IV.4. Infrastructura educaţională şi de sănătate

IV.4.1. Infrastructura educaţională

Consideratii generale

Motto - Fiecare om pe care îl educăm este un cetăţean pe care îl câştigăm. Aderarea la Uniunea Europeana presupune participarea la o piata comuna, care este nu numai a

bunurilor, a serviciilor si a capitalurilor, ci si a muncii, fapt ce a condus la necesitatea crearii si dezvoltarii Spatiului European al Învatamântului Superior, a Spatiului European al Cercetarii, a Cadrului European al Calificarilor, a Sistemului Comun de Asigurare a Calitatii în Învatamântul Profesional si Tehnic, a Retelei Europene pentru Asigurarea Calitatii în Învatamântul Superior. Sunt premise pentru atingerea performantei personale prin stapânirea competentelor cheie, adoptate la nivel european: comunicarea în limba materna, comunicarea în limbi straine, deprinderi de calcul matematic si competente de baza în stiinte si tehnologie, abilitati TIC, a învata sa înveti, competente civice si interpersonale, antreprenoriat, constiinta culturala.

Sursa:www.edu.ro

Astfel ca aderarea României la comunitatea europeana a educatiei implica asumari si integrari reciproce de principii, valori, atitudini si comportamente. De calitatea educatiei si a formarii, indiferent de context si vârsta, depind competentele si expertiza fiecaruia, ca elemente ale reusitei pe toate planurile: personal, profesional, social. Asumarea de către Guvernul României a obligaţiilor şi obiectivelor strategice pentru sistemele educaţionale şi de formare profesională, stabilite de Comisia Europeană în anul 2002, în cadrul Consiliului European de la Barcelona, precum şi deciziile adoptate la nivel european în cadrul „procesului Bologna” au determinat accelerarea procesului de reformă a sistemului educaţional românesc şi totodată restructurarea acestuia. În consecinţă, modificările aduse Legii Învăţământului nr. 84/1995 în anii 2003 şi 2004 şi legislaţia adoptată în anii 2004 şi 2005 în domeniul învăţământului superior au condus în principal la următoarele modificări de structură: extinderea duratei învăţământului obligatoriu de la 8 la 10 clase şi reorganizarea studiilor universitare în trei cicluri.

În prezent, sistemul de educaţie şi formare iniţială, este structurat pe următoarele niveluri: învăţământ preşcolar, învăţământul obligatoriu, învăţământul secundar superior, învăţământ post-secundar, învăţământul superior, învăţământ postuniversitar. Schimbările de structură ale sistemului de învăţământ românesc au fost completate şi de măsuri în favoarea creşterii eficienţei sistemului de învăţământ. Astfel, modificarea, în anul 2004, a Legii nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic, accentuează profesionalizarea funcţiei de director de unitate de învăţământ prin introducerea unor măsuri specifice recrutării, selecţionării şi a angajării pe baza unui contract de management educaţional semnat cu inspectorul şcolar general din judeţul respectiv.

Corelat cu oferta educaţională pe diverse nivele de învăţământ, rata de participare la educaţie variază de la o grupă de vârstă la alta, corespunzător nivelului de şcolarizare Analizată cumulat, grupa tinerilor de 15-24 ani a înregistrat, în intervalul 1999-2005, un trend ascendent în ceea ce priveşte participarea la educaţie, crescând de la 36,96% în anul de referinţă 1999-2000 la 48,53% în anul 2004-2005. Numărul total al populaţiei cuprinse în segmentul de vârstă 15-24 de ani este în uşoară descreştere între 1999-2005 (8,6%), pe când procentul tinerilor şcolarizaţi din aceeaşi categorie este într-o permanentă creştere (20,0%).

În perioada 2000-2005, rata de tranziţie în învăţământul secundar (liceu şi învăţământ profesional) a înregistrat valori cuprinse între 89,7% în anul şcolar 2000/2001 şi 92,5% în 2004/2005. Tendinţa este ascendentă, dar valoarea ratei înregistrate în anii şcolari 2003/2004 şi 2004/2005 reflectă faptul că o anumită proporţie dintre absolvenţii clasei a VIII-a nu au continuat studiile în clasa a IX-a sau în anul I al şcolilor de arte şi meserii, deşi măsura privind prelungirea duratei învăţământului obligatoriu a intrat în vigoare începând din 2003. Nivelul indicatorului este totuşi destul de ridicat, având în vedere că rata brută de cuprindere în învăţământul liceal şi profesional este de 76,4% la nivelul anului 2004/2005. Prin compararea valorilor acestor indicatori (rata brută de

cuprindere şi rata de tranziţie) se poate estima, astfel, că o proporţie importantă dintre elevi părăsesc sistemul de învăţământ încă înainte de absolvirea clasei a VIII-a. Datele statistice disponibile indică existenţa unei „rupturi” în ceea ce priveşte trecerea de la gimnaziu (clasa a VIII-a) către învăţământul secundar inferior (clasa a IX-a), şi respectiv în ceea ce priveşte tranziţia de la învăţământul obligatoriu la învăţământul postobligatoriu. În ambele puncte, situaţia cea mai nefavorabilă, pe medii de rezidenţă, se înregistrează la nivelul mediului rural.

Sursa: Planul National de Dezvoltare Regionala 2007 2013 INDICATORI A. INDICATORI PRIVIND POPULATIA SCOLARA

0

20000

40000

60000

80000

100000

120000

140000

160000

Num

ar d

e e

levi

POPULATIA SCOLARA DIN INVATAMANTUL DE TOATE GRADELE IN CADRUL

REGIUNII SUD-EST

2000/2001 2001/2002 2002/2003 2003/2004 2004/2005 2005/2006

2000/2001 69749 87692 157971 131362 49685 69475

2001/2002 68212 86258 158339 131471 47413 67635

2002/2003 66948 85593 156058 129287 46517 66333

2003/2004 65270 85794 155310 128485 45003 65073

2004/2005 62640 83104 153286 124967 43019 63433

2005/2006 60589 80591 152811 122066 41612 61230

Braila Buzau Constanta Galati Tulcea Vrancea

*inclusiv invatamantul particular

Sursa: http://www.braila.insse.ro

POPULATIA SCOLARA DIN INVATAMANTUL DE TOATE GRADELE

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

35000

40000

Pop

ulat

ia s

cola

ra -

Num

ar d

e pe

rsoa

ne

Invatamant prescolar 10540 10442 10492 10725 10724

Invatamant primar si gimnazial 35864 34033 31495 29685 28520

Invatamant primar si gimnazial pentru copii cu deficiente 522 407 326 263 214

Invatamant liceal 11311 11594 11934 11739 11388

Invatamant profesional 3725 4802 5082 5108 4291

Invatamant complementar sau ucenici 1134 443

Invatamant postliceal de specialitate 1262 1082 1001 908 534

Invatamant tehnic maistri 114 55 36 19 28

Invatamant superior public 769 768 737 720 677

Invatamant superior particular 1707 1561 1385 1422 1633

2002/2003 2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007

Sursa: Anuarul Statistic al judetului Braila, editia 2007, pag. 111

STRUCTURA POPULATIEI SCOLARE DIN INVATAMANTUL DE TOATE GRADELE

Sursa: Anuarul Statistic al judetului Braila, editia 2007, pag.123

15,11

56,78

15,92

8,74

3,45

15,74

54,35

16,9

9,31

3,7

16

52,76

17,76

9,78

3,7

16,75

50,8

19,05

9,77

3,63

17,7

49,43

19,37

9,96

3,54

18,49

49,53

19,63

8,37

3,98

0%

20%

40%

60%

80%

100%

Pro

ce

nt

fata

de

to

tal

pop

ula

tie

sc

ola

ra

2001/2002 2002/2003 2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007

Invatamant prescolar Invatamant primar si gimnazial

Invatamant li ceal Invatamant profesional, complementar, postliceal si tehnic de maistri

Invatamant superior

STRUCTURA POPULATIEI SCOLARE DIN INVATAMANTUL DE TOATE GRADELE

metodologia UNESCO

15.7

23.7

56.9

3.7

16

24

56.3

3.7

16.7

23.9

55.8

3.6

17.7

23.7

55.1

3.5

18.5

24.1

53.4

4

0%

20%

40%

60%

80%

100%

Pro

cent

fata

de

tota

l pop

ulat

ie s

cola

ra

Superior 3.7 3.7 3.6 3.5 4

Gradul II 56.9 56.3 55.8 55.1 53.4

Gradul I 23.7 24 23.9 23.7 24.1

Preprimar 15.7 16 16.7 17.7 18.5

2002/2003 2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007

B. INDICATORI PRIVIND PERSONALUL DIDACTIC

PERSONALUL DIDACTIC PE TOATE NIVELURI DE EDUCATIE, TOTAL MEDII

IN REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD-EST

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

8000

9000

10000

2000 4223 6014 9359 7558 3189 4447

2001 4291 6117 9504 7769 3156 4609

2002 4031 5590 9119 7366 2904 4370

2003 4039 5639 9140 7367 2842 4291

2004 4004 5742 9128 7387 3015 4272

2005 3863 5622 8966 7212 2797 4055

2006 3652 5553 8923 7068 2756 3945

BRAILA BUZAU CONSTANTA GALATI TULCEA VRANCEA

SURSA: https://statistici.insse.ro/shop/

Personalul didactic - reprezinta persoanele fizice care sunt angajate in sistemul de invatamant si predau in

cadrul procesului educational si de instruire (cu norma intreaga si cu norma partiala). Fiecare cadru didactic

se inregistreaza o singura data, numai la unitatea scolara la care are functia de baza (are cartea de munca)

sau preda numarul cel mai mare de ore didactice.

PERSONALUL DIDACTIC DIN INVATAMANTUL DE TOATE GRADELE

(INCLUSIV INVATAMANTUL PARTICULAR) IN JUDETUL BRAILA

1

10

100

1000

10000

pers

onal

did

actic

Invatamant prescolar 556 563 579 594 601

Invatamant primar si gimnazial 2198 2151 2100 2026 1956

Invatamant primar si gimnazial cudeficiente

100 93 76 65 59

Invatamant liceal 1064 1112 1133 1054 939

Invatamant profesionalcomplementar

59 37 39 47 29

Invatamant postliceal si tehnic demaistri

18 42 30 37 24

Invatamant superior privat 36 41 47 40 44

2002/2003 2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007

Sursa: Anuarul Statistic al judetului Braila, editia 2007, pag. 115

PERSONALUL DIDACTIC PENTRU TOATE NIVELELE DE INSTRUIRE

comparativ mediul urban si rural

SURSA: www. statistici.insse.ro, actualizare la 10.06.2008,tempo on line

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

RURAL 1188 1202 1226 1227 1233

URBAN 2843 2837 2778 2636 2419

2002 2003 2004 2005 2006

COMPARATIE INTRE MEDIUL URBAN SI CEL RURAL PRIVIND NUMARUL DE UNITATI DE

INVATAMANT, POPULATIA SCOLARA SI PERSONALUL DIDACTIC

IN ANUL SCOLAR 2006 – 2007

1

10

100

1000

10000

100000

Urban 32 22 16617 11364 1021 924

Rural 47 1 12117 24 994 15

Scoli generale

LiceeElevi inscrisi

la scoli generale

Elevi inscrisi la licee

Personal didactic scoli

Personal didactic licee

Sursa: Anuarul Statistic al Judetului Braila, editia 2007, pag. 120

C. INDICATORI PRIVIND BAZA MATERIALA SI CHELTUIELI

BAZA MATERIALA A INVATAMANTULUI –

NUMAR DE SALI DE CLASA, LABORATOARE, ATELIERE SI SALI DE SPORT

1

10

100

1000

10000

Sali de clasa si cabinete scolare 2006 1994 1955 1898 1813

Laboratoare 267 275 277 274 278

Ateliere scolare 143 148 138 127 120

Sali de gimnastica 74 70 70 64 62

2002/2003 2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007

Sursa: Anuarul Statistic al judetului Braila, editia 2007, pag. 122

CHELTUIELI DE CAPITAL IN PERIOADA 2001 – 2006 (RON)

2001 2002 2003 2004 2005 2006

Investitii(reabilitari/consolidari) 0 599.938 400.000 14.680 0 13.111.000

Dotari MEdC (calculatoare, imprimante)

122.573 10.265 65.000 16.137 30.000 386.000

Dotari MEdC (microbuze) 0 0 0 0 0 320.000

Dotari ordine MEdC 0 0 0 0 0 3.687.149,36

Dotari MEdC (autoturism Subaru)

0 0 0 0 92.134 0

Dotari Phare 0 0 0 0 0 828.955

Nava Borcea 0 0 0 0 0 1.185.000

Sursa: www.isj.br.edu.ro

CHELTUIELI MATERIALE IN PERIOADA 2001-2006 (RON)

2001 2002 2003 2004 2005 2006

Mobilier 0 0 340.000 200.000 200.000 1.400.000

Formare profesionala

0 0 0 36.172 40.500 428.400

Nava Borcea

0 30.000 20.000 40.000 280.000 0

Sursa: www.isj.br.edu.ro In anul 2007 s-a finalizat Reabilitarea Grupului scolar G.Valsan din Faurei in

cadrul unui proiect in valoare de 35.000 Euro finantat integral din fonduri PHARE 2003 si implementat de Consiliul Judetean Braila in parteneriat cu Consiliul Local Faurei. Drept urmare au fost reabilitate : 4 sali de clasa, grupurile sanitare si sala de festivitati precum si reteaua de canalizare. In cadrul Programului Dezvoltarea prin proiecte a judetului Braila a fost finalizat un proiect prin care s-a realizat un put forat si alimentarea cu apa a Gradinitei din satul Lacu Rezii (UAT Insuratei). In cadrul aceluiasi program a demarat proiectul prin care se va realiza Instalatia de incalzire cu centrala termica pe lemne la scoala din satul Filipesti (UAT Surdila Gaiseanca). “Alte proiecte derulate sau in curs de derulare in judetul Braila in scopul reabilitarii scolilor sunt: in perioada 2008-2009, se vor efectua lucrari de demolare si reconstructie la Grupul Scolar George Valsan din Faurei, finantate prin Programul Guvernamental de Reabilitare a Infrastructurii Scolaredin Fonduri provenite de la Banca Europeana de Investitii, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei si Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii; in perioada 2006-2008, lucrari la Scoala de Arte si Meserii Gropeni, finantate prin HG 1426/2006, HG 300/2007, HG 1285/2007, HG 370/2008; in perioada 2003-2004, lucrari la Scoala de Arte si Meserii Jirlau, finantate prin Banca Mondiala; in perioada 2000-2003, lucrari la Grupul Scolar Insuratei, finantate prin Banca Mondiala; in perioada 2007-2012, lucrari la Grup Scolar Oncescu Ianca, finantate prin programul ce vizeaza construirea campusurilor scolare; in perioada 2004-2006, lucrari la Scoala de Arte si Meserii Movila Miresii, finantate prin Program Phare TVET; in anul 2008 lucrari la Scoala de Arte si Meserii Cicile, finantate de Banca Mondiala; in anul 2007, lucrari la Scoala de Arte si Meserii Dudesti, finantate de Banca Mondiala” Sursa: date prelucrate de ISJ Braila, 2008

CHELTUIELI PUBLICE PE ELEV PE NIVELE DE INVATAMANT: PRESCOLAR, PRIMAR, GIMNAZIAL, LICEAL

IN MEDIUL URBAN IN JUDETUL BRAILA IN MII LEI (RON) /ELEV

0

1

2

3

4

5

6

7

8

2000/2001 2.3555 2.7822

2001/2002 2.9981 4.0018

2002/2003 4.5804 4.9313

2003/2004 5.4419 6.9433

2004/2005 5.5569 6.9261

BUGETUL AUTORITATILOR LOCALE CHELTUIELI MEDIU URBAN

În perioada 2000- 2005 cheltuielile medii/ elev au crescut continuu pentru toate nivelele de învatamânt . Cu toate acestea, nu se pot trage concluzii relevante privind evolutia finantarii învatamântului deoarece datele furnizate de catre inspectoratele scolare sunt exprimate în preturi curente.

SURSA: PRAI 2007 – 2013 MACHETA 9, (ISJ)

PARALELA CHELTUIELI PUBLICE PE ELEV, PE NIVELURI DE INVATAMANT INTRE MEDIUL URBAN SI MEDIUL RURAL DIN JUDETUL BRAILA

IN MII LEI (RON) /ELEV

2.7

82

2

4.0

01

8

4.9

31

3

6.9

433

6.9

26

1

1.8

496

2.3

02

5

4.3

15

7

4.0

503

4.3

07

6

0

1

2

3

4

5

6

7

CHELTUIELI MEDIU URBAN CHELTUIELI MEDIU RURAL

2000/2001

2001/2002

2002/2003

2003/2004

2004/2005

(*exclusiv invatamantul profesional si de ucenici, si postliceal si de maistri pentru care nu exista date suficiente), sursa: PRAI 2007 -

2013

D. INDICATORI PRIVIND CALITATEA INVATAMANTULUI

NORMA DIDACTICA LA 1000 DE ELEVI

PE TOATE NIVELURILE DE INVATAMANT IN MEDIUL URBAN SI MEDIUL RURAL

0

20

40

60

80

100

120

URBAN 104.98 83.58 68.07 72.77 73.16 79.55

RURAL 78.04 87.23 64.44 76.81 79.33 73.7

2001/2002 2002/2003 2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007

* Nu se poate estima un indicator de genul: numarul de cadre didactice la 1000 de elevi, deoarece un cadru didactic poate sa predea la

mai multe unitati de invatamant, astfel ca se poate realiza un indicator cu privire la norma didactica (numarul de ore de predare pe

saptamana) a unui cadru didactic. - SURSA: ADRESA NR.11002/30.06.2008 A INSPECTORATULUI SCOLAR JUDETEAN BRAILA

NUMARUL ABSOLVENTILOR DIN INVATAMANTUL DE TOATE GRADELE1

1

10

100

1000

10000

Scoli generale 5399 5115 4489 3664

Licee 2676 2480 2676 2762

Scolide arte si meserii 729 1034 2770 2568

Scoli de reeducare 3 10

Scoli de ucenici 593 357

Scoli postliceale 502 435 317 242

Scoli de maistri 54 33 21 19

Invatamant superior public 122 118 117 122

Invatamant superior privat 283 433 417 278

2002/2003 2003/2004 2004/2005 2005/2006

Sursa: Anuarul Statistic al judetului Braila, editia 2007, pag. 113-114

Învăţământul universitar este reprezentat în judetul Brăila prin: - Facultatea de Inginerie Braila din cadrul Universitatii „Dunărea de Jos” din Galati; - Universitatea „Constantin Brâncoveanu”; - Universitatea Ecologică Bucureşti; De asemenea în Brăila îşi desfăşoară activitatea secţii ale unor facultăţi (din centre universitare importante) cum sunt: - Universitatea „Spiru Haret”; - Universitatea „Hyperion” - Universitatea „Danubius”; - Universitatea „Victor Babeş”;

2 - 2003 Reforma invatamantului a determinat incepand cu anul scolar 2003-2004 transformarea scolilor profesionale in scoli de arte si meserii si desfiintarea invatamantului de ucenici, acesta functionand numai pentru promotiile anterioare.

- Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative Bucureşti Sursa : Strategia municipiului Braila 2008-2013

PROMOVABILITATEA LA EXAMENUL DE CAPACITATE/TESTELE NATIONALE SI BACALAUREAT

SURSA: ADRESA NR.11002/30.06.2008 A INSPECTORATULUI SCOLAR JUDETEAN BRAILA, cu mentiunea ca aceste date sunt luate din raportul privind starea invatamantului, elaborate conform prevederilor art. 150 (1) din Legea invatamantului nr. 84/1995 republicata, modificata si completata.

EVOLUTIA RATEI ABANDONULUI SCOLAR LA INVATAMANTUL PRIMAR SI GIMNAZIAL LA NIVEL NATIONAL, REGIUNEA SUD - EST SI AL JUDETELOR REGIUNII SUD-EST

0

0.5

1

1.5

2

2.5

3

%

2000/2001 2001/2002 2002/2003 2003/2004 2004/2005

2000/2001 0.6 1 0.8 0.5 1.1 0.8 1.2 1.8

2001/2002 1.2 1.3 0.8 0.5 2.1 0.9 2 1.4

2002/2003 1.2 1.3 1.3 0.6 1.7 0.8 2.4 1.6

2003/2004 1.5 1.5 1.7 1.2 1.5 1.4 2.3 1.6

2004/2005 1.7 1.8 2.1 1.3 2.1 1.3 1.8 2.7

NIVEL NATIONAL

REGIUNEA SUD-EST

BRAILA BUZAUCONSTANT

AGALATI TULCEA VRANCEA

SURSA : PRAI 2007 – 2013, macheta 5

Cadrul instituţional pentru dezvoltarea parteneriatului social în educaţie şi formare profesională se

bazează pe structurile consultative constituite în sprijinul deciziei la nivel local şi regional:

• La nivel regional: Consorţiul Regional TVET (CR TVET) - organism consultativ al Consiliului de Dezvoltare Regională;

• La nivel local - judeţean: Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social (CLDPS) - ca organism consultativ al Inspectoratelor şcolare judeţene

72

73

74

75

76

77

78

79

80

81

82

capacitate/teste nationale 75.77 75.61 81.65

bacalaureat 81.7 79.95 75.56

2004/2005 2005/2006 2006/2007

• La nivelul şcolilor: Consiliile de administraţie / Consiliile şcolare, organizate potrivit legii învăţământului

• La nivel local – unitati teritorial-adminstrative de baza: Comitetele locale pentru dezvoltarea parteneriatului social în formarea profesională (CLDPS) exercită un important rol de

sprijinire a dezvoltării învăţământului profesional şi tehnic.

La nivel regional a crescut rolul Consorţiului Regional prin implicarea acestuia atât în elaborarea şi reactualizarea PRAI cât şi în monitorizarea acţiunilor şi evaluarea obiectivelor PRAI şi PLAI.

In ceea ce priveste abandonul scolar, pe niveluri de educatie ISCED, Regiunea Sud-Est a înregistrat în perioada 2000-2006 o crestere constanta a ratei abandonului scolar la învatamântul primar si la cel gimnazial, valorile fiind peste valoarea nationala. Sunt în crestere ratele abandonului atât în mediul urban cât si în cel rural, în ultimul an acestea au valori de 1,8% pentru urban si 1,9% pentru rural.

Sursa: PRAI 2007 -2013, pag.54

EVOLUTIA RATEI ABANDONULUI SCOLAR LA INVATAMANTUL LICEAL SI PROFESIONAL

LA NIVEL NATIONAL, REGIUNEA SUD - EST SI AL JUDETELOR REGIUNII

4.3

4.2

4.1

3.4

3.2

4.4 4

.54

.73

.43

.3

55

.25.2

4.3

3.4 3.7

2.8

3.5

1.9

2.4

4.8 5.2

4.2

2.5

2.3

4 4.6

5.5

4.2

3.8

4.9 3.7

4.6

2.9

3.4

4.4

5.2 6.1

6.1

5.7

0

1

2

3

4

5

6

7

%

Nivelnational

regiuneaSud-Est

Braila Buzau Constanta Galati Tulcea Vrancea

2000/2001 2001/2002 2002/2003 2003/2004 2004/2005

Sursa: PRAI 2007 -2013,macheta 5

*cu mentiunea ca in anii scolari : 2002/2003 – populatia scolara din aceste doua nivele de invatamant era de : 15.036; 2003/2004 - populatia scolara din aceste doua nivele de invatamant era de: 16.393; 2004/2005 - populatia scolara din aceste doua nivele de invatamant era de: 17.016; 2005/2006 - populatia scolara din aceste doua nivele de invatamant era de: 16.847; 2006/2007 - populatia scolara din aceste doua nivele de invatamant era de: 15.679; Sursa: Anuarul statistic 2007, pag. 111

Analiza datelor privind abandonul scolar la învatamântul liceal si profesional arata o

ameliorare a situatiei întrucât tendinta la nivel regional este descrescator iar în ultimul an rata la nivel regional s-a apropiat de valoarea nationala la numai 0,1 puncte procentuale. Rata abandonului la învatamântul liceal si profesional este în scadere la ambele sexe si la ambele medii de rezidenta. Si la acest indicator judetul Vrancea prezinta cea mai mare rata în valoare de 5,7%, urmata de judetul Braila. Cea mai scazuta rata a abandonului la învatamântul liceal si profesional se inregistreaza in judetul Constanta, fiind de 2,3% .

Rezultatele sondajelor privind opţiunile elevilor din clasa a VIII-a pentru liceu şi şcoala de arte şi meserii indică o creştere a încrederii în şansele de inserţie socio-profesională oferite de sistemul de formarea profesională iniţială în judeţele Galaţi, Buzău, Tulcea şi o scădere în judeţele Brăila, Constanţa, şi Vrancea Cu excepţia judeţelor Buzău şi Tulcea, în celelalte judeţe ale regiunii opţiunile elevilor pentru Şcoala de Arte şi meserii este în scădere. În judeţul Constanţa se înregistrează cea mai dramatică scădere a opţiunilor elevilor pentru SAM: de la valori cuprinse între 38-40% în anii şcolari 2002/2003- 2005/2006 s-a ajuns la valori cuprinse între 15-16% în anii şcolari 2005-2006 şi 2007-2008.

sursa: PRAI 2007 -2013, pag.54

UNITATI DE INVATAMANT NEAUTORIZATE SANITAR IN MEDIUL URBAN

0

10

20

30

40

50

60

GRADINITE 59 54 51 47 43 31 28

SCOLI GENERALE 31 26 26 22 8 8 3

LICEE 19 19 19 15 10 10 7

FACULTATI 1 1 1 1 1 1 1

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

SURSA:ADRESA NR. 3484/30.06.2008 A AUTORITATII DE SANATATE PUBLICA A JUDETULUI BRAILA, INREGISTRATA LA

CONSILIUL JUDETEAN BRAILA CU NR. 7606/30.06.2008

Se poate observa un interes privind indeplinirea conditiilor de autorizare din partea gradinitelor, scolilor, liceelor si o situatie constanta in cazul facultatilor , mai ales ca din anul 2005 au inceput sa functioneze 2 unitati.

UNITATI DE INVATAMANT NEAUTORIZATE SANITAR DIN MEDIUL RURAL

0

20

40

60

80

100

120

140

GRADINITE 110 110 110 110 109 109 106

SCOLI GENERALE 115 115 115 115 115 109 97

LICEE 1 1 1 1 1 1 1

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

SURSA:ADRESA NR. 3484/30.06.2008 A AUTORITATII DE SANATATE PUBLICA A JUDETULUI BRAILA, INREGISTRATA LA CONSILIUL JUDETEAN BRAILA CU NR. 7606/30.06.2008

Facem precizarea ca in mediul rural multe gradinite functioneaza in cadrul scolilor si numarul acestora nu poate fi evidentiat separat ca numar de unitati de invatamant.

IV.4.2. INFRASTRUCTURA DE SĂNĂTATE

Consideratii generale

Sistemul de sanatate din Romania este de tip asigurari sociale si are ca scop garantarea accesului echitabil si nediscriminatoriu la un pachet de servicii de baza pentru asigurati. La nivelul anului 2005, gradul de cuprindere in sistemul Casei Nationale de Asigurari de Sanatate era de 96,08% in mediul urban si de 98,25% in zonele rurale. Masurile de modernizare intreprinse incepand cu anul 1998 si legiferarea reformei sitemului sanitar in 2006 au creat premise pentru imbunatatirea serviciilor in acest sector prin descentralizarea unor activitati, introducerea notiunii de medic de familie la libera alegere a pacientilor, dezvoltarea bazei de tratament si preventie si a accesibilitatii la servicii medicale de calitate, sporirea eficacitatii interventiilor de urgenta. Starea de sănătate a populaţiei este determinată de accesul la sănătate, pe de o parte, şi de accesul la servicii de sănătate, pe de altă parte. Accesul la sănătate depinde într-o mare măsură de factori externi sistemului de sănătate: factori genetici, factori de mediu, factori de dezvoltare economică, factori socio-culturali. Accesul la îngrijiri de sănătate este influenţat aproape în totalitate de organizarea sistemului sanitar. Accesibilitatea la servicii de îngrijire medicală este determinata de convergenţa dintre oferta şi cererea de astfel de servicii, sau, altfel spus, disponibilitatea reală a facilităţilor de îngrijiri comparativ cu cererea bazată pe nevoia reală pentru sănătate. Disparităţile în accesul la îngrijiri apar din cel puţin patru motive: economice, aici incluzând costurile directe suportate de populaţie (co-plăţi, costuri legate de tratamente şi spitalizare) precum şi cele indirecte (cost transport, timpi de aşteptare); etnice sau rasiale; aşezare geografică inadecvată a facilităţilor de îngrijiri; calitatea inegală a serviciilor de acelaşi tip. Ministerul Sănătăţii Publice organizează, coordonează, îndrumă activităţile pentru asigurarea sănătăţii populaţiei şi acţionează pentru prevenirea şi combaterea practicilor

care dăunează sănătăţii, urmarind imbunatatirea starii de sanatate a populatiei si realizarea un sistem de sanatate modern si eficient, compatibil cu sistemele de sanatate din Uniunea Europeana, pus permanent in slujba cetateanului. PLANUL STRATEGIC AL MINISTERULUI SANATATII PUBLICE 2008 - 2010 Sistemul de sanatate din Romania este de tip asigurări sociale si are ca scop asigurarea accesului echitabil si nediscriminatoriu la un pachet de servicii de bază pentru asiguraţi. In consecinta, accesibilitatea la serviciile medicale constituie o preocupare continua la Nivelul Ministerului Sanatatii Publice. Pentru evaluarea accesibilitatii, au fost analizati indicatori de proximitate care să identifice eventuale grupe populaţionale şi sau zone geografice dezavantajate in privinta accesului la servicii, pentru care ar trebui dezvoltate politici ţintite. Cadrul legislativ orientativ pentru sistemul sanitar este asigurat de Legea nr.95/14 Aprilie 2006 Privind reforma in domeniul Sanatatii, cu modificarile si completarile ulterioare, Ordonanta Guvernului nr.124/1998 privind organizarea si functionarea cabinetelor medicale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, Ordinul nr. 1.338 din 31 iulie 2007, pentru aprobarea Normelor privind structura functionala a cabinetelor medicale si de medicina dentara, Programul national de evaluare a starii de sanatate, Lege145/1997, M.Of. 178/31.06.1997, Legea asigurarilor sociale de sanatate si poate fi accesat pe http://www.ms.ro/.

sursa http://www.ms.ro/ ; http://www.cmb.ro/legislatie Situatia cea mai des intalnita privind modul de acces la serviciile medicale in mediul rural si in judetul Braila se caracterizeaza prin existenta a numeroase probleme cum ar fi lipsa personalului sanitar, nivelul scazut de perfectionare si salarizare a acestora si continua cu lipsa medicamentelor, a aparaturii medicale.

Factorii distinctivi care influenţează gradul de accesibilitate al populaţiei la serviciile de sănătate sunt in general reprezentati de: nivelul sărăciei, şomajul, ocupaţia, statutul de asigurat în sistemul de asigurări sociale de sănătate, gradul de acoperire cu personal medical, deficit de acces la serviciile medicale, atat pentru mediul urban cat si mediul rural, precum si lipsa unei infrastructuri adecvate.

Prezentarea sistemului sanitar in judetul Braila – evolutia principalilor indicatori in perioada 2004 – 2008 In acest capitol se prezinta evolutia principalilior indicatori care caracterizeaza sistemul sanitar in judetul Braila, pornind de la unitati sanitare, personalul sanitar, auxiliar in perioada 2002 - 2007.

A. INDICATORI PRIVIND UNITATILE SANITARE

PRINCIPALELE UNITATI SANITARE CU PROPRIETATE MAJORITARA DE STAT

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

20

SPITALE 7 7 6 5 5 5

POLICLINICI 4 3 2 2 2 2

DISPENSARE MEDICALE* 20 8 14 7 5 3

CENTRE DE SANATATE 2 2 2 2 2 2

CRESE 3 3 4 4 3 3

FARMACII** 7 7 5 4 6 7

2000 2001 2002 2003 2004 2005

*total **inclusiv puncte farmaceutice

Sursa:http//www.braila.insse.ro/cmsbraila/rw/resource/t18.htm?view=true UNITATILE SANITARE DIN SECTORUL PUBLIC IN ANUL 2006

COMPARATIE INTRE MEDIUL URBAN SI MEDIUL RURAL

130

40

18

44

04

0 1

6 2 3

0

56

12

1

2 2

1 0 00

20

40

60

80

100

120

140

Spi

tale

Cen

tre

de s

anat

ate

Dis

pens

are

med

ical

e

Fra

mac

ii si

pun

cte

farm

aceu

tice

Pol

iclin

ici

Cre

se

Cab

inet

e m

edic

ale

Cab

inet

e st

oma

tolo

gic

e

Lab

ora

toa

re m

edic

ale

Lab

ora

toar

e d

e te

hni

ca d

enta

ra

MEDIUL URBAN

MEDIUL RURAL

0

20

40

60

80

100

120

140

160

NUMARUL DE UNITATI SANITARE DIN LOCALITATILE JUDETULUI BRAILA

cabinete de medicina de familie 147 131 146 147 143 143

cabinete medicale de specialitate 83 112 117 117 142 122

cabinete medicale scolare dinunitatile din invatamant

16 16 16 16 16 16

cabinete stomatologice (in unitatiscolare)

4 4 3 3 3 3

cabinete stomatologice* 121 125 129 112 128 124

centre de sanatate 2 2 2 2 2 2

farmacii s i puncte farmaceutice* 72 80 74 74 73 73

depozite farmaceutice* 6 9 2 2 2 2

policlinici* 3 3 2 1 1 1

laboratoare de tehnica dentara* 48 47 47 56 56 56

laboratoare medicale* 7 16 16 41 27 28

spitale 6 5 5 5 5 5

2002 2003 2004 2005 2006 2007

*inclusiv sector privat

SURSA: Autoritatea de Sanatate Publica a judetului Braila, adresa nr: 3039/2008 , ,,public” inseamna unitati sanitare in contract de furnizare servicii medicale cu CJAS Braila, iar ,,privat” inseamna unitati sanitare fara contract cu CJAS.

Pentru anul 2007 repartitia populatiei judetului Braila la numarul de cabinete de medicina de familie a fost de 2565.12 persoane la un cabinet medical

NUMARUL PATURILOR IN SPITALE perioada 2002 - 2006

2491

22102190 2190 2190

2000

2050

2100

2150

2200

2250

2300

2350

2400

2450

2500

2550

PATURI IN SPITALE 2491 2210 2190 2190 2190

2002 2003 2004 2005 2006

SURSA: INSSE, 2008

NUMARUL PATURILOR IN SPITALE IN REGIUNEA SUD-EST 2001-2005

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

2001 2002 2003 2004 2005

2001 2596 3070 5030 4033 1488 2114

2002 2491 2972 4731 3966 1440 1998

2003 2210 2643 4276 3512 1273 1840

2004 2190 2643 4292 3450 1312 1874

2005 2190 2653 4292 3425 1312 1874

BRAILA BUZAU CONSTANTA GALATI TULCEA VRANCEA

*Inclusiv paturile din centrele de sanatate

SURSA: http://www.braila.insse.ro

0

1

2

3

4

5

6

7

2002 2003 2004 2005 2006

PATURI SPITALE - TOTAL PENTRU OBSTRETICA SI GINECOLOGIE

PENTRU COPII PATURI IN CRESE

PATURI IN UNITATI MEDICO-SOCIALE

NUMARUL DE CABINETE STOMATOLOGICE

DIN SECTORUL PUBLIC PE MEDII DE REZIDENTA

0

10

20

30

40

50

60

URBAN 43 42 43 41 39 53

RURAL 8 8 9 9 11 13

2002 2003 2004 2005 2006 2007

SURSA: adresa nr.3039/23.06.2008 a Autoritatii de Sanatate Publica Braila, ca raspuns la adresa

Consiliului Judetean Braila nr.7074/16.06.2008.

In mediul urban populatia era de 239.030, in anul 2007 si numarul de cabinete stomatologice din acelasi an era de 53 in sectorul public si in aceasta situatie revin circa 6.921 de persoane la un cabinet stomatologic.

In mediul rural la o populatie de 127.781, in anul 2007, era un numar de 13 cabinete in sectorul public ceea ce inseamna ca revin circa 9.830 de persoane la un cabinet stomatologic.

NUMARUL DE CABINETE STOMATOLOGICE

DIN SECTORUL PRIVAT PE MEDII DE REZIDENTA

0

10

20

30

40

50

60

70

80

URBAN 67 71 73 70 76 57

RURAL 3 4 4 2 2 1

2002 2003 2004 2005 2006 2007

SURSA: adresa nr.3039/23.06.2008 a Autoritatii de Sanatate Publica Braila, ca raspuns la adresa

Consiliului Judetean Braila nr.7074/16.06.2008.

B. INDICATORI PRIVIND CADRELE SANITARE

NUMARUL DE CADRE MEDICO – SANITARE in perioada 2002-2006

(LA SFARSITUL ANULUI)*

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

medici** stomatologi farmacisti personal sanitar mediu personal auxiliar

medici** 567 539 540 512 502

stomatologi 115 115 115 113 121

farmacisti 110 98 97 96 112

personal sanitar mediu 2225 2127 2098 2095 2651

personal auxiliar 999 844 840 905 916

2002 2003 2004 2005 2006

*inclusiv sector privat

**exclusiv stomatologi Sursa:Anuarul statistic al judetului Braila, editia 2007, pag.93

0

1

2

3

4

5

6

7

8

CADRE MEDICO-SANITARE (la sfarsitul anului 2006)*,

la 1000 de locuitori

Medici 1.5 1.4 1.5 1.4 1.4

Stomatologi 0.3 0.3 0.3 0.3 0.3

Farmacisti 0.3 0.3 0.3 0.3 0.3

Personal sanitar mediu 5.9 5.7 5.6 5.7 7.2

2002 2003 2004 2005 2006

* inclusiv sector privat

Sursa: Anuarul Statistic al judetului Braila, editia 2007, pag. 93

CADRE MEDICO-SANITARE LA 31 DECEMBRIE 2006

274

2377

7

21

16

105

433

105

1

10

100

1000

10000

MEDICI STOMATOLOGI FARMACISTI PERSONALMEDIU AUXILIAR

MEDIU RURAL-2006 MEDIU URBAN-2006

Sursa: Anuarul statistic al judetului Braila, editia 2007, pag.94

C. ALTI INDICATORI

NUMARUL DE ZILE DE SPITALIZARE LA 1000 DE LOCUITORI

0

100000

200000

300000

400000

500000

600000

700000

800000

900000

ZILE DE SPITALIZARE POPULATIE ZILE DE SPITALIZARE LA 1000 DE LOCUITORI

ZILE DE SPITALIZARE 819207 824194 715727 727154 685931 632038 622531

POPULATIE 385066 375898 374318 371749 370428 367661 365628

ZILE DE SPITALIZARE LA 1000 DELOCUITORI

2127.45 2192.6 1912.08 1956.03 1851.73 1719.08 1702.63

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

PRINCIPALELE BOLI RAPORTATE (BOLNAVI RAMASI IN EVIDENTA)

JUDETUL BRAILA

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

TBC 515 506 536 514 470 414 384

CANCER 4261 4536 4855 5240 5582 5967 6337

DIBET ZAHARAT 5442 5469 5332 5442 5570 5807 6232

BOLI PSHICE 6171 4750 5031 5746 3922 5747 6076

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

PROCENTAJUL PRINCIPALELOR BOLI RAPORTATE LA TOTAL POPULATIE IN 2007

TBC, 20.4

BOLI PSIHICE, 20.4

RESTUL, 347.782

DIABET ZAHARAT, 90

CANCER, 27.4

In ceea ce priveste UNITATILE SANITARE AUTORIZATE SI NEAUTORIZATE DIN JUDETUL BRAILA,

conform adresei nr.3039/23.06.2008 a Autoritatii de Sanatate Publica Braila, ca raspuns la adresa

Consiliului Judetean Braila nr.7074/16.06.2008, nu exista astfel de unitati, toate fiind autorizate.