Statistica privind Lungimea drumurilor din Romania conform datelor publicate de Administratia Nationala a Drumurilor din Romania este urmatoarea:

Autostrazi 333 km Drumuri nationale (administrate si gestionate de CNADNR) 14.768 km Drumuri judetene (administrate de Consiliile Judetene) 36.010 km Drumuri comunale (administrate de Consiliile Locale) 27.781 km Strazi in orase 22.328 km Strazi in localitati rurale (administrate de municipii, orase si comune) 97.660 km

Infrastructura privind transportul in RomaniaAm cheltuit 800 mil ron din bani de investitii doar pe dosare (hartogarii) Am ratat de la Uniunea Europeana 800 de mil de euro pentru investitii din cauza infrastructurii Ex : firma Mercedes Benz ar fi vrut sa construiasca o fabrica de automobile la Timisoara dar au renuntat din cauza infrastrucvturii precoce Suntem pe locul 110 la infrastructura in lume la egalitate cu Zambia, Zimbabwe, Tadzsikisztn Romania este depasita de state precum Filipine, Vietnam, Peru, Libia, Mali

Reteaua de Drumuri Drumuri Europene Clasa A din Romania

E58 Halmeu Dej Bistrita Suceava Botosani Trgu Frumos Iasi Sculeni E60 Bors Oradea Cluj-Napoca Turda Trgu-Mures Brasov Ploiesti Bucuresti Urziceni Slobozia Constanta

E68 Nadlac Arad Deva Sebes Miercurea Sibiului Sibiu Brasov E70 Timisoara Drobeta-Turnu Severin Craiova Alexandria Bucuresti Giurgiu E79 Bors Oradea Beius Deva Petrosani Trgu Jiu Filiasi Craiova Calafat E81 Halmeu Livada - Satu Mare Zalau Cluj-Napoca Turda Sebes Miercurea Sibiului Sibiu Pitesti Bucuresti ConstantaE85 Siret Suceava Roman - Bacau Buzau Urziceni Bucuresti Giurgiu E87 Galati Braila Tulcea Constanta Vama Vech

Statistica. Lungimea autostrazilor pe spatiul Uniunii Europene si a tarilor candidate

Infrastructura in Bucuresti Lungime totala a strazilor din Bucuresti este de aproxiumativ 1820 Suprafata orasului: 228 km2 ( 0,10% din suprafata tarii) Populatia2.054.079 locuitori( 9,06% din populatia tarii ) -date din 1995

22.11.2010 - Construcia pasajului de la Piaa Charles de Gaulle va aduce i restricii rutiereLucrrile la pasajul subteran din Piaa Charles de Gaulle vor impune restricii de circulaie pe bretelele Bulevardului Aviatorilor. Construcia ar trebui s nceap n luna martie a anului viitor i va fi gata n aproximativ un an i jumtate. Mai citete: Pasaj subteran la Charles de Gaulle taguri bucureti trafic charles de gaulle pasaj Consiliul General al Municipiului Bucureti (CGMB) a aprobat, n ultima edin, documentaia tehnico-economic a investiiei, ce vizeaz cons ... [citeste articol]

Autostrazile Romaniei

Bucuresti-Pitesti

Lungime totala Lungime Construita Indicativ rutier

113 km 113 km A1

Autostrada A1 a fost prima construita n Romania, n anii '60, n timpul regimului lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Pentru cativa zeci de ani a continuat sa fie singura autostrada din Romania. Abia in ultimii ani s-a reusit reabilitarea ei pentru a spori siguranta in trafic. Cu toate aceste asfaltul este de proasta calitate iar iarna devine un adevarat cosmar pentru soferi.

Lungime totala 225 km Lungime Construita 173 km Indicativ rutier A2

Scurt istoric Autostrada Soarelui Construcia autostrzii A2 ntre Bucureti i Constana a nceput n era comunist n timpul regimului lui Nicolae Ceauescu. Primul tronson Feteti - Cernavod de aproximativ 18 km a fost dat n folosin n 1987. Acest tronson include un complex sistem de poduri i viaducte de autostrad i cale ferat peste Dunre i unul din braele acestuia (Braul Borcea). De fapt, autostrada trece pe lng podul istoric de cale ferat construit Anghel Saligny n 1896, n timp ce noul pod folosit astzi separ autostrada de calea ferat. Dup cderea comunismului n 1989 construcia autostrzii a continuat pentru o scurt perioada de timp, dar n cele din urm n 1993 a fost oprit datorita lipsei resurselor financiare. Construcia a continuat dupa 1998 i autostrada ar trebui sa fie gata pn n 2007. Autostrada A2 incepe in Bucuresti de pe strada Teodor Paladin si are o bretea de acces la km5.CN ADNR a demarat la data de 4 iulie licitatia pentru proiectarea si constructia autostrzii Centura Constanta. Firmele de constructii interesate sunt invitate s depun documentele de precalificare pn pe data de 17 august 2007. n urma etapei de precalificare, firmele selectate vor avea la dispoziOie 45 de zile s depun ofertele detaliate. Contractul de constructie al autostrzii Centura Constanta va fi semnat n cursul lunii noiembrie 2007. Noua variant de ocolire a orasului Constanta, cu profil de autostrad, este finantat de Banca

European de Reconstructie si Dezvoltare si de Guvernul Romniei. Costurile estimate pentru realizarea autostrzii n lungime de 22,2 km, mpreun cu ntreaga infrastructur asociat, vor fi de circa 145 milioane de Euro. Autostrada va fi proiectat pentru o vitez de deplasare a autovehiculelor de 140 km/h, cu o cale de rulare de 2x7,5 m, zona median de 4 m si banda de urgent de 2x3 m. Traseul autostrzii ncepe n apropierea podului Ovidiu, pe DN 2A, trece prin vestul Constantei pn n apropierea podului de la Agigea pe DN 39. Proiectul implic proiectarea a 5 noduri rutiere si a 21 de lucrri de art. Tronsonul Cernavod-Constana (52,1 km) i varianta de ocolire a municipiului Constana (22,2 km) s-a elaborat studiul de fezabilitate, s-a semnat i ratificat contractul de finantare cu BEI nr. 23370, pentru Proiectul de construcie a autostrzii Cernavod Constana. Valoarea mprumutului BEI este de 250 MEUR. A fost aprobat Memorandumul Acord de principiu privind contractarea unui mprumut de la Banca European pentru Reconstrucie i Dezvoltare n valoare de pn la 145 mil. Euro pentru finanarea Proiectului de construcie a variantei de ocolire a municipiului Constana i mandatul de negociere, s-a semnat acordul de mprumut i a fost aprobat proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de mprumut cu BERD nr. 33391. S-au derulat procedurile pentru servicii de consultan pentru expropriere terenuri, servicii de proiectare, supervizare lucrri.

Tronsoanle autostrazii A2 Bucuresti - Lehliu Lehliu - Drajna Drajna - Fetesti Fetesti - Cernavoda Cernavoda - Constanta

55,7 km 42 km 36,8 km 17,2 km 52,1 km

Autostrada Transilvania Lungime totala 415 km Lungime construita - 0 km Indicativ - A3 Autostrada Transilvania Latime Platforma: 26 m Parte Carosabila: 2 x 7,5 m Poduri/viaducte pe autostrada: 267, total 55.5 km Pasarele peste autostrada: 94 Pasaje rutiere: 58 Noduri rutiere: 16

Sectiunea 1 Brasov (Cristian) - Targu Mures (Ogra) [161 km]

Tronson 1a Brasov (Cristian) - Fagaras; Tronson 1b Fagaras - Sighisoara; Tronson 1c Sighisoara - Ogra (Targu Mures)

Sectiunea 2 Targu Mures (Ogra) - Cluj [90 km]

Tronson 2a Ogra (Targu Mures) - Campia Turzii Tronson 2b Campia Turzii - Cluj Vest (Gilau) finalizat partial 2009

Sectiunea 3 Cluj - Bors [164 km]

Tronson 3a Cluj West (Gilau) - Mihaesti Tronson 3b Mihaesti - Suplacu de Barcau Tronson 3c Suplacu de Barcau - Bors in lucru

Autostrada Bucuresti Brasov

Lungime totala Lungime Construita Indicativ rutier

173,3 kilometri 0 km A3

Alte date tehnice Lungime tuneluri: 2 650 m; Numar noduri rutiere: 14; Suprafata de teren ocupata definitiv: 952 ha 80 - 100 - 120 km/h Viteza proiectata: -platforma autostrada 26,0 m Sectiune transversala: - parte carosabila 2 x (2 x 3,75)m - benzi de incadrare 2 x (2 x 0,50)m - benzi de stationare de urgenta 2 x 2,50 m; - acostamente 2 x 0,5 m; zona mediana 3,0 m; - imbracaminte beton de ciment 23 cm Sistem rutier: 3 146 000 mp. Poduri si pasaje: 27 650 m Tunel: 670 m Intersectii 12 bucati Statii de taxare: 12 buc. COST ESTIMAT PROIECT 1 415 mil. EURO Tronsoanele autostrazii:

SECTOR 1: Bucureti - Ploieti SECTOR 2: Ploieti - Comarnic SECTOR 3: Comarnic - Predeal SECTOR 4: Comarnic - Codlea SECTOR 5: Racordul autostrazii la reteaua de drumuri

Lista aeroporturilor din RomaniaAeroportul Arad Tel: +40-0257-339010 Fax: +40-0257-339011 Dispecerat: +40-0257-254440 E-mail: aeroport.ar@rdslink.ro Adresa: Calea Aeroportului 4 ,Arad Cod postal: 310059 Aeroportul Bacau Telefon: +40 - 234 - 575362 Fax: +40 - 234 - 575366 E-mail: office@bacauairport.ro Adresa: Str. Aeroportului, nr. 1, Bacau Aeroportul Baia Mare Telefon: 0262-293.444 Fax: 0262-223.394 Email: airport@sintec.ro Adresa: Str. Tautii Magherus, Baia Mare Aeroportul International Bucuresti-Baneasa Telefon: ( +40 ) (21) 232.00.20 Interior: 131 Direct: 9371 Fax: 021/ 232.36.87 E-mail: airport@baneasa.aero Adresa: Soseaua Bucuresti Ploiesti Nr 40 Sector 1 Aeroportul Cluj Napoca Telefon: 0264-416.702 Fax: 0264-416.712 E-mail: aercj@codec.ro Adresa: str. Traian Vuia nr. 149 Aeroportul Mihai Kogalniceanu Constanta Telefon: 0241-255.100 Fax: 0241-508.022 Email: aeroport@mk-airport.ro Adresa: str. Tudor Vladimirescu, nr. 4, Mihail Kogalniceanu Aeroportul Craiova Telefon:0251-416.860 Fax: 0251 / 411 112 E-mail: craicv@oltenia.ro Sos. CRAIOVA - BUCURESTI, Km. 7, Cod Postal 200785 Aeroportul Iasi Telefon: 0232-271.570 Fax: 0232-271.580 Adresa: str. Aeroportului nr. 1, Iasi E-mail: dirgen@aeroport.ro Aeroportul Sibiu Telefon: 0269-229.235 Fax: 0269-228.731 Adresa: sos. Alba Iulia, nr. 73, Sibiu Aeroportul Suceava Telefon: 0230-529.962 Fax: 0230-529.999 Adresa: Comuna Salcea, judetul Suceava E-mail: office@aeroportsuceava.ro Aeroportul Targu Mures Telefon: 0265-328.259 Fax: 0256-328.257 Adresa:Vidrasau, Targu Mures E-mail: tmuresairport@rdslink.ro Aeroportul Timisoara Telefon:0265-493.639 Fax:0265-491.638 Adresa: str. Aeroport, nr. 1, Giarmata Timisoara E-mail: office@aerotim.ro Aeroportul Tulcea Telefon: 0240-512.910 Fax: 0240-513.552 Adresa: sos. Tulcea Constanta, km. 15 E-mail: aeroport@x3m.ro

Infrastructura, "gardul" dintre Romania si Schengen Romania mai are timp pana la sfarsitul anului pentru a indeplini cerintele acordului pentru aderarea in 2011 la spatiul Schengen, iar problemele pe care le mai are sunt legate de infrastructura si de traficul de droguri.

Cabinetul Boc face din aderarea la spatiul Schengen "prioritatea zero a guvernarii", dupa cum afirma oficiali ai Guvernului. Data-tinta stabilita de Executiv pentru aderarea Romaniei la Schengen este 27 martie 2011, data care ar putea fi insa amanata daca nu sunt indeplinite cerintele acordului de aderare. Romania mai are inca probleme cu infrastructura, "principala vulnerabilitate", dupa cum a spus ieri ministrul Administratiei si Internelor, Vasile Blaga, la sedinta de bilant a institutiei pe care o conduce. In raportul Ministerului de Interne se recunoaste ca, in privinta masurilor de aderare, Romania inregistreaza unele "intarzieri" care ar trebui recuperate, mai ales ca anul trecut rata criminalitatii in Romania a crescut, dupa numarul sesizarilor, cu 11% fata de 2008. Ministrul Blaga a subliniat si faptul ca, o data cu aderarea, presiunea la granite va creste, iar Romania ar trebui sa fie pregatita pentru combaterea infractionalitatii la frontiera.

De altfel, potrivit ultimului raport al Departamentului de Stat american referitor la Strategia Internationala de Control al Narcoticelor, Romania, alaturi de Serbia si Turcia, continua sa fie pe ruta istorica a traficului de droguri, in special opiu, morfina-baza si heroina din Afganistan catre Europa de Vest. Potrivit raportului, exista indicii ca Romania a inceput sa joace un rol tot mai mare ca punct de transbordare pentru cocaina sud-americana tot catre Europa de Vest. Avand in vedere ca Romania ar urma sa asigure securitatea celor aproape 500 milioane de locuitori ai UE, daca aceste probleme nu sunt rezolvate, aderarea la Schengen ar putea fi amanata. Pentru ca aceasta sa aiba loc la data stabilita de Guvern, Romania ar trebui ca, pana la sfarsitul anului, sa finalizeze toate modernizarile cerute prin acest acord.

Vasile Blaga i-a cerut premierului Emil Boc sa faca "un efort serios" pentru accelerarea ritmului de aplicare a tuturor masurilor legate de aderarea la Schengen, care presupun eliminarea controalelor la frontierele interne si stabilirea unui set de reguli pentru trecerea celor externe. De

pilda, dupa aderare, zborurile extra-Schengen vor putea fi facute numai de pe aeroporturile certificate, a precizat Blaga, amintind ca, in acest sens, trebuie finalizate aeroporturile Otopeni si Timisoara. Premierul Emil Boc a declarat ieri ca includerea Romaniei in spatiul Schengen va duce si la disponibilizarea unei parti importante a politistilor de frontiera, care ar urma sa fie repartizati in structurile Ministerului de Interne.

Romania urmeaza sa mai fie evaluata de doua ori in acest an, in martie si in noiembrie, in vederea aderarii la spatiul Schengen, iar din rapoartele de pana acum Bucurestiul a fost laudat mai ales pentru securizarea frontierei maritime, avand unul dintre cele mai performante sisteme de supraveghere din Europa. Potrivit raportului MAI, Romania a investit in acest program 440 milioane de euro, din 2007 si pana in 2009, iar o alta parte din bani au fost acordati de la UE prin programul Facilitatea Schengen 2007-2009.

Infrastructura feroviaraRomania, codasa Europei la capitolul infrastructura

Ca lungime, retelele de transport feroviar si rutier din Romania se claseaza in top 10 la nivel european, dar daca ne raportam la densitatea infrastructurii pe kilometru patrat suntem printre codasii continentului. Potrivit CIA World Factbook, in Romania exista 10.788 km de cale ferata, 198.817 km de drumuri rutiere, 1.731 km navigabili si 53 de aeroporturi. Statistic, avem mai multi kilometri de cale ferata decat Grecia, Letonia, Lituania, Slovenia, Estonia, Luxembourg si Liechtenstein la un loc, dar avem de patru ori mai putini decat Germania, tara cu cea mai extinsa retea de cale ferata din Europa si a sasea la nivel mondial, si de aproape 3 ori mai putini decat Franta. De peste doua ori mai multi kilometri de cale ferata decat in Romania exista in Polonia si Italia. Inaintea noastra se mai afla Marea Britanie, Spania si Suedia. Practic, Romania are 4,53 km de cale ferata la o suta de km patrati, in timp ce in Cehia si Germania au 12,2 km de cale ferata la 100 kmp, respectiv 11,73 km de cale ferata/100kmp. Medii mai mari decat noi mai au Ungaria (8,66 km cale ferata/100kmp), Austria (7,63 km cale ferata/100kmp) Polonia (7,14 km cale ferata/100kmp) Marea Britanie (6,77 km cale ferata/100kmp) Italia (6,55 km cale ferata/100kmp) si Franta (4,62 km cale ferata/100kmp).

O densitate mai mica a cailor ferate exista, printre altele, in Ucraina (3,59 km cale ferata/100kmp), Bulgaria (3,87 km cale ferata/100kmp), Republica Moldova (3,36 km cale ferata/100kmp), Spania... mai mult In Romania, in schimb, se lucreaza de cativa ani la doua tronsoane de 300 de kilometri in total, intre Predeal - Campina si Bucuresti - Constanta.

Cum va arata infrastructura feroviara in 2018: peste 1.000 de km de cale ferata cu viteze maxime de 160 de km/hPrincipalele proiecte de reabilitare a caii ferate din Romania sunt coridoarele transeuropene IV si IX, care totalizeaza peste 2.000 de km de cale ferata si investitii ce depasesc 10 miliarde de euro. Aderarea la Uniunea Europeana obliga statul roman sa investeasca in dezvoltarea infrastructurii de cale ferata, neglijata, conform alocarilor bugetare, dupa 1990, prin crearea unor culoare de mare viteza care sa uneasca Grecia de restul Europei. Cele doua coridoare europene care traverseaza Romania sunt coridorul IV, care face legatura intre Germania si Grecia, si coridorul IX, intre Finlanda si Grecia, lungimea lor totala fiind de aproape 10.000 de km. Reabilitarea celor peste 2.000 de km de cale ferata din Romania, care vor face parte din sistemul feroviar european, va necesita investitii de cel putin 10 mld.

Fondurile totale puse la dispozitie de UE pentru calea ferata ajung la 2,5 mld. euro. "Absorbtia tine in primul rand de a fi dispus sa investesti cei 15% si de a avea proiecte, care nu sunt pregatite decat la stadiu declarativ. Spania, spre exemplu, a reusit sa foloseasca 110% din fondurile puse la dispozitie", a declarat Gabriel Stanciu, director divizie material rulant al Siemens Romania, companie care a comercializat material rulant in valoare de aproximativ 450 mil. euro in ultimii opt ani, principalul contract fiind incheiat pentru livrarea trenurilor Sageata Albastra. Romania este pe primele sapte locuri in Uniunea Europeana in ceea ce priveste lungimea retelei feroviare. Lungimea caii ferate ajunge la 17.000 de kilometri, din care sunt utilizate rute ce insumeaza doar 10.500 km, restul fiind rute nefunctionale. Spre comparatie, Marea Britanie are 15.000 de kilometri de cale ferata si 24.500 de trenuri de calatori. Din totalul de 11.000 de poduri si podete din Romania, 61% trebuia sa intre in reparatii capitale, iar circa 90% din instalatiile fixe de tractiune si centralizare electrodinamica se regasesc in

aceeasi situatie. In urma amanarii investitiilor de mentenenanta, la nivel national exista 300 de zone cu restrictii de viteza.

GreciaAxa Patra - Atena - Salonic - Evzoni Pathe Semnificaia acestui proiect.

axa drumul principal al rii, cu o lungime total de 730 km, dup luarea n considerare a unei scurtarea anticipat de 40 km din cauza Maliakos Bay Junction, conecteaz Patra, Atena, Salonic i de Frontier (Path), face parte din Trans -Corpuri Reeaua european i va fi actualizat la o autostrad modern.Aceasta axa rutier a fost reproiectat ca o autostrada intrare restricionat n conformitate cu standardele europene. Construcia sa este promovat ntr-un mod coerent i programate. La finalizarea lucrrilor, vom avea un sistem modern de 2 benzi sau 3 benzi dual Highway, cu benzi de urgen, median central cu metal sau barierelor de siguran din New Jersey, un numr mare de noduri, structuri de tuneluri, poduri, majore i minore, i pasaje subterane i de asemenea, o reea extins de drumuri de servicii.

Pn n prezent, 217 km au fost finalizate, 232 km sunt n construcie, cu contacte n curs de desfurare, 31 km sunt pe cale s fie atribuite, 65 km sunt n faza de proiectare, i 81 km sunt n faza de proiectare preliminar. Se estimeaz c pn n anul 2000 cea mai mare parte a Pathe va fi finalizat.

Pathe proiectul Autostrada va costa 600 miliarde drahme. Valoarea lucrrilor finalizate i n curs de finalizare acum, este de 400 miliarde drahme. Proiectul este finanat prin fonduri europene si nationale. Fondurile comunitare provin din

Fondul European pentru Dezvoltare Regional (Programul pentru Accese i axe rutiere), n valoare de 134 miliarde DRS. i din Fondul de coeziune, n valoare de 72 miliarde DRS. n plus, exist perspective pentru mprumut de la Banca European de Investiii. Autostrad Pathe deine un rol-cheie, deoarece traverseaz cea mai mare parte din Grecia, unind 6 regiuni, 11 prefecturi, 16 orase, 9 porturi majore i 6 aeroporturi, astfel, n mare parte contribuie la dezvoltarea economic i social a rii.

Acesta servete multe operaiuni i scopuri, cum ar fi: a) are nevoie de semnificative pentru transport interurban, n special la Atena - Corint Axa i Atena Yliki - Katerini - Salonic Axei. b) coridor rutier de Nord - Sud, care asigur o dezvoltare regional echilibrat n ar, deoarece trece peste un mare numr de prefecturi (Attica, Ahaia, Corint, Viotia, Larissa, Magnesia, Katerini, Salonic). c) legtura cu aproape toate prefecturile rmas a terenului principal, fie prin drumuri provinciale sau prin alte axe rutiere importante, cum ar fi Egnatia Road, Axa Vest (Kalamata - Patra - Rio - Antirio Igoumenitsa), Corint - Tripoli - Kalamata ramur i noul Halkida pod. d) Asigurarea direct acess la toate marile centre urbane din Grecia (Patras, Atena, Lamia, Larissa, Salonic), la nord i la graniele de nord-est a rii, a rilor vecine n curs de dezvoltare n regiunea Balcanilor i la rile europene , throufh Italia i prin portul Patra, contribuind astfel i facilitarea dezvoltrii de relaii cu aceste ri (culturale, turistice, economice), cu beneficii semnificative aparent

pentru ara noastr. Pentru management de proiect eficient din autostrada Pathe Works, un Serviciu Special, EYDE / Pathe a fost stabilit de ctre Secretariatul General al Lucrrilor Publice. Acest serviciu este responsabil de gestionarea, proiectarea i execuia lucrrilor. EYDE / Pathe const Serviciului Central (situat n Atena, 205 Alexandras Avenue) i din seciunile de construcie pe site-ul (Patra - Atena - Thiva - Lamia - Larissa Salonic). Serviciul n scopul de a fi sprijinit n activitatea sa are dou apponted asociaiile n participaiune n calitate de consultani de management, prin licitaie internaional. Pentru seciunea de Nord, J / V Mott Berger, i pentru partea de sud J / V Sogelerg Ing. - OMEK - LAHMEYER sunt angajai.

Lucrari majore Atena Metro este una dintre cele majore Proiecte de infrastructura implementate n prezent n Grecia, i cea mai complex n domeniul transporturilor. Mai mult, este cotat ca fiind unul dintre cele mai importante proiecte din Europa. Proiectare i de construcie a proiectului a fost atribuit unui consoriu de companii franceze, german i greac, n timp ce managementul proiectului i supervizarea lucrrilor este efectuat de ctre ATTIKO METRO AE Company, o persoan juridic de drept privat, care va fi, de asemenea, responsabil pentru operarea, exploatarea i dezvoltarea sistemului dup finalizarea lucrrilor de construcie. Noi Atena Aeroportul Internaional Athens International Airport SA este proprietarul si operatorul a noului Athens Airport "Eleftherios Venizelos", astzi n construcie n zona de Spata, Attica. Structura sa de management, unic n Grecia, este un parteneriat public-privat, n form de Societe Anonyme. Statul grec este acionar majoritar (55%), s-au alturat de ctre un consoriu internaional (45%), condus de Hochtief AirPort GmbH i inclusiv ABB Calor Emag Schaltanlagen AG, Krantz GmbH TKT i Flughafen Atena Spata mbH Projektgesellschaft. Majoritatea DM 4.1 miliarde ($ 2,4 miliarde), costul proiectului, cu fix va fi finanat de ctre Uniunea European, Banca European de Investiii i credite bancare, cu mprumut pltite de off de la fluxul de numerar al companiei. Noul Athens Airport "Eleftherios Venizelos" va ncepe funcionarea n martie 2001, avnd o capacitate anual de 16 milioane de pasageri, i bazndu-se pe tehnologia state-of-the-art. Avnd nceput lucrrile n iulie 1996, proiectul este deja ntr-o etap foarte satisfctoare, i lucrri sunt avanseaz ntr-un ritm rapid. Progresul este vizibil n domeniile principale Terminal de constructii, Turnul de control Complex, Fire Rescue gara principal, Utilities Tunelul, n timp ce la sfarsitul lunii noiembrie de pamant au fost deja finalizate.

Egnatia Road Autostrada Egnatia este construit pentru a deschide un drum nou, modern i sigur conectarea ri ale Uniunii Europene, Balcani i Orientul. Acesta unific cile navigabile interioare din Nordul Greciei i sprijin modernizarea acestuia, deschiznd noi orizonturi pentru transfrontaliere cooperare cu piaa regional a Balcanilor, care este n prezent n cadrul reformei. Acesta prevede, de asemenea, mai bun comunicare cu rile de la Marea Neagr i Orientul Mijlociu. Aceast autostrad constituie o parte din reeaua transeuropean de transport i este unul dintre proiectele prioritare paisprezece ale Uniunii Europene. Este un proiect esenial pentru realizarea obiectivelor pieei unice europene, oportuniti de angajare n cadrul i financiare ale coeziunii membre ale Uniunii Europene-state.

Road Axa Patra - Atena - Salonic - Evzoni Pathe Axei principale de drumuri din tara, cu o lungime total de 730 km, dup luarea n considerare a unei scurtarea anticipat de 40 km din cauza Maliakos Bay Junction, conecteaz Patra, Atena, Salonic i la frontier (Path), face parte din Trans -Corpuri Reeaua european i va fi actualizat la o autostrad modern.