1

Academia de Studii Economice BucureștiFacultatea de Economie Agroalimentară și a Mediului

Dezvoltare rurală și regională

2

Cuprins

Capitolul I.Caracteristici generale ale județului

1.1Scurt istoric1.2.Poziția geografică a județului1.3 Relieful –caracterizare generala 1.4 Reteaua hidrografica 1.5 Clima judetului Olt-caracterizare generala1.6 Resurse naturale1.7 Gradul de urbanizare 1.8 Populatia si structura acesteia 1.9 Probleme grave de restructurare industriala1.10 Programe de care a beneficiat judetulCapitolulII. Structura economica in profil sectorial a judetului

2.1Industria2.2Agricultura 2.3 Silvicultura2.4 Sectorul serviciilor 2.5 Resurse umane si piata fortei de munca 2.6 Infrastructura2.7Calitatea factorilor de mediuCapitolul III.Spatiul rural

Capitolul IV.Analiza SWOT a judetului Olt

Capitolul V.Principalele obiective in vederea dezvoltarii judetului

3

Cap1 Caracteristici generale ale judetului

Introducere

Ca pozitie istorico-geograficã, Judeţul Olt, face parte dintre vechile provincii istorice Oltenia si Muntenia, având o legãturã permanentã cu vestul tãrii, cu Banatul pe Valea Dunãrii, cu Transilvania pe Valea Oltului, iar prin portul dunãrean Corabia are iesire la Marea Neagrã. Cuprinde un numãr însemnat de localitãţi din dreapta şi stânga râului al cãrui nume îl poartã, legate între ele prin

1.1 Scurt istoric

Participand la toate evenimentele pricipale ale natiunii romane, judetul Olt pastreaza urmele si vestigiile unei uimitoare culturi. Sapaturile arheologice atesta existenta asezarilor umane pe parcursul intregii istorii, aceata atestand continuitatea civilizatiei in aceasta zona. Ramasitele scoase la iveala apartinand Culturii Pietrii, Culturii Cris, Vadastra si Salcuta (asezari umane de tip apropiat). Existenta armelor de tip celtic atesta schimburile comerciale care erau facute cu populatia din Transilvania. Zona a facut parte din marele complex cultural tracic cunoscut ca Basarabi. Prima moneda dacica a fost batuta in secolul al IV-lea I.Hr. sub domnia lui Burebista. Capitala Daciei Malvensis a fost la Romula Malva, langa Caracal. Prima atestare scrisa a organizariii statale sunt gasite in Diploma Cavalerilor Ioaniti, datand din 1247. Locuitorii judetului Olt au participat in 1821 la revolutia condusa de Tudor Vladimirescu si la revolutia din 1848. Radu Sapca din Celei - Corabia si Iorgu Valeanu, conducatorii judetului, au participat la Adunarea de la Izlaz. Judetul a luat parte si la prima unire, in timpul lui Mihai Viteazul, care si-a stabilit curte priciara la Caracal si a fondat Manastirea Clociov la Statina. Datorita pozitiei strategice, judetul Olt a luat parte la Razboiul de Independenta in 1877, cu Regimentul 3 de jandarmi de la Slatina, in timp ce regimentul 3 Olt in 1916, in timpul Primului Razboi Mondial a intrat in istoria armatei romane. Evenimentele si viata politica de dupa Unirea din 1 Decembrie 1918, au fost marcante pentru toata tara.

4

1.2 Pozitia geografica a judetului Olt

Judeţul Olt este al 24-lea ca mărime, faţă de celelalte judeţe ale României, având 5507 km2, ceea ce reprezintă 2,3% din teritoriul ţării şi face parte din categoria judeţelor care se întind în cea mai mare parte în Câmpia Română, fiind axat pe cursul inferior al râului Olt, faţă de care are o aşezare simetrică, fapt care-i justifică şi mai mult denumirea.

Situat în sudul tãrii, pe cursul inferior al râului care i-a dat numele, judeţul Olt face parte din categoria judeţelor riverane fluviului Dunãrea. Este traversat de meridianul 24 grade longitudine esticã pe linia localitãţilor Iancu Jianu - Baldovineşti şi de paralela 44 grade latitudine nordicã în partea de sud pe linia Vlãdila - Scãrişoara, mãsurând 138 Km pe direcţia nord-sud si 78 km pe direcţia est-vest.

Spre nord, judeţul Olt se învecinează cu judeţele Vâlcea şi Argeş, în vest cu judetul Dolj, iar la est cu judeţul Teleorman. La sud, Dunărea reprezintă atât limita judeţului , cât şi o porţiune din hotarul cu Bulgaria pe 47 km lungime. Ca poziţie istorico-geograficã, face parte dintre vechile provincii istorice Oltenia şi Muntenia, având o legãturã permanentã cu vestul ţãrii, cu Banatul pe Valea Dunãrii, cu Transilvania pe Valea Oltului, iar prin portul dunãrean Corabia are ieşire la Marea Neagra.

Judeţul Olt se distinge de celelalte judeţe ale ţării nu numai prin intindere şi simetrie faţă de albia Oltului, ci şi prin predominarea altitudinii sub 200 m, specifică câmpiilor, prin simplitatea structurii geologice şi zonalitatea latitudinală a condiţiilor bioclimatice şi pedologice. Aşezările omeneşti reflectă o strânsă legatură cu relieful şi hidrografia, cu liniile de circulaţie,

orientate pe două direcţii principale (nord-sud şi vest-est), cele mai vechi fiind liniile din lungul

Dunării şi Oltului, construite înca din timpul romanilor.

5

Fig. 1.2.1 - Harta fizică a judeţului Olt

Suprafaţa totală de 5.498 km2, reprezentând 2,3% din teritoriul ţării, situează judeţul pe locul 22 la nivelul României ca suprafaţă.

1.3 Relieful –caracterizare generala Judeţul Olt face parte din seria judeţelor cu altitudine mică şi care nu depaşeşte nicăieri 450 m, chiar în punctele cele mai înalte din nordul lui, unde se află curba de 400 m. Analiza curbelor hipsometrice principale (300 m, 200 m si 100 m) indică panta lină a reliefului în aceeaşi direcţie, iar extinderea lor diferită în suprafată ne arată ca cea mai mare parte a judeţului aparţine Câmpiei Române, cu altitudine sub 200m. În acelaşi timp trebuie accentuat asupra importanţei pe care o are curba hipsometrică de 200 m, ca limită geografică între Podişul Getic şi Câmpia Română pe direcţia Balş-Piatra Olt, Slatina-Corbu, în lungul căii ferate. Această limită este în general destul de insensibilă sub raport

6

geologico-litologic, aşa cum se prezintă între localităţile Coloneşti şi Hirseşti (judeţul Argeş), unde în aceleaşi depozite fluviuo-lacustre apar resturi de Elephas (Archidiscodon) meridionalis (Nesti).

Geomorfologic, limita amintită este justificată de energia reliefului, de lăţimea văilor, de eroziunea solurilor, mai accentuate în podiş decât în câmpie. Singura perturbare în mersul normal al curbelor hipsometrice amintite o aduce curba de 100 m. Aceasta înaintează în lungul văii Oltului pâna în apropiere de Slatina, conturând forma de culoar longitudinal al câmpiei de terase, însoţită de lunca largă a Oltului.

Înalţimi mai mari de 300 m se află în partea nordică, în jurul localităţilor Leleasca, Sâmbureşti, Vultureşti, Topana şi altele.Sub raport tectonic, judeţul Olt aparţine zonei de vorland, având în partea sudică ca fundament Platforma Moesica (Prebalcanica), iar la nord de Slatina , zona de contact a acesteia cu orogenul carpatic, căzută în trepte. Peste acest fundament eterogen şi destul de complex stă o cuvertură sedimentară cu litologie şi grosime variate. Partea superioară a acestei cuverturi, de natură molasică, care corespunde neogenului şi cuaternarului, se îngroaşă în zona de contact orogen-platforma şi prezintă o serie de structuri petrolifere (paralele cu cutele subcarpatice), cum sunt cele din nordul judeţului (Ciureşti, Oteşti, Potcoava, Iancu Jianu), situate în depozite neogene.

Un rol deosebit are curba hipsometrică de 200 m, care marchează limita geografică între Podişul Getic şi Câmpia Română, pe direcţia Balş, Piatra Olt, Slatina, Corbu, aproximativ pe traseul liniei ferate.

De la limita de nord a judeţului până la acest aliniament se întinde zona de dealuri, reprezentând din punct de vedere geomorfologic un compartiment al Podişului Getic, cunoscut sub denumirea de Platforma Cotmeana şi având ca subdiviziuni dealurile Balşului la vest şi Podişul Spinenilor la est de culoarul longitudinal al Oltului.

Fragmentarea reliefului, mai accentuată în partea de nord a judeţului, evidenţiază, ca formă proeminentă, Dealul Dobrii - 383 metri altitudine situat în apropierea com. Sâmbureşti.

În cadrul celor mai mari unităţi de relief - Podişul Getic şi Câmpia Română - caracteristic este sistemul de văi şi interfluvii de diferite ordine, rezultate din acţiunea reţelei hidrografice asupra reliefului iniţial, fluvio-lacustru de acumulare piemontană şi eoliană. Văile principale cu lunci şi terase bine conturate sunt Dunărea, Oltul, Olteţul şi Vedea, către care se dirijează văi secundare mai puţin evoluate sub raport geomorfologic.

7

1.4 Reteaua hidrografica

Din punct de vedere hidrografic judeţul Olt este brăzdat de la nord la sud de râurile Olt(pe o distanta de 143 km) şi Vedea cu afluenţii lor (Olteţ şi Teslui), iar la sud de fluviul Dunărea. La acestea se mai adaugă cursul superior al râului Călmăţui. Toate acestea asigură drenajul întregului teritoriu al judeţului Olt. Pe distanţa de 45 km., partea de sud a judeţului este udatã de apele Dunãrii, care colecteazã întreaga reţea hidrograficã a judeţului. Hidrografia judeţului se completează cu câteva lacuri naturale (de luncă, de crovuri şi de liman-fluviativ) şi cu un număr considerabil de iazuri a căror origine este predominant antropică. Sub raport hidrogeologic, judeţul Olt dispune de importante rezerve ce apar sub formă de izvoare la baza versanţilor de pe fruntea câmpurilor înalte, a teraselor, sau se găsesc la adâncimi mai mari în depozitele fluvio-lacustre (orizonturi de adăncime), uneori chiar cu caracter artezian. Adâncimea orizonturilor acvifere şi dinamica lor depinde de poziţia şi grosimea rocilor magazin, predominantă fiind direcţia de scurgere de la NNV spre SSE, conform pantei morfologice şi umplerii lacului villafranchian de la exteriorul Carpaţilor cu depozite fluvio-lacustre. Oltul este unul din cele mai importante râuri din România. Izvorăşte din munţii Hăşmaşu Mare, în Carpaţii Orientali. Curge prin judeţele Harghita, Covasna, Braşov, Sibiu, Vâlcea, Olt şi Teleorman. Principalele oraşe prin care trece sunt: Miercurea Ciuc, Sfântu Gheorghe, Făgăraş, Râmnicu Vâlcea şi Slatina. Oltul se varsă în Dunăre lângă Turnu Măgurele, la Islaz. Parcurge un traseu complex: Depresiunea Ciucului, Depresiunea Braşovului, Depresiunea Făgăraşului, Defileul Turnu Roşu-Cozia, Subcarpaţii şi Podişul Getic, Câmpia Română. Pe Olt există aproape 30 de lacuri de acumulare.Are o lungime de 615 km. Vedea este un râu în partea de sud a României, care izvorăşte din Platoul Cotmeana şi se varsă în Dunăre, având o lungime de 244 km. Principalii săi afluenţi sunt: Cotmeana si Teleorman Curge în judeţele Olt şi Teleorman, iar oraşele Alexandria şi Roşiorii de Vede se găsesc pe malurile râului.

1.5 Clima judetului Olt-caracterizare generala

Datorită poziţiei pe care o ocupă în sud-vestul ţării, clima judeţului Olt aparţine tipului temperat–continental. Prin configuraţia reliefului din partea nordică a judeţului, clima are o nuanţă mai umedă, în partea sudică fiind mai aridă. Valorile medii lunare ale temperaturii aerului după staţiile meteorologice din teritoriu sunt 11,3 ºC la Caracal şi 10,9 ºC la Slatina, valori strâns legate de condiţiile generale ale acestei zone unde predomină climatul continental.

8

Cantităţile medii de precipitaţii variază de la <500 mm în partea de sud-vest a judeţului păna la peste 600 mm în localităţile din extremitatea nordică din cuprinsul Podişului Getic. Prin poziţia pe care o are, la contactul dintre sectorul vestic, mai arid şi cel central, mai umed din cuprinsul Câmpiei Române, judeţul Olt înregistrează o perturbare de la mersul normal al precipitaţiilor medii anuale, cu scăderi de la nord la sud şi apariţia unei porţiuni centrale (axată pe râul Olt la confluenţa cu râul Olteţ), cu precipitaţii sub 500 mm şi chiar sub 300 mm în perioada de vară şi condiţionată de precipitaţii medii în intervalul aprilie-septembrie.Vânturile scot în evidenţă prezenţa unei zone de interferenţă între partea estică a Câmpiei Române (cu vânturi dominante din sectorul estic) şi partea vestică a aceleaşi regiuni (cu vânturi dominante din sector estic), în primul caz fiind vorba de Crivăţ, iar în al doilea de Austru. Cele două văi principale, valea Oltului şi valea Dunării prin particularităţile lor fizico-geografice, contribuie la formarea unor microclimate distincte.

1.6 Resurse naturale

Dezvoltarea durabilă include protecţia mediului, iar protecţia mediului condiţionează dezvoltarea durabilă. Cerinţele şi exigenţele existente la nivelul Uniunii Europene impun o nouă abordare a problemelor globale de mediu, din punct de vedere al efectelor şi presiunii asupra mediului şi a tuturor consecinţelor dezvoltării socio-economice.

Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Mediu şi Dezvoltare (UNCED), care a avut loc la Rio de Janeiro în iunie 1992, a arătat că nu se mai pot gândi mediul şi dezvoltarea economică şi socială ca domenii izolate şi că singura cale spre progres economic pe termen lung este legarea acestuia de protecţia mediului. Problema cheie a dezvoltării durabile o constituie reconcilierea între două aspiraţii umane: necesitatea continuării dezvoltării economice şi sociale, dar şi protecţia şi îmbunătăţirea stării mediului, ca singura cale pentru bunăstarea atât a generaţiilor prezente, cât şi a celor viitoare. Pentru a se dezvolta durabil, toate ţările au nevoie de acces şi perfecţionare în domeniul utilizării tehnologiilor curate şi care risipesc mai puţine resurse. Un mesaj important al celui de-al şaselea Program de Acţiune pentru Mediu este, printre altele, acela de a perfecţiona sistemele de raportare către Comunitatea Europeană, pentru a face posibilă o analiză şi evaluare mai bună a cerinţelor actuale prin indicarea unor modalităţi de îmbunătăţire a eficienţei măsurilor viitoare de protecţie a mediului.

Cu acest prilej au fost identificate sursele de mediu cărora le sunt adresate dezvoltarea durabilă: schimbările climatice, folosirea iraţională a resurselor naturale regenerabile şi neregenerabile, pierderea biodiversităţii şi acumulările de substanţe chimice persistente în mediu.

Situată în zona europeană de interferenţă a ecosistemelor complexe carpato-danubian şi danubiano-pontic, România are o zestre naturală şi peisagistică de o frumuseţe, varietate şi echilibru de invidiat.

Prin resurse naturale se înţelege totalitatea elementelor naturale ale mediului înconjurător ce pot fi folosite în activitatea umană:

9

- resurse neregenerabile – minerale şi combustibili fosili;- resurse regenerabile – apă, aer, sol, floră,faună sălbatică; - resurse permanente – energie solară, eoliană,geotermală şi a valurilor. Până nu demult resursele naturale regenerabile ale Terrei erau suficiente pentru nevoile

omenirii. În prezent, ca urmare a exploziei demografice si a dezvoltării fără precedent a tuturor

ramurilor de activitate, necesarul de materie prima si energie pentru producţia de bunuri a crescut mult, iar exploatarea intensa a resurselor pământului releva, tot mai evident, un dezechilibru ecologic.

1.6.1Resurse naturale regenerabile

Caracteristica principala a acestor resurse consta în capacitatea lor de regenerare continua, în conditii normale de viata a ecosistemelor în care se gasesc (ex: apa, aerul, vegetatia, energia eoliana etc.). Ele sunt practic inepuizabile, dar în acelasi timp sunt destructibile aflandu-se sub influenta unor factori externi care produc transformari, uneori ireversibile asupra cadrului lor existential. În conditiile date, stocul disponibil la un moment dat se poate mentine stabil sau poate creste.

1.6.1.1 Solurile

Judetul Olt avea la finele anului 2007 o suprafata agricola de 434 846 ha din care 388 483ha teren arabil.Geografic, solurile judeţului Olt se împart în mai multe unităţi zonale şi intrazonale, care constituie potenţialul pedologic, valorificat ca bază de dezvoltare a biocenozelor şi a culturilor agricole în raport cu condiţiile de mediu.

Din categoria solurilor zonale fac parte:

cernoziomuri, soluri foarte fertile, specifice părţii sudice şi sud-vestice a judeţului; soluri brun-roşcate, de asemenea fertile, au o răspândire mai redusă, ele fiind situate de o

parte şi de alta a luncilor Oltului şi Olteţului; argiluvisoluri, în partea de nord a judeţului şi mai ales la est de Olt, în Piemontul Cotmenei.

Soluri intrazonale sunt:

soluri litomorfe , soluri negre argiloase sau compacte, cu dezvoltare în partea de est a Oltului, începând la nord de localitatea Optaşi.

soluri slab dezvoltate şi de luncă : ce cuprind regosolurile nisipoase (în Câmpia Caracalului pe dune vechi şi în Lunca Dunării) şi solurile aluviale.

10

1.6.1.2 Padurile

Pădurea reprezintă cel mai complet şi complex geosistem terestru, care a realizat un perfect echilibru natural, al elementelor componente şi o influenţă favorabilă asupra mediului înconjurător, în ansamblul său.Sistemul pădurii are dimensiuni mari şi este alcătuit din arbori şi arbuşti, în care echilibrul între vegetaţie, faună şi celelalte componente ale mediului natural este bine reglat.Suprafaţa totală de pădure a judeţului Olt este de 50.108 ha, aproximativ 10% din suprafaţa totală a judeţului Olt. În funcţie de formele de relief, în partea de nord a judeţului, care se află pe ultimele prelungiri ale Podişului Getic se remarcă prin zone cu păduri intense, cu trupuri de pădure ce depăşesc 1000 ha. Zona sudică este reprezentată de numai câteva pâlcuri izolate a căror suprafaţă se încadrează între 100 – 400 ha.

În funcţie de formele de relief întâlnim: pădure de luncă 8 132 ha, pădure de câmpie 23 638 ha,

pădure de deal 18 338 ha.

1.6.1.3 Fauna si flora

Structura geologică, precum şi relieful, au marcat, în mod normal, vegetaţia ce este compusă din iarbă grasă (firuţă), pe platourile folosite ca păşuni, precum şi din crânguri şi păduri formate din arbori ce produc diverse fructe utilizate de localnici: pere, mere pădureţe, măceşe, porumbe, coarne, alune, păducel etc. În arealul satului Optăşani se află o parte a rezervaţiei forestiere de gârniţă Seaca-Optăşani, întinsă pe aproximativ 124 ha. Alături de acest arbore vegetează şi gorunul, unele exemplare având peste un secol vechime.Fauna este compusă din diferite specii de animale sălbatice (vulpea, lupul, mistreţul, dihorul de stepă, viezurele, hârciogul, pisica sălbatică) şi din păsări (ciocârlia de câmpie, privighetoarea, cucul, fazanul, bufniţa etc.) specifice zonei de deal. Bălţile au de asemenea o mare varietate de peşti (carasul, crapul, roşioara ş.a.) iar în albia râului Vedea întâlnim cleanul şi nisiparniţa.

Pe raza judeţului Olt sunt inventariate şi declarate ca monumente ale naturii următoarele specii de plante: bujorul românesc (Paeonia peregrina var. romanica) - Pãdurea Calugãreascã (Stoicãnesti); laleaua pestriţã (Fritilaria montana) - Pãdurea Resca; ghimpele (Ruscus aculeatus) - pãdurile Resca, Vulpeni, Gropsani; brânduşa galbenã (Crocus moesiacum) - pãdurile Frunzaru, Cãlugãreascã (Dãneasa), Braniştea

Catârilor; stânjenelul de stepã (Iris graminea): pãdurile Resca, Frunzaru, Drãgãnesti-Olt.  

11

Pe raza judeţului Olt sunt inventariate şi declarate ca monumente ale naturii următoarele specii de păsări: pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus) - Considerat dispãrut din fauna judeţului în urma

desecãrii Bãltii Potelu. De curând a reapãrut pe Olt în lacul de acumulare de la Izbiceni numai în perioada de iarnã

egreta mare (Egretta alba) - malul apelor, Lunca Dunãrii, Lunca Oltului şi Olţetului egreta micã (Egreta garzetta) - malul apelor şi braţele înfundate, Lunca Oltului la Slatina,

Strejeşti, Pleşoiu, Fãrcaşele şi Stoieneşti, râul Sodol, râul Teslui de Romanaţi corbul (Corvus corax) - pãdurile Resca, Dealul Bobului, Ulmeţ, Studiniţa, Morunglav, Osica

Sineşti, Sprâncenata.

1.6.1.4 Ape

Axul principal al reţelei hidrografice îl constituie râul Olt care străbate judeţul pe la mijloc de la nord la sud, pe o lungime de 143 km. Râul Olt primeşte ca afluenţi principali: pe dreapta râul Olteţ, iar pe stânga câteva râuri cu debit foarte mic cum sunt: Tesluiul, Dârjovul.

În partea de nord, judeţul Olt este brăzdat şi de râul Vedea, cu afluentul de pe partea dreaptă Plapcea. Pe o distanţă de 45 km, partea de sud a judeţului este udată de apele Dunării, care colectează întreaga reţea hidrografică a judeţului.

În judeţul Olt există 3 trei lacuri de acumulare aflate pe cursul Oltului, astfel : Lacul de acumulare Strejeşti, Lacul de acumulare Ipoteşti şi Lacul de acumulare Izbiceni.

In judeţul Olt sunt în observaţie un număr de 71 foraje de mică si medie adâncime, aferente unui nr. de 31 staţii hidrogeologice, la care se fac observaţii privind variaţia nivelurilor apelor subterane şi un nr. de 22 foraje din cadrul acestor staţii la care se urmăreşte evoluţia calităţii apelor subterane.

Tabel 1.6.1.4.1Denumirea cursului de apa Lungimea totala a cursului Pe teritoriul judetului

Oltul 615 km 143 km

Oltetul 185 km 70 km

Tabel 1.6.1.4.2Denumire lac Suprafata la nivelul

normal de retentie(km)Volum la nivelul normal de retentie(m3)

Categoria de folosinta

Strejesti 2204 202,7 energie

Ipotesti 1692 110 energie

Frunzaru 1280 96 energie

12

Izbiceni 1095 74 energie

Draganesti 1080 76 energie

1.6.2 Resurse naturale neregenerabile

Petrol şi gaze : Forajele din ultimele două decenii au stabilit că pe teritoriul judeţului Olt, în diferite perioade geologice, s-au realizat condiţii de formare şi acumulare a petrolului. Structura tectonică de ansamblu, în blocuri delimitate de falii, a favorizat fenomenul de migrare a petrolului, acumulările formându-se la diferite nivele respectiv Triasic şi Cretacic.

În prezent se poate aprecia că subsolul judeţului Olt oferă mari posibilităţi petrolifere şi gazeifere fiind conturate în zonele Balş, Oteşti, Ciureşti şi Spineni

Roci de construcţie: Întreaga Platformă Valahă este acoperită de depozite recente, neoferind cariere pentru piatră de construcţie, ci numai pentru nisipuri şi prundişuri. Acestea se exploatează, de obicei, din albiile şi din luncile râurilor. Cariere de nisipuri şi prundişuri sunt frecvente în luncile şi albiile minore ale râurilor Olt, Olteţ şi Vedea.

.1.7 Gradul de urbanizare

Urbanizarea este un proces deseori asociat cu industrializarea, modernizarea si dezvoltarea. De asemenea se referă la procentul dintre numărul locuitorilor care locuiesc la oraş şi populaţia unei ţări. În judeţul Olt la nivelul anului 2008 totalul numărului de locuitori era de 470 709 din care: 189 815 locuitori în mediul urban şi 280 894 locuitori în mediul rural, astfel că 40,3 % din populaţia judeţului Olt era în mediul urban şi 59,7 % era în mediul rural. Pentru anul 2007, 40,5 % din populaţia judeţului Olt era în mediul urban şi 59,5 % este în mediul rural. Rata de urbanizare se referă la procentul anual de creştere a populaţiei în zonele urbane ale unei ţări, respectiv ale judeţului. Teritoriul judeţului Olt este compus administrativ din municipii, oraşe, comune. Comuna, unitate de baza a organizării administrativ-teritoriale, este alcătuită dintr-unul sau, de regulă, mai multe sate. In acest din urma caz, unul din sate este reşedinţa de comuna. Judeţul Olt este unul dintre cele 41 de judeţe în care este împărţit teritoriul României organizat în 112 unităţi administrativ-teritoriale, din care două municipii (Slatina şi Caracal), 6 oraşe (Balş, Corabia, Scorniceşti, Potcoava, Drăgăneşti-Olt, Piatra-Olt) şi 104 comune cu 377 sate, ocupând o

13

suprafaţă de 5.498 km² din teritoriul României, din care 67 763 ha în mediul urban şi 482 065 ha în mediul rural.Situaţia privind populaţia stabilă la 1 iulie 2008 pe localităţi ( mediul urban ) comparativ cu anul 2007, în judeţul Olt Tabelul 1.7.1

Localitatea Număr locuitori

Anul 2007 Anul 2008

Slatina 78570 77379Caracal 35577 34924

Bals 21545 21100Corabia 20052 19647

Draganesti Olt 12410 12277

Piatra Olt 6145 6121Potcoava 5970 5918

Scornicesti 12593 12449

Fig. 1.7.1Evoluţia numărului de locuitori în mediul urban în judeţul Olt în anii 2007 şi 2008.

Situaţia privind suprafaţa zonelor urbane din judeţul Olt

14

Tabelul 1.7.2

Localitatea Suprafaţă zonă urbană (ha )Total Din care suprafaţă

intravilan

Municipiul Slatina 5393 3798Municipiul Caracal 6964 4576Oraşul Corabia 12319 3976Oraşul Balş 4113 2346Oraşul Scorniceşti 16877 2569Oraşul Potcoava 6527 2312Oraşul Piatra Olt 7683 1934Oraşul Drăgăneşti Olt 7887 3654

1.8 Populatia si structura acesteia

Caracteristicile demografice constituie un element major de diferenţiere a populaţiilor. Între acestea, vârsta şi “sexul” (genul), numite şi “caracteristici demografice fundamentale”, prezintă o importanţă deosebită, dată fiind semnificaţia lor pentru analiza demografică, economică sau socială. Astfel, natalitatea, mortalitatea sau fertilitatea variază în funcţie de vârsta populaţiei, genul, rata de activitate, gradul de ocupare a populaţiei, ca şi de mobilitatea acesteia în teritoriu.

Populaţia judeţului Olt,respectiv 470.709 la 1 Iulie 2008, este împărţită pe medii astfel: Urban: 189.815 locuitori (40%) Rural : 280.894 locuitori (60%)

Structura populaţiei pe grupe de vârstă

Este expresia divizării populaţiei totale, în trei categorii semnificative.

Tabelul 1.8.1

Judetul Olt

2003 2004 2005 2006 2007 2008

Total 491359 488176 483674 479323 475702 4707090-14 ani

8142378008 74811 72799 70540 68578

15-59 ani 304176 303609 303919 302068 300339 296432

60 ani si peste

105760 105559 104944 104456 104823 105699

15

Structura populatiei pe sexe si medii

Tabel. 1.8.2

Judetul Olt 2003 2004 2005 2006 2007 2008Total nr persoaneAmbele sexe 491359 488176 483674 479323 475702 470709Masculin 242261 240879 238507 236498 234689 231921Feminin 249098 247297 245167 242825 241013 238788Urban(nr de persoane)Ambele sexe 193028 197286 196258 194636 192862 189815Masculin 94321 96405 95769 95011 94212 92377Feminin 98707 100881 100489 99625 98650 97438Rural(nr de persoane)Ambele sexe 298331 290890 287416 284687 282840 280894Masculin 147940 144474 142738 141487 140477 139544Feminin 150391 146416 144678 143200 142363 141350Locuitori / km2 93,3 88,8 88,1 87,2 86,5 85,6

Miscarea naturala a populatiei

Situaţia privind mişcarea naturală a populaţiei în mediul urban şi mediul rural în judeţul Olt, pentru anul 2008 este prezentată în tabelul 1.8. 3

Tabelul 1.8.3

Judetul Giurgiu 2006 2007 2008

Date absolute(numar)

Nascuti-vii 4018 3756 3904

Decese 6563 6446 6693

Spor natural -2545 -2690 -2789

Casatorii 2746 4086 2790

Divorturi 623 631 711

Nascuti-morti 15 5 8

Decese la o varsta sub 1 an 85 46 49

16

Durata medie a vieţii, pe sexeTabel1.8.4

Judetul Olt 2003-2005 2004-2006 2005-2007

Ambele sexe 71,23 71,23 71,79

Masculin 67,69 67,63 68,46Feminin 75,08 75,15 75,38

Migratia interna determinata de schimbarea domiciliului,pe medii in anul 2008

Tabel 1.8.5Judetul Olt Total Urban Rural

Plecati 9924 4912 5012

Sositi 8327 2888 5439

sold -1597 -2024 427

Ratele de fertilitate* pe grupe de varste

Tabel 1.8.6

17

*) născuţi vii la 1000 femei

Judetul Olt 2005 2006 2007

Rata generala de fertilitate

34,7 37,9 32,2

Grupa de varsta (ani)

15-19 43,5 52,1 39,6

20-24 79,2 91,8 69,2

25-29 65,6 63 6230-34 32,1 30,4 33,7

35-39 9,8 11,4 11

40-44 2,9 2,6 1,6

45-49 0,1 0,1 0,1

18

1.9 Probleme grave de restructurare industriala

Nivelul redus de dezvoltare al regiunii se datoreaza si volumului scazut de investitii straine directe, regiunea atragand doar 3,40% din totalul acestora, ceea ce o situeaza pe pozitia a saptea intre regiunile tarii, investitiile din regiune fiind mai mult concentrate in cateva afaceri mari (ALRO si ALPROM Slatina, LAFARGE Tg. Jiu, etc.). Procesul de restructurare economica a facut ca o mare parte din populatia somera in varsta din mediul urban sa se orienteze catre mediul rural, unde practica o agricultura de subzistentaProcentul mare al populatiei rurale si suprafata intinsa a terenurilor arabile, in special in partea sudica a regiunii, fac din agricultura sectorul predominant in economia regionala..Structura si repartizarea activitatilor economice la nivelul regiunii este determinata de resursele naturale, traditia in prelucrarea acestora, facilitatile tehnologice, capital, dar si de sistemul de preturi si de functionarea adecvata a mecanismelor pietei.Rezultatele obtinute în domeniul restructurãrii si privatizãrii societãtilor comerciale în perioada 2000-2002 determinã continuarea procesului respectiv, cu accent pe modernizarea dezvoltãrii agentilor economici din sectorul productiv. La sfârsitul anului 2002 la nivelul judetului Olt în evidenta Oficiului Registrului Comertului erau înregistrate 5.139 persoane fizice, 6.799 societãti cu rãspundere limitatã, 73 organizatii cooperatiste, 1.485 societãti în nume colectiv, 1 societate în comanditã simplã, 394 societãti pe actiuni.Restructurarea economică a avut un impact major asupra forţei de muncă din judeţul Olt. După restructurare, două sectoare nişă au apărut ca fiind în mod particular competitive şi cu o notabilă tendinţă de creştere pe piaţa productivităţii, şi anume sectorul confecţiilor si cel alimentar. „Sectoarele nişă” promiţătoare, ca sectorul confecţiilor si cel alimentar pot fi sprijinite in dezvoltarea lor deoarece apar ca fiind competitive pe piaţă şi pot exploata avantajele naturale.

1.10 Programe de care a beneficiat judetul

* Programul Operaţional de Cooperare Transfrontalieră România – Bulgaria 2007-2013, pentru Programul Operaţional Regional 2007 – 2013.

* Programul PHARE 2003 COEZIUNE ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ INFRASTRUCTURĂ REGIONALĂ ŞI LOCALĂ / INUNDAŢII, care constă în reabilitarea unităţilor şcolare din comunele Schitu, Vîlcele, Iancu Jianu, Bobiceşti, afectate de inundaţii, cu termen de finalizare iulie 2007 . *.Programuli PHARE 2004 PROGRAMUL DE COEZIUNE ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ – „Schema de investiţii pentru proiecte mici de gestionare a deşeurilor”.

Obiectivele acestor proiecte vizează îmbunătăţirea capacităţii autorităţilor locale Caracal, Corabia şi Izbiceni de a contribui la protecţia mediului şi la atingerea ţintelor privind

19

gestionarea deşeurilor, implementarea priorităţilor Planului Naţional de Dezvoltare, a directivelor UE, a Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor.* Proiectul „Internet în şcoala ta“.*Programul de modernizare a ambulatoriului din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Slatina.*Modernizarea infrastructurii de apă / apă uzată în principalele aglomerări din judeţul Olt(finantare din fondul de coeziune).* Proiectul „Dezvoltarea serviciilor comunitare pentru copil şi familie”* Proiectul „Lucrări la resursele de apă şi staţiile de tratare a apei din oraşele Scorniceşti, Drăgăneşti-Olt, Piatra-Olt şi Potcoava“.

Capitolul II.Structura economica in profil sectorial a judetului

Principalele ramuri ale economiei judeţului Olt sunt:- metalurgie- construcţii maşini- construcţii civile şi industriale- industria energetică- petrol- industria alimentară- industria textilă- agricultura

2.1Industria

Industria judeţului Olt reprezintă principalul sector de activitate în care 20,9% din populaţia judeţului realizează peste 65% din volumul activităţilor productive. Este reprezentată de toate ramurile industriale, însă ponderea este deţinută de industria metalurgică, respectiv producerea si prelucrarea aluminiului, domeniu în care activează 33 firme, societăţi reprezentative fiind S.C. ALRO S.A., unic producător de aluminiu primar din România, cel mai mare din Europa de Est listat la Bursa de Metale de la Londra (LME) şi S.C. ALPROM S.A., societate care prelucrează aluminiu prin deformare plastică, producând laminate plate, profile din aluminiu, estrudate trase din aluminiu si aliaje de aluminiu, benzi, folii.

Alte societãti comerciale reprezentative ale judetului cu pondere însemnatã în economia acestuia sunt:-S.C.ELECTROCARBON S.A.Slatina important producãtor de produse carbografitice necesare în industria metalurgicã, produce si comercializeazã electrozi normali UHP si HP, electrozi clorosodici, plãci grafitate, pastã Sodeberg, 6 % din productia anualã fiind destinatã exportului.

-S.C.ELCARO S.A.Slatina unitate reprezentativa pentru productia de cabluri electrice armate

20

si nearmate din aluminiu, face parte din holding-ul Pirelli, 20% din cifra de afaceri anuala este realizatã pe piete externe.-S.C.ALTUR S.A.Slatina cel mai mare producãtor de piese turnate si pistoane auto din aluminiu, 40% din productie fiind destinatã exportului.-S.C.ROMVAG S.A.Caracal firma reprezentativã în industria constructoare de masini, produce vagoane de marfã si speciale, solicitate pe piata internã si externã.-S.C.RULMENTI S.A Slatina societate cunoscutã în industria româneascã pentru producerea de rulmenti radiali cu bile mici si mijlocii folositi în industria constructiilor de masini.-S.C.SMR S.A.Bals societate care produce osii si boghiuri pentru vagoane si locomotive, material rulant.-S.C.TERMEX S.A.Bals produce si livreaza in conditii deosebite, articole de uz casnic si gospodãresc într-o gamã sortimentalã diversificatã: masini de gãtit si sobe de încãlzit cu combustibil solid sau gazos, usi din fontã pentru sobele de teracotã, cazane cu 2, 3 si 4 ochiuri, hote aragaz, roabe metalice, mobilier din fontã si aluminiu pentru terase si grãdini de varã.-S.C.INSTIRIG S.A.Bals produce si comercializeazã instalatii de irigat, masini si utilaje agricole si piese de schimb necesare acestor produse.-S.C.ARTROM S.A.Slatina firmã specializatã în productia de tevi trase, fãrã sudurã, din otel carbon, tevi din otel pentru foraj, atât pentru necesarul intern cât si pentru export.Industria de masini si echipamente este reprezentatã de 10 firme, cu o cifrã de afaceri totalã de 261.291.856 mii lei si 817 persoane ocupate.

Industria textilã si a confectiilor textile este reprezentatã de 200 firme, cu o cifrã totalã de afaceri de 1.114.024.568 mii lei.Principalele societãti care activeazã în domeniul confectiilor textile sunt:S.C.GAMA S.A.Scornicesti, S.C.MINATEX S.R.L.Slatina, S.C.MARLENE COM Scornicesti, S.C.ROMANITA Caracal.

Industria alimentarã este reprezentatã de 313 firme, care produc si comercializeazã produse specifice.Societatile reprezentative pe grupe de produse sunt:-S.C.ALUTA S.A., S.C.ALIMENTARA SA, S.C.PANDIPO SRL - produse specifice de panificatie-S.C.SPAR SRL, S.C.COM-IDEAL SRL, S.C.SALOS SA, S.C.COM MARCOS SRL- produse de mezelãrie-S.C.VITIPOMICOLA S.A.SÎMBURESTI produce vinuri de marcã, vechi si curente, din soiurile Cabernet Sauvignon, Merlot, Feteascã Regalã si Sauvignon, tuicã si rachiuri naturale, prune în stare proaspãtã, mere în stare proaspãtã.-S.C.OLTINA S.A.produse lactate.

În domeniul constructiilor activeazã 235 firme si 55 asociatii familiale si persoane fizice independente, cele mai reprezentative societãti în acest sector fiind S.C.SCADT S.A.Slatina, S.C.OLTDRUM S.A.Slatina, S.C.GRUPPRIMACONS S.R.L.Slatina, S.C.CONDOR PÃDURARU S.R.L.Slatina, S.C.VLAD CONSTRUCT S.A.Slatina.

21

2.2Agricultura

In ceea ce priveste dezvoltarea agriculturii, judetul Olt este mare producãtor de cereale, însã conditiile climatice din ultimii ani, în special din anul 2002 au influentat mult sectorul agricol prin scãderea nivelului productiilor obtinute.Fondul funciar dupa modul de folosinta la finele anului 2007 se prezenta in felul urmator:*suprafata totala 549.828ha*suprafata agricola 434.846ha*suprafata arabila 388.483ha*pasuni 31.784 ha*fanete 529 ha*vii1) 7.634ha*livezi2) 6.416 haNOTĂ: Fondul funciar după modul de folosinţă pe judeţe, reprezintă terenurile aflate în proprietatea deţinătorilor în rază administrativă.1) Vii şi pepiniere viticole. 2) Livezi şi pepiniere pomicole. Sursa pentru anul 2007, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.Din punct de vedere al structurii potentialului agricol se evidentiazã: - potential viticol important în comunele: Cîrlogani, Dobroteasa, Morunglav, Vitomiresti, Strejesti, Mãruntei- potential pomicol important: Topana, Strejesti, Spineni, Plesoiu, Leleasca, Cungrea, Fãgetelu- potential legumicol important: localitãtile din Lunca Dunãrii si de-a lungul rîurilor Olt si Oltet

Productia totala de fructe

Tone

Olt Prune Mere Pere Piersici Cirese si visine

2007 16056 3172 1168 260 2074

2008 26536 3248 633 209 1994Nota :productia de fructe din ambii ani provine de la proprietatea private

Suprafata viilor pe rod

Tabel 2.2.1

Olt Vii pe rod Din care vii altoite pe rod

2006 7241 2056

2007 7037 1638

2008 6997 1587

22

Efectivele de animale existente la 30.IX.2008 comparativ cu 30.IX.2007 au cunoscut urmatoarea evolutie:- numarul bovinelor a scazut cu 5.470 capete (- 8,7%);- numarul porcinelor a scazut cu 10.225 capete (- 5,3 %);

- numarul ovinelor si caprinelor a scazut cu 1.805 capete (- 1,0 %).

Efectivele de animale (la sfârşitul anului) Tabelul 2.2.2

Judetul Olt 2003 2004 2005 2006 2007Bovine-total, din care: 60247 62697 62081 60938 60132Vaci,bivolite si juninci 38739 38494 41444 43441 2179Porcine-total,din care: 124054 207473 205824 217559 205949Scroafe de prasila 6546 6868 10239 10114 13528Ovine-total,din care: 130430 125746 126347 130238 139323Oi si mioare 112413 113738 115581 116660 128605Caprine 30275 25553 25493 29483 32984

2.3 Silvicultura

Judeţul Olt prin poziţia sa biogeografică nefavorabilă şi prin ponderea ridicată a folosirii intensive a terenurilor pentru agricultură în detrimentul terenurilor ocupate cu vegetaţie forestieră, se află într-un deficit de terenuri ocupate cu păduri cu precădere în zona de sud pe linia Balş - Slatina - Potcoava. Cu toate că în zona de sud se realizează împădurirea pe o suprafaţă de 1048 ha, pe raza localităţilor Ştefan cel Mare, Ianca şi Vădăstriţa mai sunt disponibile încă 1000 ha care sunt impracticabile pentru agricultură. În perioada ianuarie-decembrie 2001 au fost scoşi pentru alte utilizări din fondul forestier 31.630 mp, din care 225 mp au fost defrişaţi în totalitate, iar 31.066 mp cu termen de scoatere temeporară din circuitul silvic de la 1 lună la 2 ani. Suprafeţele au fost scoase în scopul amplasării de antene pentru telefonia mobilă GSM şi pentru construcţia unor drumuri şi conducte de gaze.In anul 2002 Direcţia Silvică Olt a efectuat împăduriri pe 362 ha, din care 236 ha suprafeţe regenerate natural, 126 ha suprafeţe împădurite şi reîmpădurite artificial (plantaţii).Fondul forestier al judeţului Olt se întinde pe o suprafaţă de 36.636 ha,

23

2.4 Sectorul serviciilor

Piata serviciilor este reprezentat de sfera economica in care se confrunta cererea si oferta de servicii,prin urmare din sectorul serviciilor fac parte asistenta sociala ,educatia,turism,sanatate,transporturi,posta si telecomunicatii. Asistenta sociala, componenta a sistemului national de protectie sociala, cuprinde serviciile sociale si prestatiile sociale acordate in vederea dezvoltarii capacitatilor individuale sau colective pentru asigurarea nevoilor sociale, cresterea calitatii vietii si promovarea principiilor de coeziune si incluziune sociala.

Cantine de ajutor social 1)

Tabel 2.4.1

Olt Numar cantine2) Capacitate cantina 2)

Beneficiari 3)

2005 2 340 342

2006 2 220 281

2007 2 590 465

Prin educatie se urmareste formarea unei personalitati in concordanta cu cerintele obiective ale societatii, dar si ale individului. Ca orice fenomen social, educatia are in mod implicit si un caracter istoric. Ea a aparut odata cu societatea, evolueaza si se schimba in functie de transformarile ce se produc in cadrul societatii.Modul de organizare şi de funcţionare a reţelei de învăţământ preuniversitar la nivelul judeţului Olt, în conformitate cu politica educaţională la nivel naţional este urmărit de către Inspectoratul Şcolar Judeţean Olt ca organ descentralizat de specialitate, în subordinea Ministerului Educaţiei şi Cercetării. Inspectoratul Şcolar Judeţean propune Ministerului Educaţiei şi Cercetării reţeaua de şcolarizare din raza lor teritorială, în conformitate cu politica educaţională, a studiilor de prognoză, după consultarea unităţilor de învăţământ, a autorităţilor locale, a agenţilor economici şi a partenerilor sociali in-teresaţi şi asigură împreună cu autorităţile administraţiei publice locale, şcolarizarea elevilor pe durata învăţământului obligatoriu. Anul scolar 2007-2008 a strans in salile de clasa si in gradinite un total de 78.303 elevi din care :-in invatamantul prescolar 14.288-in cel primar si gimnazial 40.884

24

-invatamantul liceal 15.896-profesional si de ucenici 5.201-postliceal si de maistri 1379-superior 6551) Inclusiv unităţi organizate şi finanţate de la bugetele organizaţiilor  neguvernamentale sau alţi reprezentanţi ai societăţii civile2) La sfârşitul anului .3) Număr mediu zilnic  Sursa: Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei 

NOTA:Datele referitoare la anul scolar 2007-2008 sunt preluate de pe site-ul Directiei Judetene de Statistica Olt

Turismul în judetul Olt îmbracã forma turismului de croazierã si agrement, zonele cu potential turistic de agrement în bazinul hidrografic al Oltului se gãsesc în preajma lacurilor de acumulare ale hidrocentralelor de la Arcesti, Strejesti, Ipotesti, Drãgãnesti, Frunzaru-Rusãnesti, precum si Parcul Romanescu din Caracal, Lacul Rusciori din Scornicesti. O altă formă a turismului o reprezinta turismul pentru vânatoare si pescuit. Pe toată suprafaţa judeţului, Direcţia Silvică Slatina gestionează 13 fonduri de vânătoare cu o suprafaţă totală de 111.391 hectare, din care productivă cinegetic 107.296 hectare, vânătorilor oferindu-li-se posibilitatea de a-şi încerca măiestria la cerb comun (01.09 – 15.12), cerb lopătar (01.09 – 12.12), căprior (15.05 – 15.10), mistreţ (15.08 – 31.01), vulpi, iepuri, fazan (01.10 – 20.02), potârnichi (15.10 – 31.12), vânat de pasaj şi de baltă (15.08 – 28.02), în păduri şi rezervaţii pentru vânătoareca pădurea Reşca, Seaca, Brebeni, Teslui, Sarului. Vânătorilor li se oferă şi posibilitatea cazării în cabanele de vânătoare Reşca şi Seaca. Fondul piscicol oferă largi posibilităţi de practicare a pescuitului sportiv: pe Dunăre (unde predomină crapul, plătica, ştiuca, nisetrul, morunul, scrumbia de Dunăre), pe lacurile din vestul Oltului sau pe iazurile naturale (crapul, somnul, plătica, ştiuca, caracuda, roşioara, bibanul), destul de numeroase în judeţ: Giucov, Sâiu, Potolu, Clocociov, Piscani şi Rusciov.

Starea de sănătate a populaţiei la nivelul judeţului Olt se asigură printr-un sistem integrat de servicii medicale oferit de asistenţa medicală primară, ambulatorie de specialitate şi cele 5 spitale generale, unul de psihiatrie cronici şi unul de pneumoftiziologie, care asigură servicii medicale de specialitate preventive, curative, de urgenţă, de recuperare şi paliative, precum şi pre,intra şi postnatale. În conformitate cu prevederile Contractului cadru între Casa de Asigurări de Sănătate şi furnizorii de servicii medicale, medicii de familie în judeţul Olt sunt organizaţi în cabinete medicale individuale şi cabinete medicale private. În cabinetele medicale individuale existente pe raza judeţului Olt îşi desfăşoară activitatea medici de familie care sunt în relaţie contractuală cu Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Olt Creşterea calităţii serviciilor medicale se face şi prin acoperirea întregului teritoriu al judeţului Olt cu medici de familie, medici specialişti, medici stomatologi şi alt personal medico-sanitar.

Transportul reprezinta o latura a activitatii economice a societatii omenesti, organizata în scopul învingerii distantelor. Prin activitatea de transport se realizeaza deplasarea în spatiu a lucrurilor si a oamenilor în vederea satisfacerii nevoilor materiale si spirituale ale societatii

25

omenesti.Transportul este strâns legat de societatea omeneasca si a aparut odata cu aceasta.In 2007 la nivel urban existau doar 27 autobuze care puteau transporta 5886 pasageri;in acelasi an doar 1202 din totalul de 2176 de drumuri publice erau modernizate iar din cele 237 de linii de cale ferata exploatate numai 61 dintre ele erau electrificate.

2.5 Resurse umane si piata fortei de munca

Piata fortei de munca sau piata muncii poate fi definita ca locul unde se intalnesc, se confrunta si se negociaza in mod liber cererea de forta de munca ( detinatorii de capital, in calitate de cumparatori) si oferta, reprezentatta prin posesorii de forta de munca; prin urmare ea se prezinta ca un sistem de relatii si tranzactii care asigura pin mecanisme specifice echilibrarea ofertei si cererii de forta de munca.Piata muncii, ca piata a celui mai important factor de productie se afla in legatura cu celelalte piete; pe de o partea ea recepteaza semnalele de pe piata bunurilor si serviciilor, a capitalurilor etc. si este influentata de miscarea acestora, de modul de functionare si distorsiunile acestora. Omul este mai mult decât o marfa, astfel ca piata muncii are un loc deosebit în teoria si practica economica, fiind o piata derivata si cea mai reglementata

Populatia ocupata pe activitati ale economiei nationale la sfarsitul anului Tabel2.5.1 Mii persoane

Olt 2006 2007

Total economie 169,5 173,7

Agricultura,vanatoare si silvicultura

79,4 77,7

Industrie 35,4 35,9

Constructii 7,9 10,1

Comert 13,1 13,8

Hoteluri-restaurante 1,1 1,5

Transport 5,8 6,1

Intermedieri financiare

0,9 1,1

Tranzactii imobiliare 4,8 5,0

Administratie publica 4,2 4,5

26

si aparare

Invatamant 7,6 7,6

Sanantate si asistenta sociala

6,7 7,0

Alte activitati ale economiei

2,6 3,4

Agentiile pentru ocuparea fortei de munca au inregistrat in 2007 in total de 8673(o rata a somajului de 4,8%) de someri dintre care 3631femei (4,2%)si 5042barbati(5,3%).

2.6 Infrastructura

Judetul Olt are o infrastructura rutiera relativ bine dezvoltata, judetul Olt aflandu-se pe primul loc in Romania in ceea ce priveste numarul si ponderea kilometrilor de drumuri judetene si comunale modernizate (873 km ceea ce reprezinta 12,88% din totalul drumurilor publice judetene modernizate). In privinta densitatii drumurilor publice la 100 km2 regiunea se situeaza usor peste media nationala (35,8 km/100 km2).

„Situaţia infrastructurii învăţământului din judeţul Olt este, în general, proastă. Câteva excepţii nu pot să schimbe starea generală a şcolilor, îndeosebi a celor din mediul rural, unde există, în continuare, toalete în curtea şcolii, iar apa curentă rămâne încă un vis.”(extras din Ziarul de Olt).

2.7Calitatea factorilor de mediu

Calitatea aerului

În ceea ce priveşte evaluarea şi prognoza calităţii mediului înconjurător, prin laboratorulde specialitate au fost prelevate probe din factorii şi elementele de mediu şi au fost verificatedatele analitice obţinute în urma analizelor şi expertizelor fízico-chimice.Controlul calităţii aerului s-a realizat cu ajutorul instalaţiilor de prelevare poluanţi gazoşi(fixe sau mobile) şi prin intermediul sistemului de prelevare a pulberilor sedimentabile.

27

În perioada ianuarie – iulie 2009 s-au prelevat 1113 probe zilnice de aer din municipiulSlatina, pentru a se determina calitatea aerului analizând indicatorii: dioxid de sulf, dioxid deazot, amoniac, fluor în cele trei puncte fixe: APM, ACETI şi CIREAŞOV.Valorile concentraţiilor la indicatorii menţionaţi, analizaţi în această perioadă, s-auîncadrat în limitele maxime admise privind condiţiile de calitate a aerului în zonele protejate.În perioada de analiză au fost prelevate 116 probe de pulberi sedimentabile din punctele fixe de prelevare din judeţ.Au fost efectuate determinări la emisii la coşurile ce deservesc instalaţiile tehnologice, la operatori economici din Slatina şi din judeţ. Determinările au fost efectuate cu aparatura de peautolaborator. Valorile obţinute la indicatorii analizaţi s-au situat sub valorile limită.Prin intermediul staţiei automate ( de tip industrial ) de monitorizare a calităţii aerului înmun. Slatina, au fost monitorizaţi următorii poluanţi : SO2, NO2, O3, CO şi PM10.Zilnic s-au urmărit parametrii de funcţionare ai staţiei, valorile înregistrate la indicatoriimonitorizaţi şi au fost validate datele primite de la staţie. Datele validate s-au transmis automat la serverul central din cadrul ANPM. Valorile înregistrate la poluanţii monitorizaţi nu au depăşit CMA, în caz contrar aplicânduse planurile sau programele de gestionare a calităţii aerului.

Calitatea apei:

In perioada ianuarie-iulie 2009 au fost prelevate şi analizate 109 probe de apă uzată dela 83 operatori economici din judeţ.S-au efectuat analize chimice pentru aceste probe la indicatorii chimici de calitate: pH,materii în suspensie, amoniu, azotaţi, azotiţi, cloruri, produse petroliere, substanţe organice,detergenţi anionici, substanţe extractibile cu eter de petrol.Valorile concentraţiilor celor 833 indicatori analizaţi comparate cu limitele admisecu privire la evacuarea apelor uzate în receptori sau în canalizareaorăşenească au condus la concluzia că acestea nu depăşesc aceste limite.S-au prelevat 27 probe de apă de suprafaţă de pe principalele acumulări ale râului Olt.Au fost analizaţi fizico-chimic 424 indicatori şi prin compararea valorilor obţinute cu s-a putut face o clasificare a cursurilor de apă peclase de calitate( I-V).

Determinări sonometrice:

În perioada ianuarie – iulie 2009 s-au prelevat un număr de 100 probe privind :- zgomotul stradal înregistrat pe principalele artere de circulaţie din municipiul Slatina ( str.Ionaşcu, B-dul N.Titulescu, str. Primăverii, B-dul A.I.Cuza, str. Serg .Maj. Dorobantu Ctin,str. Artileriei, str. Ec. Teodoroiu), municipiul Caracal ( str. Mărului, str. AntoniaCaracalla, str. Iancu Jianu, str. Mureşan ), oraşul Balş ( str. N.Bălcescu ), oraşul Corabia( str. Carpati, str. 1Mai, str. Cezar Boliac ), oraşul Drăgăneşti-Olt ( str. N.Titulescu ),

28

oraşul Scorniceşti ( str. b-dul Muncii ),- nivelul de zgomot la limita unor zone funcţionale ( şcoli, parcuri, pieţe şi zone industriale )şi nivelul de zgomot în zonele rezidenţiale, urmărindu-se trei indicatori: LEQ ( nivelechivalent), LMAX (nivel maxim), LMIN ( nivel minim).Din măsurătorile efectuate în municipiul Slatina se constată că pe străzile cu trafic autointens: str. Ionaşcu, str. Serg. Maj. Dorobantu C-tin, str. Cireaşov, str. Artileriei, str. Piteşti,nivelul echivalent de zgomot înregistrat depăşeşte valoarea limită de 65 dBÎn Balş pe str. N.Bălcescu nivelul de zgomot înregistrat este peste 70 dB.În celelalte localităţi, nivelul de zgomot determinat s-a situat sub limitele maxime admise.Măsurătorile efectuate la limita zonelor funcţionale ( şcoli, parcuri, pieţe, etc.) arată cănu s-au înregistrat depăşiri .

Managementul deşeurilor şi substanţelor chimice periculoase

Conform HG nr. 349 / 2005, până la data de 16 iulie 2009 spaţiile de depozitare adeşeurilor din zona rurală trebuiau reabilitate prin salubrizarea zonei şi reintroducerea acesteiaîn circuitul natural sau prin închidere conform "Îndrumarului de închidere a depozitelor existente neconforme de deşeuri nepericuloase", care face parte integrantă din procedura de încetare a activităţii de depozitare.Prin o serie de adrese transmise primăriilor comunelor judeţului Olt, APM Olt a atrasatenţia acestora asupra obligaţiei de a respecta acest termen şi implict de a închide aceste depozite de deşeuri.Pentru a avea o situaţie clară în ceea ce priveşte respectarea acestei măsuri, APM Olt a solicitat tuturor primăriilor de comune din judeţ, ca până la data de 16 iulie 2009 să transmită la APM Olt situaţiile privind reabilitarea spaţiilor de depozitare a deşeurilor cât şi Hotărârile de Consilii Locale cu privire la depozitele închise. Din totalul de 351 spaţii de depozitare a deşeurilor la nivelul judeţului Olt în mediul rural, 245 au fost salubrizate prin relocarea deşeurilor într-un singur spaţiu de depozitare la nivel de localitate. Restul de 106, au fost ecologizate prin restrângerea suprafeţei ocupate de deşeuri, compactarea lor cu buldozerul prin treceri succesive de 3 – 5 ori peste masa de deşeuri şi acoperirea suprafeţei profilate cu un strat de pământ.Tot până la data de 16 iulie 2009 şi Primăriile oraşelor Drăgăneşti-Olt şi Scorniceştiaveau obligaţia de a închide depozitele de deşeuri la nivelul oraşelor. Consiiliile Locale ale oraşelor Drăgăneşti-Olt şi Scorniceşti au emis hotărâri prin care s-a aprobat sistarea depozitării şi începerea procedurilor de închidere a depozitelor de deşeuri existente în aria administrativă a celor două oraşe, începând cu data de 16.07.2009.După această dată APM Olt împreună cu Comisariatul Judeţean Olt al Gărzii Naţionalede Mediu, au început verificările în teren la toate comunele, conform Procedurii de controlaprobată de Ministerul Mediului.

Capitalul III.Spatiul rural

Spatiul rural se defineste prin componenta teritoriala si caracteristici dominante.In judetul Olt intanim 104 comune dintre care le enumeram peurmatoarele:Brastavatu, Brebeni, Carlogani, Corbu, Corbeni,Coteana,Curtisoara,Fagetelu,Ganeasa,Iancu Jianu, Icoana,

29

Ipotesti,Izbiceni,Milcov,Movileni,Oporelu,Optasi-Magura,Plesoiu,Radomiresti, Rusanesti, Slatioara, Spineni, Sprancenata, Soparlita,Teslui,Tia Mare, Topana,Valea Mare, Visina , Vladila,Voineasa,etc.

Brastavăţu este formată din satele Cruşovu, şi Brastavăţu - Gară.Majoritatea populaţiei se ocupă cu agricultura (cultura cerealelor şi plantelor tehnice, legumicultura) şi creşterea animalelor în gospodării proprii, foarte puţini lucrând în oraşele apropiate. Întreprinderile mici şi mijlocii sunt reprezentate în principal de câteva mori particulare.

Proiecte de investiţii avute în vedere de către Primăria Brastavăţu:

Reamenajarea barajului "Balta Cruşovu" Betonarea DC 131

Construirea unei săli de sport

Pietruirea DC 138

Instalarea centralelor termice în instituţii

Alimentarea cu apă şi gaze

Pietruirea uliţelor din cele două sate

Comuna Făgeţelu iese în evidenţă în primul rând prin funcţia ei agricolă şi, într-o mai mică măsură, prin disponibilităţile de tip comercial-industrial. Faţă de reşedinţa comunei, satele sunt aşezate la distanţe cuprinse între 2 km (satul Isaci) şi 6 km (satul Pielcani). Drumurile de interes local sunt în cea mai mare parte modernizate, iar cele naţionale brăzdează comuna de-a lungul şi de-a latul ei; respectiv – drumul naţional Piteşti – Drăgăşani, de la est la vest, şi drumul naţional Slatina – Râmnicu-Vâlcea de la sud la nord. Cea mai apropiată staţie de cale ferată este gara Corbu, situată la 35 km.

Iancu Jianu are o vechime care se pierde în negura istoriei, fiind o localitate înfiinţată pe tiparul preistoric al aşezărilor din zonă, pe malul drept al râului, Olteţ.In comună există Biserica "Cuvioasa Paraschiva", atestată încă din anul 1529. Această biserică, prin vechimea sa, are o istoria legată de familia Buzeştilor şi de Mihai Viteazul. Se crede ca exista pe vremea lui Mihai Viteazu un tunel subteran care lega Curtea Buzeştilor, localizată la vest de biserică, pe actuala locaţie a Şcolii Generale nr. 1 din localitate, şi mănăstirea Călui aflată la doar 3 kilometri distanţă spre sud-vest. Acest tunel reprezenta o cale de fugă a localnicilor din calea turcilor şi a altor duşmani.

În Oboga se face atât ceramică smălţuită, cât şi nesmălţuită. Se lucrează taiere (farfurii întinse), străchini, căni de apă, de vin, putine, tămâielniţe, castroane, sacsii, borcane pentru păstrarea alimentelor, ploşti, servicii de ţuică şi cafea, jucării, figurine, ulcioare de nuntă cu reprezentări zoomorfe şi avimorfe, şi chiar vase antropomorfe, asemănătoare cu cele preistorice.În munca lor, meşterii olari folosesc exclusiv uneltele de tradiţie veche: cornul de vită, cu ajutorul căruia se decorează vasele, plotogul (o bucăţică din piele, cu care este netezită marginea vaselor), fichiaşul din lemn (folosit la finisarea vaselor în partea exterioară),

30

titirezul (o unealtă din lemn, cu ajutorul căreia este încreţită marginea taierelor), pana de gâscă şi paiul (utilizate pentru a realiza un decor foarte fin), ţâţarul (unealta cu care se face ţâţa la ulcioare) .

Comuna Rusăneşti este situată în partea de sud-est a judeţului Olt, la 65 km distanţă de oraşul

Slatina.

Infrastructura comuna este electrificată integral; drumurile comunale sunt asfaltate 100%(:P);

comunicarea se realizează prin intermediul telefoniei fixe şi mobile;

comuna beneficiază de cablu tv, iar la primărie este internet;

staţia de cale ferată se află la 30 km distanţă de centrul comunei;

alimentarea cu apă potabilă se face din surse proprii;

la 10 km distanţă de centrul comunei se află o staţie de alimentare cu carburanţi;

comuna dispune de 2 centre comerciale importante.

Pe teritoriul comunei Soparlita se gasesc ruinele unei biserici foarte vechi, ridicata aproximativ in anul 1650, al cărei ctitor ar fi după documentele istorice Ghinea Olarul, vistier (ministru de finanţe) al lui Matei Basarab.Ruinele acestei biserici se afla în locul numit “sub Zăpodie”, în partea de vest a comunei. Jefuită şi spurcată de turci, biserica pare să fi fost părăsită nu la mult timp după construcţie. Ruinele acestei biserici au dat naştere la o serie de legende şi presupuneri ale unui tunel, care ar fi mers în vechime până la curtea domnească de la Brâncoveni.

Tia Mare, din punct de vedere istoric, a fost davă romană purtând numele de Antonina, apoi, Antonia. Mai târziu, ea a fost moşia lui Mihai Viteazul, purtând numele de Tiha, Tia Mare, apoi a devenit moşia lui Preda Brâncoveanul. Oamenii acestei comune sunt înstăriţi datorită faptului că se ocupă cu grădinaritul, îşi păstrează cu stricteţe datinile moştenite de la strămoşii lor. Satul Tia Mare împreuna cu satele Potlogeni (sau Damuri) şi Doanca (împreună cu Ordoreanca) alcătuiesc comuna Tia Mare.

Topana face parte din acele zone ale Munteniei care au fost intens locuite de daci.Locuitorii comunei Topana desfăşoară preponderent activităţi legate de agricultură. Se cultivă în principal grâu, ovăz, porumb, cartofi, legume şi plante de nutreţ. Pomicultura este practicată din vremuri străvechi, cultivându-se în special prunul. Zootehnia este şi ea practicată în Topana, efectivele de animale regăsindu-se în mare parte în gospodării individuale, unde sunt dezvoltate pentru consum propriu.

La nivelul comunei Vişina există un număr de 9 unităţi comerciale, 4 societăţi de prestări servicii (o moară de porumb, o presă de ulei, o vulcanizare, o societate de distribuţie televiziune prin cablu), precum şi două unităţi de producţie (o fabrică de confecţii cu circa

31

300 de angajaţi şi o societate de producţie agricolă cu 115 angajaţi). De asemenea, sunt în curs de modernizare o fabrică de producere a cărămizilor pentru construcţii şi un complex de creştere a porcinelor.Centrul administrativ al comunei este reprezentat de clădirea Primăriei – ridicată în 1994 şi modernizată în 2006 – care reuneşte o serie de specialişti în diverse domenii necesare bunei funcţionări a localităţii (agricultură, finanţe, urbanism).În localitate mai există o centrală telefonică automată cu un număr de 213 abonaţi, un oficiu poştal şi o agenţie C.E.C.]

Capitolul IV.Analiza SWOT a judetului Olt

Puncte tari:

- Autoritatea instituţiei;- Prioritizarea, planificarea, monitorizarea activităţilor şi evaluarearezultatelor;- Spirit de echipă (team – building la nivel de decizie şi execuţie);- Personal profesionist, stabil, care îmbină experienţa cu tinereţea;- Deschidere permanentă pentru înnoire şi perfecţionare;- Dotare cu tehnică de calcul, acces la internet;- Comunicare pro activă;- Capacitate de expertiză în domenii variate;- Receptivitate şi adaptabilitate la cadrul legislativ şi la diversitateasarcinilor de serviciu;- Relaţii interinstituţionale bune;- Încredere, respect, loialitate faţă de instituţie- Transparenţă.

Puncte slabe

- Insuficienta promovare a imaginii instituţiei şi lipsa unor persoanespecializate în comunicare;- Personal insuficient în raport cu volumul şi complexitateasarcinilor;- Activităţi curente nerelevante care necesită consum mare detimp;- Desfăşurarea activităţilor este axată mai mult pe rezultat decât peproces;- Fonduri insuficiente pentru pregătire şi formare profesională;- Insuficienţa resurselor alocate în raport cu necesităţile curente.- Imposibilitatea îndeplinirii criteriilor de eligibilitate pentru a devenisolicitanţi în cadrul programelor cu finanţare comunitară;- Tendinţe de suprapunere a competenţelor.

32

Oportunităţi

- Aderarea României la Uniunea Europeană cu beneficii în creareaunei administraţii eficiente şi moderne;- Implementarea acquis-ului comunitar;- Accelerarea reformei instituţionale generată de procesul deaderare;- Introducerea standardelor de management al calităţii înadministraţia publică;- Beneficii rezultate din experienţa statelor membre UE;- Dezvoltarea parteneriatului public-privat;- Flexibilizarea cadrului legislativ;- Libera circulaţie a serviciilor şi persoanelor;- Posibila finanţare comunitară.- Lansarea programelor Phare 2005 şi Phare 2006 - “Întărireacapacităţii administrative”

Riscuri

- Capacitatea redusă de reacţie a instituţiei la transformărilestructurale rezultate din complexul proces de integrare;- Insuficienta armonizare a normelor de drept intern cu normele dedrept comunitar;- Complexitatea decizională generată de apariţia unor problemede tip nou pentru care nu există practică în domeniu;- Birocraţia;- Insuficienta cunoaştere de către cetăţeni a normelor comunitareşi a cadrului legal în care-şi desfăşoară activitatea instituţiaprefectului;- Tentative de ingerinţă a politicului în decizia administrativă;- Pregătirea unilaterală a angajaţilor şi posibilitatea apariţieiincapacităţii de a face faţă, în timp util, complexităţii sarcinilor.- Posibilitatea unui exod al persoanelor calificate în domeniu în ţăriale UE;- Lipsa de atractivitate a administraţiei pentru tinerii specialişti;- Mecanisme de coordonare şi control a serviciilor publicedeconcentrate imprecis definite şi deficitar reglementate.

Capitolul V.Principalele obiective in vederea dezvoltarii judetului

Politica de dezvoltare regionala reprezinta un ansamblu de masuri planificate si promovatede autoritatile administratiei publice locale si centrale, in parteneriat cu diversi actori (privati,publici, voluntari), in scopul asigurarii unei cresteri economice, dinamice si durabile, prin

33

valorificarea eficienta a potentialului regional si local, in scopul imbunatatirii conditiilor deviata.Principalele domenii care pot fi vizate de politicile regionale sunt: dezvoltarea intreprinderilor, piata fortei de munca, atragerea investitiilor, transferul de tehnologie, dezvoltarea sectorului I.M.M.-urilor, imbunatatirea infrastructurii, calitatea mediului inconjurator, dezvoltare rurala,sanatate, educatie, invatamant, cultura.Dezvoltarea rurala ocupa un loc distinct in cadrul politicilor regionale si se refera laurmatoarele aspecte: inlaturarea/diminuarea saraciei in zonele rurale; echilibrareaoportunitatilor economice si a conditiilor sociale dintre mediul urban si cel rural; stimulareainitiativelor locale; pastrarea patrimoniului spiritual si cultural.Cadrul de implementare si de evaluare a politicii de dezvoltare regionala il reprezintaregiunea de dezvoltare, constituita ca o asociere benevola de judete vecine. Regiuneade dezvoltare nu este unitate administrativ-teritoriala si nu are personalitate juridica.Obiectivele de baza ale politicii de dezvoltare regionala sunt urmatoarele:• diminuarea dezechilibrelor regionale existente, cu accent pe stimularea dezvoltariiechilibrate si pe revitalizarea zonelor defavorizate (cu dezvoltare intarziata);preantampinarea producerii de noi dezechilibre;• indeplinirea criteriilor de integrare in structurile Uniunii Europene si de acces lainstrumentele financiare de asistenta pentru tarile membre (fonduri structurale si decoeziune);• corelarea cu politicile sectoriale guvernamentale de dezvoltare; stimularea cooperariiinterregionale, interne si internationale, care contribuie la dezvoltarea economica sicare este in conformitate cu prevederile legale si cu acordurile internationaleincheiate de Romania.Principiile care stau la baza elaborarii si aplicarii politicilor de dezvoltare regionala sunt:• Descentralizarea procesului de luare a deciziilor, de la nivelul central/guvernamental,spre cel al comunitatilor regionale;• Parteneriatul intre toti actorii implicati in domeniul dezvoltarii regionale;• Planificarea - proces de utilizare a resurselor (prin programe si proiecte) in vedereaatingerii unor obiective stabilite;

34

Bibliografie

http://www.primariaslatina.ro/dezvoltare_durabila http://www.totaltransport.ro

http://www.prefecturaolt.ro

http://romaniainterbelica.memoria.ro

http://ro.wikipedia.org

http://www.apmot.ro

http://www.olt.insse.ro

http://www.cjolt.ro

http://www.ugir1903.ro

http://www.adrse.ro

http://ro.wikipedia.org

http://apmot.ro/starea _mediului

35