JOCURI DIDACTICE PENTRU CUNOASTEREA MEDIULUI (1).doc

7/22/2019 JOCURI DIDACTICE PENTRU CUNOASTEREA MEDIULUI (1).doc

1/17

1. FIGURI GEOMETRICE

JOC: SA FACEM UN TABLOU!

SCOP: Consolidarea reprezentarilor copiilor despre formele geometrice, despre culorile cunoscuteanterior. Dezvoltarea atentiei si memoriei vizuale, a capacitatii de selectare si orientare spatiala.

SARCINA DIDACTICA: Recunoasterea si denumirea frmelor geometrice. Asocierea figurilorgeometrice si a unor culori cu obiecte din realitate si asezarea lor astfel incat sa rezulte imagineaschematica a acelui obiect.

MATERIAL DIDACTIC: Patrate, cercuri, ovale, triunghiuri, dreptunghiuri de diferite culori sidimensiuni confectionate din carton (evantua cu magnet). Tabla magnetica sau panou pentru

construirea (asezarea)imaginilor.

DESFASURAREA: Grupa poate fi impartita pe 3-4 subgrupe sau se poate lucra cu totii (fiecareplic pe rand). Jetoanele sunt impartite in plicuri, astfel figurile geometrice din fiecare plic sa poata fi

construita imaginea unui obiect. De exemplu: un oval/cerc si un dreptunghi (mai scurt) si treitriunghiuri (mic, mijlociu, mare)-silueta unui brad; un patrat, un dreptunghi mai mic, si un triunghi o

casa; un dreptunghi, un patrat, 4-6 cercuri mici- un camion etc.

Profesorul distribuie fiecarei echipe 1 -2 plicuri. Copiii trebuie sa se orienteze in selectia si asezareaelementelor dintr-un plic, astfel incat sa redea imaginea unui obiect. Unul din membrii echipei vine la

tabla magnetica (panou) si monteaza imaginea rezultata, verbalizand actiunea: Noi am descopeit in

plic un triunghi si doua patrate galbene, din care am alcatuit un turn. Asezam turnul in tablou in

partea dreapta (stanga sus, jos, etc.) Jocul continua pana cand toate echipele si-au afisat imaginilegasite.

JOC: INTREBARILE LUI CHITIBUS

SCOP: Verificarea si sistematizarea cunostintelor copiilor despre formele geometrice cunoscute.Dezvoltarea atentiei si spiritului de observatie.

SARCINA DIDACTICA: Recunoasterea si denumirea unor obiecte cunoscute si asocierea lor cuuna dintre formele geometrice.

MATERIAL DIDACTIC: jetoane de 20-25 cm, reprezentand diferite obiecte cunoscutecopiilor, pentru formele urmatoare:

Rotund (minge, capac cratita, roata, colac salvare).

Patrat (batista, fereastra, tablou, biscuit).

Dreptunghi (ciocolata, usa, bloc, carte).

Triunghi (batic,acoperis casa, coif, brad).

Panou pentru afisarea jetoanelor, personajul Chitibus.


2/17

DESFASURARE: Profesorul il prezinta copiilor pe Chitibus, prietenul lor, care le-a adus ogentuta cu surprize. El nu a avut loc in gentuta sa le grupeze dupa forma, astfel incat va face acest

lucru cu ajutorul lor, al copiilor (sunt intuite sumar cateva imagini de pe jetoane). Copilul numit deprofesor trebuie sa deumeasca obiectul ilustrat si sa motiveze asezarea lui in dreptul uneia din forme.

In encheiere, se poate efectua un exercitiu aplicativ (fise individuale) cu cerinta: Deseseneaza forma

geometrica potrivita pentru fiecare imagine. Copilul trebuie sa deseneze un cerclanga copacul cucoroana rotunda, un dreptunghi langa trunchiul lui, un triunghi anga brad, etc.

2. POZITII SPATIALE

JOC: JOS SI SUS; INAUNTRU SAU AFARA?

DEASUPRA SAU DEDESUBT?

SCOP: Consolodarea reprezentarilor spatiale de orientare; consolidarea cunostintelor despre om siactiunile lui, despre anumale si adaposturile lor; precizarea si verificarea reprezentarilor spatialedeorientare;

SARCINA DIDACTICA: Denumirea corecta a locului pe care-l ocupa la un moment dat uneleobiecte in spatiu. Recunoasterea pozitiei obiectelor in spatiu si folosirea corecta in propozitii a

cuvintelorinauntru, afara; compararea pozitiei obiectelor unele fata de altele.

MATERIAL DIDACTIC:Siluete sau anumale jucarii, macheta reprezentand un parc de distractii (padure, gradina, etc.)

Macheta reprezentand o curte, casa, cotet si anumale domestice, pasari, siluete umane.

Jetoane reprezentand plante, vietuitoare, obiecte, redate cate doua, unul deasura celuilalt. De ex: unfluture deasupra unei flori, papucul dedesubtul patului, creionul deasupra caietului.

DESFASURARE: Educatoarea cere copiilor sa aleaga cate o jucarie(jeton), sa o denumeasca si sao aseze intr-un loc pe macheta, indicand pozitia in care a pus-o(sus sau jos?). Poate sugera copiilor saverbalizeze actiunea intreprinsa. De ex: O vrabiuta ciuguleste frimiturile , jos pe alee..)

Profesorul prezinta plicurile- surpriza care contin mai multe imagini. Copii treb sa priveasca

imaginile sa le prezinte colegilor, apoi sa denumeasca actiunea pe care o fac personajele din imagine.Profesorul prezinta copiilor imagini din povesti cunoascute si le cre acestora sa spuna cine este

deasupra si cine este dedesubt, cine este afara si cine este inauntru.

Educatoarea nominalizeaza cate un copil care trebuie sa aseze cate un obiect de pe catredra la locul

indicat. De ex; pune maimuta deasupra caietului.

3. ACTIUNI TIMP

JOC ROATA TIMPULUISCOP: Fixarea reprezentarilor copiilordespre momentele zilei: dimineata, pranz, seara. Dezvoltareagandirii asociative.


3/17

Imbogatirea cunostintelor copiiilor despre modalitatea de masurare a timpului prin intermediul

ordonarii unor activitati zilnice. Dezvoltarea gandirii si consolidarea vocabularului activ, pe baza

experientei personale si/ sau a relatiilor cu ceilalti.

Sarcina didactica: descrierea imaginii si precizarea momentului din zi cand se petrece actiunea.Asocierea mai multor actiuni care pot fi efectuate in acelasi moment.

Sa ordoneze imaginile in ordine cronologica, orientandu-se dupa activitatea/ evenimentul ilustratMATERIAL DIDACTIC: un disc mare de carton cu 10-12 segmentedelimitate.In fiecaresegment este ilustrata o actiune pe care o efectueaza copiii intr-un anumit moment al zilei si, eventual,

un cadran de ceas care sa indice ora respectivei actiuni. P e acest disc se monteaza o sageata. Un altdisc de aceeasi marimecu primul, dar gol si jetoane reprezentand alte actiuni.

DESFASURARE: profesorul numeste un copil care sa invarta sageata . In momentul in caresageata s-a oprit, copilul trebuie sa spuna ce reprezinta imaginea si in ce moment al zilei se intamplaactiunea. Jocul continua pana au fost epuizate toate imaginile de pe disc.

Varianta 2: copiii se impart in 3 echipe asezate in banca. Fiecare echipa primeste acelasi numar dejetoane, asezate cu fata in jos, pe masa.La semnalul educatoarei intorc jetoanele, le privesc/recunosc/denumesc actiunile ilustrate. Educatoarea adreseaza diferite cerinte: astfel, copiii trebuie sa

grupeze toate jetoanele care ilustreaza actiuni care sepot indeplini in momentul zilei indicat deprofesor. De ex: dimineata copilul se scoala,se spala pe fata,pe dinti, se imbraca, pleaca la scoala etc.

Copiii se pot orienta si dupa cadranul pe care sunt afisate orele.Sa aseze in ordine cronologica activitatile intreprinse intr-o zi obisnuita, ei pot detali si activitatile pe

care le desfasoara in timpul liber.

JOC- CE IMAGINE URMEAZA?SCOP: Fixarea cunostintelor copiilor despre succesiunea momentelor unor actiuni din viatacotidiana. Educarea operatiilor si calitatilor gandirii.

SARCINA DIDACTICA : Aranjarea in ordine logica a jetoanelor reprezentand diferite actiuni

(imbracarea unui copil, trimiterea unei scrisori catre Mos Craciun, pregatirea pentru scoala)MATERIAL DIDACTIC: Pentru fiecare actiune se grupeaza jetoanele respective(4-6 jetoane)intr-un plic separat; suport pentru aranjarea jetoanelor (Tabla magnetica, panou buzunare, etc.) un

personaj indragit decopii (clown, papusa etc.)

DESFASURARE: Profesoareaprezinta personajul care le-a adus cateva surprize. Sunt prezentateplicurile. Ea scoate pe rand jetoanele din primul plic si le aseaza pe suportul de afisaj, fara o ordine

anume (pe masura ce le scoate, le aseaza). Apoi cere copiilor sa le priveasca cu atentie si sa le

comenteze impreuna. De ex: fetita vrea sa pregateasca o placinta cu mere. Priviti cu atentie imaginilesi spuneti ce trebuie s afaca mai intai? Ce imagine urmeaza? Ce trebuie sa faca dupa aceea? Pe

masura ce seanalizeaza imaginile, sunt asezate in ordine corespunzatoare: fetita culegemere din pom,

le spala, le curata apoi de coaja, pregateste aluatul, pune plainta la cuptor, mananca o bucata

deplacinta. Pentru fiecare emagine este solicitat un copil. Se procedeaza identic si cu celalalte plicuri.

* in functie de nivelul grupei se poate ordona unul sau mai multe seturi de imagini sau seturile potcontine mai multe/ putine imagini.

JOC- RASPUNDE CAT DE REPEDE SI CORECT POTI!SCOP: Sistematizarea si verificarea cunostintelor copiilor privinduneltele si instrumentele necesarepentru indeplinirea unor actiuni. Dezvoltarea operatiilor gandirii.


4/17

SARCINA DIDACTICA: Recunoasterea si denumirea actiunii. Alegerea obiectului necesarpentru indeplinirea actiuniiilustrate pe jeton.

MATERIAL DIDACTIC: Jetoane reprezentand diferite obiecte cunoscute de catre copii,imagini reprezentand copii in diferite ipostaze: un baiat care doreste sa culeagaun mar, dar nu ajunge

la crenguta, o fetita care vrea sa ude floriledar nu are cu ce.

DESFASURARE: Pofesoarea le solicita copiilor ajutorul pentru rezolvarea unor probleme.Problemele nu sunt de matematica, ci legate de deslusirea unor desene-surpriza. Sunt prezentate pe

rand jetoanele, sunt recunoscute si denumite actiunile intreprinse de copiii din imagine. Profesorul

cere copiilor sa gaseasca raspunsul corect, frespectiv sa aleaga dintre obiectele prezentate pe celnecesar pentru indeplinirea actiunii ilustrate. De ex: profesoara va prezenta prima actiune si le va

afresa intrebarea: Cu ce ajunge copilul la mere? Copiii trebuie sa aleaga intre jetoanele

reprezentand o carte, o scara si un bat, motivand alegerea facuta. ( Am ales scara pentru ca opropteste de copac si seurca la mere sau am ales batul pentru ca asa va putea da jos merele din

copac.) Pentru a doua imagine se adreseaza alta intrebare: Cu ce poate sapa copilulin gradina?, iar

jetoanele sa reprezinte o cazma, o sapa, o lingura si un topor. A treia imagine insotita de intrebarea: Cu ce poate fetita sa ude florile? si sunt aratate imagini reprezentand o stropitoare, o sticla de plastic,

un termometru si o strecuratoare.

4. JUCARII, OBIECTE DE UZ CASNIC

JOC: MAGAZINUL DE JUCARII:SCOP : Fixarea si verificarea cunostintelor copiilor despre animale, hrana si deplasarea lor.Activizarea vocabularului si formarea deprinderii de a se exprima in propozitii simple si dezvoltate.

SARCINA DIDACTICA: Denumirea si descriereaanumalului ilustrat. Imitarea actiunulor

specifice ( onomatopee, miscari) fiintelor pe care le reprezinta ele.MATERIAL DIDACTIC: Medalioane cu diferite jucarii.

DESFASURARE: Copiii au medalioanele la gat. Ei reprezinta jucariile care trebuie asezate in magazinul de jucarii, delimitat prin saculete pozitionate in spatele unei planglici reprezentand

vitrina. Profesorul va aseza copiii in semicerc pe pernute(scaunele), apoi va spune: In vitrinamagazinul trebuie sa se aseze un iepuras. Copilul care are medalionul cu jucaria respectiva se ridica

de la locul sau, vine in fata grupei si spune ce este, ce culoare are si cum sepot juca copiii cu el. De

ex. Sunt un iepuras alb, copiii imi dau mocovi si eu sar asa. Copilul va reda mersul iepurasului,acolo unde este cazul copilul va imita si glasul anumalului ales. Daca sarcina didactica nu a fost

corecta sau completa, profesorul solicita altui copil sa formuleze/ reformuleze raspunsul adecvat.

VARIANTA: Profesoara poate cere copiilor sa grupeze jucariile dupa diferite criterii: Sa vina lamine toate jucariile rosii/ care sar/ care scot sunete/ care reprezinta anumale, etc ele pot fi asezate perafturile librariei dupa aceleasi criterii.

JOC: CE FACE MAMA?SCOP: Fixarea si sistematizarea cunostintelor copiilor despre actiuni specific umane. Verificareacunosterii obiectelor necesare efectuarii acestor actiuni.

SARCINA DIDACTICA : Selectarea si asocierea unor obiecte cu actiunile la care sunt utilizate.


5/17

MATERIAL DIDACTIC: Imagini reprezentand diferite activitati executate de mama ingospodarie. Ecusoane reprezentand diferite obiecte/ aparate electrocasnice cu care sunt efectuate

aceste activitati.

Nota: numarul si continutul imaginilor de pe jetoane sunt adaptate in funcrie de varsta copiilor.

DESFASURARE: Profesoara distribuie fiecarui copilcate un ecuson pe care se afla imaginea unui

obiect de uz gospodaresc. Copilul priveste cu atentie propriul ecuson, precum si cele ale colegilor.Profesoara le prezinta,pe rand, cate o imagine in care mama efectueaza o activitate din gospodarie si

cere copiilor sa denumeasca obiectul/aparatul electrocasnic de care are nevoie pentru indeplinirea

acelei actiuni. Copilul/ copiii care are/au ecusonul/ele reprezentand obiectul/aparatul electrocasnic decare are nevoie pentru indeplinirea acestei actiuni se grupeaza in jurul imaginii, iar unul din ei

motiveaza actiunea. De ex:Mama coase, eu sunt acul, ea(spune numele copilului), e ata si ea e

foarfeca., Mama facemancare: are nevoie de noi; eu sunt aragazul, el este polonicul,iar ea esteoala, mama pregateste masa, ea are nevoie de noi: eu sunt fata de masa, ea este solnita, si el este

servetelul, mama face curatenie: are nevoie de noi: eu sunt apiratorul, ea este masina de spalat, ea:

detergentuletc. In incheiere se pot da fise de activitate independenta cu acelasi continut (2 obiecte debucatarie, 2 obiecte necesare efectuarii curateniei, 2 obiecte pentru spalatul rufelor etc.- in functie de

nivelul/ varsa copiilor, dar cerintele sunt diferite. De ex: masa nr.1 incercuiti obiectele de bucatarie,masa nr.3 sa incercuiasca obiectele cu care se efectueaza curatenia, etc.

JOC-SPORTIVIISCOP: Verificarea si sistematizarea cunostintelor copiilor despre sporturi cunoscute si materialesportive specifice acestora. Dezvoltarea spiritului de observatie.

SARCINA DIDACTICA: Denumirea corecta a obiectelor si materialelor sportive. Sortarea siasezarea la locul corespunzator, prin asocierea sport-obiect.

MATERIAL DIDACTIC: Imagini cu sportivi din domenii diferite in care lipseste cate unelement (mingea, schiurile, patinele, racheta de tenis de camp, paleta pentru tenisde masa etc.),

jetoane reprezentand obiectele sportive omise in imagini, medalioane cu sportivi.DESFASURARE: Profesorul prezinta copiilor jetoane cu obiecte sportive, spunandu-le ca acesteaau sosit de la magazia cu obiecte pierdute de la Gara Cta. Prin gara au trecut tot felul de sportivi, care

grabindu-se sa nu piarda trenul, si-au uitat aici lucruri foarte importante. Se intuiesc pe rand imaginile.

Apoi profesorul prezinta pe rand sportivii carora le lipsesc aceste obiecte. Copiii trebuie sa sesizezece-i lipseste fiecaruia si sa aduca jetonul cu obiectul respectiv. De ex: Acest sportiv joaca hochei dar

ii lipseste crosa!

Varianta: Copiilor li se impart medalioane reprezentand sporivi. Ei trebuie sa denumeasca sportulpe care il practica si obiectul de care au nevoie pentru acest sport. De ex: sunt tenismen si am nevoie

de racheta.

JOC-POSTASULSCOP : verificarea si si stematizarea cunostintelor copiilor despre meserii si unelte utilizate demeseriasii respectivi.

SARCINA DIDACTICA: recunoasterea, denumirea si asocierea obiectului cu meseria in careeste utilizat.

MATERIALUL DIDACTIC: un personaj de la teatrul de papusi- postasul Veste buna, unset de jetoane reprezentand meseriasi si unelte aferente fiecarei meserii ilustrate, imagini din povesti

cunoscute copiilor n care sunt ilustrate diferite meserii.


6/17

DESFASURARE: profesorul ilprezinta copiilor pe postasul Veste buna care a adus in tolba luio multime de scrisori: Sunt postasul cel vestit/ Ma cunoaste orisicine/ La copii eu am venit/ Cu

scrisoarea- pentru cine?Pe drum l-a prins ploaia care i-a udat plicurile si adresele s-au stars. Acum el il roaga pe copii sa-l

ajute sa descopere impreuna cui erau adresate scrisorile. Educatoarea arata copiilor imagini

reprezentand diferiti meseriasi, imagini pe care copii le recunosc/ denumesc apoi le aseazape panou.Acestia sunt cei ce asteapta scrisorile destinatarii; destinatarul va fi recunoscutdupa continutul

scrisorii (obiectele ilustrate in scrisoare/ plic fiind utilizat in aceea meserie). Postasul Veste buna

numeste un copil care alegeo scrisoare din tolba sa, scoate jetonul din plic, il piveste, il aratacolegilor, apoi il/le denumestesi spune cui i-a fost trimisa scrisoarea. De ex: In scrisoare este

destinat un ac, deci scrisoarea este a croitorului/ pentru croitor; In scrisoare este desenat un

termometru, deci scrisoarea este pentru doctor; In scrisoare este desenata o cratita, deci scisoareaeste a bucatarului; In scrisoare este desenata o grebla, deci scrisoarea este a gradinarului etc.

VARIANTA: Se prezinta copiilor imagini din povestile cunoscute si lise cere sa denumeasca meseria

personajului ilustrat, precum si uneltele cu care acesta lucreaza. De ex. Scene din poveste: Croitorul

cel viteaz, Hainele cele noi ale imparatului,Scufita rosie sau Alba ca zapada, Pestisorul de

aur etc.

JOC-ROBOTELULSCOP: Consolidarea cunostintelor despre partile componente ale unor masini, aparateelectrocasnice, etc. Dezvoltarea proceselor de analizasi sinteza. Consolidarea deprinderilor de a utiliza

corect genitivul substantivelor, de a face acordul intre subiect si predicat.

SARCINA DIDACTICA: Recunoasterea si denumirea unor piese tehnice. Asocierea lor cuobiectul caruia ii apartin.

MATERIAL DIDACTIC: Intr-un cos de plastic( sau doua) sunt parti componente ale unormijloace de locomotie si transport, aparate de uz casnic cunoscute copiilor. Pe o masa sunt grupate

vehicule si aparate cu parti componente lipsa. Un robotel (sau o alta jucarie indragita de copii),

imagini decupate(gen puzzle) reprezentand un mijloc de transport sau un aparat electrocasniccunoscut (avion, elicopter, vapor, autoturism, bicicleta, motocicleta, aragaz, aspirator, fier de calcat

etc).

DESFASURARE: Educatoarea il prezinta copiilor pe robotelul Stie-tot care acum poate finumit Strica tot. Din curiozitate, a desfacut fel d efel de jucarii si aparate si acum nu mai stie sa le

asambleze. Ar vrea copiii sa-l ajute? Un copil numit de profesor alege cu ochii inchisi o piesa sin

cosul robotelului. Deschide ochii, o priveste o arata si colegilor, o denumeste si incerca, impreuna cuprofesorul, sa o monteze la locul initial. De ex: Elicea este a avionului(elicopterului), volanul este al

masinii, Rotile sunt ale bicicletei etc. Raspunsurile orecte sunt rasplatite cu plauze. Daca raspunsul

a fost gresitsau incomplet, el se va repeta corect de alt copildin grupa. Jocul se poate desfasura sub

forma de concurs: Care echipa isi repara mai repede obiectele repartizate? impartite in numar egalla inceputul jocului. In incheiere se poate repartiza o fisa individuala cu cerinta: A cui este? copilul

trebuie sa uneasca cu o linie piesa si aparatul (vehiculul) caruia ii apartine. O alta metodalitate este

reconstituirea unei imagini sectionate (gen puzzle). Copilul desemnat (eventual printr-o numaratoarevesela) alege un fragment din imagine si il aseaza la tabla magnetica. Urmatorul alege alt fragment si

verifica unde se potriveste. Se continua pana cand se reconstituie integral imaginea. Fiecare copil

verbalizeaza actiunea intreprinsa. De ex:Peria este a aspiratorului, Furtunul etse al aspiratoruluietc. Daca jocul se desfasoara sub forma de concurs se dau doua imagini, cate una pentru fiecare

echipa.


7/17

JOC- FIINTA SAU LUCRU?SCOP: Consolidarea deprinderii de a face diferenta intre fiinte si lucruri. Consolidarea deprinderiide a descrie un obiect prin enumerarea elementelor si insusirilor sale principale.

SARCINA DIDACTICA: selectarea unor imagini reprezentand fiinte si lucruri si incadrarea lorin categoria respectiva.

MATERIAL DIDACTIC: jetoane ilustrand diferite vietuitoare si obiecte.

DESFASURARE: Jocul se desfasoara pe echipe. Un reprezentant al primei echipe vine si alegeun jeton, denumeste imaginea si o aseaza in coloana in care considera el ca se incadreaza( fiinta saulucru). Aprecierea se face de catre membrii echipei adverse. Raspunsurile bune sunt recompensate

cu apaluze si acordarea unei buline rosii sau a altui simbol. In functie de nivelul copilului li se poate

cere sa precizeze cateva din insusirile caracteristice acestora.

VARIANTA: copiii inchid ochii iar profesorul schimba locul catorva jetoane, amestecand celedoua categorii. La semnalul dat ( batai din palme, suntet de clopotel) copiii deschid ochii si, pe rand,

cele doua echipe descopera si corecteaza greselile.In incheiere se pot da fise cu cerinta de a incercui

cu rosu toate fiintele si cu albastru toate lucrurile ilustrate pe foaie.

5. OBIECTE DE IMBRACAMINTE/INCALTAMINTE

JOC- CU PICIOARELE GOALESCOP: Verificarea cunostintelor copiilor despre obiectele de incaltaminte; asocierea lor cu actiunea,mediul, anotimpul.

SARCINA DIDACTICA: Sortarea jetoanelor cu incaltamintea potrivita pentru diferite momenteale zilei, actiuni intreprinse sau anotimp.

MATERIAL DIDACTIC: Jetoane reprezentand diferite obiecte de incaltaminte: papuci de casa,de plaja, sandale, adidasi, cizme de piepe, de cauciuc, etc.; 6-8 jetoane reprezentand copii in diferitemedii si efectuand diferite actiuni- dar cu picioarele goale: o fetita cu pelerina de ploaie si umbrela,

care sta in ploaie, un baiat jucand fotbal, etc.

DESFASURARE: profesorul prezinta copiilor un plic trimis de un pictor foarte grabit. Acesta adesentat foarte frumos niste copii dar a uitat ceva. Trebuie ca, impreuna, sa descopere incaltamintea

ce lipseste fiecarui copil si sa o indice alegand jetonul cu desenul corespunzator. Printr-o numaratoare

vesela, de genul: Cine oare cine/ Stie cel mai bine?este numit primul copil care alege un desen, ilpriveste cu atentie, il prezinta si colegilor si apoi denumeste actiunea intreprinsa de copilul din

imagine si incaltamintea necesara. Jocul continua pana cand s-au epuizat toate desenele.

Varianta: Aceeasi sarcina didactica dar cu personaje din povesti cunoscute: Cenusereasa,

Motanul incaltat, Ciobotelele ogaruluietc. In inchiderea jocului se poate organiza o varianta oralasau rezolvarea unei fise: Sa-i incaltam!- asociere imagini copil descult- incaltaminte sau

saincercuiasca incaltamintea potrivita unui anumit sezon.

6. ALIMENTE:

JOC- BUCATARIISCOP: Verificarea cunostintelor copiilor despre diferite produse alimentare, legume si fructe.Dezvoltarea sensibilitatii gustative, olfactive si tactile.


8/17

SARCINA DIDACTICA: Recunoasterea si denumireadiferitelor alimente prin gust, miros sipipait; asocierea unor insusiri (gust, miros, duritate, asperitate, etc) cu alimente cunoscute; sortarea

alimentelor dupa gustul caracteristic.

MATERIAL DIDACTIC: Suporturi din plastic cu diferite produse alimentare, legume, fructecu gust: dulce, sarat, acru, amar, servetele de hartie, masti individuale din carton, jetoane cu produse

alimentare.DESFASURARE: Profesorul este bucatarul sef si verifica cunostintele bucatarilor copii. Eacheama un copil la masa cu produse, ii pune masca la ochi si il serveste cu un aliment, cerandu-i sa

recunoasca ce a gustat. Daca doreste , copilul poate sa examineze alimentul cu alti analizatori ( sa-lmiroasa, sa-l pipaie). Copiii verifica corectitudinea raspunsului si aplauda. Pe rand sunt recunoscute

toate elimentele de la masa bucatarului sef.

Varianta I: bucatarul sef cere ucenicilor sa grupeze toate produsele dupa gustul lor ( dulce, saract,acru , amar). Cate un copil etse chemat sa aleaga toate alimentele care au gustul indicat de bucatarul

sef. De ex:dulce- ciocolata, bomboane, gem, miere etc

Varianta II: Bucatarul sef va cere copiilor sa sorteze produsele alimentare dupa densitatea lor: deex: toate lichidele, toate alimentele moi, care se pot unge pe felia de paine, toate alimentele care sepot

taia felii.

Varianta III:Activitate practic- gospodareasca. Bucatarul sef solicita prepararea unor tartine, ceai,prajitura Cartof, bomboane etc. Copiii trebuie sa gaseasca toate ingredinetee necesare care sunt

ilustrate pe jetoane),specificand daca in final produsul rezultat va avea gust dulce/ sarat/amar/acru.

Fiecare grup de copiii va citi reteta ilustrata pentru preparatul cerut

Nota: pot fi alcatuite jetoane mai mari, cu imaginile ingredientelor in ordinea introducerii lor inpreparat-retete- care vorfi folosite ulterior la coltulMicii gospodine.

JOC- VANZATORUL DE LIMONADASCOP: verificarea cunostintelor copiilor privind gustul,mirosul si culoarea unor sucuri. Dezvoltarea

sensibilitatii gustative, olfactive si vizale.

SARCINA DIDACTICA: Recunoasterea unor sucuri dupa gustul si culoarea lor; asociereagustului siropului cu imaginea fructului din care este preparat.

MATERIAL DIDACTIC: Sticlele cu siropuri din comert, apa minerala, pahare si paie de unicafolosinta, jetoane reprezentand fructe din care se pot obtine sucuri (ananas, lamaie, portocala, banana,

piersica, capsuni, afine, mure, zmeura etc), banuti din carton/plastic, etc.

Nota: Alegerea numarului siropurilor precum si a jetoanelor respective se va face in functie decunostintele copiilor, nevelul fiecarui copil.

DESFASURARE: Prima parte a jocului se va desfasura sub forma unei activitati practic-gospodaresti in care educatoarea, ajutata de copii, va prepara prin combinarea siropului si a apei

minerale, fel de fel delimonade(sucuri). Concomitent este asociata culoarea siropului cu eticheta de pesticla respectiva, care prezinta fructul din acre a fost preparat. Actiunile sunt verbalizate: Am turnat

intai putin sirop de ananas si apoi am umplut paharul cu apa minerala. Am preparat suc de ananas.

Dupa ce s-au preparat toate sucurile se trece la jocul propriu zis. Un copil este desemnat de educatoaresa joace rolul vanzatorului de limonada care isi lauda marfa si imbie copiii sa guste din bunatatile

expuse. Pe rand, cate uncopil vine la masa vanzatorului, primeste de la acesta un pahar cu suc si un

pai. Copilul trebuie sa guste sucul, sa-l denumeasca, sa aleaga jetonul care reprezinta fructul din acrea fost produsul si sa-l aseze in dreptul paharului din care a baut. Daca raspunde corectsi complet

vanzatorulii ofera sucul gratuit. Daca gresteste sau nu raspunde complet, copilul trebuie sa-si

plateasca sucul cu bani( atatia cat cere vanzatorul). Apoi rolu de vanzator este preluat de copilul


9/17

care a dat raspunsul corect. Jocul se incheie cand toate sucurile au fost degustate si in dreptul fiecarui

pahar a fost asezat jetonul cu fructul corespunzator. La cererea copiilor, vanzatorul poate

preparasucuri-recompensa.

JOC- MERGEM LA PICNIC

SCOP: Fixarea cunostintelor despre vesela, tacamuri si alimentele cunoscute copiilor. Dezvoltareacapacitatii de a stabili legaturi intre obiectele de vesela, tacamuri si modul lor de asezare, precum si

intre felul alimentelor si modul lor de consumare.

SARCINA DIDACTICA: Gruparea obiectelor dupa criteriul utilitatii, precum si sesizarea/corectarea greselilor.

MATERIAL DIDACTIC: Cos de nuiele, obiecte de vesela si tacamuri din plastic, fata de masa,servetele de panza/hartie, alimente modelate din plastilina, mai multe papusi.

DESFASURARE: Profesorul prezinta sub forma de surprinza animalele- jucarii care doresc sameraga la picnik. Mamicile lor le-au pregatit un cos cu tot ce le trebuie(este intuit sumar continutul

cosului). Jocul se desfasoara sub forma unui joc de masa in care copiii si profesorul manevreaza si

aseaza tacamurile. Ea le sugereaza copiilor sa-siimagineze ca papusile au ajuns pe malul unei ape (saula marginea unei paduri) unde doresc sa manance iar ei, copii, le vor ajuta. Profesorul le adreseaza

intrebarea : Ce trebuie sa asezam? Copiii aleg pe rand, din cos, obiectele necesare si cu ajutoruleducatoarei le aseaza in ordinea cuvenita. De ex:Mai intai asezam fata de masa, 4 farfurii, pentru ca

sunt 4 musafiri, 4 pahareetc. Profesorul cere copiilor sa descopere si sa denumeasca si din ce

materiale sunt confectionate obiectele de vesela, tacamurile. Se urmareste si modul de aseazare altacamurilor ( cutitul la dreapta farfuriei, furculita la stanga, etc.)Dupa ce au fost denumite si asezate

corespunzator obiectele de vesela si tacamurile, se trece la intuirea si denumirea produselor alimentare

(din plastilina sau jetoane) si modul cum pot fi consumate. De ex: branza sau salamul sub forma de

sandvisuri, prajitura cu felii, etc. Copiii aseaza, pe rand, in farfurii alimentele preferate.

7.MIJLOACE DE TRANSPORT

JOC- CU CE PUTEM AJUNGE LA...?SCOP : Verificarea si sistematizarea cunostintelor despre mijloacele de locomotie si transportobservate anterior.

SARCINA DIDACTICA : descrierea mijloacelor de transport reprezentand un pisaj montan, obalta/rau, peisaj marin, etc. Jetoane sau siluete reprezentand : bicicleta, motocicleta, autoturism,

autocar, barca, vapor, telacabina, masini speciale (tir, camion, tractor, masina de pompieri,politie,

ambulanta etc)

DESFASURARE : Profesorul prezinta copiilor una din imagini si descrie sumar situatia creata inea. Apoi cere copiilor sa gaseasca mijlocul de locomotie potrivit petru a ajunge la aceasta destinatie.De ex:Cu ce pot ajunge copii de jos la colegii lor de sus? Se prezinta o imagine in care sunt

multe/putine persoane care vor sa se deplaseze intr-o excursie cu ce se pot deplasa?. Jocul continuapana la epuizarea tuturos mijloacelor de transport cunoscute de copii.

Varianta: prezentarea unor imagini reprezentand actiuni care necesita interventia unor masinispeciale. De ex.:un trana strange fanul- are nevoie de un tractor; un distribuitor de marfa are nevoie deo camioneta,un tir, la un incendiu este nevoie de o masina de pompieri, un pilot de curse are nevoie

de o masina de formula 1 etc. Fiecare la vehiculul sau! 3 siluete in diferite ipostaze si 3 vehicule.


10/17

8. ANOTIMPURI

JOC- CASUTA TOAMNEISCOP: sistematizarea cunostintelor copiilor despre anotimpurile toamna si iarna.

SARCINA DIDACTICA: selectarea si desrierea ilustratiilor ( cu elemente caracteristice detoamna/ iarna) si asocierea cu anotimpul corespunzator.

MATERIAL DIDACTIC: Ilustratii cu elemente caracteristice fiecaruia dintre cele douaanotimpuri ( copac cu frunze ruginii, copac desfrunzit, fereastra cu ploaie/ninsoare,cosulet cu fructe

de toamna, brad de Craciun, crizantema, steluta de zapada, pardesiu, umbrela, palton, manusi,

bicicleta, minge, saniuta, patine, etc.) Doua siluete de casute, panou cu buzunar, un pitic, doua siluete-

Zana Toamna si Zana Iarna.

Nota: toate aceste imagini se pot inlocui cu elemente tridimensionale care pot completa o machetareprezentand doua case inconjurate de decor sugestiv.

DESFASURARE: Piticul ii roaga pe copii sa-l ajute sa aleaga toate elementele necesae pentru

completarea decorului din jurul casutelor pentru ca cele doua zane se lauda fiecare ca etse maifrumoasa, cea mai bogata si aduce celemai multe bucurii copiilor. Pe rand,cate un copil indicat de

pitic prin numaratoare: Unu, doi, trei/ Hai raspunde daca vrei! alege un jeton de pe catedra, ilpriveste, il prezinta si copiilor si apoi descrie imaginea si denumeste anotimpul caruia i se potriveste,

asezandu-l in dreptul casutei potrivite. Raspunsul corect etse recompensat cu o steluta norocoasa si

cu aplauze din partea colegilor. Piticul alege apoi alt copil ca sa rezolve sarcina jocului. Castigacopilul/ echipa care aduna cele mai multe stelute. In incheiere se pot rezolva fise cu diferite cerinte:

Coloreaza/ incercuieste numai elementele de toamna/iarna sau Coloreaza numai peisajul de iarna/

toamna!

JOC- IARNA- VARA

SCOP: Fixarea cunostintelor copiilor despre cele doua anotimpuri:iarna si varaSARCINA DIDACTICA: Sortarea jetoanelor in functie de actiunea ilustrata, descrierea siasezarea lor in plansa corespunzatoare anotimpului.

MATERIAL DIDACTIC: o plansa cu buzunarele grupate in doua parti , in dreptul a douasimboluri ( fulg de zapada si soare). Jetoane reprezentand imagini sugestive celor doua

anotimpuri:copii jucandu-se cu bulgari, sporturi de iarna, sosirea lui Mos Craciun, construirea omului

de zapada, copii inotand in rau (mare), copii la plaja, copiii mancand pepeni, copii cu

mingea(bicicleta,role)etc. O papusa sau un alt personaj indragit de copii.

DESFASURARE: Profesorul le spune copiilor ce s-a intamplat cat timp au lipsit din clasa; vantula intrat pe fereastra si a amestecat toate cartonasele de pe plansa. Papusa Mariuca nu stie cum erau

asezate jetoanele in tabloul c buzunare. Profesorul sugereaza copiilorr sa o ajute sa aseze toeatejetoanele la anotimpul potrivit. Pe rand, cate un copil alege cate un jeton,il priveste, il arata si copiilor,

denumeste/ descrie imaginea si o aseaza intr-unul din buzunare, motivandu-si actiunea. De ex:Aici

vad niste copiii care se dau cu saniuta. Imaginea aceasta se potriveste cu anotimpul iarna. In cazul incare raspunsurile sunt corecte si complete sunt rasplatite cu aplauze si cu o recompensa de la papausa

Mariuca.: Cine stie cel mai bine/ Se alege cu buline!. In cazul in care copilul ezita sau da raspunsul

eronat, copiii din gura il pot ajuta sau corecta. Castiga copilul care aduna cele mai multe buline. Inincheiere se pot da copiilor o fisa in care sa bareze( incercuiasca/ coloreze) elementele specifice

pentru vara(sarcina fetelor) si elementele reprezentative pentru iarna (sarcina baietilor).


11/17

Nota: pentru activiare si dinamism si daca nivelul grupei o permite, jocul se poate desfasura subforma de concurs, cerintele fiind rezolvate pe rand de cate un reprezentant al fiecarei echipe.

JOC- VARA PLECAM LA MARE IARNA PLECAM LAMUNTESCOP: Sistematizarea si verificarea cunostintelor copiilor despre obiecte de imbracaminte/incaltaminte, jocuri/jucarii, mijloace de locomotie si transport potrivite fiecarui anotimp. Asocierea

plantelor observate cu anotimpul in care se dezvolta.; verificarea cunoasterii zonei geografice in care

traiesc animale cunoscute de copii.

SARCINA DIDACTICA: Recunoasterea si denumirea imaginilor de pe jetoane si selectarea lorin functie de anotimp si zona careia ii apartin.

MATERIAL DIDACTIC: Panou cu doua simboluri sau desene reprezentand un peisaj marin-vara si un peisaj montan-iarna. In plicuri cu buline diferit colorate se vor pune urmatoarele jetoane:

Rosu- obiecte de imbracaminte. Pentr mare: slip, tricou, pantaloni scurti, palarie de soare,rochita etc. Pentru munte: plover/hanorac/pantaloni lungi, caciula, manusi etc.

Albastru obiecte de incaltaminte pentru mare:sandale, papuci, pentru munte:cizme, ghete.

Galben-jocuri /jucarii/obiecte sportive Mov-mijloace de transport/locomotie-pentru a ajunge la destinatie sunt comune:autoturism,

tren, avion.

Maro- forme de relief intalnite in calatoria pana la.

Verde- plante pentru mare, pentru munte

Portocaliu- vietuitoare.

DESFASURARE: profesorul descopera panoul cu cele doua peisaje, care sunt denumite apoi estespecificat anotimpul in care este prezentat fiecare. Pentru ca vacanta se apropie cu pasi repezi, li sepropune un joc prin care sa-si imagineze sau sa-si reaminteasca o calatorie prin tara,la munte sau la

mare. Copiii se impart in 2 echipe, una care pleaca la mare vara si alta care pleaca la munte iarna.

Cate un reprezentant al fiecarei echipe vine si extrage un plic cu bulina de culoarea indicata deprofesor, denumeste imaginea si o aseaza pe panou in dreptul peisajului adecvat, motivand optiuneafacuta. Jocul se desfasoara in mai multe etape:

1. sa pregatim valiza: profesorul le care copiilor sa extraga jetoane din plicurile cu bulinerosii, apoi albastre si apoi galbene, pentru a pune in valiza obiectele de imbracaminte,incaltaminte si jucarii/obiecte sportive necesare deplasarii.

2. cu ce ajungem la...? ce mijloc de transport sunt la...? Profesorul le cere sa aleagaplicurile cu buline mov, sa le denumeasca apoi si sa se aseze la locurilecorespunzatoare mijloacele de locomotie si transport. Mijloacele de transport in

comune care pot ajunge in zona aleasa se pot aseza in mijlocul panoului, intre cele

doua peisaje (autoturism, tren, avion).

3. ce forme de relief intalnim in calatorie? Copii trebuie sa aleaga din plicurile cu bulinemaro.

4. ce plante sunt acolo?- plicurile verzi

5. ce vietuitoare putem intalni acolo?- copiii vor alege plicurile portocalii si vor selectavietuitoare specifice fiecarei zona de relief.

6. cu ce ne putem juca la...? sunt denumite actiunile, in fubctie de obiectele afisate( dinplicul galben), de exemplu : la mare pot sa inot cu colacul, la munte pot sa schiez.

9. PLANTE


12/17

JOC- CUTIA MAGICASCOP : Verificarea si sitematizarea cunostintelor copiilor despre fructele si legumelecunoscute.Dezvoltarea capacitatii de analiza tactila a obiectelor.

SARCINA DIDACTICA: Recunoasterea fructelor si legumelor cu ajutorul sitului tactil,descrierea aspectului lor exterior si eventual a culorilor pe acre le pot avea.

MATERIAL DIDACTIC: Legum si fructe cunoscute copiilor, o cutie din carton deschisadoarpe cele doua laterale, deschizatura avand un diametru corespunzator pentruintroducerea mainii unui

copil.

DESFASURARE: Educatoarea descopera in fata copiilor cutia magica (frumos decorata) daruitade un scamador de la circ. Copiii vorinchie ochii, iar profesorul va introduce in cutie, pe rand, cate un

fruct sau o leguma cunoscuta lor.. printr-o numaratoare hazlie (de ex: Cine oare ne ghiceste/ ce

fructa/ leguma este?) profesorul desemneza un copil care trebuie sa vina lamasa ei, sa introducaambele maini in cutie ( prin cele doua capete laterale) si sa pipaie ce e in cutie. Copilul care a

recunoscut despre ce fruct/leguma este vorbao descrie sumar. Educatoarea aproba/dezaproba

raspunsul copilului si, pentru control, scoate din cutie continutul acesteia. Jocul continua pana cand

toatefructele/legumele au fost identificate.Nota: in functie de nivelul clasei, profesorul poate cere copiilor sa spuna si ce gust areleguma/fructul respectiv, unde creste, anotimpul in care se dezvolta/coacesi cum este folosit (crud sauin preparate alimentare).

JOC- MAGAZINUL DE FRUCTE SI LEGUMESCOP : Veriicarea cunostintelor copiilor despre fructele si legumele de toamna. Formareadeprinderii de a scrie un obiect selectand elementele si insusirile sale caracteristice.

SARCINA DIDACTICA : Descrierea unui fruct sau a unei legume de toamna si asociereadescrierii cu imaginea respectiva.

MATERIAL DIDACTIC : Medalioane cu fructe si legumede toamna.

NOTA : In functie de nivelul clasei, medalioanele pot contine atribute diferite pentru acelasi fructsau aceeasi leguma (mar rosu, verde, galben, varza rosie/alba, cartof mare/mic, morcov lung/scurt,

etc)

DESFASURARE : Un grup de copii este asezat in semicerc, cu medalioanele la gat,reprezentand marfadintr-un magazin de fructe si legume. Profesorul, care este in permanent

conducatorul jocului, desemneaza copilul care va fi conducatorul. Acesta soseste in magazin si cere

fructul sau leguma pe care doreste sao cumpere. De ex: As dori sa cumpar o leguma de culoareverde, tare si care are in interior seminte pe cotor. Copilul din grupa care are medalionul cu imaginea

ce se potriveste descrierii se indreapta spre medalionulcu imaginea ce se potriveste descrierii, se

indreapta spre copilul cumparator denumind leguma solicitata: Eu sunt ardeiul pe acre il doresti.

Daca raspunsul a fost corect, copiii apaluda si copilul care a ghicit preia rolul cumparatorului. Dacaraspunsul a fost gresit, acesta trece la locul sau si educatoarea indica alt cumparator.

Varianta :profesorul cere copiilor sa grupeze dupa diferite criterii: culoare, fructe/legume (intr-osilueta desenata cu creta reprezentand coroana unui copac) sau alte criterii alese in functie de nivelulcopiilor. In incheiere se pot reconstitui imagini (gen puzzle) ale unor fructe/legume sau se pot rezolva

diferite fise de grupare/colorare/lipire etc.

JOC- CE TREBUIE INLATURAT?SCOP: Verificarea si consolidarea cunostintelor copiilor despre fructele, legume, flori.


13/17

SARCINA DIDACTICA: cautarea si descoperirea gresselii de pe imagine si inlaturareaelementelor necorespunzatoare.

MATERIAL DIDACTIC: 8-10 imagini cu elemente detasabile reprezentand diferite planteasezate/grupate in alt mod decat sunt realizate. De ex: o creanga pe care sunt asezate si ciresi si

capsuni;un pom in care sunt si mere si pere,o tulpina pe care sunt grupate doua corole de floridiferite

(trandafir si ghiocel), un vrej de rosie pe care cresc rosii si castraveti, etc.DESFASURARE: profesorul le prezinta desenele unui copil care nu a fost la scoala si nucunoaste asa multe lucruri despre fructe, legume si flori cum stiu ceilalti copii. Ei trebuie sa priveasca

cu atentie desenele afisate la panou si sa precizezece nepotrivire exista, care elemente trebuie saramana si acre trebuie sa fie inlaturate. Copilul care a sesizat primul greseala din imagine vine si

inlatura (scoate)elementul suplimentar (nepotrivit). Pentru fiecare imagine se numeste alt copil, pana

candsunt reparate toate desenele.

JOC: FRUCTE, LEGUME, FLORISCOP: verificarea si fixarea cunostintelor despre fructe, legume si flori. Stabilirea raporturilor intre

unele notiuni specifice si notiunile de gen din care fac parte.SARCINA DIDACTICA: recunoasterea si denumirea corecta a unor fructe, legume, floricunoscute precum si a unor caracteristici (culoare, marime, gust)Includerea corecta a imaginilor unorfructe, legume si flori in categoriile respective.

MATERIAL DIDACTIC: trei panse de 50-30 cm. Reperezentand o livada, o gradina de legumesi flori cunoscute de copii, ecusoane reprezentand jumatati de flori,fructe, legume.

DESFASURARE: profesorul prezinta copiilor cele trei tablouri, le spune ce reprezinta si lesugereaza sa observe ce lipseste de pe fiecare. Sub forma de surpriza sunt prezentate si plicurile care

contin imaginile unor legume, fructe, flori. Copiii sunt repartizati in trei echipe. Fiecare echipa vatrimite cate un reprezentant la catedra, el va alege cate un plic din care va scoate silueta unei flori,

fruct, legume. O priveste cu atentie, o prezinta si colegilor si decide in acre tablou sa o aseze,

verbalizand actiunea:Am gasit in plic o margareta. Margareta este o floare si o asez in gradinacuflori. Sau am gasit in plic o caisa, caisaeste un fruct si o asez intr-un pom din livada. Joculcontinua pana cand fiecare echipa va completa toate cele trei planse.

Varianta I: fiecare copil va primi un ecuson reprezentand ojumatate dintr-o floare/leguma/fruct.Profesoara spune copiilor ca ei trebuie sa-si caute perechea pentru a deveni un intreg. Copii isi privesccu atentie ecusonul apoi se plimba de la unul la altul pentru a gasi perechea potrivita. In momentul in

care si-au descoperit jumatatea se prind de mana si se aseaza in fata clasei spunand: noi am alcatuit

un cartof,noi am alcatuit o lamaie.In functie de nivelul clasei se poate da o fisa de activitate independenta reprezentand aceleasi desene:

2-3 flori, 2-3 legume, 2-3 fructe, dar cu cerinte diferentiate pe echipe: grupa florilor sa coloreze/

incercuiasca numai florile, grupa legumelor sa incercuiasca numai legumele, grupa fructelor-fructele.

10. ANIMALE

JOC- POFTIMLA MASA!SCOP:Verificarea cunosaterii animalelor domestice si salbatice si a hranei potrivite pentru fiecareanimal.

SARCINA DIDACTICA: Sortarea animalelor in domestice si salbatice si asocierea fiecaruia cuhrana corespunzatoare.


14/17

MATERIAL DIDACTIC: Jetoane cu imagini reprezentand vietuitoare si jetoane cu hranacorespunzatoare. Medalioane reprezentand vietuitoare si jetoane cu hrana corespunzatoare.

Medalioane reprezentand diferite animale, pasari, insecte.

DESFASURARE: Se iau pe rand jetoanele cu animale, se denumesc si se aseaza la panoul cubuzunare (tabla magnetica): cele salbatice in dreptul unui copac, cele domestice in dreptul unei case.

Jetoanele care reprezinta hrana se vor afla in coslet. Profesorul spune copiilor ca Fata Mosneaguluisau Capra cu Trei Iezi a fost la cumparaturi si a cumparat hrana pentru toate animalele prezente, dar

nu stie cum sa le-o imparta. Pe rand cate un copil vine la catedra si extrage din cosulet un jeton. Il

arata celorlalti copii, denumeste hrana ilustrata pe jeton si o aseaza in dreptul animalului careconsuma acea hrana.

Varianta: Mesele sunt asezate in careu deschis. Fiecare copil primeste cate un medalion, devenindun animal. Profesoara il invita pe copii sa se aseze adresandu-se formula :Poftiti la masa!Apoiimparte fiecarui copil cate un jeton reprezentand hrana. Jetonul este asezat pe masa, cu fata in jos. La

semnalul educatoarei Pofta buna!, copiii intorc jetonul si privesc imaginea, daca hrana ilustrata i se

potriveste copilul spune: Sunt catelus si am primit oase! Am sa le mananc pe toate! dacahranaprimita nu i se potriveste, copilul indica animalul caruia i se potriveste hrana si cere jetonul cu

hrana potrivita. De ex: Sunt pisica si nu mananc varza. Varza mananca iepurele. Mie imi placsoriceii,pestele.

In incheiere se pot da copiilor fise de activitate independenta cu cerintaFiecare cu hrana potrivita.

JOC- CEI MICI, CEI MARISCOP: Verificarea si consolidarea unostintelor copiilor despre animalele observate anterior si puiilor.

SARCINA DIDACTICA: Recunoasterea si denumirea puilor animalelor prezentate.

MATERIAL DIDACTIC: Panou impartit in patrate; in fiecare este desenat un mamifer sau opasare ( numarul lor este stabilit de profesor in functie de cate vietuitoare se doreste sa fie verificate).

In fiecare patrat existent si un mic buzunar transparent( pentru jetonul reprezentand pupiul aceleivietuitoare). Plicuri cu jetoane reprezentand puii vietuitoarelor desenate pe panou si medalioanereprezentand puii unor vietuitoare.

DESFASURAREA: Un copil alege un plic, scoate jetonul, il prezinta si celorlalti copii,denumeste puiul si-l aseaza in buzunarul din dreptul animalului caruia ii apartine. De ex: Boboculeste pupiul ratei, il asez in acest buzunar, langa mama lui rata.

Varianta I ghiceste cine a plecat? Profesoara cere copiilor sa inchida ochii, timp in care ia unuldin jetoane reprezentand un pui. La semnalul profesorului, copiii deschid ochii, privesc cu atentiepanoul si denumesc puiul plecat: de langa capra a plecat puiul ei, iedul.

Varianta II- Copiii primesc medalioane( ecusoane) reprezentand puii diferitelor animale.Profesorul joaca , pe rand, rolul diferitelor mame care isi cheama puisorii cu onomatopeiele

respective( concomitent cu manevrarea unor jucarii sugestive sau etalarea unui medalion). Deex:Miau, miau, mi-am pierdut puisorii toti copii care au medalionul cu pisoi se grupeaza in jurul

mamei pisica.In incheiere se poate da o fisa prin care , cu ajutorul unor sageti, copiii sa indice puiul fiecarei

vietuitoare ilustrate ( nu mai mult de trei).

JOC- SA ASEZAM IN ORDINESCOP: Consolidarea cunostintelor despre aspectul vietuitoarelor cunoscute (marime, inaltime,greutate).


15/17

SARCINA DIDACTICA: Asezarea in ordine, dupa critriul dat ( marime, inaltime, greutate) aimaginilor cu vietuitoare.

MATERIAL DIDACTIC: Siluete sau jetoane reprezentand diferite vietuitoare domestice/salbatice de la noi si din alte zone ale globului.

DESFASURARE: Profesorul prezinta sub forma de surpriza imaginile cu animale. Se intuiesc/

denumesc vietuitoare. Toate animalele se lauda cu calitatilo lor; care este mai mare, mai puternic, maiinalt etc. Profesorul le sugereaza copiilor desfasurarea unui concurs dupa mai multe criterii. Pe rand

cate un copil alege o silueta a unui animal si o aseaza la locul stabilit. De ex: pentru criteriul greutate

vor fi ordonate de la stanga la dreapta (sau de sus in jos) urmatoarele anumale; elefant, urs, porc,ccaine, gaina, fluture, gargarita. Pentru criteriul inaltime: girafa, zebra, maimuta, arici, soarece.

Fiecare copil motiveaza asezarea efectuata. Am ales ursul, el este mai usor decat elefantul si mai

greu decat porcul.

Varianta: se pot alege alte crietrii ; cel mai rapid(cel mai bun alergator), cel mai bun catarator, etc.

JOC- CINE MERGE, CINE SARE, CINE ZBOARA, CINE INOATA?

SCOP: consolidarea cunostintelor despre vietuitoarele si modul lor de deplasare, in functie demediul de viata.

SARCINA DIDACTICA: Alegerea si gruparea animalelor in functie de modul de deplasare.

MATERIAL DIDACTIC: O plansa cu dimensiuni 70-50cm. pe care sunt redate imaginireprezentand o padure, un camp, o apa curgatoare sau mare etc. Siluetele si medalioanele

reprezentand vietuitoare care se deplaseazaa in moduri si in medii diferite ( peste, fluture, oaie, iepure,cangur, sarpe, etc.)

DESFASURARE: profesorul le povesteste copiilor ca pictorul Acuarica le-a pregatit o surpriza.Este prezentata plansa, se intuiesc si se denumesc elemente de mediu ( copaci, camp, apa, munte). Seprezinta siluetele vietuitoarelor care au fost amestecate de un copil neatent. Profesorul numeste un

copil care trebuie sa aleaga silueta unui animal, sa-l prezinte celorlalti si apoi sa-l denumeasca. Apoi

precizeaza modul de deplasare, eventual mimeaza actiunea si aseazasilueta in mediul natural potrivit.De ex: Am ales iepurele, iepurele sare. Am sa-l asez pe camp(in padure).

Varianta: sa deseneze pe podea, cu creta colorata, diferite zone cu simboluri care sa reprezinte opadure, o apa, un camp, etc. Copiii primesc medalioane reprezentand diferite vietuitoare. La semnalul

educatoarei,fiecare copil se deplaseaza prin mers caracteristic in mediul in care traieste. La comandaprofesoarei se grupeaza in jurul ei, toate vietuitoarele care se deplaseaza intr-un anumit mod. De

exemplu, la comanda Sa vina toate animalutele care sar se vor grupa copii care au medalioane

reprezentand broasca, iepurele, greierele, cangurul, lacusta etc.

NOTA: Pentru pregatirea jocului, copiilorli se poate citi cum se deplaseaza animalel, a ed. Aramis.

JOC- SA ASEZAM CORECT!SCOP: Verificarea cunostintelor copiilor despre vietuitoarele observate anterior. Educarearapiditatiiin actiune si gandire, perfectionarea procesului de analiza si sinteza. Dezvoltarea spiritului

de observatie.

SARCINA DIDACTICA: Sa asocieze corect vietuitoarele cu mediul de viata, adapostul, hranasi, in functie de nivelul grupei, lantul trofic ( cine pe cine vaneaza).

MATERIAL DIDACTIC: 4 planse cu materiale didactice reprezentand: plansa nr. 1 reprezintaprin desen fix mediul de viata; curtea bunicilor, ferma, padure, apa curgatoare/ mare, imagine de la

pol etc., iar siluetele sunt: un peste, un pinguin/ un urs alb, o oaie, un urs brun, etc., iar plansa nr.2

reprezinta prin desen fix casutle: un acvariu/ bol de sticla, un stup, o vizuina, o scorbura, un cuib,


16/17

un cotet, iar siluetele reprezinta: o pasare, o albina, o veverita, un caine, un peste, un iepure etc.,

plansa nr. 3 reprezinta prin desen fix 6 sau mai multe vietuitoare care stau la masa, cu servetul la gat,

in asteptarea hranei, iar siluetele detasabile reprezinta hrana ( morcovi, semninte, oase, castronel culapte, iarba, cascaval, alune etc.) si plansa nr.4 reprezinta prin desen fix pradatorul (lup, vulpe, leu,

pisica, foca etc.) iar prin siluete detasabile pe cel urmarit (vanatul): gaina, pestele, soarecele, zebra,

caprioara etc.)Nota: Plansele se pot realiza si in combinatia a si b in functie de zona geografica.

DESFASURARE: Profesoara prezinta, pe rand, fiecare plansa cu siluetele montate eronat. Eamotiveaza ca un copil nestiutir le-a asezat asa, crezand ca e corect. Copiii trebuie sa priveasca cuatentie plansa, sa sesizeze gresala si sa o corecteze mutand siluetele in locurile corespunzatoare. Pe

rand, cate un copil care a observat ce este gresit in tablou vine, muta silueta la locul potrivit si

motiveaza actiunea intreprinsa. Raspunsul corect este rasplatit cu aplauze de catre ceilalti copii. Inincheiere educatoarea sugereaza copiilor sa reproduca onomatopeele sau miscarile caracteristice unui

animal amintit in timpul jocului sau sa recite/ interpretezefragmente din poezie/ cantece in care apare

acel animal.

JOCURI DIDACTICE PENTRU EDUCATIE ECOLOGICA

JOC- FACEM CURATENIE!SCOP: Exersarea unor deprinderi de ingrijire si ocrotire a mediului inconjurator. Educarea uneiatitudini pozitive fata de mediul inconjurator.

SARCINA DIDACTICA: Descrierea si selectarea acelor imagini care reproduc comportamentepozitive fata de mediul inconjurator.

MATERIAL DIDACTIC: Ambalaje din diferite materiale (hartie,plastic, metal, lemn, etc.),resturi menajere, cos de gunoi, pahare din plastic de unica folosinta, dulciuri ambalate, jetoane care

ilustreaza comportamente pozitive sau negative, o papusa sau un alt personaj indragit de catre copii.

DESFASURARE: Profesorul prezinta copiilor papusa Raluca, care i-a povestit o intamplare cuniste copii lipsiti de educatie si care aruncau pe jos fel de fel de ambalaje( sunt descrise diferite

situatii: mancau inghetata, banane). Raluca a vrut sa faca si ea la fel, dar a auzit de la copiii din

gradinita ca nu este frumos si nici sanatos. De ce? Ce trebuie sa faca cu toate resturile nefolositoare.Profesoara le propune sa desfasoare un joc prin care sa invete cu totii cum trebuie a procedeze. Ea

numeste un copil, printr-o numaratoare antrenanta, pe care il invita la masa ei si ii indica sa efectueze

o actiune. Dupa indeplinirea actiunii, copilului i se cere sa spuna cum procedeaza cu resturile/

gunoiul rezultat. De ex: Te rog sa mananci o caramea. Ce faci cu hartia?; Bea un pahar de suc. Cefaci cu paharul?; Ascute un creion.Ce faci cu talasul?Se aleg actiuni care se pot indeplini intr-un

timp relativ scurt. Concluzia: Tot ce nu se mai poate folosi ducem la cosul de gunoi.

Varianta I: Profesora descrie copiilor o situatie si le cere copiilor sa gaseasca rezolvarea; deex:bunica a curatat cartofi, ce trebuie sa faca cu cojile? Vladut a varsat paharul cu apa peste desenulsau. Ce trebuie sa faca acum cu el? Irina a mancat un mar- ce trebuie sa faca cu cotorul? etc. Copiii

asculta cu atentie problema, dau raspunsul adecvat si executa actiunea necesara( duc resturilemenejere la cosul de gunoi.)

Varianta II: Educatoarea prezinta diferite desene care redau comportamentul pozitiv-negativ alunor copii: udatul unor plante, calcarea pe spatiul verde, aruncarea unor resturi in locurinecorespunzatoare, etc. Copii trebuie sa priveasca cu atentie imaginile, sa descrie comportamentul

respectiv si sa analizeze daca acesta este corect sau nu si cum poate fi el corectat sau cum poate sa se

procedeze in asemenea situatii.


17/17

JOCURI DIDACTICE PENTRU CUNOASTEREA MEDIULUI (1).doc

Documents

Transcript of JOCURI DIDACTICE PENTRU CUNOASTEREA MEDIULUI (1).doc