;/

14'.4

.(ADOu.,A. 2i DUPA UN ER E.)

-

iyitELJ .GHEOR61-141

MetA,

BU CUREST I

BIN PUBLICATIILECASEi 5conLeLore-1923:

Pretu1 Lei 14.

www.dacoromanica.ro

DIN PUBLICATIILE CASEI SCOALELOR

Cipitan AUREL L GHEORCHIU

PE DRUMM BASARABENE

DOUA Z1 DUPA DIRE

CU 45 ILUSTRATIUNI IN TEXT

Lucrare aprobatl de Marele Stat Majoren No. 722 din 22 Innie 1922

BUCURESTI

Tip. DIMITRIE M. IONESCU. Karagheorghevici, 71923

www.dacoromanica.ro

De acela* autor ;

La Hotarele Moldovei Note §i insemari dintimpul räzboiului.

www.dacoromanica.ro

lVu cu acea pretinsd dragoste irdteascd, decare pdnd acum s'a tdcut atdta risipd prin cu-vdntdrile desarte rostite la mese iau adundrisi brin at.. ticole scrise in gazete, intr'o eloc-venfei demagocicd fdrd pereche, ci,cu acea draa

i-goste adevdratd, care nu se poate exprima princuvinte pentru ca e prea puternicd si pentru ca.5e simte in mod sincer si nu e interesatd, auto-rul acestei modeste lucrdri, la care nu a addogatnimic dela ddnsul in afard de cele petrecute ,dvdzute ca adevdrat, vet inchind aceastd lucrareyowl, Moldovenilor din Basarabia, in mtjloculzdrora si-a petrecut zile de cea mai frumoasdluptd pentru descdtusarea constlintei voastrenationale din temnita rusismului.

ChI inATI, 1926.

www.dacoromanica.ro

man° : Cercetatl tobt, pgstrati ce e bun stdad In sufletul vostru ajunge la ma-turitate ceva mai bua, adgugati4iubire l adevAr la ceeace am lacer-cat sa vg dau In aceste coale, In iu-bire i adevgr ; cel putin nu asvárlitiintregul ngzuintelor yield mele, ca peun iticru ce nu mal are nevop de nicio cercetare, filnd Incheiat odati pen-tru totdeauna.

AdevAr este cl el nu e Ind incheiatsi are neapgrat trebuintg de o se-rioasg cercetare l anume nu de dra-gu mu i al .acestei ruggmintl a

H. Postalozzi

www.dacoromanica.ro

Vn euvfipt inainteLucrarea de MIA nu are prIentia unei opere literre

pràpriu zisä, cum nu are nici pretentia unui studiu a-tnanuntit, §i complect aì diferitelor aspecte sub care sepoate privi Basarabia.

Ast-fel cum se vede, ea este rnai mult o povestire-sumara de impresii capatate In timpui unei scurte cal&lorii fäcute In tinutul cei mai romanesc din Basarabia §1a fost scrisa cu scopul de a de§tepta In tineretul acestorvremuri, studenti §i absolbenti ai diferitelor se-cundare, and Neamul romanesc a putut ca sa-§i infäp-tuiasca ce! mai Indrasnet vis ce avut vre-o datagustul pentru excursii folositoare in linuturile noi unite.

Aici e locul i nu §tiu cum sa recomand mai caldu-ros studentimei noastre doritoare de a fi in adeVär-folos Neamului prin energia entusiasta a tineretei, cala-loriile, pe care le-ar putea organiza In timpul vacantelor,mai cu seama In Basarabia, unde 'Antra täräneasca ac-tualä crescuta In eel' mai desavar§it Intuneric sub ra-portul con§tiintei nationale are nevoie de o vorba, deun sfat sincer, de o carte cu slova noasträ, In care säse cuprinda nu numai ganduri butte §i invataturi folosi-toare, dar prin ajtttorul acestora, sà recapete Incredtreade alta data In energia §i In puterea de care a fost lastare, In totdeauna Poporul roman.

www.dacoromanica.ro

6

Prin excursiuni alcdtuite In grupuri mici de studenti§1 studente, organizandu-se cu acest prilej §ezdtori gra-tuite, In care sä -se citeascd buchi literare arimopiate desufletul tardnimei, in care sa se cante cantece populare§i patriotice §i sd se tind cuvantdri Cu cuprins istoricdin trecutul nostru in graiul ales §1 pe Inteles al tuturor,s'ar putea face In acest f el, mai ales In Basarabia, o°pea de propagandd nationalà." §1 de 'Madre a elemen-tului romanesc, atat de intensd, "¡mat ar Intrece uimitorde mult pe toate celelalte mijloace oficiale, pe carestatul le Intrebuinteazd pentru a ajunge la acest scop.

Ar putea fi o pila de luptä idealistä mai frumoasdca aceea datä de seminari§tii ultimului an de studiusau de studentii teologi, cari, hand parte la astfel deexcursiuni ar tine In zile de sdrbätoare la bisericile delasate predici Cu cuprins moral ?

De cat Map bani cheltuiti de studentime la congresegenerale, In cari hu se hotdrd§te nimic folositor §i undese consumd programul atator discursuri bune de publi-cat numai la gazete ; de cat atata 'Alva in jurul uneiorganizatii, care In Imprejurärile de astdzi ar putea al-caul o legiune nespus de puternicd prin mijloacele cele-ar intrebuinta In propagarea culturei romane§ti §1rede§teptarea con§tiintei nationale, acolo unde se simtenevoie ; de cat acel timp petrecut Intr'o inertie vinovatäsap In ocupatiuni, ce sunt cu totul sträine §i de multeori periculoase, nu numai organizatiunei studente§ti, darchiar statului, mai curaud aceste manifestatiuni lipsitede oficialitate, de forme §i de demagogism politic, Insdpline de entusiasm §i de idealism, care ar aduce nea-mului foloase de ale cdror rezultate ne-am minuna.

In aceasta lard, acum mare §i frumoasd, sunt atattalocuri sfinte, atatea urme de glorie strdbund, monumente

www.dacoromanica.ro

7

ce infatigeaza un trecut In decursul Färuia s'a scris decele mal multe ori nu numai cu condeiul dar gi Cuspada istoria neamului ; sunt attitea vrednice ruini, undefiecare piatra Inseamnä o paginä din vitejia vremurilortrecute ; stint atatea. colturi, unde se pastreaza inca giacum Inteo curatenie rarä graiul vechilor cronicari sauportul vechilor p1àei, In cat, studentimea noastra du-candu- se acolo, s'ar impartägi din sfintenia acestor urmeglorioase i Intorcandu-se apol cu icanteia sacra Wadde pe lespezile mormintelor voevozilor nogtri In locuri,unde elementul romanesc lipsit de congtiinta origineineamului se zbate Ingrozit de fantoma pajurelor sträine,ar aprinde o flacarii pe care nici un dugman din celepatru parti ale lumei, din cati stau astäzi gata ca sa neInfrangä, nu ar mai putea-o stinge.

In aceastl tarä, pe care a aparat-o gi a pästrat-o ast-felcure o Widem asta-zi numai vitejia plinä de cinste asträmogi1oi3/4 nogtri, nu este fägag de codru, pripor dedeal, satt nhigura, unde sä nu se ridice modesta in sfin-tenia ei o manästire sau vre-un schit,. In umbra cd-ruia sa nu se fi rugat In cea mai cucernica credintä cetede calugpi sfiogi la chip gi blanzi la vorbä.

;Lor li se datoresc pisaniile i manuscrisele In linii atatde delicate gi fine, cari s'au gasit pästrate prin ocnitelealtarelor Intunecoase. Lor li se datoresc atatea trainicezidiri cu minunate täeturi 'sat linii frante, Cu firide In-

. vegmantate de picturi maestrite ì artistice gi cu sapäturimigaloase In jalturi.

Si daca s'ar tine seama numai de faptul ca acegtiaau fost pastratotii unui ntirnh atat de mare de docu-mente literare i istorice, atator lucruri de arta necon-testatk gi atator obiceiuri, legende gi traditii 'Aft-am giInd este de ajuns ca sa ne gandim cu slintenia gi res-

www.dacoromanica.ro

8

pectul pe care-1 meritä. In toate pArttle pe unde duspa§ii au semAnat pace, au Imprä§tiat luminA §1 au pitsIn inimi acea sämäntä §i nädeide In viffor, Melt, nici ofurtunA ,din ctte le-au stárnit In decursul veacurllor in-vaziile du§mane n-a isbutit ca sä d risipeasci.

De aceia, paginele ce vor urrha au sarcina sd dove-deascd tocmai cele de mai sus.

Datoria mea insd este ca pand a nu sfftr§i acest Cu-vant Inaintea, care se Indreaptà in deosebi tineretuluide astä-zi §1 de maihe, sä aminfesc cu pietatea cuve-nitä cuvintele batranului Pestalozzi pe cad le rostea o-dinioarä de la Burgdorf poporului säu :

Liebes Volk; ich vill dir aufhelfen".Am vazut starea ta de.inapoere, am

vazut trista, adanca -la stare de ina-rpoere si mi's'a facut ulna de tine. Dra-,gul 172q11 popor vreall sd te a jut a te ridica.Warn nici o putere, nu cunosc nici ostiinfa si nu sunt pe lumea asta nimic,

te cunosc Irma pe fine si ma,oriau fie; ifi dau aceia ce, prin toatatruda viefii mele, numai prin tine amfost in stare a patrunde cu mintea. Ci-teste-mA fara gfind facut dinainte, si,daca cineva ¡ti dA ceva mai bun pen-tru tine, atunci asvArk-mA deoparte silasa-ma sa cad si la tine in nimicul incare am trait intreaga mea viafa. DacA4nsa nimeni nu.-fi spune afzeia ce-fi spunen; daca aceia ce-fi spun eu, nimeni

www.dacoromanica.ro

s

nu ti-o spune fide° infiitiSare asa delesnicioasd gli, Cu atta Inteles pentrutine, atunci dSrue*te amintirei mele,Alrueste vietei, darue§te acestei vietia mele pierduta si pentru tine, o la-,crimii").,1 4 ' ..... ........

A. I. 6.

'") Johann 14eimetich Pastalozzi. Burgdorf.

www.dacoromanica.ro

Pe drumuri Basarabene

www.dacoromanica.ro

Fig. 1, Pe drumuri basarabene Ur* postei,

1

-

www.dacoromanica.ro

Pe drumuri Basarabene

zorii unei diminete d Wile, adus de trenulce-si poarta cu greu pa.catele intre Iasi si Ch4i-flail, pomim din gara Bucovatului pe drumulserpuitor al vaii cu acelas nume, ce se deschideca o trecatoare Intre inaltimile dealurilor pe alecasor povarnisuri Intalnim privelisti cum rat sevad in aceasta parte de Moldova veche.

Pe aici trebue sA fi recut odinioara acel lantde stand zidite, numit In popor Cheile Bacului"ce taia Basarabia de a curmezisul, de la Prutla Nistru.

Drumul larg eu hopuri, cari ne fac sa saltamdin greu In carucioara ingusta i hodorogita alui mos Toader din Nisporeni, coteste ca o pan-&Ica printre siragul de dealuri cari-si ascundune-ori fata i podoaba in umbra de vii rodi-toare cum povestesc batranii, ca. nu le-au pome-nit de multa vreme.

Cu toate cA In acest an granele suntiar cate eran mai bunisoare, de cu primavarg.

www.dacoromanica.ro

14

au fost mAlite de cursul sivoaelor repezi, pe carile-au pornit cele dinfai ca si cele de pe urmaploi din vara aceasta, totusi, In mare parte cam-piile sut mandre, mai chipese chiar ca In altelocuri; iarba e mai stufoasa, papusoiul e maiMalt si par'ca o veselie se desprinde din acestcovor urzit in fel de fel de culori. In zare scJi-pesc sate cu asezari de case mad, 'kite !titrecopaci; de dupa care se itieste rosul tiglei saualbul tablei in razele soarelui aducator de seceta.

Lasam In stanga hotarul Vornicenilor Impras-tiati in jghiabul dealului ce se deschide ca ogura; infatisarea lui de sat mare i bogat prinmijlocul caruia ne poarta calea II -aseamand cusatele noastre din judetul Suceve Biserica e lamijloc, o Plata mica fi deschide fata, alaturi denvolostea"), cladire mare, cate-va dughenite Intu-necoase se in la sir ca piste- negustorese In

pragul carora se ivesc capete lmpodobite cu barbistufoase si perciuni Incarliontati si sticlesc ace-iasi ochi sireti si isteti ce se vad pretutindeniaici ca si dincolo' de Prut,

0 gospodina cu festemelul legat la ceafa, Cuun colt de fusta sumecat In brau si cu camasaimpodobita In fiori mestesugite, cu rnanecile su-flecate pana la coatele tnegrite de arsita, manadin urma la ses, In mers leganat, o pereche de

*) ,Volostee Subprefectnra.

www.dacoromanica.ro

bol albi ca spuma ca coarnele neasemuit de in-fricosgoare, de sub care privesc ochi blOnziobositi de dobitoc ascultAtor.

Tranca merge veseld, o cdutAturd curioasdrepede psupra strainilot din camta i doi

ochi albastri ca zarea acestui cer senin de vordoglind ese viatd, patimd i multumire.

Esim din sat, din urma noastrd se aude la-tratul celor cal-va Chi starniti de puha") luimos Toader i clopotele bisericei balang-balang,ce-si cheamd norodul pravoslavnic la rugdciuneaDuminicei si mai ales la rugAciunile pentru rodi-rea samAndturilor proaste.

Soarele a inceput sd ne strapungd ca ferbin-teala, praful sd se ridice, -lar roua sd se sfeargd.Trecem pe langd alte sate moldovenesti, add-postíte dupd cutele aceluiasi lant de dealuri, a-sezdri ve,hi, Cu nume ce le-am intOlnit i printinutul Moldovei de Sus, Lozova, Miclduseni.Dolna, IngrOmddiri de rdzdsii din vremea luíStefan cel Mare si despre care amintesc i astdzinumeroasele hrisoave i sineturi bdtranesti, gd-site din Intamplare ddundzi in pastrarea rdzesi-lor din Phjolteni.

Daca n'ar fi sd stim cd ne afldm pe un drumbasarabean, atunci nimic nu ne-ar face sa ere-dem ca ne gdsim prin satele de peste Prut,

*) ..Puha" biciu.

15

www.dacoromanica.ro

16

atilt de des Intalnim aceleasi c.hipuri arse de soare,acelalsi mers linistit dar mandru, acelasi grai dulce,ce isvoraste de pe buzele lor cumpanit si_farApatima, atunci, cand din intamplare ne oprim lasfat cu vrt-unul i Insfarsit, aceleasi privlri rab-datoare de tarani cuminti, cari ne mai .putandrabda stapanirea apasatoare ce nu se cade sao judec !titre aceste randuri cari au alte rosturi,s'au ridicat ca o vijelie pentru sfaramarea hota-rului dela Prut sij pentru dobandirea vechilordreptttri de cari fusesera lipsiti din anul cel de jale.

Gospodariile sunt la fel, sindrila rara, mai desstufttl, tigla i chiar tabla rosie satt alba, acoparcasute curate, sanatoase, i tncondeiate pe laferestre i usi ca brae colorate.

Aceiasi curte Ingradita cu nuele i aceleasiporti tnalte crorte in doua canaturi, Impodobitecu, fel de fel de flori sapate in lemn, unele maig,ingase ca allele, i cu felurite horbote lucratedin ferastrau ce de dovedesc destoinicia i dra-gostea moldoveanitlui pentru aceasta bucaticade pamant, pe care fie-care o pastreaza, o In-grije$te i o cultiva din neam In neam, ast-fel cum a mostenit-o i cum a apucat-o din stn.-buni. Obiceiul vechiu, pe care satenii din acesteparti 11 au de a se uala intrecere tri asezarea

croiala portilor largi, mari i primitoare cainimile celor ce le st4panesc, se intinde peste

www.dacoromanica.ro

Fig. 2. O casa OrIneascA

4.

www.dacoromanica.ro

Fig. 3.,Obisnuite1e cruci rAstignitoara dela Incrucisgrig

www.dacoromanica.ro

Fig. 4. Cruci mari greoae"

www.dacoromanica.ro

17

tot locul. El este semnul celei mai sincere ospi-talitati, pe care calatorul adanc cunoscator al tu-turor tinuturilor locuite de romani '11 va In-talni pretutindeni.

Din fie-care colt §i Incrucivare de drum rasarin cale crucile aducatoare aminte de Ce! de Sus,cruci, ce se deosibesc cu muIt de troitile simpledar sapate atat de mevtepgit, pe care le gase§tifoarte des In partile noastre muntoase. Cata de-osebire Intre cruciulitele de acolo lucrate dinlemn, cu sculpturi modeste de mani rabdatoare

aceste cruci, mari, greoae, comandate la cine§tie ce negustor de la orav, care le-a Impodo-bit cu fel de fel de culori prea vii vi flori fan-tastice, rasarite ca din pliant In mijlocul gri-lajului de multe ori de fier, alte ori de nuele.Deasupra, o tabla povarnita spre cele douabrate ale ei tine adapost de ploaie vi ninsoaretrupului rastignit al lui Christos, din jurul caruianu lipsevte niel scara patimilor, nici sulita durerii§i niel ciocanul §i cununita de spini ce se lasagreoaie pe fruntea aceluia ce intruchipeaza InTelul acesta toate suferintele vi toate jertfele no-rodului bastina, care a Indurat 106 ani Golgotaatator nedreptati.

Ori cum, troitele au ramas ca un simbol re-ligios, care amintevte celui plecat le cale lunga,la camp, sau ori unde 11 poaria nevoile, ca, fa-

Pe drumuri Basarabene 2

www.dacoromanica.ro

18

candu-si cruce In fata lemnului mut si nepasatorvremurilor, trebue sa ceara ajutorul lui Dumne-zeu pentru isbanda gandurilor. Si m6. Intreb, cati

stiu din çei multi de la _orase, dn cei si maimulti deia sate, din afatia cu ointa de carte,une ori chiar ziditori ai unor astfel de lucrurlsfinte, ce simbol de suferinta zadarnica Infatisazaaceste troite, fata de stapkitorii de OM rnaidaunazi asupra tinuturilor, pentru cari n'au var-sat nici o picatura de sAnge ca sa le cAstige,dupa cum n'au avut nici °data vre-un drept casä le st.apaneasca.

Trecem pe langa satul Dolna In fata, pe pre-lungirea dealului, In forma de amfiteatru, z6m-beste printre copacii stufosi cu tamuri uscate,vechea curte boeeasca a boerului moldoveanRalli, ramas fait nici un urmas care sa-i poartanumele. Casele lungi cu numerosii stâlpi albi,pe dupa cari sa catara Indrasnet vita salbatea,gradina mare si paraginita ca si via ce Imbracatot dealul, sunt staphite acum de o femee,care n'a apucat din frumusetea vremurilor Inmijlocul carora s'a cladit aceasta curte cu o pri-veliste si o avezare ata de poetica.

Aid, sub acest fald de deal retezat, prigonitfugarit de ai lui, se spune ca si-ar fi petrecut

poetul romantic, Puskin, obuna bucata de vreme,and a compus opera sa despre tigani, dintre cari

www.dacoromanica.ro

19

multi vor fi slujit In acele timpuri ca rabi Inpreajma pridvorului boeresc al cuilii. la scaracdruia s'au perindat In sunetul lautei atdtia anicalesti cu boeri veliti.

Dela o vreme drumul pi-gas sleaultare pe vremea ploilor trebue sa se schimbe ingloduri, de unde nici carul cu patru boj banuesccd nu se poate umi, se preface In.teo- oseapietruitd bine, mdrginita cu stAlpii vopsiti In cu-orile vechei stapkiri, alb -negru Alaturi o caleide fier Ingustd, de care vor vorbi mai la valerândurile acestei povestiri, strabate o regiunepacluroasa fermentoare si aleargd peste ponoareIntinzând In depdrtare sinele negre ca doud strune

de otelCroita ift lege Intre ele cloud. \Tag, Bucovdtul

Cu Nirmnova, ce Imbratiseaza ca un sarpe uriasdealul Petrei si al MArzoaei, peste care se o-dihnesc asvArlite pe fundan i de vai satele : \Tar-

zdrestii, Sendrenii si Nisporenii, soseaua nu tine

cleat vre-o 8 ortiste"), dar, eat a lost lucratae trainica, si strAbate o regiune pacluroasd dincele mai frumoase ce se pot intAlni in aceastd

Basarabie.Caii merg la pas, sunt slabi, cdldura a cres-

cut, si dealul e greu.

*) vr&ste" mIsura de distal* mai mare ca un kilometru.

www.dacoromanica.ro

20

Mosneagul ii Indeamnd din cánd In cand:»Hai bdetii tatii, hai !a.

Dar totusi, ei ramán nepasgori la indemnulbatrânului, care-i mângále ca pe niste copii Inmoldoveneasca lui simpla i atdt de frumoasa.

Din urma ne ajunge o brisca; un clopot do-git rdsgándeste un ecou prelung ce ternuraIntre cele doud dealuri.

Asta-i posta ne spune mos Toadernecealnici Upraveia* duce la Nisporeni.

Intorc capul i regAsesc rn drumetii acesteibrisci Invechite, pe care o trag cdiutii slabi darvrednici ai postei, pe aceiasi calatori ce i-am in-tAlnit In vagonul trenului de Chisindu. §Apcimari, albastre, late ca niste pldcinte le acoparcapul, de sub cozorocul cdrora se Indreaptd sprenoi ochi plini de viclenie. Caii merg la pas,clopotul sund rar, In cacle*, o roatá scArtdiejalnic si din urmA strdbate o vorbd neInteleasa

asprd ce samánd mai mult a sfadd; abia a-cum Intdleg cine sunt nacealnicii upravei.

Ajungem In várful dealului; de aici orizontulse deschide larg, soseaua se lasa la vale ca opanglica alba ca marginile cusute In gdurele md-runte; lanurile Ingd1bAnite se intind unele lángdaltele In fasii paralele, ca !liste scoarte In alesuri

naceauaii upraveig §efii upravei (Uprava, institutie admi-nistrativA.

www.dacoromanica.ro

21

felurite, codrul se deapana urmand clinurile dea-lurilor, lar pe cealalta coasta, ca un brau galben,se intinde sapatura micului drum de fier acumWait, care cu putina cheltuiala ar putea fi pusIn stare sa ajute si la nevoile norodului din a-ceste parti. Alt-fel, pacat de milioanele cari s'aucheltuit cu construirea lui si din cari fait indo-iala ca s'au Instrainat pe jumatate, caci numaiastfel se poate Intelege cum de a ajuns Iutfuntimp asa de scurt In halul in care se afla.Cu putina buna-vointa si tot cu atata cheltu-

ar putea ca In curand sa fluere prin codru,samovarul" cum Ii spune mosneagul ,ci ne-armai crap cele clitiva ghitipare cari ni o sal-pat din secità fi recvizitie".

Din vArful dealului parAsim soseaua; ea sco-board la dreapta ocolind, spinarea dealuluimerge sa Inconjoare Sandrenii, pentru ca a-poi un ocol de aproape sase vraste sa sedeschida tot In marginile Nisporenilor.

Noi, o apucarn la stanga, pe coama dealuldce Inchide valea Marzoaei, In lungul careia sezaresc sclipind in zare turnuri de biserica, albulsatelor: Boltun, Cristesti, Pascani, Mladinestifa§ii de drumuri serpuitoare. Pe coaste cat veziCu ochii numai paduri, codru cat cuprinde zarea§.1 din care se desprind totusi ca o chelie poenidespadurite fan nici o rÀnduiala.

www.dacoromanica.ro

22

Odinioara padurile In Basarabia erau mult maiIntinse; se vorbe0e i acufn de vestitii codriai Bacului i ai Lapu§nei, de codrii Tighineiai Orheiului, a0ernuti pe zeci de vraste IntrePrut i Nistru, acoperind cu umbra lor neagrapripoare de dealuri cat muntii §i vai adanci catmarea. Asta-zi, o goliciune sarbada i pustie sea§terne peste tot cuprinsul Au disparut i acei codrivestiti, s'au stins i acei stejari batrani cat haul §is'a pierdut samanta zimbrilor legendari Un \rantde zadarnica jale plute0e peste fa§aile de paduri

peste crampeele de rediuri, In care toporullacomiei banului rasuna zi i noapte.

Cine §tie c, mana de strain hraparet lucreazaaici Inca Cu ravna numai pentru scopurile lui,la desgolirea batranilor codri, de aceasta podoabaamintitoare de vremuri bune i sfinte. i gándulma poarta navalnic lnainte peste Prut ; el se lo-vete de zidul Carpatilor, In umbra carora lucru-rile s'au petrecut la fel cu codrii no0ri ajun0asta-zi sub barda strainului, care, In lacomia-idupa ca§tig, a distrus §i distruge Inca cea maifrumoasa podoaba i cea mai scumpa avere atarii, ce am pututca sa o mo§tenim din mo0 stra-mo0 0 de care ca popor ne leaga cele mai fru-moase amintiri; amintiri, de pe vremurile greleale bejeniei, cand codrii muntilor au fost ascun-

www.dacoromanica.ro

23

zatorii norodului de frica ndvdlitorilor, mide autrdit , s'au rdzboit si au 'Wins ani dearândulgloatele vitejifor codreni, orheeni, i mazili pandastd-zi, când tot ei au fost mormântul celor ceau cdutat sä reinvie groaza de altd data. i aicica i dincolo, de nu-i vre-o societatate cu capi-tal strain, apoi s'o fi gdsit vre-un nume ce nupare a fi de loc moldovenesc, care pe pretulcâtor-va copeici" *) sa 'Mudd' de laolaltd stân-jen, dupd stânieni ldsand in urmd câmp deschis,codrii istorici din acest finut at Ldpusnei de careel nu e legat de at prin interes, de ieri, de alaltd.eripentru si care astd-zi nu are sd dea socoteald nu-m dnui.

ran te uitd! imi aratd mosul vezi,pi aici in dreapta, in stânga, tocma din sus di

dealurile cele se intinJea odatd numa un codru!ci mândreatti era L Cresteau stejarii grosi de

nu-i putea cuprinde doi oameni, inalti, de ame-team priind In várful lor. Pi atunci pddureamergea pAnd divgle Ii hatul rsatului la mand.stire,,dar, o tdiet din ja azi o lend, mftini o leacd,si acu, te uitd ci-o rdmas. Ei, rdi sánt oameniisi avani dupd cáslig ! sfarsi nedumerit mosToader.

Pe culme ne Intâmpind siragul morilor de

Cppeici" moneda ruseasc6

www.dacoromanica.ro

\rant. i aici ca si pretutindeni, una, cloud, trei,...noud ...doud zeci si una la numar, se Insirduna dupd alta ca niste pasan i Cu aripi uriasegata sd-si ja sborul. In vale se intind Vdrzdrestiisi mai incolo §endrenii. Cel dintai e sat marecu livezi intinse, roditoare, cu vii bogate si cugospoddrii temeinice; cel de al doilea un satmic, mai mult o grAmdgioard de case, ascunse,dupd spinarea dealului ghebos si descoperit.

Ca la mai toate asezdrile de tara din acestepArti, de indatd ce intri te primesc cum am spusmai sus, crucile amintitoare de Dumnezeu, apoifantanile sau cismelele pe zidul cdrora atarndcate o icoand de cele mai multe ori a MaiciiDomnului pretutindenea aceleasi semne de pra-voslavnicd credintd; apoi aceleasi gospoddrii cuporti uriase in chenare si tdeturi mestesugite; a-celeasi case curdtele pe langd care foesc roi depasdri sau guvitesc carduri de purcei mdrunti ;aceleasi fete blande si spete zdravene de mol-doveni ce nu zdbovesc sa-ti dea. build ziva";iar in mijlocul satului, mai jos spre mAnastire,aceleasi lauce"*) ca la Vorniceni, ca aceiasistApani ai banului. 0 clddire mare rasare lamijloc banca populard , o alta la fel pestedrum o stdpaenste un evreu; mai sus lute() chi-

*) LancA prAvAlle.

24

www.dacoromanica.ro

,

'14..=

e;

0.,n,

7471.c7,. tv,p771,1,

:e

, rri r7 ..;4 3WIW.:t1... °... .,..,. - , .. -I 7-1¡71 C ..." ; ,. .

,.,.,' ' , ' ek AZ,Ft, , IZ'04.***.=

P. 99141, '...A1 4 :.. .

,- rn i

,...i...

Fig. 5. Vederea unut sat moldovenesc.

°

r Lay.s.

ft

www.dacoromanica.ro

Fig. 6. 0 poartd moldoveneasa

--

www.dacoromanica.ro

.JN. IP

sz.-?A'r,1--

11! I I "

I Ì

.4' Eustriv4 , .......,.

3iliv el ..4) ',

' r. -' 4f7,I,.41..1' -Jr 4,1' l'. .... .i...- r ...;.-- -1-',...7......4. .. - , ,...,.' --,, ... ,1., o -

"7-4 :.,-- -.....- -.4 -,

I' 'n r ' -.14.7:.

1.. 1'9. 3---,

Fig. 7. La masA

0-

.4....341'" 1.

www.dacoromanica.ro

25

chineata primaria satului, apoi casa de oaspetia*),ar In fata acestora drumul se Incruci§eaza ducandla §endreni §i sus la chinovie, unde ati vi prinssa urce caiutii lui Mo§ Toader.

Trecem podivca, lasam la stanga chilioara sto-rojei") vi ne Indreptarn spre locuinta staretei.De jur Imprejur se invira casutele batranevti,micute, albe vi curate ce se desfac din verdelecopacilor cari cresc In fata sau din carceii ote,buna dimineatag ca nivte fete sbarcite de babeevite la sfat In caldura soarelui.

In drum IntAlnim dte-va maici, le dam bunaziva, iar ele cu mânele prinse in mataniile negree

hainele de viac cafeniu-Inchis, cu rivirile vev-nic In pamant, mi§cándu-se incet, fac impresiaunor fantome din povevti. i totuvi, la sgomotulcarutei pe pietri§ul tare al curtei, de dupa albuperdelelor lasate se ivesc obraji sbarciti, ochIntrebatori, câte un cap mai tank cu trasaturiregulate vi o mivcare neobivnuita se produce Inpridvoare.

* *Manastirea Varzarevti, nu e cladita, iubite ci-

titor, cum este manastirea Putnei lui tefan celMare sau Mitocul Dragomirnei lui Cra`mca,

*) ,Casa de oaspetr casa plAtitA de comunl pentru gAz-duirea functionarilor veniti In Enteres de serviciu.

*) Storoll pAzitoare.

www.dacoromanica.ro

26

nici macar ca Agapia sau Vdratecul Moldovei,

cu tea-Le ca e veche aproape ca i acestea. O bisericd

mare cu turnuri ascutite, In Offal cdrora lucestecrucea cu cloud randuri de brate, addpostestede jur Imprejur chilii numeroase i mdrunte cesunt inconjurate de un zid Inalt de piatrd vdruitd.

. Ziditd din spre rdsdritul satului, pe coastadealului lutos, sub care oamenii rdi i nepdsAtorigduresc zilnic hrube adanci fdrd ca sd. se On-deascd cd intr'o zi malul se poate surpa pe de-antregul, clddirea are una din acele privelisti raripe care ochiul caidtorului nu stie cum sa o cu-prindd mai bine.

Data támosirei mandstirei nu se stie; docu-mentele lipsesc nu atat din vitregia vremurilorcat mai ales din neglijenta i rdutatea oamenilor;desi este aproape sigur cum ca mAndstireaar fi fost ziditd In vremea acelei domnii de.minunata Intelepciune pe care AlexandruBun stiu sd o Impodobeascd cu fapte frumoase.

Tdtarii In desele navaliri i incursinni pe carile fdcurd peste Nistru nu au crutat niel o dataacest sfant locas; In atatea randuri i-au dat focIn atatea randuri au jefuit-o i in atatea randuris'au Imprdstiat In toate pdrtile calugdrii, pe carivremea ii adunase fntre timp.

Pe la 1770, de altfel singura data ce se In-

www.dacoromanica.ro

27

talnevte printre, hartiile rdmase i pe care se pu-ne mult temeimdndstirea neavand nici bibliotecd

nici arhivd In care sd se poatft Osî docu-mente cu privire la istoricul avezdmárituluiprotoe-reul Constantin Mdcardscu ajutat de tatd sdu Varia-am restaureazd complect schitul, 1.1 Incropevtecu putind gospodd'rie vi o viata de cdlugdrie te-meinicd i curatd se ridicd repede in acest coltde avezare a dealurilor.

Peste aproape o jumdtate de veac schitul decdlugdrite al Cosautilor de pe. malul Nistruluid _sfiintandu-se, Vdrzdrevtii, sunt prefdcuti in schitde maici. Cea din-rai starita, maica Singlitichia,femee autoritard i cu mult curaj isbutevte astrange In jurul ei un mdnunchi de femei cre-dincioase Urmava sa de mai tarziu igumenia Olim-piada, bulgard de origina, zidevte bisericuta deiarnd, apoi cate-va chilioare mdrunte i incingeCu un cerc de zid Intregul cuprins al mdndstirei.

Cat privevte pe celelalte starite, putinele har-tii gdsite printre vrafurile de carp prdfuite pds-treazd prea putine date. Singura data mai noud,pe care un document o aratd ca sigurd, este anul1831 Atunci, fratii rdzevi Stan, Aftemie i Gav-ril Vdrzari ddruesc mAndstfrei inireagä movie dinjurul satului cu al cdrei venit avezdmantul bise-ricesc tvi putu Intemeia o gospoddrie trainica

www.dacoromanica.ro

28

Imbunatatiri noi se adusera zidurilor crapate devreme. DrOpt recunostinta pentru agesti binefa-catori, manastirea îi lua numele celor trei frati,nume pe care 11 poarta i astazi.*)

Maica stareta. e o femee de vre-o 45 de aniUn chip blAnd ca de sfanta ne primeste dupatoatä cuviinta; vorbeste un grai atat de curdmoldovenesc i pune atata bucurie In aceste in-demnuri de. bun sosit, In cat, cate-va cupe nici

stim cum sa raspundem unei primiri afat deprietenesti.

Doua usi largi se deschid, un miros de iaso-mie navaleste In aerul chiliei, strabatem vre-odoua camarete i ne gasim In mijlocul salonuluimare luminos i impodobit cu scoarte de casa.

Un ceai .un pdhdrut de vin vajnic*) scd-pat cu multei nevoie de groaza bo4evici1or,spune maicuta ne da puteri i apoi In tova-rasia dansei cutreeram printre chilii. prin manas-tire si In sfarsit prin paraclisul de iarna ce segaseste In "remontd") §i la care se lucreazacu sarg"*) pentru ca la Sfanta-Maria cea Mica

sa fie gata. Aiçi, sfinti noi, vopsiti abia de cale-

*) Veal ,MAnastlrile din Basarabia` de Arhimandritul V.Puiu. Ch.sinAn 1919.

'1) ,vajnica strasnic,remontli reparatfe

41) sare cu grabA, ca toatA banA-voin/A.

www.dacoromanica.ro

29

va zile isi aratd culorile tari ale vesmintelor in razelede lumina ce strabat cu belsug prin geamurilemarl. Un zugrav de la Chisinau tocmit pentruatdtea earboave") zugraveste prin fumul uneilulele in culori urAte si Incondeiazd in linii stal-cite sfinti barbosi ce samand mai mult a salba-teci, fara ca sa puna nimic din aceia ce trebuiesa i se dea unei icoane pentrû ca sa poata in-sufla privitorilor credinta. Cu toate acestea o bu-curie ne cuprinde and vedem In josul lor in-scriptii noi ce Insamna nume de sfinti in trasa-turile drepte si simple ale scrisului de slova la-ineasca. Maim ne urmareste privirile si cand nevede ca zdmbim satisfacuti de aceasta isprava,se inroseste si ne impartaseste bucuria ca a-cestea se fat din porunca ei precum ea sa se. tie ed nu mai suntem ea'nainte in roghia plindde intuneric a rusuluill

Trecem in biserica mare, manastirea propriuzisa a carei zidire e de tot noua, cea veche, pecare o aplicase timpurile lui Alezandru cel Bunfiind zidita In lemn subred a fost distrusd in ne-numarate ránduri de Tatari. Pasim in naos; larpasii nostri stdrnesc un ecou puternic sub bol-tile larg arcuite. Si ochii nostri zadarnic cauta §icerceteaza paretli zidurilor.

*) ,carboavla monea ruseascl

www.dacoromanica.ro

30

Nicderi nu se vat zugravelik cari sä InfAt*ze pecititori, cum nu se val niel minunatele injghebki debolti i nici in belpgatele sapkuricle strane pe carealtalatd le admiram infrigurati de pietatea yechi-mei prin mandstirile bucovinene Ca nicderi, lu-mina aici nu lupta ca sd strdbata In interior cucadrale colturate In piatrd ale ferestrelor Inguste,ci se revarsd ca un potop prin geamurile marilargi i Innalte din stApanirea cercevelilor de brad,peste catapeteasma inpodobitd cu poleiald ieftind.

Zadarnic caut u§ile -dltarului In arcuri sfkâmatelespezile mormântale cu sdpaturi de dibacie

rara i cu chemare de acant In marmord crista-lizata ca zahkul.

Biserica dei cu inceputuri vechi n'a maitrat nimic din ceea ce i-a dkuit trecutul §i cu toateacestea este atâta elvavie Induntru, atata miros detdmáie ametitoare, atAta lini§te neprihdnita i ataasfintenie, dela icoanele ce stralucesc In razele can-delelor aprinse. dela §opotitul tainic al maicli cedeapänd ca un isvor Intre pietre o ruga ce pareca nu se mai sfar§e§te i pAnd la aceste!titre cari s'au perindat sumedenii de suflete ve-nite sd afle pocainta unor pdcate fara ispd§ire §isd se scuture de de§ertdciunea ispitelor omene§ti,In cât, noi, vrAjiti de smerenie, p-§im färä voeati-va pa§i spre cea dintAi icoa la lucitoare,uncle cu semnul unei cruci Ingântkm cftte-va cu-vinte de ruga.

www.dacoromanica.ro

31

Esim afard din rdcoarea zidurilor si in timpce coboram scdrile maica stareta ne povestestedin trecutul mAndstirei, de lupta de ai6, ca side peste tot locul, dusd intre diferitele nationa-litdti, care prin persoana superioarei mAndstireistapAneau cu 8uf1etul ca si cu mána zidirea deveche cititorie moldoveneascd. Rand pe rAndbulgarce ca s'i rusoaice s'au perindat vreme in-delungatd in scaunul de stareta in timp ce pu-tinele maici moldovence au fost sortite ca sdastepte cu acea credintd Intdritoare de rdbdare sinadejcle, un rdsdrit de vremuri mai bane.A ceias plângere am auzit-o mai tftrziu si la Cap-riana. mdndstirea de cdlugdri mult mai bogatdca aceasta, Condrita si Suruceni unde sub co-manacul de cAlugAr si sub linistea fetei de OMsfânt, cei de alta natie au ascutis in totdeaunao urd de moartea vicleand si nelmpdcata impot-rivd baba ilor de moldovene)

0, daca v'ati fi ridica din mormintele voastre,voi ctitori ai acestor sfinte locase, voi sfinti Voi-vozi apdrAtori ai religiei si voi cuviosi mitropo-liti, sfetnici de drept ai domnilor Moldovei, toti,câti ati clddit vre-un altar spre- cinstea neamului,boeri de adevdratd cinste si dacd ati fi ascultattânguitoarele vorbe, pe care le auzi pretutindeniaici despre suferinta ce a avut de indurat

*) balvanitor de moldoveni" bailor de moidoveni (po-recta data oe ru*i taranitor noVi).

www.dacoromanica.ro

32

acest norod pana i Intre zidurile bisericilor,v'ati fi cutremurat de groan §i mai grea v'ar fiparut tarana acestui pamant manos i primitor,pentru care ati adus atatea _jertfe.

maica ne poveste§te Cu grai simplu, melo-dios, Incet; noi o ascultam §i prin minte ni seperindeaza aceste suferinti cari au trecut ca unvis urat.

Ma uit de jur Imprejur §i imi aduc aminte deAgapia §i Varatecul copilariei mele nici o deoseblreIn lini§te, In felul de a§ezare a chiliilor i chiar In trasgurile fetelor supte la unele de batranete, desuferinta la altele, §i de viat4retrasa la cele maimulte din maicile ce se arata prin curte. Pretu-tindeni flori, verdeata, prispe, pe care se resfatavoios lavicerg; pretutindeni acel gardirt de ost-rete mici de dupa care cate-va straturi de flormbalsameaza aerul ì pretutindeni acea curateniedesavarOta ce caracterizeaza mai toate manasti-rile de maid

O lume Intreaga, cuprinsd intre patru ziduriicare a renuntat de malt la bunurile §i placerilepe cari viata le poate da sub toate formele,trae§te, e multumita i a§teapta In tihna §f umbrachililor o mantuire de pacate §i o viata viitoare.

www.dacoromanica.ro

44., 51,44 411. 4.c

'

"1'VP

-

Fig 8. ,TAranl cumpAtati la vorbd ca §i la patiml, muncltorl....."

www.dacoromanica.ro

Fig. 9. ,TsprAvile_Bot§evicilorwww.dacoromanica.ro

.- , 0111,-

,

;,--11177 ,

I.J.. .1 .t. Z'u

.t. , ' 3, ....S° - As.-, , , 1 1 , ; ,,,,,641.1. .....,. . 4 ,_,

7."..s.f.,- ,.' 'A:AIR. J '-,''' . ,,r, ,, , 1 ' - ,,.

e

Co

r .I. .

' "_,n4 0,t,.., .0 . Ak% .' A. 4. .... n

1 .41 C ' ,.....4 -- p t, 4- -. , ,

Fig. 10. VArzgre0. Pe clime ne tnthmpIn Iragul morilor de Ont.. . .

www.dacoromanica.ro

NISPORENII,

Nisporenil

www.dacoromanica.ro

NISPORENII

Dupa amiaza parasim manastirea. Soareledogore§te tare, maica starita ne petrece Pana lacaruta.

«Si mai poftim de veniti pi la noi ca ne-ati facut mare bucurie."I ne pofte0e dansa,In vremea ce caii mopeagului pornesp domolspre poarta.

Scoboram valea, strabatem satul i apoi dupao cale de un sfert de ceas &cam colina dea-supra Nisporenilor.

De sus, de pe Inaltime se zare0e satul Im-pra0iat In fundul 0 pe coastele culmilor ce seridica ca un zid 0 care Il ascund sub poalele lOr,

dandu-i o Infati§are minunata; ar parea o panzade paianjen tesuta In stinghea a trei dealuri.Doua biserici îi sclipesc turlele umflate, fiecarecu gramagioara el de case dese, una mai In

stanga pe un mic tapan, in Nisporenii din Deal,cealalta, mai In jos, la 'poalele unei coline ple§uve

www.dacoromanica.ro

36

§i rotunda ca o caciula, In Nisporenii din Vale.De jur Impreiur, viile Intinse, de un verde des-chis - lucitor, rasar Impanzind hotarele satelorpana sub padure, umplu coastele i acopar cli-nurile; albeata cramelor mici presarate prin li-vezi i Ingramadite- sub umbrarul nucilor rotatirad In beteala de raze ce curg pe umerii dea-lurilor ca o podoaba dè sarbatoare.

De vale, In dreapta se Intind acoperiltrilecaselor in culori §terse, iar marincolo se des-chide ca o fa§ie valea lunga §i lata a Nirmno-vei, dogorindu-0 In ar§ita dupa amezei galbenulanemic al §esului. Drumul duce printre §iragulmorilor de vant, dintre cari unele stau nerni§cateCu cate o aripa. fi-anta, iar altele §i o leagailaIncet, In scartaitul monoton al osiei vunsa §i Insuflul fin al unui vanticel ratacit pe Inanime.

In drumurile noastre prin Basarabia auzisemde multe ori de Nisporeni.

Acolo-i codru-spuneau moldovenii din dis-trictul Tighineigin mult set bei ca cofidelu si,totdeauna belpg de poame ; nol toamna dintr'acolo ne umplem boloboacele ca Mima' los Ba laCh4inau unii mi-1 laudase §i din alte pricini.

,,E sat vestit In fete frumoase, In oameni,gospodari fi cuprinAintelighenp multd fi totwde neam moldovenesc, numa ca-s dealuri mari,mari de ti-i lehainite fi de zile".

www.dacoromanica.ro

Cu ast-fel de ganduri intram In sat, scoborando vale lungd i tdrAganatd, pe care foe§te nisipulfierbinte i sticlos.

Cu cat ne apropiem Cu atat lucesc mai tareacoperiprile caselort mai dese Inspre apus, mairari spre miazdnoapte, ce fac impresia targu§oa-relor noastre, cdci Nisporenii e din pdcatetargu§or, mestecicoa *)cum 1-am vdzut Insemnatpe o harta a zemstvei Cu vre-o 40 dughenitemici, titunecoase, In fiecare cu marfd de cate-vasute de ruble, dar cu afaceri ce trec de multeori de suma zecflor de mii.

De la intrare ne les Inainte aceiniIn caftine slimoase, cu carlionti pe dupd urechi

cu ,/dril /ti« In picioare. Ochii §ireti de negustorne urmAresc In masura pa0or mdrunti ai cailor,iar In pervazul u§ilor Intunecoase din fiecaredugheand ta§nelte cate o balabustd sprijinindu-§i máinile In §olduri, peste pestelca ro§ie, cu pist-rui pe fata in culoarea §ofranului; cu privirile cer-cetatoare ar vrea ca sd stdbatd gandurfie acestòrdrumeti, ce vin pentru hnplinirea datoriei.va tdrani razimati In bate, unii Inca poartd Idsatepe ceafd §epcile muscdle§fi de tristd memorie,stau la sfat In plata ingustd takiocul" *) de unde

mestecico5 tArgu§orta1ciocu15 piata.

37

www.dacoromanica.ro

se reschira cele trei drumuri, la §i§cani, la Prut§i sus in sat. Unul din el ne da buna-ziva,ceilalti stau nepasatori, privindu-ne cu acel aerde bunavointa, pe care 11 cite§ti, Il patrunzi §i IIIntAlne§ti pe fetele tuturor §i la fie-care pas.

Ma rog, dar unde-i sectia de jandarmi ?,la intr'acolo imi raspunde cel cu huna-

ziva - o ei pe 'huidita asta treci podul §i o cal.-,me§ti la dreapta, di acolo ti indreapta flagul" *)di afara ci se vede'.

Ii multumesc, apucaui pe huidita aratata, tre-cem podul, earmim la dreapta i Inainte se ive§teleganându-se prajina lunga a sectiei de jandarmiin várful careia flutura steagul nostru, aplecAn-du-se cand la dreapta, (*bid la -stânga, dupataria adierei de vant.

* *

A doua zi am e§it In sat ca s'-1 cunoa§temmai de aproape.

Era sarbatoare, una din cele sarbatori de vara,la care cate odata pare ca §*1 firea ajuta ca zivasa para, daca nu mai sfanta, caci danta e numaidupa cum §tiu oamenii sa §i-o faca, dar maiimpunatoare §i mai vesela.

Intalnim In cale o nunta ; vomiceii §*1 cona-

- steagul,

38

www.dacoromanica.ro

39

earii pe cai marunti i iuti poarta Inteo mánNplosca gatita cu o naframa. Ei chiuie, cânta, go-nesc ; In mijlocul lor mirele Imbracat Cu o d.-masa cu flori roii, cu mánicile largi ce dirg desub vesta neagra, peste care trec, IncingAndu-imijlocul ün brau lat, batut In nasturi de . metal,lucior, se poarta tantos pe cal, fluturAndu-sipana de paun a palariei pusä. pe o sprânceana.Urmati de neamuri ce merg in carute umbrite defrunzan i frase de télegari Impodobiti cu naf-rame, nuntasii se duc sa ja mireasa. In cap,lautarii canta ca foc si un vornicel plesneste dinharapnic In hazul celor dinprejur. Desi le uramdin mers sa" cie ca noroc tatr'un ceas bun"--totusi un conacar ne ()preste, ne Intinde manafrateste i ne cinsteste din plosca al carei con-tinut par'ca n'ar mai avea sfarsit, in timp cespune cate-va cuvinte de ocazie. Aici suntemin plaiurile de unde folkloristul Macan a -adu-nat un manunchi de cantece, de oratii i doinepopulare de o frumusete neintrecuta..

Nunta trece Inainte, iar noi ne ducem la bisericäunde putem sa vedem lucruri interesante si unde

putem ca sa ne dam indata seama cat pretuesclocuitorii satului, judecându-i dupa numarul cre-

dupa evlavia ca care asculta slujb adupa Insusi aceasta slujba, care a-Lama i dela

preotul pe care stiu CUM sa-si-1 aleaga; In sfarsit,

www.dacoromanica.ro

40

dupa grija pe care o au pentru inzestrarea §i.

Intretinerea locaplui §i. la urma urmei dupa a-tâtea lucruri, pe cari judecandu-le chibzuit §i

In adevArata lor masura pricepi upr cu cine aide a face, ce soi de oameni are satul, de-s bunisau rAi, pa§nici sau Invrajbiti.

§i am luat-o pe jos, prin colbul ridicat Inurma uhui card de oi, tinand tot. umbra pomilordin marginea gardurilor de nuele Inalte, Indrep-tarldu-pe spre biserica.

Am. trecut iara§i podul micei garle murdareIn fat,I. s'a deschis o piata, din mijlocul careiase ridica alaturi de podoaba unei cruci §i cum-pana hodorogita a unei fantani, soclul de piatra,ingradit- cu grilaj de fier, ce sustinea pána maieri cu toata cinstea cuvenita vremurilor, bustul Inbronz al fostului tar democrat. Alexadru allí-/eaosvoboditel" *), cum se cite§te §i astazi In literileschiloade §i scrijelate In piatra.

In varful soclului a mai ramas doar ca o tea-pa vergeaua de fier ce sprijinea bustul, iarimprejur ruina unui piedestal naruit de vre-me, astfel cum s'a prabqit §i Imparatia celeimai mari oligarhii §i celei mai strigatoare ne-dreptatt

Volostea, o cladire mare §i lung se lasa In

*) osvoboditeta liberatorul.

www.dacoromanica.ro

Fig. 11. Mángstirea VArzäre0i are una din acele priveli§ti rarl

www.dacoromanica.ro

Fig. 12. Un grup de maid basarabene.

r

;r

't,.:

www.dacoromanica.ro

41

dr.eapta; In fata, oficiul postal stan(ia de telefon")a ,zemstvei" *), prin geamul careia se ite§te oo bar4ne") cu parul retezat i cu buiele TO§ii.Pe o piatra citim In slove latinqti casti de oas-peti" , iar mai Incolo, Inspre sat, In lungul hui-ditei Intortochiate, alaturi de casele moldovenilor,atelea§i ca si pe la noi färä niel o deosebire,se Intinde o cladire lung, care seamana a fi§coala, dar, care in realitate este o crásma,ce nu-i lipseste de cat- votcei" *) ruseascape care stapánirea noastra a oprit-o comert.

Obisnuitele,cruci rastignito are de la Incrucisari,cu gardutul de lemn vopsit i acoperisul de ta1.31apleo§tit sunt tot atat de numeroase i aici cain satele prin cari am trecut. In drum Intalnimcarduri de flacai si fete, cei mai multi cu floriprinse In brau sau palarie, mai toti Imbracati innerntescul port schimonosit al oraseloi, cali sevede astazi atat de des si peste Prut. Undeunde rasare d oar ate o camase alba, Impodo-bita cu cusuturile de rabdare i rnaestrle ale vre-unei bune gospodine. Cáti-va copii se bat intrámta de verdeata din preaima unei cismele,rostogolindu-se in hohotele §i chiotele nevinovate

1) stamp de telefon* oficul telefonic.*) zernstva" institutie de stat administrativg de originA rug.1) barisne" domnisoark

rvotcA" rachlu.

www.dacoromanica.ro

42

ale ahora, cari privesc, râzând, In pragul ros alunei porti ca de cetate. Mai sus e scoala, cld-dire mare, aproape nona, cu rvivisca'l Inca Inruseste Zemscaia Nordnaia Ucilisce *)In litere albe pe fondul negru al scáridurei

Intram in bisericuta de zid, mica, umila siimprejmuita cu un zaplaz de scanduri; Cate-vafemei pe scan îi !enana .In sopotul unei alintaridragi copiii mici esiti dela Impartasenie.-Inauntru, randuri dese de femei, cele mai multeMane, cu m'ande subsioara imbraca fundul bi-sericei Ifitunecos i mbâcsit de fumuI de tamaie

ceard topita. In fata, Cati-va mosnegi, vre-o( doi flacai in' uniforma Inca de cazad i ai fosteiosti Imparatesti asculta pasnici slujba In ruseste)cu Intreruperi de cruci adanci i mari pAnd lapamAnt, pe care preotul un orn marunt cu bar-ba Inzapazita de fire albe o casnta In note ar-monioase i din care norodul pravoslavnic ce-istd inainte nu Iiitelege de cal doar cele cate-vacuvinte mai dese, pe cari le Intovarasqte demetanii.

vivisca" firma.Satul are si un spital ce peste 30 paturi,, condes de un

doctor foarte bun, care-si cunoaste mestesugul si care aajuns prin cinste,a, prii bunatatea, ca si prin batraneteanata (hiel rimad cinstite, de a fi simpatizat nu numai de lo-cuitorii satului, dar chiar si de catre acei din satele de prinImprejurimi.

www.dacoromanica.ro

43

Dascalul citete la o strana, o lumânare sfArAleIn policandrul ce earn in mijlocul lAsericei, iardin spate uera un oftat de cing §tie- ce durereapasatoare pe suflet.

www.dacoromanica.ro

La mánástirea Háncului

www.dacoromanica.ro

La ni5n5stirea Hápcului

kka cate-va zile am plecat la manastireaHancul

Drumul din Nisporeni i pana la manastireurmeaza cand sirurile de dealuri cu paduri in-tunecoase, cand alearga pe vai Inverzite printrepoeni mandre s't cu miros de flori adormitoare.Satele, de cari ne lovim In cale, BoltunulCristesti sunt mid fie-care are spala lui, bisericasi cele cate-va dughenite cu marfa atarnata afarasi cii negustori gata sd te slujeasca. Livezile--nesfarsite i viile ce se Weill pe coaste impo-dobesc dealurile i dau acel isvor de bogdtiemare, pe care satenii din partea locului dei stiusà-1 pretuiasca la vreme, totusi de cele mai multeori sunt speculati, caci vand pe preturi de ni-mica Inca de cu iarna roada viilor si a livezilor,fie pentru acoperi nevoile, fie din prrcinalipsei mijloacelor de transport si a drumutilorrele din acest tinut.

www.dacoromanica.ro

48

Pe coaste, In depdrtate hduri, lucesc ca On-dari de oglindd ape, care brdzdeaza I fuglene, uneori In umbra sdlciilor, alteori In plinabdtae de so are.

Trecem pe la.nga un parka§ Ingust ce vinelini0it 0 calm din ratacana a cloud dealeri In-frAtite sus prin negrul unui codru de stejari. Cael sunt toate apele Basarablei, blande, tdcute,molatice. Nicaeri nu se Intalnesc aici isvoare, carisa se sbatd In nahlapi sau rauri, cari sd se as-varle sprintene pe aternut de cremene In opin-tiri semete i In vuet fioros. Peste tot locul apelecurg la vale lini§tit, domol, !met, oprindu-se canddupd stativele opusturilor ridicate ca o redutd Infata lacurilor albe de ga0 i negre de rate, cand,tremurand lu preajma vre-unei roate de grAdina-rie ce scartae in mersul monoton §i färä !titre-rupere a boilor cari o poartä.

De jur imprejur, cat ochi-ti pot Imbrati§a cu-prinsul, totul e lucrat §i spintecat de negrul fieral plugului i vanturat de coasa nemiloasO a se-ceriplui. In unele locuri, §uviti de drumuri In-guste sfaramA §i despica /utul dealurilor goale,cari se las pravAlite i strOpunse de ivoae.

In Criste§ti, pe clinul dinspre rOsarit se rdsfatàcurtea boereasca, ct InfOti§eazd din depOrtare ocladire de mare senior, cu acareturi lungi f cupoartd trainica de zidarie.

www.dacoromanica.ro

r-tiNIA%

li

Fig. 13 MAnAstirea Vgrzgre§ti, Lama cruce.

.'-

o Roao.

- 4

www.dacoromanica.ro

Fig. 14. MAnAstirea VArzgregl.

www.dacoromanica.ro

49

Boerul, stdpanul pand eri a Intregei mo0i,pe care l'am cunoscut mai tarziu, un om umblatprin strAlndtate, vorbe§te bine frantuze0e, la felmoldovene§te 0 se arata foarte recunoscatoro§tirei noaste 0 mai ales generalului B. . . ..

cdruia Ii datore§te salvarea Intregei gospoddril,Sot,ia sa, doamna 0 , femee culta, priceputd in

toate problemele la ordinea zilei, discuta mult 0 §tiesa istoriseascd 0 mai multe, despre lucruri pe carile-a trait In Milanul tuturor cantdretilor. La firmanu pierde prilejul de a Impdrtd0 la fel ca 0 so-tul sau marea recuno§tintd, pe care o au pretu-tindeni majoritatea proprietarilor basarabeni fatdde armata noastrd, care, fiind chemata la timpa putut In felul aceasta sd le salveze la atatiaaverea 0 la foarte multi viata. Putinele ceasuripetrecute In intimitatea familiei lor ne-au ldsatimpresii frumoase Din toate aceste impresii res-pira o admiratie 0 o Incredere puternicd, Intal-nit& In urmd peste tot §i la to ate clasele socialebasarabene, In patriotismul soldatului roman, carefiind cople0t de du§mani, decimat de boli, Info-metat, iar pe deasupra tradat de propriul lui to-var4, a isbutit ca In fata atátor nenorociri saaTlid .destul curaj 0 destuld tdrie, pentru ca prinjertfe mari sali desrobeasca fratii 0 sa aducddreptatea unor timpuri noi acolo, unde pana a-tunci nu fusese de cat robie, cnut 0 intuneric.

lit&purent

www.dacoromanica.ro

50

Si ma gandesc acum cata umilintd pentru puterniciizilei de eri, cari cu ajutorul nagaicei" *) de plumb1§i apdrau puterea si. cata mandrie pentru acestsoldat umil la cautatura si modest in faptura,dar totusi atát de mare la suflet!.

* *

Can:! intunericul Incepu sä presare campiacu umbre intram In padure Un vant racorosadia printre frunze; copacii bdtrani isi intindeausuvite lung-i de radacind cu bataturi noduroasepana In creasta drumului; unele II treceau, altelese pierdeau In mustdti de fire uscate. Printrecrengi cerul avea culoarea de mare tulbure.

rasunau din desi§ si cate un hap-hap scal-da padurea intr'un ecou prelung. Un ceas amstrabatut desisurlle, aci coborand la vale, aciurcand la deal; in urma zarea s'a deschis, dru-mul s'a largit §i de pe culmea dealului pe care-1urcasem, se vazu in fata scobindu-se causul u-nei vai largi, acoperitä de pena deasa a co-drului, in fundul caruia sclipea In razele craiuluinou, luciul turnului Inalt al manastirei, in timpce sub bolta Intunecoasa a noptei senine de va-ra zidurile se Impreunau cu umbrele padurei, la-sand ca sd se furiseze discret razele luminitelortrimise de chilli.

*) ,n6gaica" biciu cu mai multe sfArcuri.

www.dacoromanica.ro

51

CAnii au incepuf sa latre la stAna. Cate-varAcnete Insotesc schelalaiturile javrelor si apoi to-tul reintrA In pace. CAnd am ocolit la dreaptapentru a infra In ograda, din grajduri se auzi unnechezat voinie de armasar ce rasuna In IntreagamanAstire.

Ne oprim la poarta, mos Togder, cad nu ne-am putut despArti de el, eat e de sfAtos si a-tAt de bine cunoaste locurile, se coboara dincAruta, loveste cu pumnul In poarta mare, lar laloviturile acestuia se aud cAti-va pasi grAbiti,portita mica se deschide si din cadrul intunecatal acesteia se desprinde umbra neagrd a unuiOhl& storojulm. Doi ochi sclipesc In Intunericsi o mAneca de carnasd alba.

Hei, cine-i acolo ?"Buna vreme ! Oameni buni!" raspunde

mos Toader.SA hiti ghine viniti, daca santeti oameni

buni!" si un zavor scrAsneste IntovArasindcele din urrnA cuvinte ale calugarului, cari se perdIn hodorogitul portei.

Interiorul manastirei nu se distinge de loe,en toate -ca de sus ning raze palide de stele sisi de crai nou. In Intuneric stAlpii albi si Inaltiai staretiei rAnjesc, iar cele cate-va luminiteslabe Imprastie pe ziduri dAre de lumina. Sto-rojul ne intovaraseste pAna la locuinta staretului,

www.dacoromanica.ro

52

unde intrdm primiti de un trate«. Ne scuturdm

de praf i vestiti egumenului suntem poftiti la

masd.* *

Cand am intrat In trapeza mAndstirei era li-

ni§te adAncd, lar din obscuritatea, In care jucaulumdnArile unui candelabru, risipind o luminaslabd i nelndestulatoare pentru o sala atAt de

lungd, fdpturile monahilor, care-vi luau cina desean in jurul unei mese Intinse, abia se deslu§iau.

Spre rdsdrit, Incadratá de razele palide aleunei candele ce Olga ca o scantee ratacitá, subiconostasul Inegrit de fum, se desfdcea silueta

Incovoiata a unui calugar batrdn, ce prinfre

cruci mari i evlavioase citea Inteun ceaslovrugaciuni de poni* i binecuvdntare In §opo-tit misterios cuvintele bdtrdnului calugAr se isbeaude zidurile albe, de pe goliciunea cdrora sedeschidea ca gura de tainita ramele zugrave-lilor §terse de vremuri, infdti§dnd chipuri de sfinti.lar cand cdte o datä glasul se intarea, pdrAnd

a cere mai mult sprijin Celui Atotputernic, salarasuna Iu sunete Infundate ca venite din cine§tie ce adâncuri vi un ecou straniu rdspundea.Atunci ceilalti monahi tresdreau i ochii lor se a-tinteau In spre bdtrdnul cititor ca o Impart4irela rugile ce isvorau cadentat, monoton i pline

de cucemicie.

www.dacoromanica.ro

53

Staretul i§i sorbea incet ciorba *i o grije In-v aluia chipul lui de sfant. Dus pe &dud,parea ca asculta cu multa atentie cetania, din

cand in cand vorbea in oapta cu un monahde alaturea pe fata caruia se rasfata o barbaalba de mucenic.

Batranul raspundea scurt, clatina din cap, iar ochiimici i se roteau sub sprincenile albe, d'andin razele de lumina ale candelabrului reflexe §terse.

In sala plutea un val de lini§te sfanta, in timpce din §iragul calugarilor wzati de o parte §ide alta a mesel nu se auzeau de cat §oapteIntretaiate, fiecare temandu-se ca nu cum va prinsgomotul vorbelor sa tulbure cetirea binecuvan-tata.

Un slujitor aduse bucatele, iar ochii tuturorase atintira asupra lui. Un danganit rar de clopotincepu sa bubuie afara §i in valuri sonore caundele unei ape rascolite, arama cherna calugariila rugaciune. Ace§tia grabira masa se ridicaraapoi pe rand In picioare, cate-va cruci repezifo§nira manecele largi ale mantiilor §i in p4u§ori asemeni stafiilor se furi§ara unul Cate unulpe u§a scunda. In sala ramaseram singuri, sta-retul, preotul batran §i noi.

De sub iconostas fratele tot li mai zicea rugaciunea.Vorba incepu mai Intai cu Intrebarile despre

ve§tile cele noi, apoi trecurarn la treburile ma-

www.dacoromanica.ro

54

mdndstirei, la grija foametei din cauza secetei§i In urmd alunecd pe nesimtite la pdmAnt. Aiciconvorbirea prinse o forma mai interesantd; sta-retul, cdinAndu-se de noua expropriere, care-i re-ducea prea mult din cele vase sute §i mai binede desetine"), pe care pana mai eri le stdp5.-nise fdra de nici o grije. Venird apoi In vorbdnellogurile"*), ddrile pe vddrdrit §i toate nevoilela ordinea zilei.

Sfatul merse astfel, cAnd cu aprobad din aman-doud pArtile cAnd, cu protestad §i argumentede convingere numai dintr'o parte pAnd In spremiezul noptei, Intre timp fratele ,ce ne servise lamasa incepu a aduce Cate un galon") de vinpervii sort"*) vre-o doud se perindard pemasa ceia ce fdcurd ca limbile sd se des-cle§te §i o frAtie de trainicd prietenie sd se in-chege Intre drumeti i prea cucernicii pdrinti.

CAnd ne-am sculat ceasurile ardtau miez denoapte. Ne-am despdrtit, urAndu-ne noapte-bunaqi. am plecat cdlduziti de strajd in camera ce a-.vusese grijd sd ne-o pregAteasca pentru odihnd.

Am adormit tarziu. Dimineata ne-am trezit Insunetul clopotelor; soarele era sus §i prin per-delele ldsate In jos raze ferbinti jucau pe

*) deseting rdsurA de plmAnt mal micl ca un hectar.*) aloe dare pe pAmAnt.*) *galon' o sticlà cam de trei litri.*) pervii sort" calitatea !mala.

www.dacoromanica.ro

55

plapomele noastre. Dupd o jumdtate de ceasam fost In bisericd; staretul i monahii se gas eaude mult la leturghie.

* *

MAndstirea Flâncu, ziditd, dupd cum o aratdnumele de acel hoer rdsvrdtit, stolnictil Miha-

lache Flâncu, contimporanul lui Duca Vodd, Injurul numelui cdruia poporul a tesut o sumedeniede legende i povestiri eroice, are privelisteatainicd a vechilor locdsuri de addpost Impotrivahoardelor de turci

In vremea când se pusese la cale zidirea ei,Moldova trecea prin Imprejurdri nenorocite. Incä cuInceputul ce1ei de a doua jumdtdti a veaculuiXVII-lea, o criza serioasd si o decadentd con-damnabild Incepuse a cuprinde din toate punctelede vedere -raffle române. Mai ales Moldova erapustiitd fdrd Incetare, and de rdzboaele purtatecu Turcii i de;ndvdlirile greu Incercate ale Tdtarilor

Cazacilor, dud de Domnii pdmânteni sustinutiIn domnie de Turci sau de Poloni i cari se pe-rindau In seaunul domnesc al Iasilor la intervaleune ori mai scurte deck un an (Dela 1653 pandla. 1685, doi spre zece candidati la domnie.)Aldturi de molimi, birul apasa dusmdnos, fiepentru a potoli lacomia aventurierilor do m nesti. fiepentru a multumi cererile nesdtioase ale Turcilor.

Cand prin urmare In astfel de situatie se gasea

tatari.

§i

www.dacoromanica.ro

56

Moldova §i In special Basarabia*), cine se mai pu--tea gandi ca sa zideasca biserici ca In alte vre-muri, In care arta bizantina sa-si cheme maestriidepartati i priceputi ?

Cand stapAnirea era atAt de nestatornica i na-valirile de peste Nistru atAt de dese si vijelioase,cine mai cuteza ca saInceapa cladiri arhitectonice,cari se uimeasca lumea de mai tArziu i cari a-veau nevoe de pace de dibacie, de jerife si depricepere?

Cele dintAi inceputuri ale Manastirei 1-1Ancu suntIn Igatura cu anul 1678. Pe atunci, In scaunul dinIasi era pentru a treia cara domn Duca, acela,care In timpul celei de a doua domnii batuse, Cuajutorul ostilor turcesti i tataresti, In pre-ajma Chisinaului i poate nu departe de acestelocuri, rascoala boerilor moldoveni In frunte cuInsusi Mihalcea FlAncul, boerul ctitor al mâ-nastirei. **)

9 1) NAvAlirea cazacilor cond4 de Constantin Serban, subStefAnitA, (PapurA VodA) fiul lui Vasile Lupu. 1659.

Cotropirea Basarabiei de Nogai, sub Ilia, fiul lui AlexandraVodA Ilia 1666.

RAscoala boerilor in frunte cu Mihalcea HAncu, tripotrivalui Gheorghe Duca VodA, care-i bate AngA ChiOnAu, sprijinitde Turd I Tátari 1672.

Expedifla lui Mohamet IV ImpotrIva Camenitei.Luptele date In jurul Hotinului, sub Stefan Petriceicu *i mai

apol de Dumitra§cu Cantacuzin. 1674.PrAdarea Moldovei dela Nistru i pAnA la Siret de Cazacii

adugi de Petricelcu VodA I instalarea sa pe Tron In locul luiGheorghe Duca-VodA, cave se afla pentru a treia oarA In sca-un. 1685.

**) 1) De Muriel se pAstreazA In plalurite basarabene zicAtoareaatAt de des folositA pentru a arAta rAsvrátire §l nesupu-nere : Yodel urea ba".

www.dacoromanica.ro

Fig. 15. La cl§mea.

r

www.dacoromanica.ro

Fig. 16. Nisporeni. In iarmaroc,

www.dacoromanica.ro

57

Ascunsa sub spinarea unui deal cat un munte,in acel desi de codru vestit pe Vremuri princetele de haiduci, pe care i'a adapostit de ata-tea ori, zidirea nu are Infati§area de cetate medie-vala. In aceste vremuri nici nu putea fi vorba de2.st-fel de cladiri. Lipseau 0 me§terii 0 ctitori§i pacea. De alt-fel, In Basarabia nu se gasescnicaeri asezaminte ridicate din lespezi grele, dal--Mite 0 sprijinite pe contraforturi pe care vremea sa fizugravit urme Mate de ploi §i vanturi, Cu ve-chile porti grele, din blani Mute la IncheeturiIn plato§e de arama §i cu imprejmuiri de zidurigroase §I bastioane trufase ca la Sucevita, princari sa apara scrljelate ochiurile crenelelor stramtecat o taetura de cutit !

Nici unde nu se vad In aceste part Inflorituricu ciubucaria fina de maestrite mani venetiene 0nici nervuri tesute pe dupa ocnite, cari sa joaceIn rand pe zugraviala mu§cata de zapezi a zidu--riIor ca la Voronet.

Lipsesc 0 discurile emailate In albastru, cuma fost odinioara la Putna, stalpii canelati 0 I'm-broboditi cu capitele, ca la atatea din manasti-rile muntene 0 chiar rozetele de piatra alba cuarcuirea me§tera a boltilor, ca la Trei-Erarhii din14, sau ca la Slatina lui Lapupeanu, unde teprimesc, alaturi de inscriptii §tirbe de mania ani-tor, stemele cu zimbru, sap ate tne§tqugit In les-pezi Implantate pe frontispiciul portilor de la intraril

www.dacoromanica.ro

58

Aid nimic din aceste podoabe, nimic chiar dininfluenta acelei vestite culturi bizantine, care nupiense Inca i de care peste Prut, Domnii i bo-érii moldoveni §tiuse cum sa se foloseasca. Si cums'ar fi putut face ceva, cAnd navalirile dese aleTatarilor 0 ale Cazacilor Impedicara, ca i laVarzare§ti, nu numai ca manastirea sa nu poatafi ridicata din zid, dar nici sa nu-0 poataIncropi o gospodarie temeinica de cAt abiacatre sfAr0tul anului 1870, clnd, staretulDosoftei, om aprig, porni procese pentru pa-manturile, pe care manastirea le capatase cadanie dela numero0i ei ctitori 0 pe care mo§-tenitorii de mai t5rzitr vroiau sä le rapeasca.

Pe atunci, In locul vechei chinovii de lemn,care mai intai fusese schit de maici si intre zi-durile careia s'o fi rugat de atAtea ori fiica stol-nicului-ctitor, staretul Dosoftei zidete din Ora.-mizi i piatra locapl ce strajue0e i asta-zi Inpreajma micuiui p5rk, CogAlnicul, puna ndu-ihramul aceld Paraschive frumoose, dupa dorintacareia s'a Intemeiat schitul i In umbra caruias'a 'stins ca o candela, calugarita legendelor lo-cului, *)

In dreapta ca i In stanga se Intind iruri dede chilii, In mijlocul lor Strajue0e manastirea,

Vezi ; MAngstirile din Basarabia de Arhiniandritul V. PulaC. ttlingti 1919.

www.dacoromanica.ro

59

iar tti fund paraclisul de iarnd ca coloanele albe,arhondaricul i locuinta superiorului, tnconjuratetoate de o Ingrdditurd simpld dar trainicd de pari

imbAlsdmate de un patrunzator miros destejar.

Gospoddria mare 0 bogatd sd lase spre rdsd-lit; acolo sunt hambarele, grajdurile i toate a-careturile mo0ei ; via 0 prisaca sunt mai departe.

In curte, uil lant nesfár0t de cdrute ca lumemultd, femei, bdtrâni, copii veniti la cetit. Pentruo gaind i cáte-va carboave cdlugdrul X...., unpreot batrán citeVe molifte, acaftiste i spovddu-este pe acei cu duren i apdsdtodre pe suflet casi pe acei cu boli trupe§ti. Zilnic, §iruri Intregide nenorociti se perindeazd pe dinaintea duhov-

I nicului; la plecare se duc tryti mai intdi iti §i maiinviorati, cei mai multi plena cu credinta uneiapropiate tamdduiri. Prea putini sunt insd dinaceia cdrora aceste rugdciuni sd nu le aducdvre-o mangaiere. In u§a cdlugdrului, pe caream fost sa-1 vizitdm, am intálnIt o baba ce spri-jinea cu trupul ei pipernicit 0 slab un flAcAude vre-o 16 ani.

,Ce pacate te poartd pe aici matupEi, ci pdcate, nu vezi ? rdspunde ea

desghetat beleaua asta vi-mi ardtd ne-potul are pe ducd-se pi pustii IntrInsul i l'amadus ca sd-i citeascd pdrintele".

www.dacoromanica.ro

60

Dar de ce nu-1 duci la vre-un §i

n'apucai ca sa sfarsesc cad Imi lua vorba Inainte,La vraci ? Ei, si daca l'oi duce, ci crezi

c'o sa-i faca? Tot cu boala In el ramane 1 Potii sa se Impotrigeasca gheavolului ?" i a e§it

baba pe usa, bombanind mai departe si taraindflacaul cu privirea impaenjenita, supt la fatagalben ca lam aea.

Calugarul, care ne Intampina cu un zambetbinevoitor, e moldovean get-beget de al nostru;stie ruseste caci doar a fost ofiter ,de zdpaspihotd"*) la Omsc si In urma agent In politia

secreta.Odaia In care ne primeste, pastreaza un mhosInecacios si amestecat de tamale, de busuioc side vin. Un fum albastru pluteste 1h lumina ochi-lor de geam lipiti pe de margini cu hartie. Pepereti stau atArnate scoarte, iar inspre soare ra-sare, un sir nesfarsit de icoane In toate marl-mile si de toate felurile. Deasupra-le clipocesteaproape sa se stinga candela, iar mai spre mar-gine tabloul Tarului Alexandru al II-lea In man-tle de purpura rosie cu crucea In mana. Inrand cu geamul, o masa, peste care zac In ne-§tire cartiLvechi bisericesti cu slova ruseasca, larprintre ele cate va numere ratacite din ,Basa-rabet-zul lui Crugvan"*).

,.de zApas in plhotAm de rezervA in infanterie.*) Bssarabetz-ul lui Crusevan O gazetA nationalistA scoasA

de Crusevan.

www.dacoromanica.ro

PArintele ne polte0e sa stdm i In timp cese repede afard dupa o garafd de gin, noi ids-foim, prin ceaslove. La intoarcere deschidem vor-ba despre cetanie.

,Cum crezi parinte, are vre-o putere ci-titul asupra celor bolnavi.g?

PAL cum si n'aibd, fire§te c'are, toate lu-, crurile au deslegarea lorlne rdspunde el con-vingtor. i continuand mai departe urmd :

Am cunoscut un om care pdtimea de vdtd-mdturd. Il slAghise boala in ap hal ca i se ve-deau numai coastele; inteo zi, vine la mine casd-i citesc i ci era sd-i fac ? Eu, i-am citit dupdtoatA cuviin a §i m'am rugat. Peste vre-o clte-valuni l'am vAzut iard§i la mdnAstire, de asta datanu mai era singur, venise cu un copil bolnav deboala coptilorTM.

Apoi di ci nu-1 duci la ,bolnild")?,l'am intrebat, o sd-ti moard pe drumuri !"

Ci sA-1 mai duc ? Crezi c'o sd-i facd ceva?lar o sd-i dee un parapcu *) §i incolo tot ni-mica n'o sa s'aleagd, de asta l'am adus aid laSintia ta_ doar la-i lecui, ca i-an te ultd cum m'ailecuit pe minela§i tnteadevAr cre*tinul ardtd lafatd altfel, mergea drept §1 parea sd de sdravdn.Ci sa-i faci, nu §tii vorba Mantuitorului :

S) ,bo1uita5 spital5) para.59c pral.

61

www.dacoromanica.ro

62

crede si te vei mántul !" inchee sententios calu-garul.

inteadevar, m'am mirat mult de norodul ceastepta ca sa-i vie randul la citit. Multi facuseracale de poste Intregi, sositi chiar si de prin altejudete, manati cu toti de aceasta credintd atat demistica si atat de Inradacinata. Am pdrasit In-teadins chilia mai repede, desi garafa ne ispiteasa.-i tot cercam vinul, aerul inchis si pe dea-supra faptul cd din pricina noastrd asteptauatatea suflete sbuciumate de suferinte, ne-a ho-tarat sa plea= Am Intins mana cdlugaruluice ne petrecu pana In pragul tindei si ne-amindreptat pasii spre staretie._

Daunazi, am avut prilej ca sa vorbesc cu unpreot de la o alta manastire, Capriana, preotchit si cu experientd adanca; prin el am Intelescat e de puternic Infiltrata cralinta religioasdIn poporul basarabean.

In felul acesta a putut sd-mi explice bineintales In afard -de putemicul motiv:al persecutieiIndreptatd impotriva introducerii limbei moldo-venesti In bisericacum s'a Intamplat ca mii siiTrill de oameni au trecut acum cat-va thnp departea sectei unui calugar moldovean atet Ino-zhentie bälteanul") care flind prigonit de std.-panlre a plecat In regiunea Poltavei urmat de

*) ,,atet Inochentie BAlteanul" preotul Inochentie din BaIta

www.dacoromanica.ro

mii de credincio§i. Au fost sate intregi cari s'audus, oameni, cari dupd ce §i-au desfdcut pe ni-mica gospoddrii vechi, au purces pe urma calu-gdrului basarabean ce predica in grai moldove-nesc cuvântul lui Dumnezeu.

Poate §i din pricina acestui. fapt, cdlugdrul, au-torul unei mi§cdri atdt de nationale printre moldo-venii ajun§i. In ghiara moscovismului, nu a putut-fi privit bine de ru§1, §i in chip firesc a urmatinchiderea lui In nostrovu14*) de la Petrozavodsc,gubemia Olonet, de unde mai apoi fdra judecatda fost trimis sd-0 ispd§easca vina la mandstireaSoloychi,in smArcurile Mdrii Albe.

Despre viata acestui ieromonah nu se Oenimic precis, dupd cum nu se §tie jar nimic de-spre Imprejurdrile In care s'a format aceastdsectd. Unii Ii dau ca Ice de na§tere satul Lozovadin acest tinut al Chi§indului, iar altii cei maimulti, acei in mijlocul cdrora a propovaduit In acestfrumosul grai moldovenesc ce era alungat inaintepAnd §i din stranele bisericilor, Ii atribue pute-rea fascinatoare a unui apostol nou, pe careascultându-I l'au urmat pretutindeni. Ori cum,rnartiri ca acesta Basarabia dela rdpire incoacenu a avut multi. La satt se mai Intálnesc §iasta-zi atatia din acei credincio§i, adepti ai cä-

*) Ostrovul" Inchisoare.

63

www.dacoromanica.ro

64

lugdrului isgonit, pe cari poporul in limba luili nume§te ,beiltenia *).

** *

Cand an pardsit mandstirea se apropiau cea-surile de amiaza. Am fi ramas sa pranzim acolo,mai ales ed staretul se ruga mult sd-i facem a-ceastd cinste, dar cum drumul nostru nu erasfar§it 0 mo§ Toader era nerabdAtor, ne-ammultumit cu bundtatile pe care ni le-a ddruit dela arhondaric 0 am plecat mai departe petrecutipand In pridvor de bdtranul staret al manastirei,lar rand la pgartd de privirile curioase ale ce-for veniti sa afle leacul.

Cum aveam la indemand Inca cate-va zile li-bere ne-am hotdrat, dupa spusele 0 laudelecelor intálniti in cale, ca in drumul nostru sastrdbatem o parte din valea Cogalnicului panala Stolniceni, de unde, tdind apoi deadreptulpeste dealuri sa dd.m 'in cealaltd vale, a Ldpu§-nei. Insd, cum mo§ Toader std la &dud, basd ne dun, ba sa nu ne (WO, de oarece nu-Imai ajutd niel puterile §i nu se poate bizui nicipe taria bidiviilor sdi, ne vom opri la pranz laCiuciuleni, de unde vom ,tulimi»*) o alta (pod-

*) ,b51tenr locuitorl din Balta.naimi4 a tocmi.

rpodvoada" cArutl..coropcari" negustori ambulant1 ce poart5 marta hi c5rut5,

www.dacoromanica.ro

Fig. 17 Nisporenil.

www.dacoromanica.ro

t

1,0- '

:to

.

'

44 :7 v. "jo.4%%: fr. °4 'FI

r,

: ' w

:-:t

.

6.'.

s" '_

, q:'";. k . .4' P

3 4A

2. .

Alb °'a it

1.:... ., 6: , - . ' % .A -1 .- ' -...:.......ef:1 I.. 1.

1S .---r:- ' 4 ...

i .- .. l'+'";.1 .. 1.4a ., 4 . ril '.r .... ' ,..., ,

Fig. 18 Clopotell §i o talang5 dogid IngAnA din and tn and doina flAcAulul. . .

J

140.?'

.

www.dacoromanica.ro

Fig. 19. La plug

_,

.

" 4.7

4:44.

- .

www.dacoromanica.ro

Fig. 20. La cules de vii

www.dacoromanica.ro

65

voadd.*). Mo Toader cunoa§te acolo pe unom a lui bumndzeu fi pe deasupra moldovanumblat pe toate drumurile panel jos in Bugeac,in tinutul lsmailului, uncle a tntovard.Fit atáliacoropcari" porniti . dupd negustorii.

In cale, Intalnim un car cu boj, plin cu saci,manati de im frate, pe care 'I arata a fi cdlugardoar comanacul cafeniu, pletele lungi Incalcite§i barba stufoasd, restul Inbrdcamintei la fel cua tdranilor.

,Di unde vii pdrinte Vladimir ?"Di la moard I" rdspunde fratele la Intre-3

barea mo§neagului, care nu se sfie*te a scoatechiar in fatd-i din fundul carutei noastre o manäde fan, pe care i-o arunca in urma, addogandapoi 'Mat cdtre noi.

Ni-am Intalnit cu popa, nu-i a ghine, numa»de nu s'a ihtá.mpla ceva pi drum, Incolo, nuprea am grijd pocni voios din biciu§caindemnand qurel caii din hdturi.

Suim un (Iamb mic, trecem apoi pe margineaunei iezdturi acoperite cu o paturd groasa de ver-deata facutd cerc In jurul jgheabului rotei morelde apd, ce Invarte§te scartaind dureros fusul a-coperit cu muschi. Apa galgae, pietrele huescinnduntru l cate-va rate grece§ti I§i scuturd pe-nele in tovArd§ia li§itelor ce fug speriate printrepapura Malta cat stanjenuL De o parte i dealta se deapAnd padurea deasd.. Un Mau rumen

5 La Ciucluleni I LIpupa

www.dacoromanica.ro

66

la fata, sprijinit Ire° rana, doineVe din fluer odoina Inceata, duioasa, aproape stinsa , turmade oi IL asculta pascand lini§tit ; cate-va mioarestau gramadite cu capul In jos stranse unele Inaltele, pe and dulaii obositi de alergatura seodihnesc alaturi de flacau. Clopoteil §i o talangadogita lngana din and In and doina flacaulutca un refren nelipsit, In timp ce din padure seaud sgomote de vreascuri §i fa§ait de frunze.

le§im de sub umbra copacilor, dealurile seIndrepteaza, valea se large§te, iar campia arsase desface, scotand la ivealä scoarta cu fondalbastru a florilor de cicoare. La orizont mijescnori negri ce prevestesc ploae. §i cat de folo-sitoare ar fi acum macar o bura, fie §i cat deupara, In acest toi de seceta cruda §i pagubitoare.

www.dacoromanica.ro

La Ciuciulevi i IL5puna.

www.dacoromanica.ro

La Ciuciuleni i L5pusna3

iuciulenii sunt unul din satele mari aleBasarabiei.

Prins intre culmea a doua dealuri, pe coas-tele clrora se astern vii Intinse, el se lungestecale de vre-o doua vraste dealungul vAii, sema-

casele In mijiocul grAdinilor cu pometuri.Moldovenii, ce ne es In cale, ne privesc cu

bundvointd i cand mos Toader intreaba decdpitanula*) Ion Hreapcd, cei cati-va gaspodariadunati In fata ,poli(iei-*) se descopAr cuviin-cios, se apropie cu sfiala de carutà si se arata gatasA ne slujascA. Cel mai chipes dintre ei cu omedalie prinsA In piept, pe care se vede stemavechei moldove znacul" *), este volovauer *)sau selschii staroste *), cum II mai spune In

5) denumire veche moldoveneasa*) ,politia° primAria.5) znacul" semnul.5) volovaua primarul.'4) .selschil staroste" primaruL

www.dacoromanica.ro

70

alte parti, se intoarce catre altul ce poarta unciomag respectabil ,sutafal") si-i poruncestesa-1 caute. ,Sto(chile") porneste In cautareapodvoadei" ce ne va duce mai departe, larnoi Intre timp ne prindem la sfat cu oameniframasi.

La Inceput sunt sfiosi, mai pe urma !ma, dupa cesimt ca au de-a face tot cu un moldovean caei, limba li se desgeata i Incep sa se caine,ieluindu-se de ,amdriciuneavrehzurilor nol". Dintretoate, saceta li doare mai mult ca ori i ce,seceta, care face ca sa le piara vitele in bata-turd i sa li se usuce painea pe camp.

In colo, late ar ci cum ar ci, dar secetane gcide parca-i un facut. laca eri se,ridicase norii cam dinspre Ulmul i erau negriide se Intunecase zarea, dar ci fotos, di odatao apucat intr'o parte, par'ca. i-o Imprestiet cine-va cu mana si pi urma soarele o prins saparjoleasca mai strasnic`.

Ceilalti aprobä i dau din cap desnadajduitl.,Dar cu pamanturile cum stati ?"Ii Intreb eu.Apoi da, cum sa stamIncepu un altul-

pamantul II stapaneste ,obgea"); cat prigeste de, cel cari o mai ramas ,cazoneli, sta pe Impar-aite. Oamenii se sfadesc hojma Intre dânii, cari

*) sutasul" vggsel.*) obstea" populgia satutui

cazonái" apartinand statulut.

www.dacoromanica.ro

71

cum s'apuci. Nu §titi, ldcomia-i fdedi flotare!»Din pricina lui acu sa bat, acu viri. jandarii.'mnivoastrA i si impacd §i, aa si face impar-,tala, ca ,,congtetul"*) greu sa le facd rdspo-rojenie"*) la tdti.

,.De, lipsa a§a mare di pamAnt aici nu pre»este; uni mai aveam retzt#11"*), altii na-delurig*); unii II dau (u ndmald altii '11 sfrede-lesc singuri §i tot, pentru o bucatd de 'panene ajuuge.

Cei de prin prejur II privesc, II ascultaaproba cu clatindri din cap. Unul mai istet, ca opdlarie alba de pae pe ceafd i cu ctimga des-facutd la pept, cilen in poztinelnti comitet"*)

fost pe vremuri ,strajnic"*) c1ipe0e des,zâmbe0e i scuipd intr'o parte. Eu il privesc,figura lui pare interesantä i vrand sd-i afluduffle alunec incet vorba la ,buntul"*) din pri-m dvard. CAnd tncep sd vorbesc toti par mai A.-

tenti, cilenul ge uitä la mine ca intentia de a-mipatrunde, planurile, apoi tu§e0e i prinde a grdi:

Hei, par'cd. bunt") a fost, ja, o tulbu-

*) ,,comitetul" sfatul.*) rdsporojenie" dreptate.*) razdsie" plmant ddruit din vremea lui Stefan cel Mare;*) nddeiuri" pdmAnt rAmas ca mostenire, stdpabit de rdzesii*) cilen In nozfmelnfi comitet" membru In sfatul pentru

afacerile In ceiace priveste pdmantul.*) strajnic" jandarm.*) rbunt" revolutie.

www.dacoromanica.ro

72

rare nebuna de capete, La noi, gospodarii ofost mai tihii"*), Daca n'ar ci venit moscalii"*)4 ,migonli") ru§i ca sa ne tulbure §i sa neInteteasca, nu s'ar el faramat §i nu s'ar ci clin-tit nimic. Dar a§a, oamenii mai ' toromaci)s'o peltrigit lor, ba cä rzacoanele"*) nu's dreptepentru tati, ha cä boerii ni-o luat tate paman-turile ; ha Inca unii scosasa vorba ca vin ro-mânii") ca sa ne roghiasca §i atunci o pornitdupa sovietal lor, o -pus lar la scladuri" *),o batut pe pamestnici"*) o 7zreibuit"*) curtile,o di§artat saraiurile"*) 0 o facut tat felul deblastamatii. Nu §titi cat Ii di mare furia noro.dului ! E hei, cand se porne§te ineaca ca o ap'à falce Intalne§te In cale! Ei, rau o stricat raz-boiul mintile ! Inainte vreme, Moldovenii eraublajini §i lini§titi, da, s'o dus la japanti"*),prin creim"*), prin Sibir"), 0 o deprins o

*) tihii` linistiti.*) onoscaiii. soldatii

pigonir spionii..torornaci" prostl.

*) rzacoanele" legile*) romAnii" basarabenii spun in general la once vent de

peste Prut roman" pentru ca sA-i deosibeascA de moldoveniide bastinA.

sovietul" sfatul*) iscladuri" depozite.*) rpamestnici" arendasi, proprietari.*) ,,hrAbuit" devastat.

saraturile" cosarele, magazilleJapanti' Japonezi.,,Cram" Crimeia.;Sibir Siberia.

www.dacoromanica.ro

Fig. 21 Cu one

www.dacoromanica.ro

Fig. 22. .In faja portei o fa tA cu furca In brag tine tovArlsie unui bAetandru ce se munceste sAscoatA din tinting o cluturi cu apawww.dacoromanica.ro

Fig. 23. Until dintre ei'mai darz. cu o medalie prinsAIn piept, pe care se vede sterna .vechel Moldovei ,,znacue

este nvolovaua

www.dacoromanica.ro

Fig. 24. Un grup de tigani basarabeni.www.dacoromanica.ro

73

gramazime de rautati. Cat prigeste de refs-meri(a"*) aceasta de pe urmd nici nu maigraesc, ca prea de tat le-o stricat capul !...

In timpul acesta sOse§te cartita tocmitd sa nedun mai departe dinainte, mána caii un omsA alba 30 de ani, Caruta se opreste, carutasul,pe care ni 1-a laudat mo§ Toader, este o fireglumeata si vesela, dar totusi cumpdnit la vor-IA e tipul adevaratului taran basarabean.

Ne despartim de sateni, mirati ca le Intindemmána si la o cfdsmd pe frontispiciul Careia stauserse In slova ruseasca cuvintele : pivo-vino"*),Impodobita In interior mai mult cu sticle goale,cu ate-va siraguri de covrigi razimati pe cloud-

felii de pastrama vAndta, ospdtam pe apucatedin aceia ce bruma avem pregatit din bunatateaparintelui de la liâncu.

Carciumarita, o femee dracoasa, cu ochii negri,ca doua pete rosii pe umerii obrajilor albi

ea naframa ce-i atArnd dupa gát, asterne pemasa, pe care vom manca, :un stergar cu florimândre si aduce o sticld cu primae"*) neagrdca cerneala, Intovardsita de doud steiceinele"),In timp ce de data se aude rontditul grduntelor,

*) rAsmerda" revoltdia.) pivo-vino" bere-vin. .*) primae" vin de terasà.*) stAcAnele pgharete.

www.dacoromanica.ro

74

pe cari caii noului carutas nu le-au dovedit laplecare.

La doua am plecat in tropotul iute al cailorstrabatând satul In lung printre rândul

ca case ce zâmbesc vesel la soare. In stángalasam vre-o doua mori de foc cu pufaitul lorInabusit, iar pe culmea din dreapta altele devânt stau nemiscate ca niste statui in atitudinisalbatece.

Intfun sfert de ceas am fost in Draganesti.Biserica vazuta din deal, Intre casele saracestrânse laolalta, pare o closca ce-si gramadestesub aripi puii bicisnici i maruntei. In margine,o caravana de tigani îi construeste satrile. Cândne Arad dancii gol i negri, Incep sa ne sara.Inainte, se rotesc i fac tumba In rásul unor co-

blonzi ca para' ca aurul, cáti-va ne Into-varasesc in fuga vreo 230 de metri, scânclndcerând dd-ni o copeicam, pe un glas plângatorea un tantec ; la urma, obositi ne arata tiflase intorc agale prin praful drumului nascut derotile carutei ce pluteste in aer ca un nor.

Din Draganesti o apucam la dreapta, urcândIn pas domol si In scártáltul rotllor neunse undeal ce pare Mrä de sfarsit. Pe stânga se vadpresarându-se In vale satele Bobeica, Dahnovicisi mai departe Iânga pAnza ingusta a unei ape,

www.dacoromanica.ro

75

Stolnicenii. Drumul de acum este pustiu, numaicaciuli de dealuri, vagauni, val, campii arse 0párjolite de soare; satele sunt rari i de0rate.Pe povárniul din stAnga lasam un mic sati§orSparietii, din mijlocul carora 1uce0e turla umflataa bisericei

Dupa doua ceasuri i jumatate de mers pe oar0ta linabu0toare am fost in marginea Lapu§nei.

* *Când-va, sunt patru sute si mai bine de ani,

aceasta Lapu§na trebue sa fi fost un centru mare,o Incrucisare de drumuri departate, ce veneaudinspre Suceava i Ia0, ducAnd in jos spre Ti-ghina i Cetatea-Alba., lar In sus spre Soroca §iHotin, caravane nesfárOte de chervane greoae cumarfuri ..aduse de negustori 1ese0i din Halici saudin Podolia. Si tot pe aici trebue sa fi dus ba-trana cale tatareasca, care spinteca Buceagul panala Caffa Genovezilor i chiar drumul batut alnegutitorilor greci din Constantinopol, cari adu-ceau cu corabiile pana la Chilia i de acolo laTighina marfuri orientale i levantine ca piper,tamaie, tebencd*), etc, 0 chiaT buti cu vin gre-cesc, de unde luau apoi acest drum al vaduluiTutorei i Lapupei.......

O vama trebue sa fi fost aici i poate vre-ore §edinta domneasca. Dela ea 0-a luat numele

*) tebencr p6turl de pus sub pa. Se fabrica d nteun felde postav gros chemat calmuc"

www.dacoromanica.ro

76

Alexandru Voda, de Leipapeanul, cánd la 1559darui mánastirei CApriana un sir Intreg de satemoldovenesti ca : Parjoltenii, One§ti, Vornicenii,Sadova, Lozova, Condrita, etc. si tot de aici ofi purces In atfttea ránduri Stefan cel SfAnt, cum-plitele lupte impotriva Nogailor cari pradatt tara.

Inchid ochii i pentru cáte-va cupe Infasuratde panza amintirilor istorice tatesc In tesaturaacelor vremuri

vad satul mare, Impodobit cu bogatia viilorlivezilor manoase, primind In zile de mare

praznic pe Domnul Moldovei......Vad siruri nesfArsite de calusari Cu Cusme

turcanesti, fluturfid In aer naframe de fir sichiuind In tropotul marunt i iute al cailor.,.

vad ceata vesela a copiilor de casa In frunte cuvataful lor, urmati de aprozi i boeri Imbracati cuscumpe dulami de catifea deschizánd calea Dom-nului i chiar Intreg sfatul domnesc: pe ma-rele logotat si pe marele spatar, alaturi de marelevornic, inconjurati de comisi, de visternici, depaharnicii domniei, de parcalabul de Cotnarsi de Flárlau si de toti ispravnicii, parganii, ju-detii i serdarii ocoalelor de prin Imprejurimi,....

Vad puzderia nesfarsita de suliti i sanetepurtate de straji si de osteni, Imbracati in zafede otel, condusi de_ armasi, de iunaci si de soltu-zi, calcánd apasat i semet in bubuitul sacaluselor,

www.dacoromanica.ro

77

ocrotind flamuri lucitoare i zdrentuite in luptepar'ca aud danganitul cuvios al clopotelor de

de arma, tropotul surd al multimei ImbracatAin haine de sarbatoare i duruitul greoi al rad-vanelor ce strabateau gloata norodului, ducandpe peme brodate, vladici cu barbi i plete deomat, ' in vesminte de brocard, sprijiniti in to-fage strujite de lemn, In slava surlelor gi a bu-ciumefOr lungi, din coaja de cireg, ce trámbitaupoporului sosirea Domnului i de odata, vadpe insugl Domnul Moldovei, calare pe un armasargireap cu coama i coada pana in pamant, celoan parca ar vrea ca sa inghita jaratec...,..Pe umeri ti cad incretite gi sure plete lungi, iarde sub cuma de aStrahan cu pana in frunte,priviri blande de a toate stapanitor se re-varsa pline de multumire peste gloatele ogteni-lor, peste norod gi peste culmile cuprinsului.Cu spada adusa din Tarigrad la gold i cu cru-cea de aur pe pept, batuta in petre nestimate,peste mantia de purpura role, pare un arhan-ghef din ceruri cobora pe parnAnt

Le vad ca prin vis i un flor de anima ev-lavie pentru frumusetea acestor vremi patriarhaleimi trece prin tot corpui I

Asta.-zi, au disparut toate; s'a dus I cuvio-gia sfintilor viadici, s'a dus II mandria curteniforde odinioara, lar din acele lucruri ce facusera

www.dacoromanica.ro

78

odata fala si mándria curtilor domnesti n'au mairamas de cat povestile, pe care, cate o babascofalcita le spune ca sa ogoiasca cand si cánd,In vr eme de iarna, la gura vre-unei vetre, penepotelul ce asculta mirat de atáta minunatiepetrecuta I . .

*e *

In Upupa se infra ocolind spinarea unuideal Inalt, In várful caruia un gospodar si-acocotat ruina unei mori de .vant. Satul se as-.cunde dupa faldul dealului, lar putinele casemarginase ce se lasa pana In hatul baltii mo-cirloase si aproape sed sunt numai o frânturamica de sat, o mahala izolata de cáti-va tiganice se indeletnicesc cu batutul fierului.

Am urcat In gánitul cailor dramba de lutgalben si orizontul ne-a deschis In intregimeprivelistea satului, cu:casele d'id catarate pecoasta, cand dosite la poalele ei si ascunse fu-tre gradini. Trecem pe Muga 'liste ruine si ziduriafumate ce Infatiseaza pustiul revolutiei din pri-mavara. O gura mare de pivnita cu bolovanipravaliti de pe margini rânjeste hidos, :inândtovarasie hambarelor devastate si atámând scan-duri smulse de furia unei multimi sdrobite. Estecurtea boereasca. Proprietarul O.... de originagrec, de cánd a suferit paguba nu mai locuesteaici, vine Irisa din cánd In cand, da tarcoale rui-

www.dacoromanica.ro

79

nelor i apoi pleaca mahnit, dar totusi plin denadejde.

Patrundem In vatra satului. O ulita coboarade vale strajuita Inteo parte de voloste, de oinfermerie si de cate-va dughenite, lar pe cea-laltd parte de casele lapusnenilor. Biserica in-conjurata de salami predomina satul. Pe ulitilume putina, mai toti sunt la treburi ; doar ra-razimati de zidurile volostei, ca.ti-va mosnegivre-o doua femei mai .tinere asteapta sa le vierandul la sud"* caci au o ,delci" pentru unoadel". Carutasul, pe care-1 Intrebam dupace ascultam jalovania" mosnegilor, cari credca suntem unul pristav(* i celalt ,zemstchtinecealnick* i cari ne-au esit Inainte ca cusmeleIn mani ca sd se jeluiasca, ne lamureste ca azi,sudefte miravolul".*

Ne hotarftm sd petrecem noaptea in Lapusna ;.gazda catre care ne-a Indreptat calauza noastraeste locnitorul X,... fruntas, fost staroste"* §iom cum se cade. Carutasul ne poartd printreulitele inguste, printre gospadarii frumoase cusaraiaria* inalte de cacuraza* §i printre gradini

*) judecatX.*) ,,crelA" atacere

jalovania" jallA*) pristav" subprefect

zemstchii nacealnic prefect.*) sudeste miravoiul" judeca judecAtorui.*) cucuruz" porumb.

www.dacoromanica.ro

80

cu meri inarcati i prasade"* ce-0 plena crd-cile greoae peste gardurile de miele impletitemdestrit.

Ne oprim la o poartd inaltd, vopsitd In verdesprijinitA de tAlpi sdravene de stejar.In fata portei o fatd cu furca in brAti tine to-

vArd0e unui bdetandru ce se munce0e sd scoatadin fantánd o cluturd"* de apd.

Acasd-i cdpitanul Iordache ?".Acasd-i badica 1" rdspunde fata ple-

cAnd ochii in jos.Dacd-i acasd fa chiue-1 sä lasa ca sd ni

deschidd. Hei, apitane Iordache !"strigd cd-ruta§uL

Las a dischid eu, cd poate tata if o au-zit !" i fata wz:And furca langa ciuturd pegizdelele de piatrd ale fântAnei se repezi sprepoartd.

Intrdm induntru, poarta se desface dela mij-loc scArtAind, lar caii fArd sd mai a0epte Indem-nul pornesc oprindn-se in fata prispei casei.

Bun gasit !" ziserdm noi gospodaruluice ie0a tocmai din tindd 0 pe care ni-1 inchipu-irdm cA ar putea sd fie cApitanul Iordachebucuro0 de oaspeti?".

,,Bucuro0, ne bucuro0 daca ni i-o tri-

*) prasade pers.,cluture vas de seos apa din fAntAn4.

www.dacoromanica.ro

Fig. 25, Nan! basarabeni.www.dacoromanica.ro

Fig. 26. 0 bisericl de Sat.

www.dacoromanica.ro

Fig. 27. . . . biserici, ce TO sclipesc turlele umflate. .-

www.dacoromanica.ro

Fig. ZS. - Episcopia din Chisingu. Intrare prIncipall

www.dacoromanica.ro

Fig. 29. Episcopia din Chisingu. Soborul(Vedere general)

www.dacoromanica.ro

*) hazainii gazda.*) le§ii" f ai1

6

SI

mes Dumnazau ce sa facenr trebuie sa-b-pri-,,nim li zise razand acesta, ajutandu-ne sa nescoborâni din caruta la timp ce In jurul nostruse si adunase gloata, vre-o doi baetandri, 5) fe-tiscana mai mica si fata te ne primise,.

Ne-am scuturat de praf si am intrat In. casaurmati de hazainia *), cu cad ne-am dat In vorba.

Capitanul lordache este un om simpatic, bunde gura, glumet si pe tleasupra ironic ; toti Ii

zic cdpitate pentru ca cine-va din neamul luio fi fost când-va ceipitan de mazili, Stie sa ga-seasca pentru fie-care lucru ate o comparatie sipentru fie-care Imprejurare un anumit gest ; erazes curat, a auzit de Stefan. cel Mare, dePetru Rares stie ca Basarabia e (ara ruptä dinRomänia, cu care odinioarei fikea un trup $1 unsutlet" ., cunoaste Husii si. chiar 14ii" *), undea fost de s'a inchinat la nzoaftele $1â niel Pa-raschivam . Ii pare bine ca. ,a sceipat din roghleadar, pare nedumerit ca nu se awe!' ocluía za-coanele fi alci co fi dincolo, ca doar i' acelafstdpetnire*.

Cand am terminal sfatal Incepea sa se lasespre seara.

Dar cu diale gurii ce faci fa, .'or ci fla-mânzi de cale mnealor ?. la vezi, ca forea

www.dacoromanica.ro

82

nu te asteapta striga el nevestei, o femeetrecuta, uscativa, dar totusi iute i vioae, ce

mesteca !titre cele trei picioare ale unui scaungde lemn rasturnat o mamaligufa galbena ca aurul,

Mai tarziu, cer de casa Ca i musafirii, ne-amasezat la masa In jurul strachinei cu lapteal carui abur ar fi ispitit si pe cel mai satul, infirul nesfarsit_ de glume ale capitanului, in ,hazulnostru i In rásul nemasurat al copiilor ce seghionteau tragandune-ne ochiade.

* *

Basarabia este o provincie de tarani, cumpa-tatl la vorba ca i la patimi, muncitori, tncreza-tori in puterile lar, sobri la gusturi i rabdatori,dar totusi plini de vioiciune si de acea energiefara de margini, pe care Imparatia de pana maidaunazi, a stittt sa o exploateze destul de mes-tesugif In folosul ei.

Ca la nici un_ alt neam, asemanarea locuitori-lor nu este atat de pronuntata ca aici, de aceia

ori unde te-ai duce vei intalni acelas tip detaran, tare, rasbatator, aprig, fie ca-I vei gasibaci la o stana ascunsa sub vre-o chamba dedeal; fie ca-I vei privi patruns de admiratie cumdin zori i pana In asfintit praseste scaldat insudoare ogoarele, pe cari i le-a masurat nouastapanire.

Cu parul /asat in plete sure, batranii, cu spete

www.dacoromanica.ro

83

sdravene i maini vanjoase, tinerii ; femeile, cubuze voluptoase i sani ispifftori, cu ochii blanzi,visatori, plamaditi cu totii din aluatul nestricat alneamului, care a pastrat o energie tanara si oputere de rezistenta nestapanitat duc pe umeriilor tari ursita unei vieti grele i OM mai da-unlizi plina de roble.

Din sanul lor plecau furate pana acum, pentrua sluji strainului, mandre fecioare podoabasatelor si din batatura gospodariilor, oasteaimparateasca a Tarului rupea in fiecare an miide feciori, pe cari trimitea in tari departate.Multi din acestia nu s'au mal intors, d, au ra-mas ca sub catnap incheiata la o parte, sapoarte prin strainatati, sub ocara i biciul strai.nului, dorul nostalgic al case! parintesti. Multorainsa oastea le-a instrainat limba, le-a rapitportul i le-a adaogat acea salbatecie, pe careurmele revolutiei nascuta de cu iarna a vadit'oin de ajuns.

Uneori, de o cugetare atat de adanca, alteoff, de un spirit atat de ascutit si de o inaltimefara pereche In frumusetea limbei, pe care astiut sa o fereasca cu rari exceptii de Intaurireadialectului clasei de mijloc, poezia populara ba-sarabeani, sub ori-ce forma s'ar infatisa, poves-ti ca i cantece, pastreaza ceva din expresiilevechilor _cronici, pe cari limba noastra de din-

www.dacoromanica.ro

84

coace de Prut le-a perdut de mult datorita spo-elei de ctltura apuseana.

Unde te duci, ande te intordi I ori unde tise opresc paìi, in ganduri, pe buze, in sfoarapovestilor stravechi ce se torc la sezatori, Incantecele de haiducie ce se doinesc _pe dealuri,in shigatele nuntilor cu vechi alaiuri, pana si Inalintatul mame4 care is' leagana micutul in scu-tecele de in aspru, taste traditia vremurilor luiWan eel Mare. Ori pe -uncle treci, viatarelui Voevod. plutWe ca un miros de fled ne-vazute, care se pastreaza din an in an si caresboara de pe buze In inimi si de acoto in cu-get. Vrednicia neamului, care a stapanit ()datadela Chilia 1 Cetatea Alba pana la Hoffn si deacolo pana sub zidurile Sticewi, a trait In acestenenumarate legende si In aceasta sfanta traditie,pe care vremea ne-a pastrat'o priti cronici, prinpovestiri l prin nenumaratele insemnari sapatein lespezi de piatra, duse din gura tri gura, pur-tate din lac In loc, ca pe un isvor de credinta,de putere i de nadejde.

Gospodaria taranului basarabean nu se deo-sebeste mai de loc de acea a taranului de pestePrut sau din Bucovina. Curtea ca stransura, Cusura de vite i hambarul obisnuit ; casa ca tindaImpodobita pe dinauntru ca siraguri de popusoi

Cu rasboiu/ de tesut la mijloc, Cu ,cascticea

www.dacoromanica.ro

85

mica a *) in stanga, Cu ,ceisoalaw*) in fund, siCu casa cea mwe*) In dreapta, este modelulgospodariei pe care-i intalnesti pretutindeni, lacel mai cu stare cat si la Gel mai sarac..

De intri de odata In ,casa cea mica' veivedea laita de scanduri acoperia cu _.Filtranci",*)tesute de mana gospodinei, pele mai multe pefond negru, ce Inconjoarä incaperea de jurprejur pana in fundul casei, uncle mai totdeaunase afla cuptorul mar; pe vatra caruia fumegavesnic taciunii.

Dacd insa al norocul sa intalnesti gazda chiarde la intrare, apoi atuncit tu, calator macar decate va cupe, nu vei intarzia de a fi primit ciitoata cinstea cnvenita in casa cea mare" unde,de cum vei trece pragul, vei fi musafirul bine-venit al cele mai largi si mai prietenesti ospi-

Ochii Iti vor fi furati de mandreata podoabe-lor lucrate de rnana I cateva cupe nu vei stimai Mai pe ce sa-ti opresti privirea: pe scoar-tele ce atarna pe pereti, sau pe naframele ceimbrach In chip artistic cadrele ferestrelor. Unmires placut de flori uscate te va intámpina, In

*) casa cea mid" camera In care locuesc In mod obisnult-tAranii.

*) ,casa cea mares camera pentru primit musafirl,OtrAnci" lAlceres

www.dacoromanica.ro

86

timp ce gazda nu va inceta poftindu-te ,s(1prinzi loc") sau sd cinstefti din crugd").

Daca cumva vei fi mai curios §i vel voi sacercetezi indperea, atunci in coltul dinspre ra-sarit, pe care II ghice§ti qor dupa scanteeacandelei ce pAlpfte, vei descoperi intre sumede-nia de cruel §i de iconite, sfinti, ale dror fetela multi nu se mal vAd, icoane de hArtie, lito-grafii, unele ca totul caraghioase, cu inscriptiiruse§ti, InfAti§And cine §tte ce tar sau sfant ru-sesc, aduse §i Impartite de acei colportori deicoane tendentioase, pe care ,lavrele Moscoveifl ale Chlidui") le-au semanat in toata Basa-rabia, Cu Alta darnicie, In cat au pangaritsingurul lucru ce mai ramasese curat in sufletu/moldovenilor, credinta I

Nu vol uita cum Intfun sat de pe vaIea BA-cului, la un Oran cu *Uinta de carte, am vazutIntre icoanele de argint un tablou Infäti§ând ju-decata de apoi. Pe o scara lunga i nesfar§itacoborau In gura unui balaur ne mai pomenit deInfrico§ator, pdcato§ii plecati din lutnea aceasta,mistuindu-se In focul ce isvora flacari printredintii dihaniei. Alaturi, o balanta mare, avandpe unul din platane un popa cu o barba

*) sA prinzi sA ial loc.*) sA cinstesti din cruscl` sA bel din can.*) lavrele Moscovei I ale- Chiului" MAnAstirile MosconeKievului.

www.dacoromanica.ro

87

la genunchi, iar pe ceaIalt, coada diavolului, caretinea r-Anjind Intre ghiare o furcd, cu care aruncade istov In cazane ,cu smoald clocotitd, capeteleretezate i pline de stInge ale celor ce fuseserdispititi de pdcate In viata pdmanteascd.

Am intrebat pe taran cum de 1-a ajuns capulca sd pdstreze Intre sfinti o astfel de icoandpAgAnd i cui se inchind, balaurului, diavoluluisau focului ce mistue pdcatele ? Omul, m'a pri-vit mirfit cate-va cupe, ne stiind ce sa-mi spund,la urma 1ml rdspunse ca o are cumparata dreptload!. *had de la Ull hram din Chits I diasta am agzat-o latri sjinti fi liz preajmaMantaitoralui

- Ci, pila dumniavoastra nu sâ credi Indial di astea a addogat el nedumerit.

Eu l'am ldsat sd creada Inainte ce o pofti,n'am vrut sd-i mai nelini§tesc &duffle, dar Insufletul meu am simtit o durere nemdrginitd pen-tru acest mormant de ne§tiintd neagrd, In caremoldoveanul nostru a fost ingropat sub greu-tatea unei credinte amestecate Cu eresuri pdgâne,de pe urma cdreia ,pravoslavnica Rossie" s'afolosit cu un deosebit meVepg pentru a-i stinge

cea din urma zare de conViintd nationald !De alt-fel, nicderi ca In Basarabia conflictul

dintre clasele sociale n'a fost mai acut .5i. nu aavut ca desnodtimant o ciocnire mai puternicaca aici.

www.dacoromanica.ro

88

Pam de sus, care aSta--ziincepe -sa dispara,patura boerilor *) rusificati la suflet i la graf,dintre cari multi poarta nume t urat romarie§ffeste straind de laranii mOrdoveni, de oarece a-ce§tia au fost priviti In tOtdeauna ca unelte demunca i ca mijloace de Imbogatire. Pe boerinu i-a durut nimic, daca moldoveanul e incult,daca n'are §osele i coli, daca In biserici nuse aude limba lui sau data 11 roade alcoolismul

Plecati -mul(i la Petrogra-d,t la Moscova sau laOdessa pentru ta sa se cultive, far cei 0 maimulti ca sa cheltuiasca prin de§ertaciune, veni-tul produs de bratele atator claca0, In-strainat cu timpul limba, obiceiurile

apoi con§tiin as).Din mijlocul marei imparatii ruse0, otbiti de

stralucirea fal§a a uner civilizatiuni imp rumutate,dud au privit Indarat spre micul petic de pa-mAnt de dincolo- de Nistru, mima lOr n'a maitresarit de Ialea unei robii ticaloase 0 nu s'atiInduio§at ca In alte vremuri la nevoile acestuineam nici macar in acea zi, cand, cu un fast

Pentru tot!, cáti se ocupl Cu chestfunne in legáturgcu Basarabia, este interesant de cltit o b osurg apgrutá la1919 la Brapv : Plebiscitul in Basarabia" de Domnul PaulGare, basarabean I membru al Academiel Romane.

*) Din Basarabia se trage rádácina celor mai vechi familliboere0 basarabene r Sturza, R4canu, Razu, Donici, Hajdáu,Lantacnino, Duca, Stroescu, Hancu, Bwtá, Catargi, Cogalni-ceanu, etc. etc.

www.dacoromanica.ro

;b.

-

- --T." rft.,1

)11 I

: k_ 9 : f-r

E. ,14}3 AV

Fig. 30. Episcopia din Chisinau. Sobor

www.dacoromanica.ro

ITT

fr,.!

r1i

tla,

,,Iii¡

ii,lo

ll' i

Nili

i !1!

1!ill

'l1

".!!

!!!!

!1!

:ili

ll!!.

l,,,

,t,iii

, ti i

ll lil

oh!

44:',

..'..

:!rt

il,itt

il;,ig

l ll t

,114

:lviti

ll

hilT

111

1:11

11 1

1

'411

,t!l',

l1,

11,1

1111

!

f' .il

iflit

!f

Ilili

f!'i

' r' i

la11

11'6

1%

!itil

irt 1

1"11

1,:'

littu

ll)l''

411

ill!

Ii

11I!

' Pa

il r"

'i-'

tr::

kg' I

liiiig

lul.

,,,ifr

did

iiii 1

1011

1ti,

I.. -

'Ai A

li 11

4141

11.W

:3j

till:J

.114

/lji

ll'iii

'111

1111

111

tjfgr

irri

r-r iilig

ilit,h

iintr

ip41

0lig

hilli

ril e

alfl

allir

Tal

ltlfi

t!ri

mpi

!!Ig

i,

ill,;1

/J114

1; I

9 1,

it i

!,;:h

oilt!

tiillt

)1p

il;IN

IV10

;pil

tifi'l

lfill

ifil

I!!!

Ilit

ullr

l'it.

"ti,

'14

!l'1

1'.,1

.

;411

'lliti

li!!!

!!!!

,,i 1

0,11

0,11

riiil

'i. I

iill'I

iil'il

f !

iftif

i'llir

!gi

lt lil

l'iiil

q-ti

eu,!

'1,,

-to

u 1

1 .1

111

; u, 1

,01

1, ,I

lt .9

1u

in, !

! J

(, J

,to f

,-I

d ro

d i;

1 he

=I

11,4

ii, h

vig,

e, ,

i ink

thor

n,ni

i tI

RI'

'Pi

't

...

www.dacoromanica.ro

Fig. 32. Vechi peceti mo1dovene#1.

www.dacoromanica.ro

Fig. 33. MAngstirea Cgpriana MezatA Intre culmile cgptuite cu pAduri.. . . . "

'

www.dacoromanica.ro

$tusaN InoN nes Ine311110 ea.msgupw't£ '20

orap

"I,;-,.4..f'--'',p. h.ri, 44

o

a'

4-

4r..4'0111

,4

0,!.4.

"...r!,6'.,, ,,:s.: ,:,F,......,

....3.4,U.

www.dacoromanica.ro

89

dus pana la necuviinta sarbatoreau Implinirea a100 de ani de la rapire, îh timp ce la noi seInd°liau flaInuri si se rosteati. cuVinte de ad-ancaamaraciune; ci, stapaniti de intrigi i Invrajblri-politice pentru multumirea poftelor lor, de ambitie

vanitate riu si-au dat seam-a ca Incetul cu In-cetul se sapà intre-er i taranitnea pe tare o para-sise o prapastie, care a avut o consecinta cum nuse poate mai naturala In Imprejurarile din toamna.

De aceia, fata de cea mai draeeasca si maidesarta lupta posibila ce s'a dus la Paris decatre a-tatia boeri basarabeni, cei mai multi stra-ini ca origina, taranul rotnán basarabean nu arede cAt cuvinte de dispret si o atitudine de revolta.

Patura clasei de mijloc intelighenia" 1 cum ise spune aici, formata In majoritate de slujbasipripasiti din fundul Rusiei i chiar din preotiInvatatori, recrutati In cea mai mare parte dintaranimea satelor, ispititi si ad emeniti i uniialtii prin slujbe i situatii, daca nu este rusifi-cata Complect, dar, prin portul, prin limba rusace o intrebuinteaza peste tot, prin atitudinea lornepotrivita fata de tarani, ca i prin sentimentelede supunere Slugarnica fata de staphire, au a-juns -ca sa socoata-ca notiunea de moldoman, eo notiune de Injosire, lar ca limba moldoveneascaeste o limba barbara.

,intelighentAN clasa intelectualilor

www.dacoromanica.ro

90

De o cultura indoelnica i cu totul rusificata,de oatece cei mai multi nu sunt de cat produsulsemidoct al gimnaziilor ruse§ti §i al lecturilor debironism moscovita*): in convorbirile lor nu seaude de cat ruse§te, iar &duffle lor nu suntIndreptate cleat peste Nistru, de unde a§teaptaca pe o zi de mantuire, -retnvierea tarismuluial fostului imperiu oligarhic in care cred i acurn,cu tot dezastrul in care se sbate Rusia, pentruca la umbra autocratismului sa poata continuainainte cu desnationaliz area §i exploatarea atatde sistematica a massei tarane§ti, singura, care§i-a pastrat, ast-fel cum a prins-o anul 1812,vitalitatea, energia i nationalitatea.

Clasa elementului de jos, in afara de cel ba§ti-na§. care este elementul moldovenesc prin ex-celenta*), este formata din dezertori, din va-

') Vezi: Continuitatea spiritului romAnesc in Baserablagde N. lorga Iasi 1918.

*) Dad Insa orasele dAdeau un procent mal tnare de rusl (20V0)fatA de moldoveni (14,5°/,), aceasta se datoreste marelul numArde functionari 1 In srecial armata, care made considerabil pro-centul celor dintal. Se stie el populatia romaneasd pe intregcuptinsul!Basarabiel este de 1.8000000 locuitori, In raport cu800000 de strAini de diferite sationalitati. Si pen ru ca sA seevidentieze si mal bine caracterul romAnesc al acestel provinciieste suficient ca sA arAtam ca numai In judetul ChisinAu la opopulatie totalA de 180,683 locuitori, 169,369 erau moldoveni, pecAnd flume' 11,314 erau strAini de diferite nationalitAti. 5i acea-sta, notati bine, In 1907, dupA statistic' rusesti I Cu toate acesteaatAtia devota (i priRieni romdni (? din nauntrul ca si de pestehotarele tare', cauta ca sA ne conteste dreptul de stapanire alunei provincii cum na se poate mal romanesti I (Vezi Base-rabia" de E. Gurgea sl C. Filipesca 1919.)

www.dacoromanica.ro

gabonzi sau fugari rusi, cari au inceput a inundaprovincia Inca inainte de 1812 si cari contribu-esc i astazi a forma elementul cel mai turbulent,mai anarhic si mai nemultumit, gata sa sail lacutit i sa te prade in margine de co dru *)1

Aici, nu a fost ca in Ardeal, acea lupta aprigapentru desnationalizare i pentru stingerea uneiconstiinte, care cu cgt a fost mai apasata Cuatât a isvbrat mai multa energie si a clocotit maisbuciumat In suflete.

Aici, nu a fost nici cel putin acea nevoie astapânitorilor grabiti de a sugruma In chip bru-tal neamul ce li era superior in cultura, pe carenu o imprumutase de nicaeri i penrtu care nuse dusese nici un voevod in tari apusene ca

*) Situatia agitat1 din- Basarabia de astA-zi, nu se datoresteadministratiei nepricepute a guvernelor de la unit-ea Incoace, clmai ales neadAptArei la medial nostru tocmai a acestor pAturisociale, cArora revolutia le-a allogat elemente noi i streinesi cad urmAresc Cu total alte idealuri.

Valurile de oameni pornite de care rlsboiul din urmA aufAcut ca neamuri sheltie i depArtate,ce-nu esise nici odatA dinmatca holarelor Islet unde trAiau, sA se vAnture pe pAmAnturinecuoscute lor pAnA atunci, ducAnd In drum o credinti notiA, unIdeal non, un vis nutrit prin jertfa miilor de Inainta,J. Multi aucAzut, din ceL cad au rAmas, o parte au trecut sub alte stApAntri,cu alte legi, cu alte Intocmirl, cu alte rosturi l asezAri in o-cArmuirl. CAtiau putut ca sA se adapteze noli vieti ? CAti aurenuntat la scopurile si la visurile lor ? CAti si-au dat sama cAo revenire la vechea stare de lucrad nu mal este posibilA

Prin firmare, lumina celor de mal sus si In astfcl de con-ditiuni trebuesc puse si cercetate Iucrurile In Basarabia i Melde cum prin critici de coloane, scrise de cine stie ce nepregAtitdin redactiile jurnalelor noastre, uneorl vizánd anumite scopuri,sau prin InctiminAri conduse de interese politice i apostrofe decafeneal.

www.dacoromanica.ro

s2

sa. o invete, iar in urma, IntorcAndu-sq inpatrie sa Q impu.na prin frica mortei i prin phi-nul cnutului. De aceea aid nici nu s'au pomenitca Ardeal fapte de revolta contra asupritgri-lor; ci, sugrumati pe incetul si pe nesimtite, prinlipsa scoalelor, a Jegilor, a drumurilor*), princastigarea paturei preolesti, furata de la rostulei de intretinere a constiintei nationale prin si-tuatiuni-i favoruri Aceptionale, ,nu e de miraredaca acest neam brand din fire, pasnic, f4rascoli unde sa-si deschida mintea, fara legi cins-titer care se II apere de obida boerului si acinovnicului, fara teascuri de tipografii, caripuna la Indemana putinta de a-si l:mpartasi do-rurile, nevolle i frumusetile Umbel, fara drumuricari sa-i inlesneasn desfacerea prisosului pro-duselor sale sl lipsit cu desavArsire de condu-catori sufletesti, cari sa-1 intretina necontenit le-gatura cu Patria-muma, nu e- de mirare zic, dacaconstiinta nationala a fost invaluita cu_ totul inacel intuneric de nepatruns pe care numai unireaa putut ca sa-1 imprAstie. Tactica rusului, do-moakt, Inceata, caracteristica rasei, de a desnati-onaliza* popoarele subjugate pe indelete i pu

ajutorul vremii, s'a dovedit a fi mai inteleapta

) In Basarabia se eses 700 km. de drum pletruit la o su-prafatl de 44000 km. p.

www.dacoromanica.ro

93

si mai sunerioara ca a ungurului, de aceea sesf explica de ce si rezultatul aici a fost altul.

in -Basarabia lucrurile nU s'au petrecut ca inArdeal, unde, reprezentantii de drept ai neamu-lui preotimea In special constienti de dato-rifle ca aveau de Indeplinit, erau totdeauna asu-

sanjeniti tti apararea drepturilor I siiiti sase Intretie In scoli prin proprile mijloace ale fie-,caruia. Aici dimpotriva, tarismul fiind convins0, o populatie analfabeta, pentru care religiaImbran uneorf haina unui misticism far de perecheoglindit In toate directiile de desvoltare. este maiusor de stapanit si de desnatiosalizat §f cumpentru ajungerea la acest scop preotii stint agentiicei mar indicati, Mid lndoiala ca atunci li s'audat acestora drepturi §f favoruri, lf s'au creatinstitutii subventionate si protejate de stat §is'au pus la Indemána nenumarate mijloace, pen-lru ca In schimbul situatiunilor materiale si mo-rale sa poata fi facuti cei mai fanatici aparatori§i susfnatori ai dutocratismului tarist.

Daca se cerceteaza intreaga istorie a bisericeibasarabene se constata ca In capul acesteia dela1810, cand de fapt Incepe ocupatia ruseasca siOM la 1918, din 11 episcopi care au condusaceasta biserica, toti sunt ru§i, cu exceptia unuiGavril Banulesca Bodoni, care, de§f roman tran-silanean, este totusi cl§tigat de catre ru§i prin

www.dacoromanica.ro

94

demnitatea ce i-o da de a fi Exarch al ambelormitropolii din principate, devenind astfel unuldintre agentii cei mal inflacarati ai rusismului.

Recrutati din clerul superior monahic al la-vrelor Kievului sau Moscoveiii trimi§i in frunteaepiscopiei Ki§inAului i Hotlnului, pentru ca prinautoritatea lor sit impuna clerului ba§nina§ spi-ritul moscovit, tarismul reu§e§te .prin aceasta saIntretina In popor- o stare de incon§tienta atatde 'aclama, In cat acesta In tot, cursul celor 100de ani de robie nici o data nu se va ridica cusufletul sau cu mintea mai sus de Intelesulcazaniilor sau predicilor rostite In biserici. Nici

o scantee de lumina nu va scapara in acest timpde nicaeri. Abia daca In urna Incep sa aparacate-va carp In mo1dovene0e, msa i acelea aumai toate un caracter biseticesc, pe and dula-purile bisericilor §i a manastirilor se- umplu nu-mai cu carti ruseVi. SinguruI ziar aparut In 1908Lumiqdtorul", dei scris In moldovene§te, InsaCu caractere ruse§t1, nu poate fi o brana sufle-

teasca de cat pentru preotime. Tarziu de tot,prin 1913, Incep sa rasara gazetele moldoven§ti:uGlasul Basarablei" i Cuvti ntul Moldovenesc",menite sa ajunga In mana poporului. Aparitiaacestor gazete, datorita unor tineri nationali§ti,

oameni destoinici, cari In urma vor fi cei maibravi stegari ai Unirel, sunt .primele raze de

www.dacoromanica.ro

95

lumina ce patrund in sufletele intunecate ale celorun milion i jumatate de moldoveni. CAt de-spre §coli, majoritatea acestora apartinand bi-sericei, de mide i numele de ,(eircovneti uci-

*) sunt conduse de preoti, sau sunt subauspiciile lor i intretinute din fondurile discului.Limba de predare. fiind ruseasca fan Indoialaca sub raportul national nu au putat aduce niciun folos.

Diferitele cazuri cand din inconOenta sauvoluntar unii preoti basarabeni refuza pomenireafamiliei regale române la slujbele relig-ioase, po-menind In schimb pe membrii familiei imperialeruse ; când nu renunta de a recuno4e cä numai apartin canonic de biserica din Moscova ;and cer i revendica ca atftta Inverware au-tononzia Episcopiei Kifindului §i and se opunIn chip fa-ti la exproprierea pamantnrilor bise-rice0i in folosul taranimel, dovede0e OM laevidenta mi numai mentalitatea i educatian su-

`) Tarcovnal ucili§ce §coala biseticeasca.Aceasta lucrare a fost scrisa in 1918 In cursul prime-

lor luni dupa Unire, de atunci In Basarabia Irma s'au schimbatatatea lucruri, In cat multe din cele ce- se expun mai sus au/recut In domeniul tutor amintiri istorice

*)- Invakamantul In Basarabia la venirea noastra avea olatuia foarte curioasg. Aceia ce am ggsit dela Ru§1 a fost malmult o negatie a inOtamantului, cad atat §coala primara cat §icea secundara erau pe cat de ciesorganizate l insuficiente peatat ce rusificate. Cursuri:e de limba romana tinute aid, in capi-talele de judet, In cea dmtai vara duna unire. ne-au dovedit nunumai ca atat Invdtgtorimea dela tara cat §1 profesoril secundanl

www.dacoromanica.ro

96

fleteasca a acestei paturi social; dar grata In

chip invederat care a fost Tolul ei n tot timpulregimului rusesc.

dela orase nu stiatt aproape de loc ca s predeie fa bimba na-tionalà a poporului majoritatea filnd rusl adusi din alte pro-vincil dar chiar sub raportul preatirel profesionale. In ceeace priveste pedagogia, metodica, etc., eran cu desAvarsire ne-pregAtiti. A trebuit mama extrem de grea.. cArela I s'a devotato manl de profesoti si invAtAtori veniti de peste Prut, ca princursuriie de care am vorbit sA post& nu numai Indruma acea-st..1 musa a Inv4itorimel. dar sal- deschidä 1 gustul pentrulimba i literatura romAnA.

Din acest punct de vedere este interesant de chit un stu-diu foarte documentat ce se aseste fa_ lucrarea valoroasA aDomnllor E. Ciurgea fi C. Fidipescu Basarabia". relativ laanalfabetismul populatiei moldovenesti. (Op. citat, pag. 57). Acoloasim ca procentul analfabetilor faja de stiutorii de carte estede 80°4L

www.dacoromanica.ro

Fig. 35 Cetatea AIM (Intrarea principall)

www.dacoromanica.ro

Fig. 36 Cetatea Alba (Interiorul CetAtil)

www.dacoromanica.ro

Fig. 37. Cetatea Alba. (Vederea de pe liman).

www.dacoromanica.ro

°

t.

-

:

- -

..

-

e

,-

'Pr, 1

lo.;

41

L. 'T

rL. r'Lii

Fig. 38. Cetatea AlbA. (*anti! IncoolurAtor)

www.dacoromanica.ro

La Cápriana

Pe drimuri Basarabene 7

www.dacoromanica.ro

La C5priana

eara am petrecut'o in Lapu§na, iar a douazi pana a nu se lumina de ziva eram pe dru-mul Hance§tilor.

Am urcat dealuri, am coborat Arai §i inaintede ceasurile 9 am intrat In Hance§ti-Gcincqii,cum ii spun unii sau targul aceluia§ boerbucluca§ Hancu, despre care a mai fost vorbaodata.

Targul e lung §i intins pe vale. Locuitorii, incea mai mare parte evrei, din acei ce nu sesfiesc sa te intrebe cu un anumit inteles daca,runumil or sd f add mult In Besttrabie" restul,moldoveni primitori, deschi§i la vorba §i la sufiet.

Proprietarul, un armeati, In jurul caruia plute§teo legenda orientala, Manuc-bei, e mort , mo§le-nitorii traesc departe, prin strainatati, unde chel-tuesc In nesocotinta aceia ce produce, stoarsasalbatec, vlaga miilor de Oran' moldoveni.

Castelul, o cladire fail pereche In toata Ba-sarabia, zidit pe o inaltime ce stapane§te cu ve-

www.dacoromanica.ro

100

derea toate Imprejurimile, se reazama pe o coadade padure batrana. 0 se oglindete In undeleunui lac pe intinsul Oruro plutesc lene carduride ii0te. Un pare aran jat artistic, cu jet d'eau-uri,cu boschete de brazi truf4, cu alei drepte, ra-coroase i cu razoare de flori exotice, desavar-§e§te i Impodobe*te o curte de print, pentrucare odinioara s'a varsat cu duiumul aur dintr'ohazna, despre care se povestesc i asta-zi matelucruri minunate Interiorul castelului de0 jefuitIn parte de bol§evici, adaposte§te 'totu0 intreluciul oglinzilor enorme, numeroase mobile depre i numeroase tablouri tlemne de un muzeu,peste cari paianjenli ii tes nesuparati de nimenipanza pustiului trist i nesfar0t.

Cate o data, vre-un bal dat dentru scopuriascunse 0 pe care comunitatea evreiasca le pas-treaza Cu strictete, nelini§te§te prin sgomotul a-surzitor al tineretului i prin melodiile disonanteale oirei eracoviacului") golul Incaperilor.

Atunci, scarile se Imbraca cu covoare, peretiise gatesc cu ghirlande de stejar, iar luminilescanteietoare fac ca palatul sa retnvie ca i acum30 de ani in urma and §ampania curgea Invaluri, iar orgiile i bacanalele fneau cu zilele,In acea risipa de veselie, de sanatate deavere.

*) Oita i cracavlaculu dansurl luse01: Cel de al doilea,Imprumutat de la Polo!.

www.dacoromanica.ro

101

In preajma castelului, sub aceiasi umbra aparcului si In mirosul trandafirilor albi si rosii,o biserica armeneasca zidita de fostul stapan,aduna la sarbatori si duminici pe numerosiimembri al acestei comunitati.

Peste lac, un spital mare, de caramida rosie,al zemstvei, zidit de proprietate unde sunt in-grijiti prin mana unui doctor, care-si face datoriacum putini si-o Tnteleg, pelagrosi s'i atatia bol-navi ce vin poste Iutregi pentru ca sa-§i gA-seasca leacul.

In Hancesti, uncle nu poposim de cat cAte-vaceasuri, ne prinde o ploae hiceatA, maruntd §icum nu se poate mai trebuincioasa dupa o se-ceta ant de lung.

Dupa amiaza am plecat mai departe, pe so-seaua noua, curata si bine asternuta, ce duce14 Chisinau.

Din valea Botnei ne-am Indreptat In sus, spreMiaza noapte, pe un drum desfundat de ploae,In care copitele cailor clefaesc, iar rotile caruteise afunda pana la butuc.

Seara am ajuns in Rusestii-Noi, uzi pana lapiele si plini de glod, iar a doua zi de dimi-neap ne-am urmat calea mai departe prin Ma-noilesti, Vasieni, Ulmul, sate Intinse, bogate, cufasii de podgorii si livezi cat cuprind ochii.Multe din acestea sunt asezari vechi de sute

www.dacoromanica.ro

102

de ani, in cuprinsul carora s'au macinat §iruriintregi de generatii moldovene§ti, Cari §i-au pas-trat aidoma graiul, obiceiurile i datinele.

Numirile lor cu totul romane§ti arata 'Ana laevidenta ce curata origina au §i ca ta asemanareau pastrat cu acelea de peste Prut. Ar fldeajuns ca sa numesc numai cate-va din tinutulChi§inaului, pentru ca sa conving cat de roma-ne0i sunt aceste a§ezari 0 pe cel mai Indaratnicdintre tari§tii, cari apara astazi prin intrigi veni-noase î cu destula caldura, in fata celui maiinalt 0 mai mare sfat de pace dincate au avutlumea, hotarele nedrepte ale unei imparatii pra-bu0te : Stolnicenil claditi pe mo§ia cutaruistolnic de pe vremea lui Stefan, sau poatemai dinainte : Läpupta lui Alexandru VoclaLapupeanul ; Vorniceti cutarui vornic ; Hanceftiilui Hancu; Ducenii lui Duca Voda ; Dragufentivre-unui Drigo§; Vadal lul Vodd Bujorul, Lo-zova, Paganti, Surucenii, Vdrzdrqtit, Dolna,Gura Galbend, Costeftli, rjoltenii,Nisporenii, Ajumatii, Calmerfaii, Strägnii, Ne-

Rofcanii, Vandtorii, Clorei fat, Siliftea,BoldureVii, Manoile.ctii, Bucoveitul §iatatea i atatea sate, zidite mai toate sau pemo§iile vechilor boeri, de la cari 0-au luat nu-mele din vremea de glorie a Moldovei, sau ri-dicate pe raza§iile daruite luptatorilor de acei

www.dacoromanica.ro

103

voevozi de sbuciumata domnie, despre ispravilecarora vorbesc pretutindeni povestile i cantecilece se aud destul de des la sezatori, la sfaturisi la implinirea atator datini i despre care Mar-turisesc la tot pasul fiecare umbra de codrufiecare pridvor de manastire.

Din Ulmut valea a Inceput sa se stramteze,c6drii sa ne Imbratiseze cu braL,ele de crengilacome de lumina si un parfum patrunzator defan cosit rascolit de ploae sa ne mece. Din candIn and Intalnim cate o collba saracacioasa depadurar, ca o ascunzatoare de haiduci din altevremuri, sa» vre-un car Intarziat ce spintecaglodul drumului ca un plug. taind lostopane sibrazde de pamant negru amestecat cu frunze us-cate i putrede. In unele locuri calea ,nu se maicunoaste, peste tot e la fel, pamant framantat,iarba arsa i baltoace de apa galbena, in carereflexul lunei, acoperitä cu o panza rara de nori,tremura sub picaturile de ploaie deasa.

Noaptea tarziu am ajuns la Capriana, uzipana la piele, plini de frig si cu oasele halitede oboseala. Caldura chiliei unde am fost gaz-duiti, masa Imbelsugatd i primirea parinteluine-a facut sa uitAtn repede acestea, adormindInteun somn din care nu ne-a desteptat de catclopotele leturghiei de a doua zi.

** *

www.dacoromanica.ro

104

A§ezata !titre cultnile cAptu§ite cu pAduri cealearga dealungul vAel rAului 1§novAtului, Inmijloc de codru §i pe marginile unei balti formatadin apele pArAului de mai sus. MAnastirea CA-priana, zidirea lui Stefan cel Mare se ridicape un tAp§an, falnica §i mdestoasA.

Legenda, carè se pAstreaza atAt printre locui-torii satelor din imprejurimi cat §i printre cAlu-garii locului, epoveste§te, cum cA. odatA Stefan.Domnul Moldovei, dupA sAngeroase lupte ce lepurtase cu TAtarii pe Nistru, In drumul cAtre

scaunul domnesc, s'a oprit, trecAnd prin acestcodru, la odihnft intr'o poianA, uncle curtenii saiIntAlnind o cAprioarA, au inconjurat-o, vrAnd SA ovAneze. CAprioara, vazAndu-se fArA nici o scd-pare a ingenuchiat, a§teptAnd sa fie ucisA, cAnd,Stefan, care privea scena, facAndu-i-se mila,opri pe curteni de a-i aduce vre-un rAu.CAprioara scapa, iar Domnul Moldovei, vazAnd

In aceastA Intámplare un semn divin, hotArá cabiserica ce urma sa se ridice drept multumirelui Dumnezeu pentru biruinta impotriva TAtari-Igor, sA fie zidita In locul unde cAprioara Inge-nuchiase §i de la care §i,-a luat numele de Cei-

prianaa.Alte documente insA vorbesc ca ea ar fi cla-

dita de Petru Rare§ §i sfAr§ita de cei doi urma§i

www.dacoromanica.ro

Fig; 39 Cetatea Soroca

www.dacoromanica.ro

Fig 40. Gara Bucovlt

www.dacoromanica.ro

i.

ri

b .

' 'O....I...M....6+z,--.,....?", z.NNOMir etiA" - 41

,........leo

P''''s ..--.....,,-;-:..'. .. M, .

6 ,,,,,,, ..S. ..,.....s. ' .., i''' ' ''' ;_ , '`` 'NZ '.'" '' 'f A:1'1*A

Fig* 41 Prutul la LInghen1

-

www.dacoromanica.ro

Fig. 42. Un adApost de mitralierii pe malul Nistrului

- E7,MARti-4N

www.dacoromanica.ro

105

ai sai, tefan i Alexandru Ldpusneanu. Aceiace IntAreste Insd presupunerea cä mandstirea arfi existat si Inainte de Petru Rare§ sunt cloudhrisoave domnesti: unul al lui Stefan ce! Mare,prin care acesta ddrueste Mdndstirei NoulNeamf sau Chipanii, din districtul Tighinei,mosia, pe care se afta asta-zi Mandstirea Capri-ana ; iar al doilea, un document al lui AntiohCantemir, pi-in care aceasta trichina. asezamántutIn 1698, mandstirei Zograful dela Athos, §i dincare reese ca mandstirea a existat de fapt dinvremea lui Stefan. lnchinarea aceasta provenisedin cauzd cd viata monahald a asezdmântuluislabise, cdlugdrii se Imputinase, iar carmuireaaverei mAndstiresti se facea fard nici o reguld.

Acum o sutd si mai bine de ani, dup. 1812mitropolitul român Gavril Ihnulescu, unul dincei mai buni organizatori si mai energici mitro,politi basarabeni, isbuteste sd o scoata de subautoritatea mdndstirei Zograful si o trecu subcarmuirea episcopiei Chisindului,Infiintata atunci,unde statu pana la 1837, and, In urma intri-gilor si stdruintelor de tot felul ale calugdrilorde la SfantuI Munte, mandstirea este din noutrecutd sub acea autoritate, de care se izbdvesteabia In 1873. Cum Insa asezdmAntul avea ladeclararea rdzboiului acesta, In scaunul de con-ducere cdlugdri de origina bulgard, carmuirea

www.dacoromanica.ro

106

imparateasca ii alunga, lar averile full confiscatein folosul statului.*)

Odinioara, manastirea era bogata in odoareca i in venituri; aceasta se vele din felul cumeste cladita, din multimea zidirilor mari i im-punatoare, din intinsa gospodarie 0 din nume-roasele i doveditoareale wcnigi") Famase. As-ta-zi inn, in acest an de bucurie fireascanestapanita, manastirea se afla inteo vrednicastare de plAns.

Odoare ca : mitre, cruci, evanghelii, icoanemai ales carti, in cea mai mare parte e§ite desub teascurile tipamitei dela Neamt sau Putnalui Mazareanul, lucruri roase de vremuri i mar-turn de fala strabuna, lucrate In lumina curtilordomne0i sau In rabdarea chiliilor intunecoase,de cine §tie ce mâna ginga§a de domnita, oride máni noduroase i cinstite de calugar, aufost paraduite §i expediate de acel ieromonahrusesc, blastemat, care a fost Iacov 0 care atrimis tot ce se adunase In decursul a sute deani. Aceia ce a scapat de furia atâtori incalcaritatare0i i turce§ti, aceia ce a scapat de sabiaatátor Azboaie, n'a scapat de viclenia i rauta-tea acestui calugar, cart, nesocotind dreptul sfant

*) Vez1 ,,MAngstlrile din Basarabia" de arhimandritul V. Puiu.Chislau 1919.

*) Cnigr

www.dacoromanica.ro

107

de proprie tate al asezatnantului, la inflotirea ca-ruja nici unul din neamul lui n' a ajutat cu ni-mic, a rapit, trimitand peste Nistru. podvoadeIntregi cu vase de aur, cu lucruri de pre i Cutesaturi scumpe de matase, jefuind i desbracandmanastirea.

Este de ajuns numai a aminti de evanghelia,imbracata in aur, pe care Petru Rare i cusotia sa doamna Elena au daruit.o manastireiin 1544 si care, ca toate acestea a fost transpor-tata la Moscova, pentru ca sa se vada panaunde s'a mers cu jaful i nelegiuirea fara amai aminti 4 turmele de oi, cirezile de vitede hambarele cu pane, care au fost vandute pepreturi de nimica negustorilor dela Chisinau.

Asta-zi, o saracie searbada se plimba stapanamandra printre multimea chiliilor goale. Sta-

retal, un om de inlma, ca care ti-e drag sastai la sfat, isi da osteneala sa indreike lucru-rile, dar ce poate face bietul-om In mijlocul unuiviespar intreg de rusofili, cad i aceasta ma-nastire ca i Hancu i ca i Varzaresti i catoate celelalte, nu sunt decal cuiburi de intrigi,de lene si un focar de propaganda ruseasca.

Manastirea Capriana nu are un stil de arhi-tectura deosebita. Desele reparatiuni, pe care le-asuferit ca vremea, a facut ca cladirea sa-si piardadin Infatisarea impunatoare ï mandra de alta

www.dacoromanica.ro

108

data,, jar locasul biruinteI lui 5tefan sa poarte opecete de Nstrainarel In interior picturi jnoi aufost asternute peste cele de alta data i o po-leiala de, un galben urAt se rasfata pe catape-teasma de o warime neobisnuita. Cu toatecestea sub bolta inegrita i Intunecoasa plutesteceva din cuyiosia i evlavia vremurilor legendare.

Un ceas am ratacit a doua zi prin manastiresi chilli, scotocind cartile cu foile roase de soa-reci i cercetAnd picturile afumate. Intr'q camera,unde am fost gazduiti, se gaseau ate-va ta-blouri vechi ; din ele, unul infatiseaza pe §tefance! IVIare, pronuntând testamentul in 1504, jarcelalt pe mama lui §tefan, refuzAnd intrareaVoevodului in Cetatea Neamtului. Acestea au ra-

ntamplator, ca o martufle de adevar jstoricpentru, origina zidirij locasului i ca q ironie pentruacei ce se mai indoesc încäi acum de drepturilenoastre sfinte asupra acestui pamant, In care ofi, tresarit po.ate cenusa oaselor atâtor plaesi, inziva cand col dintAi ostas xornan, a pasit iaraspeste brazda, pe. care cu atatea jertfe au apa-rat-o arcasii i p1aeil lui §tefan ce! Mare si&anti *)

* *

Manastirile i schiturile din Basarabia, desi

Ambele tablourl sunt din .Ideeal lui Asache. DesemnurilepoartA data de 1799 *l stint %cute de I. Mittel ; lar inscriptiileIn frantuzetite,

www.dacoromanica.ro

109

Mal Multe ca numar de clt atelea din regatchiar de cAt acelea din Bucoviha, unde, Jpepetec de pamant rélativ Mic, au fost sadite ftu-kneroase tuiburi de viata teliglOata, nu au nicipe departe importanta acestota.

Pe and In Bucovina ta 0 pe Intregul lanttargatin, manastirile tu fost adevarate tocare de,cultura 0 de rede§teptare natioriala, in Basara-bia, manastiri/e, cil rari exceptii, datdrita- faraindoiala. Imprejuraritor nesigure i datoritaca seama hoardelot de Tatar' i Cazaci ce tre-ceau foarte des Nistrid, stint numai locftri deadapost Impotriva lurid 0 salbatitiei pe caren'o putea opri nimelli. A§ezarea celor mai multeIn desi§ul codrilor pe atunci de nestrabatutrhai ale In aceasta regiune de Mijlod, din (btu-tul Orheiultd §1 Ldpupzei, tact Chi§inaul rs'acladit mai tarziu, nu 'putea fi facuta de Cat depustnicii §i siha§trii locului; ea lamure§te pe deplindespre rostul lor pe calatorul cercetator al a-cestui drum Intortochiat i plin de Intuneric, careeste: ISTORIA ASEZAMINTELOR CULTU-RALE BASARABENE

Aici, de§i nu gasim, cum am gasit de pilda 11aSucevita Mu§ate§tilor sau la Curtea de Arge§ aBasarabilor, acele a§ezaminte de cultura adeva-rata cu §coli i iparnice ascunse Intre tidurigroase de vechi ctitorii ; aici, de§i nu ghsim nici

www.dacoromanica.ro

110

ace' dascalj de carte latineasca, cum atatia vi-aupetrecut viata prin pridvoarele manastirilor Neam-tului, Bistritei, Coziei sau Horezului, gasim insaaceea ce nu s'a putut pastra Intre zidurile niciuneia dintre panastirile aminlite mai sus, acelgrai adevarat moldovenesc, dulce la auzit i uvorla pronuntat, astfel cum l'au vorbit acum o sutade axil batlanii novtrii. Documente, dupa carisa se poata zugravi toata viata monahala a ma-nastirilor basarabene lipsesc ; putinele insa,, pecari vremea le-a adunat sub praful nascut degroaza zilelor de bejenie, au fast stranse de cinevtie ce popa strain, care le-a dus ca dar cuta-rui mitropolit din Kiev, ori de cate ori avea ne-voie sa adaoge la rasa de calugar cate un gradde devarta vanitate, ori, s'au pierdut din nepa-sarea monahilor straini, cei mai multi greci, bul-gari i ruvi, veniti numai pentru afaceri.

* **

In deseara, in urma vevtilor primite dela Chi-vinau, unde ne cherna sumedenia treburilor, amplecat din Capriana cu parere de rau cA. n'amputut sa ne urmam calea inainte pentru a puteavedea manastirile Condrita i Surucenii, pe carele-am lasat pentru alta data.

Pana la gara Bucovat, de unde urma sa

www.dacoromanica.ro

trenul, ne-a dus ,,faitonul") manastirei, In goananebuna a doi cal roibi.

Cand am intrat in gara Incepea sa se Intunece§i cum pana la sosirea trenului mai eraaproape doua ceasuri, ne-am amestecat in salade gteptare printre multimea ce a§tepta rabda-toare sosirea intarziata a poezdului").

Un fum acm i nesuferit de mahorcä rataceain nour4 negri, Intunecand §i mai mult luminaslaba a lampei ce fumega intr'un colt §i un mi-ros greoi de iuft §i de floarea soarelui stapaneaIncaperea. Cate-va babe ghemuite Inteun unghercu Capul razemat pe boccele sforaiau de zorlar langa soba, cati-va evrei, fluturand din barbi,puneau la cale cine §tie ce ghe§efturi minunate.Ne-am a§ezat pe o banca alaturi de doi un-che§i cu parul alb, veniti tocmai de pe malulPrutului din Nemteni §i In a§teptarea trenuluine-am incins la sfat.

Cand, dupa trecere de cata-va vreme, trenulse auzi tirland pe vale, dupa ce sfatuisern decate pot sa se vorbeasca asta-zi cdnd lumeait, ail& sacita i piste meisurd di gre i cdndnevoile ni incalicd la fie ci pas, lar

ni pas ndesc ca nifte lapchi. unul dinmo0, un mo§negut "mai halm" i mai vorbaret

*) ,faitonul" trgsitra.poezdu tren.

*) hltru" de§tept.

lu

www.dacoromanica.ro

sfar§i indreptandu-II cufma"*) pe cap yi ani-nanduli traista In bát :

Hei, dragii mo§ului, ci sa-I faci, ap ovinit vremea, sa primine0e lumea !" .

In timpul acesta trenul sosise. Ne-am urcatIn graba, nimerind Inteun compartiment de clasaII-a, pe pernele caruia se lafaiau dormind doinegtistori intr'un sforait rasunator.

In Intunericul Ingustimii vagonului simtii apoicum rotile Incepura sa alunece i trenul pornidomol, sufland greoi printre macazurile ce clan-taneau Cu sgomot, In timp ce gandurile Imi ra--masasera la vorbele, pe care cu cate-va cupemai hiainte, un mo§neag simplu i fara §tiintade carte, minvnat de schimbarea naprasnica avremurilot, le rostise cu o filosofie atat de a-anca §i Orla de Inteles

Hei, dragii mo§ului, ci sa-i faci, ap ovinit vremea, sa primine§te lumea!" .

112

Nisporent, 1919, Octombrie.

*) Cuma" adula:

www.dacoromanica.ro

" ,7-tr. r.r

r

;aS: . 1,

Fig. 43. GrAniceri. Pe Nistru.

- r9 `' ' ,p

° ;* .11

www.dacoromanica.ro

Fig. 44. Pe malut Nistrului Post de mitralierA.

www.dacoromanica.ro

Fig. 45. In fata bol§evicilor.

www.dacoromanica.ro

Pe drumuri Basarabene

II

NISTRUL

www.dacoromanica.ro

NISTRUL

N, 'tistrule, rail limpede §1 tainic, copil alintat albasmelor pastrate din m4 stramo§i §i al doine-lor cantate de ciobani Inteasfintit de soare,isvor Indepartat ce vii chiuind ca un haiduc dinvagauni de munti straini §i Incolace§ti ca un§arpe podoaba ostroavelor trecatoare, spune,cine poate sa te Intreaca In murmur, cine ¡tipoate Ingana §opotul §1 cine poate sa-ti Impar-ta§easca dorurile, cand lini§tit It tacut te la§i lavale, pana te perzi ca un suspin in valurile la-.come ale marei ?

** *

Nistrule, rau aprig *i semet, scutul veacurilortrecute, de care s'au lovit du§manii acestui neam,

rau, cu unde repezi §i cu vartejuri ametitoare,spune, cine-fi poate povesti suferinta, cine Itipoate a§terne in slove istoria §i cine Indrazne§te

www.dacoromanica.ro

116

sa te opreascA in cale, and liber §i maestosintri cu cetele tale de unde zglobii i i le van-turi ca o tiara= peste albastrul intunecat alvalurilor mArei ?

*

Nistrule, rau incercat i nepasator, peste careIn cursul necurmat al vremurilor au navAlit dinintinsul nepAtruns al pustiului Asiei, urland sal-batec, fldmande, hordiile neamurilor mongole,ducand in praful copitelor sirepilor de pustd ni-sipul de aur i cremenea prundiplui tAu rAscolit,

spune, cine poate ca sd pastreze mai bineca tine urmele urgiei barbare, dud nelncetat tesbati in albia-ti, pana se obosit de cale te culcica un drumet pribeag in voia valurilor mArei ?

*

Nistrule, rAn pa§nic i ospitalier, !titre malu-rile cdruia atatea sute dé corAbii roase de tala.zuri Infuriate i frdmantate de vanturi protivnice0-au gasit adApost, incredintanduli comorileavutiile coloni§tilor genovezi I pisani i ti-auimpodobit coastele cu Cetati mArete, durate dinlespezile stancilor tale, spune, cine cuteazA casd se mAsoare cu tine, dud scuturandu-ti hainaInghetatA de iarnd Tit avanti sloiurile zdrobite deware In clocotul valurilor marei?

* *

www.dacoromanica.ro

117

Nistrule, rau zvapaiat, strajer de veghe in zi-lele cele mal grele al pamantului mo§tenit dinstrabuni, in care zac atatea monte §i rama§iteglorioase, rau, ce lncingi ca un brau uria§ zi-durile Inegrite ale Hatinului. Sopocei, Tighinei §iCetatei Albe, pastrate In mijlocul sutelor de animai falnice §i mai maestoase in batrAnetea lorde cAt trufia fara de seaman a du§manilor, cariau pierit spune, cine le-a fost o stavila maiputernica §i cine 1-ea fost pazitor mai statornic,cAnd te framanti mAnios §i cand tulbure §i nea-stAmparat te rever§i ca un potop In noapteavalurilor marei ?

*4,*Nistrule, du yiteaz li naprasnic, ce ai fost

martorul luptelor cancene dela Lipinti, Chilia,Cahul, Lapu§na, Varnita... Imparta§ind ca unfrate zilele de restri§te ca li de Jala ale arca*lor §i plae§ilor 1111 $tefan cel Mare, Petru Rare§§i Ion Voda Cumplitul, §i ai inghitit In undele-ti In-spumate o§tile Turcilor, 'atador §i Cazacilor,spune, tine a buciumat mai puternic izbanzile §icine le-a sapat mormant mai adânc strainilor,cand !ti aduni apele li furios te repezl, hohotindprintre stand, roba ce intri cu zgomof, tulburandtacutul adanc al valurilor marei ?

www.dacoromanica.ro

118

Nistrule, rau batran i sfatos, flotar nedespartitde Tara, in care nu e colt unde sa nu se prea-mareasca vitejia ta, unde nu e poveste sau le-genda, in care sa nu se vorbeasca de fapteletale §i unde nu e doina, in care sa nu fii can-tat, rau, ce ai sapat in malurile pe unde trecichilii i pe§teri pentru sihatrii, in preajma ca-rora s'au urzit atatea pagini de cronici i leto-piseti, spune, cine mai bine decat tine ne-apastrat crodinta i legea §i cine poate sa cantemai duios- de cat tine doina suferintelor de altadata, d'Id in §opotit lin §i misterios te strecorica o rugaciune sub bolta valurilor marei ?

*

Nistrule, rau rabdator i bun, ce-ai plans ala-turea de noi sughituri mecate de lacrimiti-ai potolit durerea unui veac de roble, fara a-tipierde nadejdea spune, cine in ziva descatu-§arei depline, in sunetele trambitelor de bucurieyi in slava imnului cantat de tmdele tale, s'aridicat ca un arhanghel din pove§ti deasupravalurilor marei ?

Bugaz, Decembrie 1919

www.dacoromanica.ro

ILUSTRATIILECUPRiNSE IN TEXT

www.dacoromanica.ro

ILUSTRATI1LECUPRINSE IN TEXT

Fig. 1.Pe drumuri basarabene, Caruta Postei.2-0 casa taraneasca.3.Obisnuitele cruci rastignitoare dela In-

crucisari".....* 4.Cruci mari greoae....."

5.Vederea unui sat moldovenesc.6.-0 poarta moldoveneasca.7.La masa.

» 8.Tarani tumpatati la vorba ca si la pa-timi, muncitori,.."

9.Ispravile Bolsevicilor.10.Varzaresti. Pe culme ne IntAmpina si-

ragul morilor de vant..."11.MAnastirea Varzaresti are una din acele

privelisti rari..."lo 11Un grup de maici basarabene,

13.Mánastirea Varzaresti. Lânga cruce.14.Manastirea Varzaresti.15.La cisma.16.Nisporeni. In larmaroc.17.Nisporenii.

www.dacoromanica.ro

TABLA DE MATERII

www.dacoromanica.ro

TABLA DE MATERII

Cuvtint "inainte .. - Pa.g. 5Pe drumuri basarabene . 13

Nisporenii 35

La Ma ndstirea litìncului . 47

La Ciuclutenl fi Läpufna . . . f t 69

La' Cdpriana . . 9gNistrul 115

www.dacoromanica.ro

5 absolbentl.14 gut.16 privbri.

fig. 3 rAstignitara19 ImbrAtisaza

cu oil le20 nacealnici Upravei

duce21 cativa23 stOnjeni

pentru si25 ar

al bu2:8' Aiçi30 cititori

Altarului31 cititorie

n - mOnAstireaI, balvarilor

rádica322 flor mbAlsAmeazá42 cinst te48 iu59 apAsAtoAre61 cuvii a70 am drieiunea75 si chiar

si chiar butt77 de odatA, vad

80 oprindn-se93 care94 Hotlnului

'rusestl

96 sal108 Mittel; lar Inscriptiiie in

ERATA

9 absolventl.4 sunt.5 priviri.

rAstignItoare17 hnbrAtiseazA9 culorile

10 duce naeealniciiUpravei

14 cAte-va10 stAnjen13 si pentru2 lar

17 albul24 Aici2 ctitori

11 altarului7 ctitorie

14 mAnAstireE 0 balvanilor21 rAdicat17 flori imbAlsAmeazA27 desinteresate16 in13 apAsAtoare14 mil*10 amcirdeiunea18 si poate chiar22 si buti10 deodatA, ¡mi pare cii

vAd21 oprindu-se25 cari

6 Hotinolui22 rusesti11 sa-127 Mittel, cu inscriptiile

NOTA : Toate fotografiile sunt luate de autor afarA deacelea de la No. 5, 7, 9, 11, 24, 29, 31, 33, 33, 34, 37, 38, 39, sl 43,

La pa g. In loe de : rA tidal ; se va net' I

www.dacoromanica.ro

Biblioteca perttpu popopcu rabat de 25 0/9

Lei B.No. 1. Alexandria . 2,25

2. Arghir si Elena 1,253. lsopia . . ... . . . . . . 2,.4. Genoveva de Brabant . . . . . . . 2,5. RAvasele unui doctor. Partea 1 .. epuizat.

6. RAvasele unui doctor. Partea Il . . . eptlizat7. RAvasele urui doctor.'Partea Ill epui zat8. Povestea vorbei de Anton Pann 2,759. Carte despre drepturi,si datorii . sub tipar

10. Povestiri de petrecere si de folos 2,2511. Povestiri din Halima. Partea I si 11 3,75

Glume Vorbe de clad' 2,5012. . .... .

Tip. DIMITR1E M. IONESCU, Karagheorglwvici, 7

13. loasaf i Varlaam 2,5014. Vatra strAmoseascA de Gr. Tdusen 1,15. Istoria frumosului losif i Asineta de

C'. Bobulesca . . . . . . 1,7516. Povestiri pentru popor de L. N. Tolstoi

trad. de Harrea . . . 3,50

www.dacoromanica.ro