Annin 0 — Nr. 135—242. Viena, joi 7/19 decembre 1867. Es« de t r e i ori in septemana: M e r o n r i - a , V i n e r i - a si D o m i n e o ' a , candu o cólain­tréga, candu numai diumetate, adeca dupa

momentulu impregiurarilorn. Fretiula de prenumeratiune:

pentru Auttria: pe anu intregu 8 fl. v. a. n diumetate de anu • • • • 4 n n v „ patrariu 2 „ n n

pentru Romani'a ti ttrainetatei pe anu intregu 16 fl. v. a. „ diumetate de anu • • • 8 n * n » patrariu „ „ . . . 4 n * »

Prenumeratiunile se facu Ia toti dd.corespun-dinti a-i nostri, si d'adreptulu la Redactiune í

Josefstadt , Langegasse ."%>. 4 3 , unde suntu a se adresá si corespundintiele, ce pri­vesc Redactiunea, administratiunea séu spe-ditur'a cate vor fi nefrancate, nu se y or primi,

éra cele anonime nu se vor publica.

Pentru anuncie si alte comunicatiuni de in­teresu privatu — se respunde cate 7 cr. de linie repetirile se facvi cu pretiu scadiutu. Pretiulu timbrului cate30cr.pentru una data,

se antecipa.

Viena 6 / 1 8 dec. 1867. O conferintia constatatória de mai

multi oficiri din regimintele fruntarieloru

militare s'a intrunitu la Viena cu scopulu

a desbate si decide daca este bine séu

nu se se desfiintieze regimintele de gra-

nitie, si á nume cele dóue de la Varas-

dinu, celu de Petrovaradinu, celu ger-

mano-banaticu, serbo-banaticu si roma-

no-banaticu.

In casulu daca conferinti'a se va

pronuncia pentru sustienerea acestoru

regiminte, va trebui totodată se reco-

men.de reformele ce le va gasi de nece-

sarie a se face in sistem'a de pana acum.

Foi le niemtiesci si unguresci ni

spunu cà motivulu conchiamarii acestei

conferintie a fostu îmbunătăţirea stării

materiale a poporatiunei din granitie.

— Scirile telegrafice ce sosescu din

Zagrabi'a, capital'a Croaţiei, insciintiéza

căderi continue a partitei natiunali la a-

legerile de ablegati dietali. N u mai su­

fere indoiéla cà unionistii vor fi in majo­

ritate si vor reesi cu planurile loru daca

natiunalu prin o procedura careva si cu­

tări maniere nu li vor sei pune pedece.

Observàmu inse cà unionistii croaţi nu

sunt neci anesisti neci fusionisti casi cei

din Transilvani'a cari pana mai ieri alal-

ta-ieri mea se numiau unionisti, ba unii

se nuinescu astfelu chiar si astadi candu

li vine la socotéla mintiun'a.

— Conferinti'a puteriloru mari eu­

ropene carea |are se premérga si se pre-

gatésca calea pentru conferinti'a cea ma­

re in caus'a Romei, n'a naintatu neci cu

unu pasiu positivu. Franci'a sustiene to­

tuşi propunerea si intetiesce. D e alta

parte relatiunile ei catra Itali'a se recescu

pre di ce merge, in catu e temere cà pre

candu i va succede a întruni conferin­

ti'a, pre atunci va fi Itali'a carea se nu

se invoiésca defelu.

— Miniştrii Rusiei n'au ocasiune a

se pronuncia despre politic'a loru in

parlaminte casi jninistrii tieriloru consti­

tutiunali, deci caută se se folosésca de

diaristic'a ce li stà la despusetiune. A-

césta cercustantia urca importanti'a pă­

rerii aceloru diurnale. Asie judecàmu

cuvintele „Invalidului rusescu" de marti,

17 1. c. cari intre altele contienu: „Mai

nainte Franci'a credea cumca pentru pa­

cea Europei este de lipsa ca dens'a se

aiba relatiuni pacice catra Rusi'a. Candu

Franci'a s'a apropiatu de Austri'a, s'a

potutu conta pre pace, dar pre o pace

îndreptata contra estinderii confederatiu-

nei nordice nemtiesci de catra Prusi'a si

contra nisuintieloru Rusiei d'a-si sprigini

coreligiunarii din Turcia. Asemene pace

contiene simburele unei bătălii europene.

Cartea galbena (ce s'a asternutu corpului

legelativu si contiene actele diplomatice)

s'a compusu sub influinti'a apropiarii au-

stro-francesci. Imperatulu Napóleoné a

pusu in cuventulu de tronu câteva cuvin­

te, cari dupa părerea lui aveau se mul-

tiamésca si pe Austri'a si pre Rusi'a, a

vorbitu neotaritu despre imbunirea sortii

cre8t in i loru si intregitateä Turciei. Ace­

ste fapte dovedescu esistinti'a contiele-

gerii intre Franci'a si Austri'a. Guver­

nulu francescu a primitu cu totulu pă­

rerile cabinetului austriacu in privinti'a

cestiunii orientali. Afara de contielegerea

in cestiunea orientala, esiste deja o alian-

tia in principiu inprivinti'a causei nemti­

esci si a celei italiane. Tote acestea sunt

resultatulu crisei politice din anulu tre­

cutu. Daca politic'a de astadi nu se va

poté delaturá, atunci pacea înarmata se

va preface in bătălia".

nu a cerutu bugetu, ci numai o aretare despre posibilele venite si despre spesele necesarie.

K e r k á p o l y vorbesce mai la urma si la 4 dre dupa prandiu se incheia siedinti'a pentru a se continua mane.

De la diet'a Ungariei.

P e s t a , 14 diecembre 1867.

Siedintia de astadi a casei repre-sentantiloru.

Presiedinte: C. Szentiványi:, no t a r iu :Ra ­dich. — Dint re miniştri sunt de fatia: András­sy, Wenckheim, Lonyay, Gorove, Eötvös si Mike.

Se autentica protocolulu siedintiei trecu­te, dupa ace'a arata presiedintele cà au sositu mai multe petitiuni catra casa si pre urma se trece la ordinea di lei : desbaterea generala su­pra proieptului de lege care acum e prè cu­noscutu.

Antaiulu vorbitoriu e O l g y a z care se dechiara pentru propunerea lui Tisza. Dupa densulu are cuventu deputatulu D e á k . Intr 'o cuventare lunga résuma tdte cele dise pana a-cuma, incordandu-se din respoteri a dovedi cà e necesitate mare a pr imi proieptulu de lege. Se afunda si in istoria ca se arête cà si străbu­nii magiariloru, candu au alesu dinastf'a abs--1 ' burgica pe tronulu Ungariei , inca au adusu jertfa mare, inse acea jertfa a fostu do lipsa pentru ca tiér'a se pdta conta la ajutoriulu tie­riloru de sub sceptrulu absburgicu, in luptele ei ce le avea cu Turci'a. Continuandu mai de­parte ajunge si la 1848 ai invinovatindu pe toti de atunci se invinovatiesce si pe sine cà a-tunci nu s'a oferitu de buna voia, casi acuma, contribuirea din partea Ungarie i la detoriele statului, ci s'au opusu, ce'a ce a scarbitu pe toti liberalii nemtiesci si i-a facutu contrari Unga­riei. Cuventarea e cam lunga dara tare arare ori întrerupta de vivate.

Pau lu P a p p vorbesce pentru propunerea lui Ghyczy; V a d n a y pentru proieptulu de lege.

S. B e r n á t spriginesce propunerea lui Tisza.

K u r z vorbesce pentru proieptulu de lege. M a d a r á s z se urca pe tr ibuna si incri-

minéza pe bărbaţii vechi de statu ai Austriei, cari au cautatu numai ca se derime Ungaria. Dobândiri le de cari se bucura astadi Ungari 'a nu sunt de catu jertfirea intereseloru celoru mai vitale. Dupa acestea cetesce dintr 'unu articulu din „Pesti Naplo" do la a. 1861, in care br. Kemény a dechiaratu cà Ungar ia nu e legalu indetorata se ie parte la detoriele de statu ale Austriei .

Continuandu ajunge a face observàri contra lui Pulszky aretandu oà nu diet'a ci de-legatiunile decidu despre interesele cele mai însemnate ale Ungar ie i ; cumca libertate indi­viduala nu esiste s. a. — Fi indu tare ustanitu rdga pe presiedinte se sisteze siedinti'a pentru diece minute prime. — Dupa acést'a incheia cu vdoe sonora intonandu principiele comunis-tice si sociale ale scdlei mai ndue francese: Totu pentru poporu si chiar daca am scdte din pun-g'a avutiloru." Pe majoritate o dogenesce cà nu lucra pentru patria, ci pentru Viena. încheia cu cuvinte din poesi'a lui Eötvös unde dice: „Clenodiulu patriei mele e o dorere sânta" si dechiara cà voiesce se păstreze acestu clinodiu in locu de talismanu.

C. T i s z a are cuventulu din urma pentru propunerea sa. Intr 'o cuventare lunga com­bate multe spresiuni d a l e lui Eötvös, Bujano-vichs, Bănos, Andrássy s. a. E lu dechiara cà

Siedinti'a den 15 dec. a cateirepre-

sentantiloru.

Presiedinte: C. Szentiványi. — D u p a au-tenticarea protocolului siedintie, premerse pri­mesce deputatulu B o n i s cuventu, pentru a face propunerea s'a ce o promisese in privinti 'a des-baterei despre cuota. Acésta propunere contiene pe scurtu: „cas'a se se pazésca de tdte conse-cintiele ce pdte cà ar résulta din impregiurarea cà venite însemnate ale confiniului militare sunt incrediute nemedilocitu administratiunei ministeriului de resbelu din Viena. Propunerea se dà cetirei, se decide a se pune sub tipariu si la t impulu seu a o supune desbaterei. — Acu­m'a se trece la ordinea dilei: Incheiarea desba­terei generale supra proieptului de lege pentru detoriele statului.

Ministrulu finantieloruLdny a y dechiara la inceputulu cuventarii sale cumca elu voiesce numai a dá desluciri despre starea regimului fatia cu acésta cestiune, despre scopulu si medi-ldcele lui in t ru deslegarea ei. Ministeriulu — dice vorbitoriulu — a sciutu la inoeputu cà va intempiná opusetiune den mai multe parti, in-templese deslegarea cestîunei in oricare modu ; dara a contatu cu încredere la învoirea majori­tăţii natiunei care s'a invoîtu cu principiele lui Deák, sprimate in articululu seu de la Pasci.— Scopulu ministeriului a fostu se medilocésca împăcarea, portandu contu de interesele mate­riale ale tierii si departandu ingrigirile din cele lalte tieri ale Maj. Sale. — Ca medilocu spre ajungerea acestui scopu s'a oferitu calea: a se porta contu de împlinirea dorintieloru din a-menddue parti.

In privinti 'a reciperii bugetului, carea ar avé se servésca de pun tu de manecare pentru sum'a de contribuire, dice vorbitoriulu cà e fara scopu, imposibila si supraflua. Nu se pdte otari bugetulu tierii nainte de ce se va votá celu comunu din partea delegatiuniloru. — Spre incheiarea cuventarii sale recomanda se se pr i -mésca proieptulu de lege.

Patrudieci de deputaţi din ambele parti ceru se se faca votarea publioa si dupa nume. Se primesce. Resultatulu e : 229 de voturi p e n t r u si 110 c o n t r a primirei proieptului de lege, ca obieptu alu desbaterii speciale. Trei de­putaţi s'au retienutu de la votu, 60 erau ab­senţi. — Dintre ablegatu romani au votatu contra: dni. V. Babesiu, Andr . Mocioni, An to -niu Mocioni, Georgiu Mocioni, Ales. Mocioni, A. Medanu, Sim. Pap, I. Popoviciu-Deseanu, Flor ianu Varga si Aloisiu Vladu. Alesandru Romanu n'a votatu; Hodosiu au absentatu, fi­indu morbosu.

Ardeleni i dupa „instrucţiunea căpătata de la alegatori" si acum au votatu cu „igen." Mai amintimu cà si diu D r . Aure l iu Maniu a votatu pentru proieptu. — Deci mane se va incepe des­baterea speciala supra acestui proieptu de lege.

Siedinti'a casei representantiloru.

din 16 diecemvre,

Presiedinte: C. Szentiványi. Notariu: Pe ­t ru Mihály.

(f) Autendicandu-se protocolulu siedintiei de ieri, presiedintele presinta casei mai multe petitiuni, cari se transpunu comisiuniloru re-speptive.

In siedinti'a de domineca primindu majo­ritatea dietei proieptulu de lege, asta-di s'a pusu la ordinea dilei desbaterea lui speciala, inse nainte de ce s'ar incepe acést'a, minisrulu de finantie L d n y a y pune pre mas'a casei ddue proiepte de lege din partea ministeriului, unulu in caus'a oontributiunei pre primulu patrariu alu anului 1868, altulu pentru usiorarea contri-butiunei a fabriceloru do zaharu si spiritu.

Ambele se predau comisiunei finantiale. Dupa acestea se incepù desbaterea specia­

la a supra proieptului de lege. M a d a r á s z se dechiara in numele consociloru sei din stang'a estrema, cà ei nu voru luá parte la desbaterea speciala a proieptului pusu la ordinea dilei. (Ilaritate.)

I n decursulu desbateriloru speciale depu­tatulu <sbTi*aa facu ddue modificări — amen­d a m e n t e — inse cu ocasiunea votării amenddue oadiura. Desbaterea in scurtu timpu se incheia si proieptulu de lege cu putiene modificări se acceptéza. Definitiva votisare asupra primirii séu neprimirei acestui proieptu modificatu se va intemplá mercuri.

Urma apoi desbaterea generala asupra proieptului de lege pentru vama si comerciu.

La dorinti'a ministrului de comerciu d. Gorove, notariulu cetesce modificatiunea făcuta din partea ministeriului in acelu proieptu. Se decide, ca acestu proieptu de lege modificatu din partea ministeriului se se tiparésca, si se se imparta intre membrii casei.

Ministrulu de comerciu G o r o v e aréta intr 'o vorbire mai lunga starea deplorabila a Ungariei sub anii cei apesatori ai absolutismului, si afirma cà n'a fostu in stare a ruina acestu po poru de viétia nici moralicesce nici material-minte. Speréza cà Ungari 'a va deveni la o sta­re mai buna si favorabila materiala, daca i va fi asecuratu comerciulu prin contractele legande cu tierele învecinate. (Vivate îndelungate dîn drépt'a) V á r a d y aretandu mai multe punte de-feptudse a proieptului pusu la ordinea dilei, si reflectandu părerea ministrului de comerciu re­lativa la starea materiale a tierei, carea de to­tulu e ruinata propune, ca se se alega o comi­siune de 15 membri de specialitate, care consi­derandu ponderositatea obieptului de sub cestiu­ne, se si-dee opiniunea sa in privinti 'a acést'a. Mai vorbiră inca Tisza pro, si Kautz contra a-cestei propuneri .

Pes ta in 16 dec. n.

(n.) (Caus'a subsidieloru la interese­le detorieloru de statu; votarea asupr'a proieptului de lege in acésta causa; con­ferintiele asupr'a clubului natiunalitati­loru.) — Se recapitulàmu in scurtu: ce este esinti'a desbateriloru celoru lunge, ce se in-cheiara cu votarea de ieri in caus'a representa-tiva a dietei ndstre?

De optu-dieci si cati-va ani guvernele pururea absolute a le Austriei contraseră sub felu de felu de forme sî preteste o detoria de statu de aprdpe trei si diumetate miliarde florini, a le oaror'a interese de 2 — 5 la suta face pe anu o suma de peste 150 milidne de florini.

Impart indu acum dualistii, adeoa nemţii si unguri i intre sine colaciî imperiului, e vor­b'a, firesce, a împărţ i si sarcin'a detorieloru de statu, si apoi, fraţi de cruce, cum sunt ei, in buna intielegere au aflatu, ca Ungari 'a si cu Croati'a si Slavonia si Ardealulu ar poté luá dîn acea povara asupra-si pentru anulu 1868 cam 36 milîdne, éra de aci incolé cam cate 33 milidne florini. Omenii regimului si deputaţii partitei lui Deák pretindu, cà — desi împru­muturile do statu nu s'au facutu pentru lips'a si intru folosulu Ungariei si desi Ungar ia nu si-a datu invoîrea la acelea nice o data, si pr in urmare ele dupa lege si dreptu nu deobléga pe Ungari 'a si tierele cordnei ei: totuşi fiindu cà greutatea loru ar apesá pe provinciele din colo de Laita ale Austriei, pe asiè numit'a Cislaita-nia — peste mesura, si fiindcă interesulu no­stru este, ca Austri 'a se nu slabésca si se nu scapete, ci se se sustiena si intarésca, pentru ca si ea se ne sustiena si intarésoa pe noi, adeca pe Ungaria , care e sinonima cu magiarismulu; asiè-dara e invederatu, cà trebue se li ajutàmu nemtiloru de din colo a porta acea sarcina. Si érasi, fiindu oà ajutoriulu nostru numai asiè li pdte prinde bine, si numai asiè ii pdte multi u-

mi si ingagiá pe nemţi ca se ni reounósca si respepteze si ei drepturile nóstre constitutiunale si domni'a nóstra momentana, daca densulu ajutoriulu nostru adeca, va fi celu pucinu de 36 si respeptive de 33 milióne pe totu anulu: — deci este neaperatu de lipsa, este o „nece­sitate absoluta," ca ajutoriulu nostru se a-junga acea suma de milióne pana la unu cru-ceriu, măcar cà si domnii guvernementalisti concedu, ba chiaru recunoscu, cumca acésta su­ma de milióne e forte grea si nici de catu cali­ficata a usiurá cele grele dari de pana acum a le poporului.

De alta parte opositiunea pretinde, cà a-cea suma de milióne intrece poterile Ungariei ; mai departe cà — părţi le din colo a le Au­striei si regimulu loru intocma atafu de mare lipsa au de Ungaria, casi Ungari 'a de ei, prin urmarô cà nu póté se fie interesulu loru si fo­losulu nostru, a luá asupra-ne o sarcina, carea totu mereu, dar nesmintitu ni-ar duce la ruina tiér'a si poporulu. Pr in urmare opositiunea ce­re, ca mai antaiu se calculàmu bine: catu póté se contribuiésca tiér'a fora a se ruina? — cate sunt lipsele nóstre proprie? —• apoi numai su­m'a cata ni ar mai remané dupa acoperirea lip-seloru nóstre proprie, numai aceea se o oferimu si se o dàmu pe totu anulu regimului din Vie­na ca subsidie la detoriele de statu. Ast'a e in-tielesulu contra-propunerei lui T i s z a .

In fine, M a d a r á s z si cu stang'a estrema propune, ca Ungari 'a se nu dee nice unu cru-ceriu la detoriele de statu; pentru cà acelea s'au contrasu nu numai contra legei, dar s'au si folositu contra autonomiei Ungariei si contra libertăţii popóreloru, si pentru cà cine si-a datu banii imprumutu pentru astfelu de scopuri, nu merita de catu a si-i perde si pentru càeste unu lucru nelogicu si nemoralu, ca popórele se pla-tésca de buna voia spesele făcute intru subju­garea loru, etc. etc.

Destulu cà din aceste puci ne se vede, cà pusetiunea regimului si a partitei lui a trebuitu se fie forte grea; asiè vediuram alalta-ieri pe

diu F . Deák, sufletulu acelei parti te, dupa multe

vorbe gole, luandu-si refugiulu — ca totu ti-

ganulu in casu de nevoia, la juramentu, afir-

mandu pe omeni'a sa, peDdieu luseu ! — cà elu

tiene acésta lege de buna si folositória. Cu to­

tulu usióra a fostu pusetiunea stângei, si mai

usióra inca a deputatiloru romani antaiu, pentru

cà impacatiunea nu se face si nu s'a facutu cu

si si cu naţiunea romana si nu intru interesulu nostru; a dou'a, pentru cà din banii imprumu-teloru de statu chiaru romanii n'au avutu folosu nici de unu cruceriu; a treia, pentru cà chiaru si o crida de statu pe nimenea n'ar atinge si păgubi mai pucinu de catu pe romani, éra tro­nului i-ar usiurá desvoltarea autoritatei sale in favórea tuturoru popóreloru; a patra, pentru cà a buna séma nici unulu dintre deputaţii ro­mani nu va fi adusu cu sine mandatulu de a in-greuiá dările poporului, din contra eu sciu, cà cei mai mulţi au promisu solonelu alegatoriloru cumca vor stărui la usiurarea acelor'a; a cincea,ţentru cà mai mulţi oratori din drépt'a, anume si ministrulu Eötvös a spus'o destulu de lamuritu, cumca sarcin'a acést'a atatu de grea trebue neaperatu luata, pentru a asecura prin tr 'ensá domnirea magiarismului in tiéra, firesce peste romani, serbi, slovaci, ruténi etc. deci nice unu romanu cu sufletu si cu imina nu-i va dá in faci'a lumei adeverintia de paupertate mo­rala si politica, contribuindu cu votulu seu la injugarea natiunei sale si asecurarea domniei altor'a peste noi; — asiè adeca eugetámu eu, dar m'am insielatu amaru, càci — cei pururea guvernamentali , ca se nu li dieu servili, rema-sera si astadata impetriti contra veri-ce argu-minte si respepte; atat'a numai, cà la votarea acést'a care se fece ieri, domineca intre 1 si 2 dupa médiadi, pare-mi se pentru prim'a data numerulu deputatiloru noştri ce votară contra ministeriului paralisà pe alu celor'a ce votară cu ministeriulu.

Dint re 399 membri a-i casei représenta­tive peste totu, votară ieri 229 pentru proiep­tulu regimului, 110 contra, 60 lipsiră; dintre romani votară pentru regimu: Bohatielu, Balo-miri, Ianoviciu, Maniu, Mihályi , Moldavanu, Papfalvi, Puscariu, si Tulbasiu ; contra: patru Mocionesci, Babesiu, Vladu, Medanu, Deseanu, Simeon Papu, éra Romanu si pronuncià votulu de ne'ncredere contra totu dualismulu. Ceia lalti deputaţi romani absentară.

Dupa premirea legei acesteia in principiu desbaterea si deciderea ei speciale e unu lucru secundariu; si pentru aceea nu credu cà va fi de lipsa a mai vorbi de ea. —

Cu atat'a asiu poté se incheiu, dar sciu

cà va interesa pe o publicu a int ielege: pana unde a ajunsu caus'a clubului natiunalitatiloru, de oarele reporta unu domnu corespundinte in nrulu dn ieri alu Albinei .

Precatu sum eu informatu, caus'a acelui clubu stà destulu de bine. Fi indu ea principiulu de viétia alu lui este radicalu, firesce, cà din capulu locului nu se poté asceptá, ca se fie elu primitu de toti numai de catu; si asiè candu

audimu, cà elu si pana acum este asecuratu de

unu numeru de d ó u e d i e c i de membri, nu po­

temu de catu se ne bucuràmu. Dar elu, desi

deputaţii noştri in decursulu septemanei trecute se mai adunară de vre o dóua ori, n'ajunse inca a se constitui, din caus'a, cà se incérea mai an­taiu ceeasi combinatiuni intre toti deputaţii ne-magiari in caus'a natiunalitatiloru strinsu luata. In acestu obieptu se va tiené si astadi dupa médiadi o conferintia generala la deputatulu P. Cernoviciu. Despre resultatu si intr'o parte si alt'a, de securu se va reporta Albinei. —

Apropos! Credu cà va interesa pe publi­culu Albinei a soi, cumca domnii deputaţi ro­mani do confesiunea gr. cat. in mai multe con-ferintîe adhoc, combinară si compusera unu me-morandu catra ministeriu in caus'a metropoliei din Blasiu cerendu adeca mesurele necesarie pentru neanienat'a împlinire a vacantelui scaunu metropolitanu prin alegere de dupa dreptulu si usulu de pana aci. Credu cà chiar astadi vor fi substernutu amintiţii deputaţii memoi'andulu loru domnului miuistru de cultu. Se li poftimu resultatu ferice, din inima fratiésca! —

Restaiiratiunea tuuuicipiului din Hatiegu.

Ni vine a crede cà pana acù tote comita­tele si municipie!e orasiene din patria se vor afla organisate; Hatiegulu numai, acestu ora-sielu de spiritu si colóre curatu romanésca, a-césta capitala mica a întregului ti nu tu din valea cea romantica aloi Traianu, plina de vechile reminiscintie istorice a strabuniloru noştri do gloriósa memoria; singuru numai Hatiegulu, carele oftédia de multu dupa o organisare sis-temisata a municipiului seu pe bas'a egalei în­dreptăţiri, spre a scăpa de o anomalia atatu de nefericita in carea s'a aflatu de vre o 3 — 4 ani incóce, se vede si simte a fi asuprita chiar acù in ajunulu restauratiunei sale. Aflasemu si noi atat'a din soól'a cea amara a esperiintiei, cà voi­torii noştri de reu seculari, priviau cu ochi in­vidioşi la acestu orasielu, si cà de li-ar succede ar dori forte, se-i strămute colórea cea curata romana, ma de ar poté se-i ineoe spiritulu celu ce conţine in santuariulu inimei sale simtiemin-tele cele mai sublime si mai nobile de natiu­nalitate, de desvoltare naţionala; ba din sim-tómele ce ni se iviră totu-mereu de unu timpu incóce mai observasemu,cà acestu orasielu pare­il i-se pe calea denunciariloru si a informatîu-niloru sinistre are a fi descrisu cu colorii cei maî negri la locurile mai înalte. Cu tote aste noi romanii in naivitatea nóstra nu poteamu crede nici ne aflàmu îndreptăţiţi a spera cà in­formatiunile acestea vor se tragă dupa densele urmări atatu de daunóse pentru noi la actulu organisarei, ba credeamu cà inaltulu regimu chiar astadi candu ne aflàmu intr 'o situatiune politica atatu de delicata — ne va mângâia si pre noi, lasandu-ne campu liberu spre a ne or­ganisa dupa esemplulu altoru comitate si mu­nicipie, candu éta ce se vedi! In 3 septembre a. c. ni se trimise in calitate de comisariu Gu-bernialu, Ladislau Szilvasi, proprietariu din Bretea romana, carele adunandu representanti 'a opidana, no descopere intre altele, cà pentru organisarea municipiului nostru — afara de in­strucţiunea ministeriala emisa pentru organi­sarea celorlalte municipie din patria, mai are o ordinatiune guberniala speciala, datata inca din 31 decembre 1866 sub nr. 20056, o ordinatiu­ne nedrépta, si de catu carea mai aspra si mai apesatóre nu ni puteamu asceptá neci sub sis-temulu celu greu alu absolutismului trecutu. Acésta ordinatiune esceptionala numai pentru Hatiegu, prescrie numerulu membriloru din cari e a se compune representanti 'a opidana viitóre, intr 'unu modu atatu de neproportiunatu, in catu dupa ce e cunoscutu cineva ou popula-tiunea locala si cu oercustarile de aici, esami-nandu apoi acea ordinatiune, caută se remana uimitu si infior tu. lata dar ce conţine acesta ordinatiune:

„Se se compună — dice — pentru opi­dulu Hatiegu o representantia statatóre din 30 de membri, si inca astfeliu, ca din aceşti 30 de membri luandu in justa consideratiune capaci­tatea si deosebitele clase ale poporatiune ora­siului, statatóre din negotiatori, meseriesi si e-

conomi, pe bas'a egalei îndreptăţiri naţio­nali si confesionali sancţionată si prin lege „numai" 10 insi se fie permanenţi dintre locuitorii de legea greco orientala, éra ceia lalti 20 membri se se imparta intre cele lalte trei oonfesiuni, dupa proportiunea impoporatiunei, bas'a contributiunei si capaci-tatei astfeliu, ca din aceia 8 se fie rom. catolici, 8 greco-catolici si 4 reformaţi, ca asiè se se faca incatvasi destulu si egalei îndreptăţiri nationale si confesionali."

Deci pentru ea se potemu fi intielesi, pen­tru ca se vedemu incatu tinteadia mentionat'a ordinatiune guberniale a face destulu egalei îndreptăţiri naţionali si confesionali — dupa cum se dice acolo — lasàmu ca se vorbésca aci cifrele.

Ne avondu la îndemâna alta conscriere statistica mai autentica, ne folosimu ac\ de cu-noscut'a Tabela statistica dupa numerarea ofi­ciósa din anulu 1857 de care tabela s'a folosiţii si diet'a transilvana din a 1863—64,crediendu cà nimenea nu va cuteza a afirma, cà dora a-ce'a s'ar fi lucratu in favórea romaniloru, mai observandu cà cifrele si de atunci in coa s'au potutu incatva schimba numai in proportiune egala, càci nascerea si mórtea nu cunósce nioi diferintie nationale nici desbinari confesionale. Asie dara dupa amint i ta conscriere statistica, in Hatiegu se afia următor ea proportiu­ne: gr. orientali 858, gr. catolici 368, rom: catolici 215, ev: reformaţi 69. —

Inse fiindu cà aci e vorba despre compu­nerea unei representantie opidane, la care in-fluintiédia numai cei îndreptăţiţi dupa art. X X I I I de lege din a 1847/8, care lege si de altmintrelea pentru orasie duschide o porta catu de mare si larga pentru tote semintiele din lume, pana candu in comitate pentru bieţii tie-rani e cu multu mai stricta. —

Deci dupa oum se va vedé mai la vale, spre a so pregăti operatulu necesariu pentru organisare, se facù conscrierea alegatoriloru în­dreptăţiţi in a 3 si 4 lunei curente, prin o co­misiune alésa si compusa din tote confesiunile. In urm'a acestei conscrieri se aflara 287 alega­tori, dintre cestia dupa naţionalităţi: romani 234, éra armeni, unguri , germani — toti la o-lalta 53 , seu daca li mai place dupa confesiuni: gr. orientali 185, — greci catolici 49, romano-catolici 35, — ev. reformaţi 18. —

Acù poftimu spuneti-ne, în catu se face aci destulu egalei îndreptăţiri nationale si con­fesionale? s. c. 185 alegatori de religiunea gr . orientala se numere in comitetulu representativu 10 membri, éra 35 rom. catolici, dintre cari o parte sunt neposesiunati aici — se numere 8 membri et. etc. Deel éta cum cugeta omenii de la locurile înalte a face destulu egalei îndrep­tăţiri nationale si confesionale! Ce erá dara acù

de facutu, de catu ca comitetulu representativu

adunatu in 3 septembre a. c. sub presidiulu

Dlui Comisariu gubernialu Szilvasi se faca pro­

punerea pentru asternerea unei representatiuni

la inaltulu gubernu, respective la Es. Sa Dl .

Comisariu regiu contele Pechi, spre a se revoca

asta ordinatiune, ou care se face o esceptiune

atatu de aspra eschisivu numai pentru Hatiegu,

casi candu acestu municipiu, ori se vorbimu mai

la intielesu, casi candu hatieganii ar fi comisu

Domnedieu scie ce crima de infedclitate. —

Representatiunea se facù, dar in locu ca

se aflàmu mangaiare, in locu ca inaltulu re­

gimu se se fia informatu despre adeverat'a stare

a lucrului, ni se resolvédîa negativii din 22

octobre a. c. sub nr. 22.434 si asiè dispusetiu-

nea esceptionala menţionata remane nestră­mutata. —

Deci comisarîulu gubernialu Szilvasi de-spune ca pentru începerea afaceriloru privîtore la organisare, se se adune din nou comitetulu representativu pe diu'a de 27 noombre. Comi­tetulu se aduna demanéti'a la timpulu seu, — si asceptá cu nerăbdare pana la amédi — la 12 óre, — comisariulu inse desi erá asceptatu, nu se ivi, ci sub timpulu acest'a adunandu la sîne in birtu pe toti neromanii (buni-rei cum i a gasitu) spre a conféra cu dloru, cîne scie de­spre ce cause — fora a fi avutu locu in acea conferintia vre unu sufletu de romanu.

Comitetulu adunatu la loculu si la tim­pulu seu se disólva, dar se convoca si se aduna pe diu'a urmatóre 28 novembre, candu vediendu cà nu mai este sperantia de ajutoriu si man-gaere, aducendu-ne aminte de cuvintele mare­lui barbatu magiaru — Deák, carele dicea o-data, cà dreptulu datu de amâna de vóia buna nu se mai póté recâştiga, dar recastigarea drep­tului luatu pr in sila e reservata si preste sute de ani, inainte de ce am fi pasitu la meritulu

lucrului, ţfacuramu in protocolu o observatiune in sensulu: „ca comitetulu representativu pri vesce cu adânca mâhnire si părere de reu asta mesura a înaltului regimu, pr in carea singuru numai pentru acestu municipiu se faoe o escep tiune generala emisa pentru organisarea tutu roru municipieloru din patria si cà asiè comite tulu representativu numai in contra vointiei si a convingerei sale pasieşce la actulu organisarei Dupa acést'a se alese comisiunea pentru con scrierea alegatoriloru, despre carea amintiramu mai sus. Deci ce cale ni mai remane alta, de oatu numai a ne mai adresa si catra dieta, ca asiè celu putienu se nî pofemu salva consciin ti'a curata, cà am facutu totu ce ni-a statu in putintia; éra de aci încolo nu ni-a mai remasu alta nimica, de catu a suferi cu statornicia stoi ca si a spera de la Domnedieu, do la nisuintie le nóstre si de la timpu îndreptarea trebiloru spre mai bine. — Nu ne aflàmu competinti neci cutezàmu a dá sfaturi înaltului regimu ac tuale, candu si asiè vedemu cà pentru romani sunt reservate în precumpenire numai necadiu rile si greutăţile patriei, éra de bunătăţile ei se folosescu alţii, ne opriinu aci numai la cu vîntele celui mai celebru patriotu si barbatu de statu Széchenyi, carele in opulu seu intitulatu „Hunia" astfeliu vorbiá odinióra: „Locuitori Ungariei — dicea elu — sunt de mai multe limbi, de mai multe religiuni. Toleranti 'a inse érasi tolerantia nasce, si de ace'a regimulu im periului austriacu intru intieleptiunea sa pro funda nu póté face vre unu bine mai mare, de catu a nu părtini pe nici una religiune spre a pesarea altei religiuni." La care s'ar mai potea adauge in diu'a de astadi si ace'a, ca se nu par tinésca pre nici una naţiune spre apesarca altei natiunei.

Càci pana candu unii vor fi tractaţi ca fi de predilectiune, éra alţii condemnati cu des pretiu, nici cà se pote spera la prosperarea pa triei comune,si cu atat'a mai putinu la impaca rea si deslegarea norocósa a cestiunii naţionali tatiloru, cea de o necesitate atatu de impe rativa.

Candu se va intemplá dara la noi organi sarea, candu se vor alege représentant! comu­nali pe capt'a octroarei, despre acést'a nu avemu pana astadi nici o incunoscintiare positiva. Vom vedé !

H a t i e g u , in 12 decemvre 1867. . ; Mai mulţi

Satu-Mare 12 dec. 1867. Fiindu apesati sub regimele lui Bach si

Schmerling, cu mare doru asceptam mai antier tiu convocarea dietei Ungariei, sperandu dupa multele promisiuni alo fratiloru magiari, cà luandu-se la desbatere cestiunea naţionalităţi loru conlocuitórie în acésta patria, se va deslegá catu mai curundu spre multiamirea tuturor'a Diet'a s'a conchîamatu spre bucuri'a nóstra, ere diendu cà a sositu tempulu a se pune capetu sufcrintieloru nóstre seculare; — promisiunile fratiloru magiari in asta privintia neci atunci n'au lipsitu. Si pe langa tote acestea nu scimu ce e caus'a, cà deslegarea acestei cestiuni, atatu de sânta si atatu de importanta pentru Unga ri'a, se amena ad calendas graecas?

Mi se pare (de nu me insiéla ochii si u-rechile)cà fraţii noştri capetandu prîn dualismu supremaţia asupra conlocuitori loru de alte na­ţionalităţi, cugeta a fi sositu tempulu se con­tinue opulu celu giganticu alu magiarisarii tu­turoru natiunalitatiloru de sub coron'a lui Ste­fanu, începutu inca nainte de 1848; ca asiá se póta infiintiá „o Ungaria tare si mare" cum o diceau in publicu nainte si in 1848,— o ideia ce numai pe ruinele natiunei- romane s'aru poté réalisa dupa conceptulu loru, si nu­mai po multiamirea natiunalitatiloru dupa con­ceptulu nostru. A r trebui, ca fraţii magiari se-si deschidă ochii si se védia, cà naţiunea roma­na acum e mai aprópe de culmea gloriei sale, de catu de mormentu, si cà o naţiune, care s'a potutu sustiené in 18 secle, incontra atatoru învasiuni barbare, e capace de a trai si nu va peri in eternu cum a canfat'o laureatulu no­stru poetu A. Muresianu:

Acum candu bratiu-ti ageru in lume i cunoscutu Tu bravule romane! mai credi, cil esti pierdutu?

Inse nu-mi e si nu-mi pote fi scopulu a demustrá absurditatea acestei idei gigantice si nerealisibile de magiarisare, nutrita inca si pa-na'n diu'a de adi de catra unii magiari; ci nu­mai voiu descrié pe scurtu paşii ce-i facu ma­giarii Satu-mareni spre ajungerea acestui scopu.

Aici in Satu-mare sunt dóue biserici de ritulu gr. cat. un'a in Minteu (asiá se numesce

o parte a Satu-marelui) a rusiloru, care e anes sata diecesei Muncaciuluî, alt'a a romaniloru care se tiene de episcopi'a Gherlei. In prima-fér'a anului curinte au medilocitu magiarii de l'a tramisu, in numele romaniloru, ce se a in Mintcu, la dieta o petitiune in cariseplangu romanii, cà voiesce preotulu celu rusescu se i faca rusi; de dra-ce in biserica, canta si pre­dica rusesce, si altele. — Dar se nu cugete ni mené, cà scopulu amintitei petitiuni ar fi intro­ducerea limbei romane in acea biserica, ai ca reia credincioşi intru adeveru la numeru sunt mai multi romani, si petitiunea cam in acestu intielesu a fostu făcuta si comunicata romani­loru, — nu, scopulu principalu i-a fostu ca prin imesteoulu puterii civile in afaceri bisericesci e li succéda a introduce limb'a magiara, pre-:um din urmatdriele prè bine se pdte precepe:

•. Inainte de ast'a cu ddue lune cati-va ma-

jiari gr. catolici (asiá so numescu pe Bi'ne) ro-

nani si rusi renegaţi, din indemnulu si prin nnuinti'a magiariloru do aici, pe unii credin-iosi a besericei romane din Satu-mare, prin otu felulu de medildee depositdrie, dobendin-u-i de instrumente pentru scopulu loru, a in-icputu a tiené conferintie peste oonferintie, in Iota dnminec'a si in tdte serbatorile, ei de ca-

lu loru, despre trebile bisericesci, alegendu urători, inspectoru scolaru, cu unu cuventu ofi-iali nuoi din partit'a gr. cat. magiara, fara ca 'ostii oficiali bisericesci se fie fostu abdisu. Du-ia ce astfelu s'au organisatu, a tramisu depu-tatiune la D. protopopu localu Petru Branu, si curatorulu D. Mihaiu Nagy, ca cheile besericei

scdleloru si a cassei bisericesci se le predec in man'a loru, pentru cà (cum dieu ei) nu vor itsá, ca de acum'a nainte sc-i pdrte de nasu su-leriorii bisericesci in unu modu despoticu si ca e-i faca daco-romani, ci de acum'a inainte si-ror alege ei si popa si invetiatori. Amintiţii )D. firesce nerecunoscendu adunarea loru de egalminte constituita, si conclusele ei de legale iu denegatu împlinirea aceloru dorintie séu pretensiuni.

Inse amintit 'a partita, (alu căreia capu iste unulu cu numele V—-owszki in provisoriu fostu oficialu, fecioru de popa rusescu, care neci Je 10 ani n'a fostu in beseric'a romana, ci a imblatu totu in colo unguresci, asiá in catu pana acum'a nime nu Iu tienea de gr. cat.), n'a voitu a-si pune planulu in cuiu, ci a recursu la nagistratulu orasiului compusu din magiari, nai mare parte reformaţi, ca acestu corpu se adecé despre trebile eclesiei romane. Plangeri-e loru se potu concentra in urmatdriele: cà capii bisericesci voiescu a-i dacoromanisá, pen­tru cà in biseric'a romana canta, si totu in a aóu'a septamana se tiene predica si romanesce! in scdl'a romanésca invétia pruncii si româneş­te! (ast'a din urma cu dorere trebue seoonstatu à nu e adeveru) si altele asemene acestor'a.

Noi amu cugetatu, cà corpulu represen­tantiei opidane ii va îndruma pe magiarii gr. atolici, de au plansori, se procéda pe calea tompetinte, si va avé mai multa precepere de­catu acei magiari nuoi, si nu se va mesteca in tréVa acést'a; inse magistratulu in locu se faca ist'a, a tramisu comisiune, care se véda, cà ade­veratu este cumca in scdlele elementarie roma­ne invétia copiii a ceti si romanesce, firesce co­piii romani?! cu unu cuventu a primitu sub Boutulu seu pe desbinatii, ceea ce pdte convin-

pro ori cine cà V—ski nu lucra numai de capulu seu, ci o séu condusu séu amagitu de alţii.

Acestea am aflatu de bine, a le dá publi-oitatii si pana candu se vor desvolta mai multu mişcările de acestu caracteru, a caror'a tendin-tk e învederată, voiescu turburare in beserica, in Celu mai soumpu si mai tare paladiu alu na­tiunalitatei ndstre. Dar se li spunemu contrari­loru nostri cari „voiescu se ni rapésca limb'a 1 1

se li spunemu „ca morti numai o dàmu." — Cu alta ocasiune mai multe, decumva onorat'a redactîune va binevoi a le publica in multu pretiuitulu diuariu „Alb ina" . (Vei fi purure line primitu. Sentimu o plăcere cà si DVdstra v'ati desceptatu pentru a lupta cu toţii contra tendintiei egemonisatoriloru. Red.)

Nicolae A n d r i d a n u .

Temisiór'a in 2 /14 diecemvre 1867.

Adunanti'a invetiatorésca, despre ca­rea s'a facutu amintire in coldnele acestui pré Btimatu diurnalu (v. nr. 130—237), se va tiené la 27 si 28 decemvre st. n. in sal'a redutului din Temisidr'a. Comitetulu ei provisoriu, a tra­misu provocări tipărite catra toti invetiatorii din

din Banatu, fara diferintia de confesiune si na­ţionalitate, invitandu-i a partecipá la sus numi­t'a adunantia, carea ar fi se puna bas'a unei „reuniuni invetiatoresci banatiene", totu acelu comitetu promite a porta gr ige pentru provederea cu viptu si cortelu a celoru de prin provincia, — pe langa depunerea tacsei de 2 fl. — si a face debuintidsele despusetîunî, pentru dispensarea de la prelegeri pe tempulu adunan-tiei docintiloru ce dorescu a luá parte.

Cu mare sete am asceptatu se vedemu, ce pă­rere si-voru dá autorităţile ndstre şcolare despre cestiunea acést'a, daca nu pe calea publicităţii, dar celu pucinu prin cerculariele îndatinate, ce ar avé se servésca si docintiloru nostri de in-dreptariu cum au a se porta facia cu provoca­rea colegiloru magiari (intielegemu aici si pré j idani, caror'a li place ca locuitorii Banatului anesatu Ungariei se se numé ca pre sine „ma­g ia r i " ) pan'acum inse, — in catu ni este nda cunoscutu, autorităţile ndstre şcolare, n'au fa­cutu inca neci unu pasu.

Deci ni luaramu noi voi'a, a ni lamuri in câtva conceptulu despre acea adunantia. Se vedemu dara care este scopulu ei?

Adoveratulu scopu ar fi se fie constitui­rea unei „reuniuni invetiatoresci banatiene"; inse in program'a pentru ordinea dilei, vedemu do totu altfelu de obiepte puse in frunte, asiá:

Tem'a 1. Despre proportiunea séu relatiu­nea scdlei catra ceia lalti faptorri ai educa-tiunei.

2. Despre reuniunile proieptate de d. mi­nistru Eötvös, si insemnetatea loru.

3. Despre limb'a magiara in scoli cu alte limbi materne.

4. Despre pensionarea docintiloru, a ve-duvelcru si orfaniloru acelora, si abié.

5. Despre reuniuni invetiatoresci b a ­natiene.

Asiá dara adunanti 'a acést'a n'are numai anumitulu scopu a se consulta despre constitui­rea unei „reuniuni invetiatoresci banatiene," precum se spunea la inceputulu apelului de catra comitetu, ci ea are si alte scopuri mai momentdse de luatu la pertraptare, dupa cum le si clasifica in program'a dilei, éra scopulu celu adeveratu e numai unu medilocuspre ajun­gerea celor'a lalte scopuri, adeca e numai bu-catic'a do Iardu (clisa) in cursa. — Acum ce se atinge de tem'a 1. ace'a forméza introduce­rea séu deschiderea adunant ie i , - -a fostu dara de prisosu a o si pune in ordulu agendeloru . -Dara in ce legătura stà constituirea reuniunei inve­tiatoresci banatiene cu tem'a a dou'a, adeca cu reuniunile dlui ministru? séu — ce este si mai batatoriu la ochi — ce influinti'a are introdu­cerea limbei magiare si in scdlele ndstre ro­manesci, la infiintiarea acelei reuniuni? Ore se nu se pdta infiintiá de felu reuniunea far de a-ceste ddue conditiuni?! De ce dara tocmai ace­ste ddue teme cari pre noi de felu nu ne inte-reséza, — ocupa loculu antaiu, pe candu cele ce ar fi se interesezo pre toti invetiatorii, adeca: jensionarea si organisarea reuniuniloru inve­tiatoresci, sunt numai ca apendicele acestor'a aruncate acolo. Deci scopulu principalu alu a-dunantiei nu va fi intru atat'a constituirea „ reuniunei" , catu mai vertosu: a capacitá pre invetiatorii — cari inoa nu sunt asiá de lumi­naţi de a poté cundsee si mărturisi , cà noi toti suntemu „magiari" si cari inca nu s'au con­vinsu cà for' de limb'a magiara nu potemu trai — cà aceia de nu vor face alt'a, baremu se fa-miliariseze si intre poporu ide'a dlui baronu Eötvös despre infiintiarea reuniuniloru cosmo­polite, dar mai vertosu se vor opinti la acea a-dunantia unii filomagiari, a aflá calea cea mai ducatdrie la scopu, cum s'ar poté introduce lim­b'a magiara si in scdlele ndstre romanesci, séu cu alte cuvinte: cum s'ar poté — cu timpu — aplica pe la scdlele comunali romanesci, si pre­parandi magiari, — cari sciindu „rumunesce" sunt apti a fi si dascăli, precum sunt acum no­tari, juraţ i , judi cerc. protojudi v. comiţi, si co­miţi supremi chiar si pr in comitatele cu maio­ritate absoluta de romani.

Ce se atinge de tem'a 4 si 5 odeca de pensionare si constituirea reuniuniloru invetia­toresci, dieu acele si nda ni-ar placé pe sém'a invetiatoriloru nostri, dar fiind-cà referintiele scdlei ndstre catra beserica sunt de totu altele de catu cele ale catoliciloru, cari din tdte po­terile lucra a-si desbiná invetiamentulu de be­serica din caus'a cà densii n'au sindde, ci atatu beseric'a catu si invetiamentulu e numai in ma­nile clerului loru, — si fiindu cà la noi astfelu de institutiuni numai sinodulu e competinte a face: deci aceste ddue teme, — cari si altcum n'ar poté fi de folosu si invetiatoriloru nostr i ,—

le lasàmu cu totulu ne atinse, si ne intdreemu la celo ddue d'antaiu.

Acum dara, daca scimu cà scopulu pr in­cipalu alu acelei adunantie este 1) propagand'a reuniuniloru cosmopolite, si 2) introducerea limbei magiare si in scdlele ndstre elementari, atunci intrebàmu: ce ar avé invetiatorii nostri romani de a caută la acea adu­nantia? A primi acolo instrucţiuni, cum se capaoiteze poporulu pentru realisarea ideii dlui baronu Eötvös? Acele nu sunt pontru noi, a-vemu noi reuniuni si ne vom mai constitui in­sine, avemu sinddele ndstre, concéda numai diu ministru aceste sindde in totu anulu regulatu a le tiené, si multiamindu-i de bunavointia lu vomu tiené si noi de acel'a ce voiesce a se aretá adeca: de adeveratulu voitoriu de cultivarea si naintare a poporului.

Séu ddra vor lucra si invetiatorii nostri pentru introducerea limbei magiare si prin scd­lele ndstre popolarc? Ace'a inca nu credemu cà va plesni prin capulu vre unui invetiatoriu romanu; càci prin ace'a nici mai multu nici mai putinu n'ar face, de catu cà insisi si-sub-scriu sentinti'a din urma si osenditdrie pentru popularitatea loru.

Deci ce au densii de eautatu acolo, unde nimicu nu potu castigá, dar fdrte multu potu perde? —

N'am fi inse in contra, daca din partea fiesce cărui districtu scolaru din Banatu, s'ar tramite celu mai aptu invetiatoriu, si aceia apoi toti la olalta se-si aléga unu vorbitoriu, (buna-dra cum fecera deputaţii nostri romani la con-gresulu ultimu din Carlovetiu,) carele se spună indata la inceputulu adunantiei, cà invetiatorii romani, nu de ace'a nu iau parte la acea adu­nantia, pentru cà ddra ar fi impedecati de ci­neva, séu pentru cà ddra ar fi inimicii progre­sului, nu, ci pentru cà noi avemu sinddele nd­stre cu 2 / s laici si y s cleru, si acele cu totulu corespundu lipseloru ndstre. — Cam atat'a si alt'a nimica, si apoi numai de catu ar poté totu insulu intorná la ale sale.

Dar a partecipá asiá-dicendu, cu toţii, a-flàmu cu totulu for de scopu, séu dora si spre stricarea ndstra, pentru cà fiindu densii acolo ca membri constitutivi ai acelei adunant ie , totu de odata si sunt supuşi decisiuniloru ce le va aduce maioritatea adunantiei, — precum se in-teţNpla ace'a si in dieta, — si asiá lesne se pdte intemplá a subscrie ceva, ce ddra mai tardíu ar fi numai o arma éra in contra ndstra. —

Am fi dara de părerea ca invetiatorii no­stri se faca bine si se remana a casa in pace.

Checi'a Romana l dec. v. 1867.

Romanii de'n Checi'a, conseointi princi­piului natiunalu au tienutu o serbare pentru diu'a onomastica a Escelentiei Sale Metropoli-tului nostru romanu Andreiu Baronu de Siagu-n'a in diu'a sântului Andreiu celu antaiu chia-matu, adeca in 30 noemvre a. curinte.

Acésta Serbare a fostu in localitatea scolii la care romanii in numeru mare si frumosu au partecipatu fratiesce; dar dorere! càci nu potu aminti si aceea cà s'a inaltiatu si in sant'a bise­rica rogatiuni pentru pacic'a, fericit'a si inde-lung'a viétia a pré demnului nostru Archi-E-piscopu, càci fiindu-ne preutii toti serbi, ba mai lamuritu dicendu cei mai mari contrari ai nostri, nu numai cà nu-i interesédia caus'a nd­stra, ci ne'ncetatu invidiédia zelulu celu natiu­nalu alu romaniloru, inse speràmu cà va sosi tempulu candu ne vom poté odata scapá de asiá pastori sufletesci si nu vom mai fi siliţi a nutr i din suddrea fetii ndstre astfeliu de dmeni ne-multiamitori causei romanesci.

Totu in diu'a acést'a se consultară romanii si despre aceea, cà, sosindu ultim'a decisiune ministeriala in caus'a despărţirii, cum si in ce modu se desdaunedie densii competinti'a serbi­loru, unanimu s'au dechiaratu ca pamentulu a-cel'a care si pana acum a fostu destinata si me­nita pre sém'a sântei biserici din partea roma­niloru si anume 120 de lantie, si do aci nainte pre atati ani-se se pemnoredie la vre o banca, catu va pofti capitalutu pentru competinti'a ser­biloru, ca asia se ni potemu odata mântui din putrediune viétia ndstra bisericésca, si se dobân­dim aceste oddre care sunt pretiuite mai pre sus de tdte, adeca; sânta biseric'a si scdl'a, fara de care naţiunea ndstra n'ar pdté inflori si pro­sper'a.

G. G a t a i a n t i u .

R o m â n i a . Pentru infiintiarea secţiunii romane la

espositiunea universale din Paris, s'a prevediutu in bugetulu ministeriului pe anulu trecutu si celu ourentu sum'a de 1,200,000 lei.

Din acesta suma dupa cererile formale ale dlui Odobescu, comisariulu generale alu espositiunii, s'au respunsu pana acum sum'a de lei 1,170.081, par. 38 si anume:

Pentru personalu, misiuni si alte, lei 696,489 20

Pentru cumperatdrea de ob­jecte, lei 169,035 32

Pentru pregătirea localu­lui, lei 252,160 —

Pentru transportata objec-teloru, lei 52,396 26

Totalu, lei 1.170,081 38 D . Odobescu, prin telegramele ce a îna­

intata ministeriului, a aretatu cà espositiunii romane i s'a acordatu 3 medalie de auru, 7 de argintu si 41 de bronzu. „Romanulu."

„ Pres'a" cea nemtiésca de mercuri inca re-cundsce cà resultatulu espusetiunei a fostu pen­tru Romani'a mai favorabile de catu cum pre­supuneau cei ce priviau la industr ia din tiéra si-si făceau putiene sperantie.

Economia. Tergulu de Viena.

Pretiuri le negdtieloru sunt :

centenariul u (marge, mage)

Bumbaculu Egiptianu 75 fl. 95 fl. „ Nordamer. middl. 53 57.50 „ Grecescu 50 „ 55 „ „ Levantinu 1. 40 „ 48 „ „ Persianu 35 40 „ „ Oştind. Dhol. fair 45 „ „ „ rnidd. fair 45

Canep'a de Apatin 20 22.50 „ „ Itali 'a, curăţite faine 62 82 fl.

midlocia 46 ,, Poloni'a naturala 19

curăţita 24.75

58 21 31

Inidu natural de Polonia . „ Moravia natural

20.50 23.25 28.50 38

Mierea de Ungari 'a naturala 21 22 „ „ „ Banatu alba — — „

„ Ungari 'a galbena 21.50 22

Sementi'a de trifoiu din Stiria de cent. cea rosia curăţita 27 28

„ „ lucerna italiana 29 29.50 „ „ „ francésca37 „ 38 „ „ „ „ ungurésca28 28.50

curăţita 29 „ 30 „

Talp'a lucrata (Pfundleder prim.) 96 „ 98 „

p ( „ Corametti)90 „ 92 „

Pelea de bou, uda cu cdrne, cea din Poloni'a de 8Í 22—24

„ din Ungari 'a de ti 27—28 „ „ „uscata cent. 55—58 fl.

vaoa v i t i e l u

p,7 60

fora capetine 136 „ 140 „ cu capetine 120 „ 125 „

„ din Poloni'a cu cap. 90 „ 98 „

Cleiul pentru templari celu negru 15 16 „ „ „ celubrunetu 24.25 25.25 „ „ „ celu galben. 26.25 27.50

Oleulu de inu 32 33 „ „ rapitia (rafinata) — „ — „ „ „ terpentinu ga l i t í anu lö 16.50

!) V V

V V V

ruseseu 15 „ 1 6 austriacu 19.50 20.50

Colofoniu. 7 ' / 2 „— 7 3 / 4

Smől'a négra 5 3 / 4 „ 6 ' / 2 „

Unsőrea de cenuşia dinIl i r i 'a 19 19.75 „ „ „ Ungar ia (alba) 16.25 17.25

„ „ „ (albastra 15 15.50

Rapiti'a din Banatu, metiulu

„ „ austriacu 5.75 5.87

Pendu de capra din Romani'a fl. fl.

Lan'a de die, cea de ierna 100 „ 105 „ — D u ;> v TI

„ „ mielu (fina)

véra 90 „ 95 „ — 150 „ 160 „ —

„ „ die din Transilvani 'a 97 „ „ — „ „ „ „Bră i l a , J a lomi t i ' a72 „ 73 „ — „ „ „ „ Romani'a mare 67 „ 68 „ —

„ „ » „ » m i c a 6 2 » 6 4 » — tabaci (Gärber) din

Romani'a 58 „ — 60 — „ óie din Banatu, cea

comuna, grdsa 5 3 „ — 54 — „ die din Banatu tigai'a 65 „ — 70 „ véra din Besarabi'a 52 „ —

Unsôrea de porcu 38 „ 39 Slaniria afumata (loco) 39 — 40

Cêr'a din Banatu si din Un­gari'a, cea galbena 125 „ — 128 — cea nălbită 150 „ — 160 —

Prunele uscate, din 1865 14.50 — 17

Zaharulu Raffinade 31.50 32 Melis 30 31

„ Lompen 29.50 — 30.25

Grâulu din Banatu 89 metiul 7 cr, Ordiulu 71 „ „ 3.70 „

Ovesulu din Ungar . 44 „ „ — 2.5

Seulu de óie din România — —

Coltidni (Knoppern) I. din 1866 00.00 00.00 „ „ II. „ 1866 00.00 00.00

Dirdie (Trentie) Unguresci, albe 00.00 00.00 „ — jumetate albe 0.00 10.00 „ — „ obele — 0.00 0.00 „ — „ ordinare — 0.00 0.00

T e m i s i d r ' a , 13 diec. 1867.

(Reportulu de septemana a Loidului din Temisior'a.) I n septeman'a trecuta fu pu­tienu ncgotiu pe cum in detail asiá si in par­tite, din causa cà fiindu drumurile tare stricate s'au adusu tare putiene bucate la piatia, aseme­nea si pentru impedecarile ce se facu negotiarii cu grâu pr in speditiunea manca a calei ferate.

Se vindù o partita de grâu 80 /89 Sf cu 6 fl. Usuare 8 9 % U cu fl. 5.20, 8 6 / 8 9 % cu 5 .60—5.70.

Notàmu pretiurile d'antaiu, fiindu tare putiene bucate la piatia:

G r â u , 8 3 / 8 9 V . # fl. 5 .00—5.50; 8 6 / 8 9 % U cu fl.5.45-5.50; 88 /89 % U fl. 5.70—5.80. — S e c a r ' a 78/80 U cu fl. 3.65 3.75 cr.; — O r d i u l u 66 /70 Ű cu 2.50-2.60 — O v e s u l u 44 U 1 0 % cu fl. 1 .65— 1.70. — Cucurudiulu de frunte cu fl. 2.60 —2.70 .

V A R I E T Ă Ţ I .

= Bibliografia. Literatur 'a ndstra se inavuti in anulu acest'a cu dde manuarie de relegiune, unulu pentru clas'a prima, éra al tulu pentru clas'a a dda gimnasiala. — Autorulu acestoru carti de scdla este rev. p . Constantinu Andrieviciu, catichetu la gimna­siulu gr. or. natiunale din Sucéva in Bucovina. Manuariulu pentru clas'a prima, dupa o intru-ducere corespundietdrie despre relegiune in ge­nere, cuprinde dde parti principale si anume in cea de antaiu e espusa invetiatur'a despre credintia, éra in a dd'a invetiatur'a despre mo­ral'a creştina. Atatu împărţirea materialului, catu si desfasiurarea corespunde recerintieloru tineretului respectivu de scdla, totu asiá si sti-lulu e curatu si tiesutu dupa proprietăţile lim­bei ndstre romane. Nu se pdte negá, cà cuprin­sulu acestei carti de 167 de pagine e cam in-tinsu pentru invetiaceii din clas'a prima gim­nasiala, dara nefiindu invetiatur'a relegiunarie unu obieptu alu memoriei ci alu inimei, presu-punemu, cà p. oatiebeti vor intielege a inlesní si a fruptificá acestu ramu de invetiatura dupa mesur'a capacităţii eleviloru loru. — Manua­riulu alu doile cuprinde in sine istori'a testa­mentului vechiu. Din materialulu biblicu alu t. v. aflàmu in acestu manuariu enarate in firu cronologicu evenemintele mai însemnate, inse nu secu, ci in unu modu corespundietoriu con-cepteloru si sentieminteloru invetieceiloru, pen­tru cari e menitu. Asta carte se recomendá in privinti 'a stilului inca mai bine de catu cea de antaiu si intre altele un'a, carea ni face plăcere speciala este, cà naraţiunile biblice sunt tiesute cu aplicatiuni morale si direse cu alusiuni la viéti'a practica. Recomendàmu dara cu bucuria aste dde carti de scdla on. publicu natiunale si, felieitandu pre autore, insemnàmu, cà ceea ce mai avemu de doritu este, ca cum mai curendu se ne dea ansa, de a registrá in coldnele „Al­b i n e i " vre unu nou produptu literariu. Asis-dere dorimu se vedemu si pre alti dd. profesori romani dandu-si silinti'a a t ipări studiele case nu fie siliţi a dicta neincetatu in catu se se con­sume totu t impulu ce ar fi se se intrebuintieze

pentru splicatiune. Acù avemu gimnasie si alte scoli multisidre la numeru din edei si din colo de Carpati, si se scotu spesele tipariului. Tit­lulu nnmiteloru ddue carti e: „Manuariu pen­tru invetiatur'a istoriei testamentului celui ve­chiu, compusu spre folosulu invetiaceileru drept-credinciosi ai clasei a dou'a gimnasiale, de Con­stantinu Andrieviciu catichetu la gimnasiulu gr. or. din Sucéva. Costa in brosiura 60 cr.noi. Vien'a, la c. r. editiune de carti soolasticu. 1867." Cea laita : „ Manuariu pentru invetiatur'a reli-giunaria a besericei drepteredincidse a resaritu-lui compusu spre folosulu invetiaceiloru clasei antaie gimnasiale" etc. casi la cea laita, numai pretiulu nu-lu scimu, dar fiindu mai mica pre-supunemu cà nu va fi mai scumpa.

= Timbrulu. Din partea ministeriului ungurescu de interne s'a tramisu unu cercu­lariu catra tdte municipiele cu provocarea ca se observe cu rigurositate ordinatiunile in privin­ti'a t imbrului. Totodata erariulu si-resérva re­visiunea manipulatiunei.

= Unu romanu de vre-o 2 3 de ani din Porcesci a puscatu in ndptea din 28 spre 29 octobre a. c. unu ursu de o mărime stra-ordinaria si de o frumsetia rara. Venatulu ace­st'a pre catu ni se spune fu nevoluntariu, càci ursulu se invetiase la vitele puscatoriului. Deci elu se determina a se curaţi dé acestu dspe atatu de „scumpu" si veri doi glonti in o puşca sim­pla si candu i veni bine (in distantia de 10 pasi) lu ochi si-lu culca pre nenea ursulu la pamentu. I n corpulu ursului s'a mai aflatu si 7 glonti, cine scie din ce tempuri, retaciti pr in carne. Greutatea ursului impuscatu e 670 punţi; untur 'a si grăsimea singura se dice cà cantares-

ce 113 punţi . Dupa semne erá de 29 ani de betranu. Pelea ursului cea négra si frumdsa e de 7 urme si 3 policari. Pelea si capulu le-au cumperatu bar. Bruckenthal din Sabiiu.

„Tel. Rom." = Suntemu in placut'a pusetiune a adu­

ce la cunoscinti'a onoratului publicu cetitoriu cumca tenerimea romana studidsa din gimna­siulu Sarvasianu — desi cam mica la numeru — inca in lun'a lui Septembre a formatu o so­cietate de leptura, 'carea pana in presinte curge in cea mai viua aptivitate amesuratu fragede-loru ndstre puteri spirituali. Statutele societăţii sunt intarite de catra onor. corpu profesorescu. Membrii oficiali ai societăţii sunt: Gerasimu Serbu stud. V I I I . préside; Idne Suciu stud. V I I cl. notariu; Dionisiu Popoviciu stud. V I I c l . casariu si Demetriu Magdu stud. V I cl. biblio­tecariu. Totu din învoirea on. corpu profesorescu spre înaintarea sî celoru din gimnasiulu inferi-oru: propune Gerasimu Serbu stud. VII I . cl. gramatic'a romana si anume de ddue ori pe septemana. — Idne S u c i u , m. p . notar. cor.

= Guvernulu imperiului Rusieloru a insarcinatu pe D. Aginte si consule generale alu Rusiei, acreditatu pe langa curtea A. Sale Carolu I spre a 'ncheiá cu guvernulu nostru o conventiune postale. Constatàmu ou cea mai de­plina bucuria acestu actu pr in care guvernulu imperatului Rusieloru arata si buna-vointia pen­tru Romani'a si intielegere politica. Cu acésta ocasiune presintàmu omagiele ndstre d-lui a-ginte si consule generale alu Austriei . („Ro­manulu de la 26 nov. v.)

C o n c u r s ă se deschide pentru staţiunea invetiatorésca V

Uniculu medilocu si celu mai bunu pentru

m r C r e s c e r e a p e r u l u i . ~ m suntu : P r e p a r a t e l e d e u n s u p e r u l u , d e V i l . A b t ,

in Viena, privilegiate de Majestatea Sa c. reg. apostolica.

ScHsorijde r eCUnOSCin t i a : Domnului Vilelmu Abt la Viena! sum fericitu prin resultatulu eminentu a pomadei de unsu perulu făcuta de dta, si te rogu urginte se-mi trimiţi pe posta 2 laditie cate cu 60 cr. Primesce inca odată multiamirea mea prè cordiala pentru inventatiunea domnitale cea prè pBŞţiuita pentru omeniiuea patimitória, si ingaduiescu de odată se dai publicatei aceste sire pentrffca cu timpulu se pèra din limba cuventulu „capu plesingu". Cu prothndu stima Iosifu Z i m m e r m a n n in Karlsbad.

Estrasu din „Foi'a periodica pentru midicin'a forensa, cur'a publica si legelatiunea medici­nala" de datulu Viena, 6 augustu 1867:

Preparatele de unsu perulu făcute de Diu Abt pe di ce merge se bucura de imbratisiare mai^mare din partea publicului, de óra-ce resultatele ce se câştiga prin ele in privinti'a cres-cerii si conservării perului sunt intradeveru suprindiatórie. Deci recomandàmu cu căl­dura acestu preparam curatu si eftinu tuturora ce dorescu se si-conserve perulu.

Afara d'acestea preparatele lui Abt pentru unsu perulu, spre conservarea si cres-cerea lui, sunt bine recomendate inca prin mai multe de catu 1000 de epistole, — cari in origi-nalu stau fie cui la dispusetiune — preenm si de capacităţile cele d'antaiu in medicina, din Euro­pa, si prin urmare ori care alta premiare e SUpraflua.

Pretiurile in detailu: 1 Flacon (sticlutia) de oleu filtratu de unsu perulu cu ori fara parfum 1 fl., in forma de pomăda intr'o ladutia decorata in modu elegantu 60 cr., ca cosmetica (medi­locu de frumsetia) 50 cr., pomăda de ast'a pentru a co­lora perulu in negru séu brunetu costa o ladutia din sticla de alabastru 1 fl., ca cosmetica 50 cr., pomăda de barba, négra, blondina ori bruneta 25 cr., unu cartonu (o ladutia de hârtia grósa) pregatitu in modu elegantu provediutu cu 5 bucati c. r. privilegiate preparate de unsu perulu, menitu spre decorarea unei mese de toaleta éra mai vertosu aptu pentru présente; pentru dame cu esbnchetu 3 fl., pentru bărbaţi 2 fl. 80 cr.

iLH.ABT5 'SCHUIZIWj

[PARFUMEUR Si FRISEUR in WIEN.,

celu mai nou, bunu si nevatematoriu M ß i l i l n P I l l l l de a colora perulu, in ne-i f l C U l l U L U l U g r u si brunetu cu 2 fl. 50 cr. unu cartonu; perii si peptene etc. pentru peptenare 50 cr. P a s t a de c o l o r a t u p e r u l u , négra si bruneta cu totu cu peptenu si peria lfl.

Reseda-Pomada ESTESE 1 fl., ca cosmetica 30 cr.

40 Laptele fnimsetii sSTtSÍ"™ cr. un flacon.

Pasta aromatica űe dinţi p

c

er servarea dintiloru si a gingeiloru cu 40 cr.

Eau Athénienne î ^ Î A S S " pentru perderea matretii, unu flaconu 1 fl. Totu feliulu de produpte de perfumerie si altu feliu de articule de toaleta. Procurările in strainetate se facu pe langa trimiterea pretiului si 10 cr.

spese de invalitu. JoS 5 "Depos i tu lupr inc ipa lu de trimisu in cantităţi mari si mici. *£7£^&>

In salonulu meu de peptenatu. Stadt, verlängerte Kärnthnerstrasse Nr. 51. si in fabrica: Neubau, Neubaugasse Nr. 70.

Mai departe la D. A. Moll, apotecariu, Tuchlauben; Eduardu Haubner, apot. „zum Engel" am Hof; I. Weiss , apot. Tuchlauben; I. Ritter Rothenthurmstrasse nr. 16; la dl dr. Girtler, ap. Freiung si c. r. apoteca campestra la Stefansplatz. — In Aradu: (Schwellengreber) friseriu; Brünn: la A. W. Wlasak, apot.; Bozen: I. Bederlunger; Graz: H. Kielsauser si I. Purgleitner; Krakau: I. Jahn; Klagenfurt: I. Dettoni, frisariu; Liov: P. Micolasch; Lenza: I. Haunsteiner; Laibach: Ed. Mahr; Neugradisca: M. Kapunu; Olmütz: Carolu Steiget, frisariu; Oedenburg: A. Meczey, apot.; Prága; I. Fürst, apot.: Pesta: 1. v. Török, apot.; Posiunu: I. Wörsterlöw si F. Heinrici; Raab: F. Liczenmeyer. apot.; Reichenberg: Ludovicu Ehrlieh, apot. Salisburgu: I. Szlammer; Szegedin: F. Weiglein; Wr. Neustadt: Ch. Piemontesi.

A i / j o o I Afara d'acestea pomad'a facuta de mine se afla in tote apotecele mai alese, in r A V I o a . parfumerii in cele mai multe negótie, ce se deprindu eu parfumera, precum

in Viena si in provincie asiá si in strainetate, si pentru a delaturá falsificarea adueu la ciinoscintia publica cà preparatele mele de unsu perulu sunt pruvediute cu îndrumarea cum se se folosésca precum si cu copi'a c. r. privilegiu nrulu 564 0 — 2340 precum si cu marc'a nie" propria. 3 1—12

Vi le lmu Abt, frisariu, parfumariu, si proprietariu de privilegiulu c. r. in Viena.

S e l i s c e (in protopopiatulu Beiuriului). Sala-riulu anualu este de 80 fl. v . a. 8 cubuie bucate si 6 orgii de lemne. Doritorii d'a ocupi acestu postu au se instrueze recursele loru ci documintele necesarie si adresandu-le ven. con­sistoriu Aradanu se le predee subscrisului ii restimpu de patru septemane de la publicară prima a concursului in acesta fdia.

B e i u s i u 1 decembre v. 1867. Giorgiu V a s i l i e v i c i u , m. \

protop. gr. or. alu Beiusiului 4 ( 1 — 3 ) inspectoru scdleloru tienutulw

C o n c u r s ă . Pentru staţiunile invetiatoresci in Con»

nele C i u c i u , si A c i u v a — Cottulu Zarandu — se escrie Concursu pana la 29 decemvre, Í c. cu care suntu impreunate urmatdriele emfr luminte, si adeca cu cea din Ciuciu 2 0 0 fl. v.â, cortelu liberu, si 5 orgfi de lemne; —

Cu cea din A c i u v a éra 2 0 0 fl. v. a. cor telu liberu, si orgfi de lemne; —

Doritorii de a ocupa aceste staţiuni suntt avisati recursurile loru instruate cu documis-tele cerute, si adresate catra P. O. Consistorii din Aradu pana la terminulu prefiptu la mai sebscrisulu a le substerne in Buteni.

Ioane M u n t e a n u m/p., protopres. g. or. alu Buteuiloru st in t adm. protopres. si insp. .de scoli

[2—3] a Halmagiului.

105—867. Concursu.

Pentru definitiv'a deplinire a staţiune! invetiatoresci din Poieni de jos, in protoprer viteratulu Meziadului, cottulu Bihoru, cu cai staţiune sunt impreunate urmatdrele emoln minte: 84 fl. v. a. 7 cubuie de grâu, 5 de cu curudiu, 4 cubuie de grâu pentru oantoratu, cubulu fasdla, 190 porţiuni de fenu, 190 fuiorţ 13 8f lumini, 12 stangeni de lemne, pe g a k acestea cortelu liberu si gradina.

Doritorii de a oeupá acésta staţiune inv« tiatorésca, voru avé recursurile loru cu doco mintele necesarie, in decursu de 4 septemai de la prim'a publicatiune P. V. consistorii Aradanu adresate a le transpune subscrisuli! in Baitia.

B a i t i a , (Rézbánya) 2 5 nov. 7âTec.l863

P e t r u S a b o , protopresviteru alu Meziadului

[3—3] inspeot. distr. de scóle.

f

Cursurile din 17 diec. 1 8 5 7 n. ser '*.

(dupa aretare ofiexaje.)

Imprumutele de statu i Cele ou 5% in val. austr

„ „ contributiunali „ „ nőue in argint

Cele in argint d. 1865 (in 600 franci)-Cele natiunali ou 5% (jan-)

„ metalice cu 6°/o „ „ „ maiu—nov.

» » n 4°/o „

* n 3 % Efepte de lo t e r i a :

Sortile de stat din 1864 * n » 1860y 5 in cele intrege n » « » ' / « separata • * » 4o/ 0 din 1854 n » din 1889, % „ banoei de oredet „ societ. vapor, dunărene cu 4 % „ imprum.princip. Eszterhizy à 40.fi. n u n Salm à „ „ „ cont. Palffy à „ „ „ prino. Clary a » „ „ cont. St. Genole a » „ „ prino. WindisohgrttE a «O „ „ oont. Waidstein a » „ „ „ Keglevloh a 10

Oblegatîuni desaarelnatóre de pamentu t

Cele din Ungaria „ Banatul tem. • • • • • • • • „ Bucovina „ Transilvania

Acţiuni] A banoei natiunali

„ de oredet n n scont „ anglo-austriace

A societatei vapor, dunar. „ n Lloydului

A drumului ferat de nord. „ „ „ stat „ n TI apus (Elisabeth) „ „ B sud * n TI langa Tisza • • • • „ n „Lemberg-Czernowitz

B a n i : Galbenii imperatesei Napoleond'ori Friodrichsd'ori Suverenii engl. Imperialii rusesoi Argintulu

bani marf.

52-57' 88-78< 66-65' 57-49-44-33

75-82-90-74-

149. 128

86-

«6 25-16. 20-14-

25

t< si

fi'

52-611 57-41 8 9 -79 — 65-50 I, 66 — 67-80 49-75 44-60 » 83 •Oii

75-60 *

S:î * 74-72 d

149-60 128-M N

119— * M<« \ H '* . Sf— 'a «•SC

677-184-80 615 — 100-60 482 — 188 — 169 241-80 140. 171-50 147-168-25

6-72 9-68

1 0 1 0 12-10

9 119

95

15-

70 •« 70 64-Î5 «4-25

679 185 618 111 484 190 170 242 141. 171-147. 168 -

7S ;. v 6-n

10-15 1Í-1Í 1 0 -

119-21

Editor: Vasi l ie Grigorovitia. In tipografi'a Mechitaristi loru. Redactoru respundiator iu : Giorgiu Popa (Pop).