de 4936,6 locuitori/ha

Funcţii: - industriale complexe (populaţia ocupată în sectorul secundar este cuprinsă între 50 – 75%) - servicii (populaţia ocupată în servicii este între 25 – 50%)

Oraşul Brăila

Oraşul Ianca

Este situat în zona central - vestică a judeţului Brăila, în Câmpia Brăilei. A fost declarat oraş în anul 1989. În prezent este al doilea oraş ca mărime din judeţ, cu 11383 locuitori.În componenţa sa intră 7 localităţi:

- Oraş lanca şi Gara lanca - 606,17 ha; populaţie 7176 locuitori;

- Perişoru - 98,23 ha; populaţie 1121 locuitori;- Plopu - 68,06 ha; populaţie 1524 locuitori;- Berleşti - 68,06 ha, populaţie 390 locuitori;- Oprişeneşti - 81,3 ha; populaţie 808 locuitori;- Târlele Filiu - 136,02 ha; populaţie 700 locuitori

Funcţii: - industriale - servicii

Oraşul Făurei este situat în vestul judeţului Brăila. Fost sat în componenţa comunei Surdila-Greci, a primit numele de Gara Făurei din anul 1890.

Istoria localităţii este legată de înfiinţarea liniei de cale ferată Buzău-Galaţi, în anul 1872, urmată de liniile Făurei-Feteşti, Bucureşti- Făurei şi Feteşti- Tecuci, ce au transformat-o într-un important nod de cale ferată pe direcţii ce leagă capitala de Moldova şi de portul Constanţa.

Profil funcţional: - Mixt (industrie, agricultură, servicii)

Oraşul Făurei

Oraşul este situat în partea central-sudică a judeţului.Localitatea s-a înfiinţat în anul 1879 prin împroprietărirea a 508

de locuitori, după legea „însurăţeilor” când i s-a şi dat numele de "Însurăţei“ şi a devenit oraş în anul 1989.

Oraşul are în componenţă 4 localităţi: - Însurăţei: populaţie 6695 locuitori (an 2006)- Lacu Rezii: populaţie 407 locuitori - Măru Roşu: populaţie 126 locuitori - Valea Călmăţui: populaţie 108 locuitori.

-Funcţii: - Servicii - Industriale

Oraşul Însurăţei

Profilul funcţional al oraşelor din judeţul Brăila

Spaţiile rurale

Judeţul Brăila avea la sfârşitul anului 2008 un număr de 40 comune. Dimensiunea medie a comunei în judeţ este de 3201,3 locuitori, mai mică decât media pe ţară de 3426 locuitori/comună.Distribuţia populaţiei în UAT rurale (2006) indică o predominanţă a comunelor de talie mijlocie:

- 3 comune au populaţia peste 5000 locuitori: Viziru, Tufeşti, Chiscani

- 20 comune au populaţia între 3001 şi 5000 locuitori- 10 comune au populaţia între 2001 şi 3000 locuitori- 7 comune au mai puţin de 2000 locuitori, cea mai mică fiind

Racoviţa, cu 1309 locuitori.

Distribuţia teritorială a comunelor după numărul de locuitori relevă o concentrare a comunelor cu populaţie numeroasă (Viziru, Tufeşti, Chişcani, Şuţeşti, Movila Miresii, Ulmu, Victoria, Dudeşti) în zonele centrale şi în apropierea municipiului Brăila, a oraşului Însurăţei, în strictă relaţie cu arterele de circulaţie( DN 21, DN 2B, DN22, DJ 212, CF).

Cele mai mici comune sunt situate în zonele periferice ale judeţului, respectiv în nord, vest şi sud-est (Racoviţa, Scorţaru Nou, Surdila-Greci, Frecăţei, Gemenele, Romanu, Siliştea, Râmnicelu, Tudor Vladimirescu, Grădiştea).

Populaţia ocupată pe activităţi în anul 2006

Industrie: Economia judeţului Brăila

Industria construcţiilor de maşini şi echipamente, reprezentată de Şantierul naval Brăila, prin SC Promex SA. În cadrul Şantierului naval Brăila se realizează cargouri maritime, şlepuri, remorchere fluviale, drăgi, ceamuri pentru transportul stufului, şalupe. Şantierul naval este profilat şi pe reparaţia capitală a navelor. În cadrul SC Promex SA se produc excavatoare pe pneuri şi pe şenile, rulouri compresoare, vagoane siderurgice, rotoare pentru turbine hidroenergetice, piese forjate pentru motonave şi cargouri, roţi dinţate cilindrice şi roţi de mare complexitate, linii de fabricaţie pentru fabricile de ciment, piese hidraulice pentru cărămizi prefabricate, motoare, cilindrii pentru laminoare, etc.

Industria metalurgiei feroase - Tot pe raza municipiului Brăila se află şi SC Laminorul SA, societate comercială în cadrul căreia se laminează oţeluri aliate, se produc sârme speciale, fier-beton, bare trase.

Industria textilă şi a confecţiilor – reprezentată în municipiul Brăila de societatea Braiconf, care produce în proporţie de peste 80% pentru export, pentru mari brand-uri europene; industria textilă fiind reprezentată de mici întreprinzători, pe teritoriul localităţilor Brăila, Făurei, Ianca şi Însurăţei.

Industria chimică - producţia acestei subramuri industriale se realizează în mare parte la Combinatul de fibre artificiale, de pe raza localităţilor Chişcani-Brăila.

Industria de exploatare şi prelucrare a lemnului – Combinatul de industrializare a lemnului, cu sediul în mun. Brăila, produce plăci aglomerate de PAL, chibrituri şi mobilă. In oraşul Făurei se află societatea “Arta lemnului” care produce diferite sortimente de mobilă.

Industria alimentară – se dezvoltă pe raza mai multor localităţi brăilene, printre care menţionăm: municipiul Brăila (fabricarea făinoaselor, pâinei şi produselor de panificaţie, prepararea brânzeturilor, industrializarea cărnii, a produselor zaharoase şi a berii), la Vădeni (producţia de conserve din legume şi fructe), la Însurăţei, Făurei, Cireşu, Viziru, Bărăganu, Movila Miresii (prepararea brânzeturilor), Ianca (prepararea brânzeturilor şi a produselor zaharoase). Industria celulozei şi hârtiei – se dezvoltă la Chiscani prin Combinatul de Celuloză şi Hârtie unitate economică activă din punct de vedere economic, care şi-a restrâns activitatea la începutul anului 2009.

Industria extractivă - În cadrul acestei industrii se remarcă exploataţiile de ţiţei din jurul lacurilor Balta Albă, Ciulniţa, Ianca, Plopu şi valea Călmăţuiului. Principalele centre de extracţie a ţiţeiului sunt la Bordei Verde, Plopu, Filiu, Oprişeneşti, iar cele de gaze naturale sunt pe raza localităţilor Bordei Verde, Ulmu, Jugureanu şi Oprişeneşti. Din categoria rocilor utile şi a materialelor de construcţii, se extrag argile comune, în mun. Brăila, argile marnoase la Făurei, nisipuri şi pietrişuri (la Brăila şi Însurăţei), balast (la Grădiştea).

Resursele de ape minerale şi termale sunt în prezent valorificate, fiind întâlnite în localităţile Însurăţei, Lacul Sărat (valorificat 50%), Movila Miresii, Câineni.

Agricultura ocupă un rol important în economia judeţului Brăila. Judeţul Brăila dispune de o suprafaţă a fondului funciar de 404.501 ha din care:

Strucutura fondului funciar al judeţului Brăila

83,24%

5,74%

2,06%0,36%

8,51%0,09%

Teren arabil Păşuni Fâneţe Livezi Vii Păduri

TransporturileJudeţul Brăila dispune de toate tipurile de transport: feroviar,

rutier, fluvial, aerian.

Transportul feroviar:

Lungimea căilor ferate din judeţul Brăila însumează 168 km, cu o densitate de aproape 36 km la circa 1000 km².

Transportul rutier: Circulaţia rutieră în judeţ se desfăşoară pe o reţea de 1189 km

drumuri, astfel: - 266,189 km drumuri naţionale; - 596,025 km drumuri judeţene; - 326,685 km drumuri comunale.

Transportul aerian:

În nord - vestul oraşului Ianca, la aproape 50 km depărtare de Brăila, există un aerodrom, ce are în dotare 4 hangare, o pistă de 2.800 x 80 m şi un bloc cu 72 apartamente destinate cazării personalului administrativ.

Transport fluvial:

Brăila este ultimul port la Fluviul Dunărea aflându-se la aproximativ 200 km depărtare de Constanţa, cel mai mare port la Marea Neagră.

Turism

Insula Mică a Brăilei - rezervaţie complexă (5.336 ha) unde sunt întâlnite multe specii rare şi unde cuibăresc numeroase păsări.

Pădurea Viişoara - rezervaţie forestieră de 1897,8 ha ce cuprinde exemplare de stejar brumăriu dezvoltate aici, în plina stepă, datorită condiţiilor climaterice optime.

Lacul Jirlău - un lac eutrof, puţin adânc, cu vegetaţie tipică de baltă permanentă, cu asociaţii în care predomină stuful, papura şi pipirigul, având o suprafaţă de 838,66 ha. Lacul asigură habitate de pasaj, hrănire, cuibărire pentru o serie de specii de păsări migratoare şi sedentare, de zonă umedă.

Rezervaţia Naturală Camniţa - are o suprafaţă de 1,2 ha şi este amplasată în comuna Râmnicelu şi este situată în cuprinsul pădurii Camniţa, pădure ce ocupă circa 550 ha, formată preponderent din salcâm, plop alb şi negru şi salcie. Pădurea este un arboret natural de frasin - hibrizi de frasin de Pennsylvania, în amestec cu salcâm.

Staţiunea Lacu SăratEste o staţiune balneoclimaterică permanentă situată în nord-estul

Câmpiei Bărăganului, înconjurată de un parc de 40 ha (30 ha pădure şi 10 ha zonă verde).

Fundul lacului este acoperit de un nămol terapeutic cu grad foarte ridicat de mineralizare, considerat unul din cele mai valoroase nămoluri sapropelice din Romania.

Scrierile vechi arată că “Lacu Sărat este un luciu de apă în care se oglindesc culmile uneori zimţate ale munţilor”. Aceştia sunt Munţii Măcinului.

Biserica "Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril“, fostă moschee (sec. XVII), transformată în 1831 după Pacea de la Adrianopol în biserică ortodoxă. Construcţia păstrează elemente orientale, fiind una dintre puţinele biserici din România care nu are turle.

Mănăstirea Maxineni – A fost construită de către Matei Basarab în anul 1637 şi era la vremea respectivă cea mai frumoasă mănăstire din Ţara Românească.

Mănăstirea Lacu Sărat – este construită în întregime din lemn şi se află în staţiunea Lacu-Sărat.

Mănăstirea Maxineni

Portul-Brăila - cu vechi silozuri (1888-1889) ridicate după planurile inginerului român Anghel Saligny şi la care s-au folosit, pentru prima oară în lume, prefabricate de beton armat.

Faleza Dunării - o construcţie modernă cu o lungime de 7 km, cu o bogată colecţie de monumente de artă (sculpturi).

Gara fluvială din portul Brăila

Fântâna cinetică din centrul civic al oraşului - operă a celebrului sculptor român Constantin Lucaci.

Grădina Publică din oraşul Brăila – reprezintă o zonă verde în cadrul oraşului unde se regăsesc ruinele fostei cetăţi a Brăilei, având intrări prin beciurile caselor vechi sau înspre Dunăre. În parc se poate vizita Casa Memorială Panait Istrati (născut aici în 1884), alături de care se află şi Muzeul de Etnografie.