8/15/2019 izvoare istorice educatie fizica si sportiva

1/6

5-lea Izvor. Lucrările de specialitate Filostrat – De arte gimnastica  în careeste prezentat istoricul şi tehnica exerciţiului fzicMerculialis – Gimnastica pentru tineret . Este o lucrare în care reuşeşte săreconstituie exerciţiile fzice care se practicau în antichitate.Autorii români: Gheorhe Moceanu – Gimnastica

Dumitru Ionescu – Istoricul gimnasticii şi educaţiei fzice la noiC-tin Chiriţescu – PalestricaAu demonstrat atât rolul exerciţiului fzic în procesul educaţional integraticât şi apartenenţa acestuia încă din sistemul educaţional antic.6-lea Izvor. Practica instructiv educativă. !i"a demonstrat sta#ilitateatemporală dacă aem în edere $aptul că indi$erent de etapă istoricăexerciţiul fzic a deenit un mi%loc de instrucţie& dar mai ales un mi%loc deeducaţie.'etodele de cercetare ale istoriei educaţiei fzice şi sportului suntreprezentate de metoda directă (istorică) şi metode indirecte.Metoda directă este legată şi determinată de realităţile economice&

politice& sociale& precum şi de gradul de dezoltare a ştiinţelor& a artelor şi aeducaţiei generale. Această metodă exprimă $aptul că exerciţiile fzicereprezintă o preocupare constantă pentru toate popoarele lumii şi pentrutoate timpurile. Ast$el istoria educaţiei fzice şi sportului poate f tratată:'etodologic*nstituţional+n $uncţie de personalităţile domeniului+n $uncţie de relaţiile specifce domeniului+n $uncţie de impactul social din di$erite epoci şi al relaţiilor internaţionaleMetodele indirecte: Metoda analizei (sunt cercetate concepţiile& sistemeleşi teoriile eoluţiei exerciţiului fzic)

Metoda sociologică (sta#ileşte condiţiile sociale în care a apărut şi a eoluatun anumit $enomen al educaţiei prin intermediul exerciţiului fzic)Metoda monografcă (cercetează $enomenul supus cercetării)Metoda comparativă (studiază comparati eoluţia unor $enomene istoriceapărute într"un anumit moment sau etapă socială cu alt $enomen apărut înaceeaşi etapă sau în etape distincte..! "#erciţiile $zice %n comuna &rimitivăDe'.: ,omuna primitiă reprezintă prima $ormă de organizare social –economică prin care au trecut toate popoarele lumii.

8/15/2019 izvoare istorice educatie fizica si sportiva

2/6

"#erciţiile $zice %n Grecia (ntică,are sunt perioadele care se disting în eoluţia istorică a -reciei Antice

Perioada Preelenică sau &roclasică) &erioada elenică sau clasică.,um este cunoscută în istorie perioada preelenică (su# ce denumire)Posthomerică,are sunt documentele literare care alături de relie$urile pe care erauprezentate scene de luptă atestă practicarea exerciţiilor fzice în -recia*e+enda ar+onauţilor) Poemele homerice ,Iliada idiseea/.,e atestă prezenţa %ocurilor în poemele homerice(testă at0t vechimea i &racticarea acestora %n &erioada răz1oiului2roian) c0t i tradiţionalismul acestora %n &erioada Greciei&reelenice.,oncepţia greacă asupra educaţiei fzice originală şi superioară tuturor

concepţiilor de până atunci a adus ideea armoniei finţei umane. +n concepţiagrecilor educaţia fzică a $ost introdusă în şcoală în scopul dezvoltării i&re+ătirii $zice) c0t i ca 'actor educaţional care să asi+ure e$cienţa&rocesului instructiv-educativ./acă în epoca preelenică educaţia se realiza mai mult instincti& în Epoca,lasică educaţia a deenit una din 'uncţiile 'undamentale ale statului.-recii sunt cei care au introdus în terminologia specifcă conceptul degimnastică& iar educaţia fzică a deenit o com&onentă a culturii+receti.,oncepţia despre practicarea exerciţiilor fzice a eoluat în următoareledirecţii:conce&ţia i+ienică militară i a idealului armonic.

0eprezentant al concepţiei igienice 1erodi2os a conceput& experimentat şirecomandat normele gimnasticii igienice şi terapeutice. Elrecomanda  %m1inarea e#erciţiilor $zice cu dieta i masa3ele.1ipocrat părinte al 'edicinei considera metoda lui 1erodi2os empirică şi asusţinut ideea le+ată de su&rave+herea dietei) sta1ilirea cauzeimaladiei) %nlăturarea su&erstiţiilor i a &re3udecăţilr le+ate dea&ariţia 1olilor.

8/15/2019 izvoare istorice educatie fizica si sportiva

3/6

-alenius în lucrările sale Jocul cu mingea şi Trasyul susţine că %ocul areimportanţă igienico"socială& iar relaţiile dintre igienă şi gimnastică sunt #ineconturate. El împarte medicina în i+ienă i tera&eutică 3heon din Alexandria a dezoltat teoria masa%ului şi a aplicaţiilor acestuia. +nacelaşi timp el a împărţit exerciţiile fzice după caracterul i in4uenţa lor

asu&ra or+anismului.4otriit concepţiei militare fecare cetăţean era un #un soldat. La #aza$ormării unei armate puternice spartanii au $ost motiaţi din următoareleconsiderente: a/ a1senţa &ro&orţionalităţii numerice %ntre stă&0ni isclaviDesele con4icte e#terne at0t &entru a&ărarea cetăţii c0t i &entruhe+emonie.Accentul în procesul educaţional de $ormare a cetăţeanului soldat se puneape rezistenţa fzică asigurată prin maruri) lu&tă) călărie) %not im0nuirea armelor.,oncepţia idealului armonic este o contri#uţie originală prin care -recia s"a

eidenţiat în întreaga istorie a educaţiei fzice. /ezoltarea multilateralăarmonioasă a indiidului uman este indisolu#il legată de celelalte laturi aleeducaţiei. /in punct de edere conceptual finţa umană este percepută cafind un com&le#) o %m1inare a unr %nsuiri $zice i s&irituale) mereu&er'ecti1ile i direcţionate s&re ideal.Atenienii& urmaşii ionienilor aeau un adeărat cult pentru $rumos şi armonie.*dealul ieţii lor exprimat prin $ormula !alos "aiagatos exprima 'rumuseţei 1unătate.,on$orm expresiei 5alos 2ai agatos prin procesul educaţiei omul tre#uia sădo#ândească calităţi intelectuale) morale i $zice conto&ite %ntr-unideal de armonie i 'umuseţe.

4ornind de la o#iectiul întărirea sănătăţii prin exerciţiul fzic care aea carezultat $rumuseţea corpului eidenţiată prin proporţionalitate şi ţinutăconcepţia idealului armonic exprimă desăv0rirea educaţiei s&irituale.+n accepţiunea idealului armonic desăârşirea educaţiei spirituale eraposi#ilă prin armonia educaţiei generale. Aceasta se realiza prin 'rumuseţetru&ească calităţi morale) ra$nament intelectual.4laton în lucrările sale #egile şi $epulica considera că educaţia fzicăesteelementul 'undamental al educaţiei armonioase.4laton susţine că gimnastica este o ştiinţă deoarece îngri%irea corpului se$ace după reguli ştiinţifce. +n iziunea sa termenul de gimnastică înglo#ează alimentaţia) 1ăile) masa3ul i odihna.

6ponent al concepţiei lui 7ilostrat care acorda gimnasticii o originemitologică 4laton afrmă că în cadrul sistemului educaţional educaţia fzicăeste cel mai im&ortant element al educaţiei.Aristotel cel mai mare gânditor & om de ştiinţe şi pedagog al lumii anticesusţinea că la educaţie tre1uie să ai1e acces toţi oamenii născuţili1er) i că educaţia este cea mai %naltă 'uncţie a statului.Educaţia în toate cetăţile greceşti era defnită în acord per$ect cu $orma deguernare. +n Atena până la ârsta de 8 ani educaţia se realiza în $amilie.

8/15/2019 izvoare istorice educatie fizica si sportiva

4/6

+ntre 98"9 ani adeărata instrucţie se realiza su# îndrumarea unui sclanumit pedagog. /e la 9 la ;< ani educaţia tânărului continua su# statutulde e$e#. E$e#ia reprezenta o instituţie de stat su&rave+heată deor+anele statului.*ntrarea în e$e#ie se realiza cu o solemnitate prile%uită de depunerea unui

 %urământ prin care tinerii se anga%au să &ăstreze onoarea armelor) sălu&te &entru ei) credinţă i cămin) să se su&ună le+ilor) să a&erecetatea.4alestrele sunt incinte de 'ormă &ătrată cu latura de 6m %ncon3uratăde un zid.-imnaziile erau conduse de magistraţi pentru educaţia e$e#iilor. Educaţia dinaceste gimnazii urmărea desăv0rirea &re+ătirii intelectuale i $zice.+n construcţia unui gimnaziu se disting următoarele părţicomponente &alestra) +imnaziul &ro&riu-zis) stadionul.4rincipala $ormă de practicare a exerciţiilor fzice în -recia Antică eragimnastica. Aceasta era alcătuită din exerciţii grupate în =

categorii: e#erciţii uoare) +rele) &entatlonul) dansurile i 3ocurile cumin+ea.Alergarea cuprinde următoarele pro#e des$ăşurate pe o pistă de nisip(dimensiunea) dromos ,a&ro# !m/7 diaulos ,a&ro# !m ori !/7dolicos ,!8 de stadii) 8)5 9m/./in pro#ele pentatlonului lupta reprezenta cel mai greu exerciţiu. Existauumrătoarele modalităţi de des$ăşurare a luptei: lu&ta verticală) orizontalăacrocheismos.6rchestrica (arta dansului) reprezentată de îm#inarea între exerciţiu fzic şimuzică este împărţită în $uncţie de tipurile de dans în : dansuri 'une1re)reli+ioase) dansuri &irice sau răz1oinice) dansuri dionisiace.

Agonistica (totalitatea %ocurilor de întrecere) are originea legatăde &eriodicitatea unor evenimente >ocurile de întrecere au primit caracter panelenic eidenţiat de participareareprezentanţilor tuturor popoarelor eladei. Aceste întreceri erau de douăcategorii: panelenice şi locale. ,ele mai importante %ocuri des$ăşurate înaceastă perioadă erau: ocurile lim&ice ,des'ăurate %n lim&ia/)

 3ocurile Del&hice sau Phitice ,des'ăurate la Del&hi/) ocurileCorintice sau Istmice ,des'ăurate la Corint/) ocurile ;emeice,des'ăurate la ;emeea/) ocurile Panathenee ,des'ăurate la(tena/.Cursul 8

 ocurile olim&ice antice >ocurile olimpice antice s"au născut din dorinţa de a o$eri un stimulent&entru cei care &racticau la un nivel %nalt e#erciţiile $zice. >ocurile olimpice se realizau (din câti în câti ani) din 8 %n 8 ani.4rima ediţie a >ocurilor 6limpice antice cu caracter panelenic a aut loc înanul 8r.4articiparea la >ocurile 6limpice era precedată de o selecţie pe următoarelecriterii:"tnic ,nu erau admii dec0t +recii/7 ?ocial ,sclavii nu aveau

8/15/2019 izvoare istorice educatie fizica si sportiva

5/6

acces/7 Moral ,se 'ăcea dovada unei moralităţi ne&ătate/7 2ehnic,erau admii atleţii care &uteau să-i asi+re o 1ună &re+ătire/.4articipanţii la >ocurile 6limpice erau denumiţi atleţi.?u# îndrumarea şi conducerea gimnaştilor după procesul de selecţie atleţiierau supuşi unui re+im i+ienic i a unui &orces de antrenament

ri+uros.,onducerea >ocurilor 6limpice se realiza de ma+istraţi'agistraţii (helladoni2es) aeau în su#ordine mai multe persoane inplicate înor+anizarea ser1ărilor) conducerea 3ocurilor) 3udecarearezultatelor) decernarea &remiilor i administrarea cetăţii. >ocurile 6limpice Antice se des$ăşurau pe perioada a 5 zile.+n prima zi se depunea %urământul la altarul lui @eus în %urul ru#ului desacrifciu şi în $aţa senatului elenilor. 4rin %urământul lor participanţiisusţineau $aptul că vor res&ecta re+ulile 3ocului) vor %nde&lini toatedatoriile i vor lu&ta cu loialitate) cu onoare i 'ără %nelăciune sauviclenie.

+n a treia zi şi a patra zi se continua des$ăşurarea concursului în caresuccesiunea pro#elor era următoarea: &entatlonul) &ancraţiul) aler+areaoamenilor %narmaţi %ntrecerile de călărie i care de la hi&odrom.+ningătorii >ocurilor 6limpice erau declaraţi eroi naţionali. Ei deflau în $aţaspectatorilor şi primeau daruri su#stanţiale care constau în sclavi) cai vase)cu&e de aramă) &remii %n 1ani i veminte 1o+ate.+ningătorii la mai multe ediţii la >ocurile 6limpice se numeau &eriodoni9es.La întoarcerea în cetate îningătorii erau primiţi cu onoruri şi cu o intraretrium$ală. 4rimirea cu mult $ast era continuată cu ospăţuri& cuântări şiurmătoarele $aoruri: scutire de im&ozite) &ensie via+eră i locuri deonoare la s&ectacole.

+n secolele ;"= după 1r. ?u# inuenţa romană grecii au a#ordat idealul de$rumos şi de armonie. 3reptat atletul care participa la pentatlon acum s"aspecializat  %ntr-o sin+ură &ro1ăBn $actor deose#it de important care a contri#uit la diminuarea interesuluipentru >ocurile 6limpice este reprezentat de răs&0ndirea cretinismului./ecretul de desfinţare a >ocurilor 6limpice antice din anul =CD a $ost primulpas al lanţului de catastro$e care au urmat: anul @5 ,vizi+oţii lui (laricau &rădat lim&ia/7 anul 8=< ,statuia lui eus) ca&odo&era lui Fidias)a 'ost dusă la Constantino&ol/7 anul 8!6 ,tem&lele &ă+0ne au 'ostdistruse &rin 'oc) iar vandalii au continuat distru+rea %nce&ută devizi+oţi/7 anul 55 i 55! ,cutremurele trans'ormă incinta %n ruine)

iar r0urile Aladeos i (l&heios aco&eră cu aluviuni hi&odromul)stadionul i %ntre+ul sanctuar. ?tratul de aluviuni a aco&erit lim&iatim& de 5 secole/.4oetul grec pindar a dedicat olumul său Epini2ia cu 9

8/15/2019 izvoare istorice educatie fizica si sportiva

6/6

 >ocurile cu caracter local& regional& program redus şi periodicitate di$erităerau închinate unei divinităţi sau eroi re+ionali) comemorării devictorii sau alte evenimente.Enumeraţi %ocurile cu caracter local& regional& program redus şi periodicitatedi$erită:  ocurile ;enemice) Istimice) Pitice) Panatanee.