izomer 3

download izomer 3

of 9

Transcript of izomer 3

  • 7/28/2019 izomer 3

    1/9

    LECTIA 1

    Ce inseamna izomeria

    Niste cunostiinte minime de limba greaca (isos = aceleasi,

    meros=parti) si putina imaginatie te ajuta sa intelegi destul de

    repede despre ce este vorba in acest capitol, in cazul in care

    intalnesti termenul pentru prima oara in chimia organica ( putin

    probabil, din moment ce se presupune ca ai trecut de clasa a X-

    a !). Aceasta noua ramura de studiu se datoreaza existentei unei

    multitudini de compusi ce au aceeasi formula moleculara, dar odispunere diferita a atomilor in molecula.

    Principalele tipuri de izomeri sunt scrise mai jos (fig.5)

    Exemple si explicatii:

    I. Izomeri de constitutie

    I.1. Izomeri de catena

    - primul tip de izomeri pe care ii inveti la organica, cand faci alcanii

    - o sa dau cel mai des intalnit (si plictisitor) exemplu:

    izo-butan si n-butan

    I.2. Izomeri de pozitie

    - studiati prima oara la alchene

    - se refera la pozitia dublei sau triplei legaturi a doi atomi de carbon, la

    pozitie unei grupe functionale sau la derivatii orto, meta, para- EX: 1-butena si 2-butena

    1-propanol si 2-propanol

    I.3. Izomeri de functiune

  • 7/28/2019 izomer 3

    2/9

    - EX: alcool-eter; acid-ester; aminoacizi-nitroderivati

    - un caz particular il reprezinta tautomeria (substantele tautomere sunt

    acelea care se deosebesc prin pozitia unei duble legaturi si a unui atom de

    hidrogen)

    *echilibre tautomere:

    ceto-enolica (se cunoaste de la alchine)

    lactam-lactima

    imina-enamina(vezi compusi organici cu azot): -N=C-CH- -NH-C-

    CH=CH-

    nitro-acinitro

    oxo-ciclica

    I.4. Izomeri de compensatie

    - corespund asezarii diferite a atomilor in aceeasi grupa functionala iar

    ca exemple avem esterii, eterii si aminele

    II. Stereoizomeri

    = compusi organici care au aceeasi constitutie chimica, dar care se

    deosebesc prin aranjarea spatiala a atomilor constituenti

    II.1. Conformatia

    In primul rand e bine de stiut ca termenul conformatie inseamna

    aranjarea temporara in spatiu a atomilor sau a grupelor de atomi

    din molecula, ca urmare a rotairii releativ libere in jurul legaturii

    simple C-C.=> in principiu vorbim despre alcani.

    Principalele conformatii sunt:

    - eclipsata

    - intercalata

  • 7/28/2019 izomer 3

    3/9

    Desi reprezinta un capitol interesant, nu este obiectul acestei

    lectii (sa ne reamintim ca proiectul meu se numeste Izomeria

    optica ), deci nu voi insista mai mult.

    II.2. Configuratia

    Configuratia reprezinta asezarea stabila in spatiu a atomilor sau

    grupelor de atomi, in raport cu un element geometric fix: centru,

    axa, plan, elice. Schimbarea configuratiei se face prin ruperi si

    refaceri de legaturi chimice.

    In aceasta categorie, se incadreaza enantiomerii si

    diastereoizomerii, despre care vom discuta in lectiile urmatoare.

    LECTIA 2

    Enantiomerii

    In majoritatea manualelor de chimie organica, se poate gasi urmatoarea definitie:

    Stereoizomerii care au un atom de carbon asimetric si care se prezinta ca obiect si

    imaginea sa in oglinda nesuperpozabile se numesc enantiomeri, urmata apoi de o

    observatie si mai edificatoare: Enantiomerii sunt substante optic active (antipozi

    optici) si difera prin modul cum interactioneaza cu lumina polarizata. In mod

    evident, este aproape imposibil pentru un elev sa inteleaga ce inseamna cu

    adevarat notiunea de enantiomer.

    O sa incerc sa explic altfel.

    Iti reamintesc ca in orice compus organic saturat (care contine numai legaturi

    simple, cum ar fi metanul CH) carbonul are fix 4 substituenti pentru ca prin natura

    sa, poate forma (aproape intotdeauna) numai 4 legaturi covalente:

  • 7/28/2019 izomer 3

    4/9

    Cele 2 imagini reprezinta metanul, prima fiind o reprezentare plana, iar a doua o

    reprezentare in spatiu, apropiata de adevarata structura a metanului. De asemenea,

    poti observa ca daca unesti cu niste muchii imaginare substituentii intre ei (sferele

    gri), obtinem un tetraedru.

    In imaginea de mai sus, observi acelasi tetraedru, cu diferenta esentiala data de

    prezenta unor substituenti diferiti. In exemplul dat, acestia sunt -CH, -COH,

    -NH si H, insa, de data aceasta nu ne intereseaza nici ce sunt, nici cum se

    numeste compusul, ci ne priveste numai faptul ca sunt diferiti doi cate doi. Astfel,

    este suficient sa ii identificam prin culori: R(rosu), G(gri), A(alb) si B(albastru) si

    prin indicele care face trimitere la tetraedrul care il contine(1 sau 2).

    Dar de ce sunt 2 tetraedre?

    La o prima privire, ele par identice; sa incercam totusi sa ne uitam putin mai atent.

    In general, daca privim 2 obiecte, spunem ca ele sunt identice daca prinsuprapunerea lor mintala se va obtine unul si acelasi obiect (gandeste-te la 2

    rachete de tenis, spre exemplu). Daca avem insa in minte imaginea mainii stangi si

    imaginea mainii drepte, nu vom putea gasi niciodata o modalitate de realiza aceasta

    suprapunere.

    Revenind, se poate observa ca toate incercarile de a suprapune mintal cele 2

    tetraedre nu au succes. (Cand suprapui R1 peste R2 si A1 peste A2, B1 se va

    suprapune automat peste G2 si G1 peste B2 )

    Concluzia e imediata: cele 2 tetraedre nu sunt identice. Dar stabilisem inainte ca

    tetraedrul semnifica de fapt un compus organic ( cu conventiile de mai sus);

    Deci am obtinut 2 compusi cu aceeasi formula moleculara, cu atomii legati la fel

    intre ei, insa cu o dispunere diferita in spatiu (daca iti mai aduci aminte, este exact

    definitia stereoizomerilor, data in lectia 1). Daca la aceasta mai adaugam si

  • 7/28/2019 izomer 3

    5/9

    observatia ca izomerii sunt in relatie de tip obiect-imaginea sa in oglinda (e simplu

    de observat), obtinem definitia complicata de la inceputul lectiei. Deci, prin

    conventie, acest tip de izomeri poarta numele de enantiomeri. Pentru ca definitia

    sa fie completa este necesar sa mai adaug ca, in mod obligatoriu, un compus

    organic poate avea un enantiomer doar daca nu prezinta simetrie.

    Daca nu ai vederea in spatiu bine pusa la punct, pentru a reusi sa intelegi

    fenomenul, incearca sa iti construiesti din betisoare cele 2 tetraedre si o sa te

    convingi ca nu le poti suprapune perfect in niciun fel.

    LECTIA 3

    Chiralitate.Centre chirale

    Anterior am aflat ca un enantiomer prezinta un atom de carbon cu 4 substituenti

    diferiti.

    Acest tip de atom de carbon poarta numele de carbon asimetric (denumirea a fost

    introdusa inca din 1874 de vant Hoff si le Bell).

    Incepand de acum, in loc de expresia proprietatea unui obiect de a nu se

    suprapune peste imaginea sa din oglinda vom folosi termenul chiralitate. Desi

    suna foarte ciudat, face referire la aceeasi proprietate. (Cuvantul a fost inspirat de

    relatia dintre mana stanga si mana dreapta cheirinseamna mana inlimba greaca).

    Despre obiectele care nu prezinta chiralitate spunem ca sunt achirale.

    Iata cateva exemple :

    - mana este chirala

    - un pantof este chiral

    - un cub este achiral

    - o molecula de CH este achirala

  • 7/28/2019 izomer 3

    6/9

    - o molecula de CHCl este achirala

    - o molecula de CHCl este achirala

    - o molecula de CHClF este chirala

    Toate moleculele de mai sus se pot reduce la tetraedrele din lectia anterioara. Poti

    reveni la aceldesen, pentru a intelege de ce anumite molecule prezinta chilaritate

    si altele nu.

    Putem trage concluzia ca chiralitatea moleculara in cazurile analizate pana acum

    este data de prezenta in molecula a unui atom de carbon asimetric, ce va purta

    numele de centru chiral(prezenta centrului chiral este o conditie necesara, insa nu

    si suficienta-vedem imediat despre ce e vorba).

    Sperand ca v-ati familiarizat cu notiunile noi, va propun sa le aplicam pe niste

    molecule ceva mai complicate pe care le vom reprezenta prin formule de proiectie

    Fischer(reprezentarea moleculei in plan).

    Ex : 2-bromobutan

    Ce se intampla insa cand avem 2 centre chirale?

    Sa luam exemplul acidului 2,3 dihidroxobutanoic. (Deseneaza-i tu formula de

    proiectie Fischer, cu gruparile OH de aceeasi parte a planului)

    Dupa cum cred ca ai observat deja, molecula are 2 centre chirale, carbonul 2 si

    carbonul 3.

    Dar daca am inversa pozitiile unei grupari OH cu un H atasat aceluiasi atom de

    carbon, am obtine inca o pereche de enantiomeri, diferita de prima :

    Am obtinut in total 4 stereoizomeri; (1) si (2), (3)si (4) sunt enantiomeri, insaperechile (1) si (3), (1) si (4), (2) si (3), (2) si (4) nu mai pot fi numiti enantiomeri

    pentru ca nu reprezinta imaginea celuilalt in oglinda .

    Perechile de aceste tip, se numesc in schimb diastereoizomeri.

    Sa vedem o alta molecula:

    http://opt/scribd/conversion/tmp/scratch6341/Desen.htmhttp://opt/scribd/conversion/tmp/scratch6341/Desen.htm
  • 7/28/2019 izomer 3

    7/9

    Insa observam ca cealalta pereche e formata din 2 compusi identici, datorita

    simetriei!

    Si pentru molecule de tipul acesta (cu centre chirale, dar care nu prezinta

    chiralitate), chimistii au inventat (evident!) o denumire : mezoforma.

    Numarul total de stereoizomeri obtinuti este 3, de data aceasta.

    In mod evident, o molecula poate avea n centre chirale. Te provoc sa determini

    numarul maxim de stereoizomeri al unui compus organic cu n centre chirale! (Nu

    este chiar asa de greu; in felul asta o sa iti dai seama daca ai inteles ceva pana

    acum; daca nu reusesti sa determini formula generala si totusi esti ros de

    curiozitate -putin probabil- poti deschide primul manual de chimie de clasa a XI-a

    care iti pica in mana si o gasesti sigur scrisa acolo.)

    LECTIA 4

    Proprietatile fizice si chimice ale enantiomerilor

    Deosebit de interesant este faptul ca enantiomerii moleculelor chirale au

    proprietatile fizice si chimice practic identice in prezenta de reactivi chimici sau

    factori fizici achirali (adica au punctul de fierbere, de topire, solubilitatea,

    densitatea perfect identice). Ei se diferentiaza insa in prezenta factorilor chimici

    chirali (solventi chirali,catalizatori chirali etc) cu care unul dintre enantiomeri

    reactioneaza mai repede sau in prezenta unui factor fizic chiral.

    Factor fizic chiralsuna cel putin bizar, si totusi nu e o aberatie. Un exemplu de

    astfel de factor este lumina, insa nu orice fel de lumina, ci numai ceapolarizata.

    Te intrebi probabil ce-i aia

    O sa incerc sa iti explic cat mai succint, ca sa nu intru prea mult in detalii legate de

    fizica.

  • 7/28/2019 izomer 3

    8/9

    Lumina naturala este de fapt o oscilatie electromagnetica transversala, in care

    vectorul electric oscileaza perpendicular pe directia de propagare a razei, iar

    vectorul magnetic oscileza perpendicular pe planul determinat de vectorul electric

    si de directia de propagare. Cred ca desenul este destul de clar (fig.6)

    In lumina naturala, vectorul electric poate oscila intr-o infinitate de directii. La

    lumina plan sau liniar polarizata, vectorul electric (deci si cel magnetic) oscileaza

    intr-un singur plan, numit plan de polarizare. Lumina plan-polarizata nu poate fi

    deosebita de cea naturala de ochiul uman; cert este ca ea exista si ca ia parte la

    multe fenomene interesante.

    Sa ne intoarcem la enantiomeri

    Metoda cea mai caracteristica pentru studiul substantelor chirale este metoda

    chiroptica bazata pe studiul efectelor interactiei unei radiatii luminoase(chirale)

    asupra substantei, ducand la fenomenul numit activitate optica. Astfel, daca se

    trece lumina plan-polarizata printr-o substanta chirala, se poate observa, in mod

    surprinzator ca planul luminii polarizate este rotit cu un numar de grade specific,

    ce depinde de grosimea stratului de substanta si de concentratie.

    De asemenea, intr-o pereche de enantiomeri, unul roteste planul luminii spre

    dreapta si este numit dextrogir(+), iar celalalt il roteste spre stanga cu acelasi

    numar de grade(levogir (-)).

    CONCLUZIE : Una dintre diferentele a doi enantiomeri este data desensulin care

    rotesc planul luminii polarizate.

    Pe final de lectie, iti propun un mic exercitiu de imaginatie :

    Daca o proba contine cantitati egale din 2 substante aflate in relatie de

    enantiomerie, ce se va intampla cu planul luminii polarizate trecute prin proba?(Incearca sa te gandesti singur, inainte de a citi raspunsul.)

    Evident, nu se va intampla nimic; unghiul nu se va modifica, intrucat efectele

    enantiomerilor se anuleaza reciproc.

  • 7/28/2019 izomer 3

    9/9

    Acest tip de amestec poarta numele de amestec racemic.

    Cu aceasta lectie am parcurs tot capitolul Izomerie optica ; astfel, acum esti

    cat se poate de pregatit sa rezolvi toate problemele plictisitoare din manual! Daca

    totusi vrei sa afli niste lucruri mai interesante, poti continua sa citesti niste tratate

    adevarate de chimie organica. Iti recomand cu prietenie, Chimie organica de

    Margareta Avram.

    Surse :

    Chimie organica Margareta Avram

    Chimie organica- Paraschiva Arsene, Cecilia Marinescu

    Probleme de chimie organica Daniela Bogdan, Ion Baciu

    Manual pentru clasa a XI-a, filiera teoretica, profil real, Chimie Ion Baciu,

    Daniela Bogdan, Stefan Tomas