ÎNCERCĂRI DE IMIXTIUNE IN ŢARA HAŢEGULUI . ÎN VEACUL AL XV-LEA

Es te cunoscu t f ap tu l c ă d o m n i a À n g e v i n i l o r î n U n g a r i a , în veacu l ăl XIV- lea , a î n s e m n a t p e n t r u . Trans i lvania^ d a t o r i t ă c reş te r i i p u t e r i i mar i lor feuda l i , c r e a r e a c a d r u l u i l e g a i p e n t r u o ser ie nesf î rş i tă d e încă l ­cări şi u z u r p ă r i , f ă c u t e de e l e m e n t e l e nob i l i a r e , cu a c o r d u l regi lor , a su ­pra d r e p t u r i l o r cnezi lor , a le obş t i lo r r o m â n e ş t i or i a le obş t i lo r săseşt i şi secuieş t i şi a le f run taş i lo r ace s to ra 1 . Se p r e f i gu ra • î n aces te condi ţ i i un conflict a c e r b î n t r e d r e p t u l nesc r i s a l cnez i lor , b a z a t {în c o n f r u n t a ­rea cu s t r ă in i i ) p e î n t e m e i e r e , adică pe o ac t iv i t a t e c r ea toa re , şi d r e p t u l deeurg înd d in d ip lome le de d ă r u i r e r e g a l ă 2 . Aceas tă c o n f r u n t a r e inega lă în t r e ius keneziaU; şi ius rexpii avea să se t r anşeze , ev iden t , în d e f a v o a ­r e a m o d u l u i „ t radi ţ ional d e s tăpânire a satelor,- în locu i t fie d e s t r ă i n i in ­t ru ş i î n m e d i u l , r o m â n e s c , fie d e cnezi localnic i m a i pu te rn ic i , ; şi un i i şi alţii posesor i ai a c t e l o r d e dona ţ i e rega lă , s i n g u r e l e în m ă s u r ă — d u p ă noile r î ndu i e l i — să confere d r e p t u l d e s tăpân i re a s u p r a p ă m î n t u l u i şi supuş i lor . E d r e p t că d ip lome le lu i L u d o v i c I d e A n j o u d e la 1366 3 — res t r i c t ive în r a p o r t cu cnez imea în spe ţă şi cu r o m â n i i în g e n e r a l —-n u s-au p u t u t ap l ica a t u n c i efect iv , m a i a les în zonele r o m â n e ş t i de m a r g i n e r ă m a s e compac te , c u m e r a ş i Ţ a r a H a ţ e g u l u i (aflată î n r a p o r ­tu r i t r a d i ţ i o n a l e cu Ţ a r a Românească ) , d a t o r i t ă u n e i r i d i că r i î n m a s ă (insurecţia generalis) a locui tor i lor d e z a v a n t a j a ţ i d e c o n ţ i n u t u l aces to r d e c r e t e 4 . .. •

D o m n i a i u i , S i g i s m u n d d e L u x e m b u r g (1387—1437) .aduce a n u m i t e sch imbăr i î n - e v o l u ţ i a s i tua ţ i e i g e n e r a l e d i n r e g a t şi, p r i n u r m a r e , şi în T rans i lvan ia . P e p l a n i n t e r n , n o u l s u v e r a n , — d u p ă o p e r i o a d ă in i ţ ia lă de a n a r h i e şi n e s i g u r a n ţ ă , d e l i m i t a t ă . re la t iv d e a n u l 1 4 0 3 - — v a d u c e o pol i t ică d e î n g r ă d i r e a p u t e r i i nob i l i a re şi, în ace laş i t i m p — ca r e v e r s — d e î n t ă r i r e a au to r i t ă ţ i i c e n t r a l e 5 . L a fel vo r p r o c e d a în v e a c u l al

1 M. Holban , : Din cronica relaţiilor* româno-ungare în secolele XIII—XIV, Bucureşt i , 1981, p : 233. '

2 Ibidem, p . 227. 3 Ş. Papăcos tea , La fondation _de la .Valachie- et de la Moldavie et les Rou­

mains de Transylvanie: une nouvelle source, î n ,>îtevue r o u m a i n e d 'h is toi re" , 1978, XVII , nr . 3, p . 396—^407; idem,. Tarile romane în luviea europeană a veacului XIV, în „Magazin istoric", 1980, X I V , nr . a (157); p . 54^55.-; . . ~ :. • i .

4 Şt. Pascu , Răscoale ţărăneşti în Transilvania, I, Epoca voievodatu lu i , Cluj , 1947, p.' 53/ . ' V c • • '•

5 Istoria României;. I I , .Bucureş t i , 1962, p . . 233,o 258; Kj'Gündisch,..Qnezü\ ro­mâni din Transilvania şi politica de centralizare ü regelui Sigismund de Luxem­burg, în voi. „Ştefan Meteş la 85 de ani", Cluj-Naipoca, 1977, p . 235. ;

BCU Cluj / Central University Library Cluj

XV- lea I a n c u de H u n e d o a r a şi M a t i a Corv inu l , c u m e n ţ i u n e a că u l t i m u l , î ncu ra j î nd şi r ă s p l ă t i n d o n o b i l i m e c red inc ioasă , n u v a m a n i f e s t a aceeaşi gr i jă , d e t r a d i ţ i e p a t e r n ă , fa ţă de cnez ime , deci şi faţă de cea h a ţ e g a n ă . To tuş i , aceas tă cnez ime h a ţ e g a n ă s-a înscr i s d e la î n c e p u t ca i m p o r t a n t s u p o r t p e n t r u S i g i s m u n d d e L u x e m b u r g şi, m a i a les , p e n t r u I a n c u de H u n e d o a r a în pol i t ica d e cen t r a l i za r e . Mot ive l e acestei a d e z i u n i s în t m u l t i p l e : t e n d i n ţ a m a r i i nobili-mi d e a-şi e x t i n d e d o m i n a ţ i a şi a s u p r a Ţă r i i H a ţ e g u l u i (cnezii îl vo r sp r i j i n i p e rege , dacă şi c înd aces ta îi va a p ă r a de a m e s t e c u l in t ruş i lo r ) ; d o r i n ţ a cnez imi i de a-şi m e n ţ i n e p r e e m i ­n e n ţ a economică şi social-pol i t ică; n e c e s i t a t e a d e a se a p ă r a în fa ţa p e r i ­co lu lu i o t o m a n (ostile tu rceş t i vor p ă t r u n d e d e d o u ă or i în s u d u l T r a n s i l ­van ie i , în p r i m a p a r t e a veacu lu i a l X V - l e a — în 1420 şi 1438 — d e ­v a s t i n e şi Ţ a r a H a ţ e g u l u i 6 ) ; b u n e l e re la ţ i i p e care , în a n u m i t e m o m e n t e şi c i r c u m s t a n ţ e , l e -au a v u t s u v e r a n i i a m i n t i ţ i cu d o m n i i t r a n s a l p i n i . î n s c h i m b u l sp r i j inu lu i d a t p u t e r i i c en t r a l e p e n t r u în f r îngerea , d e e x e m p l u , a r ăzv ră t i r i i nob i l imi i m a r i m a g h i a r e la 1403, famil i i le C î n d e a d in R î u d e Mor i , C înd re ş d i n S t r e i s îngeorg iu , cele d in L u n c a Cern i i , Os t rov , R î u Bă rba t , Ha ţ eg , S i lvas , S t r e i e t c . v o r ob ţ ine r e c u n o a ş t e r i a s u p r a stăpâ­n i r i lo r lor, noi dona ţ i i s au î n n o b i l ă r i 7 . La fel s-a î n t î m p l a t şi î n v r e m e a lu i I a n c u de H u n e d o a r a , c înd s-a r e m a r c a t ro lu l cnez i lo r î n l u p t a a n t i ­o t o m a n ă a m a r e l u i vo ievod al T r a n s i l v a n i e i şi apo i g u v e r n a t o r a l U n ­ga r i e i 8 . Aceas t a nu î n s e a m n ă că, de - a l u n g u l veacu lu i a l XV- lea , cnezi -m e a h a ţ e g a n ă a fost s cu t i t ă d e înce rcă r i l e u n o r i n t r u ş i — nobi l i m a r i s a u mici , laici ori eclezias t ic i şi ch ia r d e m n i t a r i c i t ad in i — d e a p ă t r u n d e în Ţ a r a H a ţ e g u l u i ca s t ăp în i to r i d e p ă m î n t . Tocma i aces t „ c o n t r a c t " tac i t î n t r e cnezi i ha ţ egan i , ho t ă r î ţ i să r ă m î n ă s t ăp în i p e b u n u r i l e lor şi s u v e ­r an i i dornic i d e sp r i j in î m p o t r i v a a n a r h i e i f euda le ş i c o n t r a a t acu r i l o r tu rceş t i , a p r egă t i t p e r m e a b i l i t a t e a Ţăr i i H a ţ e g u l u i fa ţă d e f euda l i smu l d e t i p a p u s e a n . Cnezi i , sp r e a r a m i n e m a i d e p a r t e s t ăp în i la ei acasă, a u c ă u t a t înnob i l a rea , deci î n c a d r a r e a în obiceiul r e g a t u l u i şi a u ac ţ iona t ca a t a r e (ca nobi l i , adică) , ieş ind d i n h o t a r e l e vech i lo r lor cneza t e . Aşa, d e p i ldă , în epoca lui I a n c u şi M a t i a Corv inu l , Să lăşen i i s t ăp înesc şi la Mer i şor , ia r Cîndeş t i i de R î u de Mor i , la F izeş t i , G a l a ţ i 9 e tc . De a s e m e ­nea , î nce rcă r i l e u n o r i n t r u ş i d e a d e v e n i p r o p r i e t a r i în H a ţ e g a u fost favor iza te , c r e d e m , şi de a l te f ap te : d i v i z a r e a s t ăp în i r i l o r î n t r e u r m a ş i , d r e p t u l d e m o ş t e n i r e a l fe te lor , t e n d i n ţ a — e d r e p t , t a r d i v ă (sf î rş i tul veacu lu i al XV-lea) — d e h o t ă r n i c i r e a poses iuni lor , a c c e n t u a r e a dife­r en ţ i e r i i socia l -economice şi pol i t ice î n t r e cnezi i nobi l i şi oamen i i d e r î n d ai sa te lor , r u p e r e a nobi l imi i cnezia le de c o m u n i t a t e (obşte) şi i n t e g r a r e a sa, ca s t a t u t social şi m e n t a l i t a t e , în r î n d u l nob i l imi i g e n e r a l e t r a n s i l v ă ­n e n e e tc . S i t ua ţ i a e r a s c h i m b a t ă fa ţă d e veacu l al XIV- lea şi în ceea ce

6 V. Pe rva in , Lupta antiotomană a ţărilor române în anii 1419—1420, în „ A n u a r u l Ins t i tu tu lu i de istorie şi arheologie Cluj-Napoca", 1976, XIX , p . 55—79; FT. Pal l , Stiri noi despre expediţiile turceşti din Transilvania in 1438, în „Anuaru l Ins t i tu tu lu i de istorie d in Cluj" , 1958—1959, I—II, p . 9—28.

7 K. Gündisch , op. cit., p . 236—237. 8 Şt. Pascu , Rolul cnezilor din Transilvania în lupta antiotomană a lui Iancu

de Hunedoara, în „Studii şi cerce tăr i de is tor ie" 1957, VIII , n r . 1—4, p . 25—67. 9 Csânki D., Magyarorszăg tòrténelmi földrajza a Hunyadiak korâban, V, Buda­

pesta, 1913, p . 191, 229 etc.

BCU Cluj / Central University Library Cluj

pr iveş te r ea l i t ă ţ i l e j u r id i ce . Aşa , de p i ldă , cei ce vo iau să-i deposedeze p e ha ţ egan i , î ncep înd c u p r e c ă d e r e d i n a d o u a t r e i m e a v e a c u l u i a l XV-lea, n u se m a i p r e v a l a u acum, ca -n secolul al X l V - l e a d e obice iu l r ega tu lu i p e n t r u a s u b s u m a d r e p t u l t r a d i ţ i o n a l r o mân esc . S î n t e m î n t r - o v r e m e cînd, în gene ra l , ius keneziale n u m a i e r a o p e r a n t ; cnez i i vo r uza de aces t d r e p t p înă la î n c e p u t u l secolu lu i a l XV- lea în m o d c o n s t a n t , dar nesoco t i rea s a u i g n o r a r e a lui vo i tă îi v a d e t e r m i n a p e cei m a i p u ­ternici să încerce î n c a d r a r e a lo r î n noi le rea l i t ă ţ i b a z a t e p e d r e p t u l scris confer i t p r i n d i p l o m ă rega lă . Un i i v o r reuş i , al ţ i i v o r d e v e n i s u p u ş i pe p ropr i i l e p ă m î n t u r i . Deci i n t ruş i i , î n v e a c u l al XV- lea , se v o r folosi de a l te mi j loace p e n t r u a p ă t r u n d e în Ha ţ eg , f i indcă şi ce i ce u r m a u să fie deposeda ţ i e r a u t o t nobi l i (în g e n e r a l cnezi înnobi la ţ i ) , ad ică p e r ­soane s i t u a t e pe aceeaş i t r e a p t ă socială. Aces t e mi j loace va r i ază d e la moşteni r i la a l i a n ţ e m a t r i m o n i a l e şi de la u z u r p ă r i p înă la î n s t ăpân i rea asupra u n o r b u n u r i a p a r ţ i n ă t o a r e vasa l i lo r infideli sau ap rec ia ţ i ca t r ă ­dători (faţă d e r ege şi „sf în ta co roană" ) , d u p ă pr inc ip i i l e m o r a l e i feuda le .

Cea d in t î i exempl i f i ca re af la tă î n a t e n ţ i a noas t r ă n u se î ncad rează decît p a r ţ i a l în cons idera ţ i i l e d e m a i sus , î n t r u c î t e v e n i m e n t e l e p e c a r e le con ţ i ne se p e t r e c la c u m p ă n a d i n t r e secole le al X l V - l e a şi al XV-lea,. cînd d r e p t u l cnez ia l b a z a t pe o ac t iv i t a t e c r e a t o a r e e s t e încă invoca t , c înd ins tanţe le de j u d e c a t ă cnezia le m a i s în t încă convoca te şi e m i t ac te în numele lor şi c înd a sa l tu r i l e s t r ă in i lo r a s u p r a Ţăr i i H a ţ e g u l u i s în t d e o ­camdată spo rad ice . Totuş i , la 1390, doi s t r ă in i d e Ţ a r a H a ţ e g u l u i , o răşen i , anume Miha i l , zis „ P o s t ă v a r u l " (Poztos), j u d e de T imişoa ra , şi f ra te le acestuia, Iacob, c e r şi ob ţ in de la r e g e l e S i g i s m u n d d e L u x e m b u r g u n act de d a n i e 1 0 a s u p r a poses iun i lo r B ă u ţ a r u l M a r e şi B ă u ţ a r u l Mic (Nagy-pala şi Kispala), s u b c u v î n t că vech i l e ac te doved i toa re e r a u d i s t r u s e şi că ma i apoi „un i i r o m â n i " se îns tăpâniseră cu de la s ine p u t e r e p e s t e bunur i l e p o m e n i t e 1 1 . C u m î n c e p u t u l domnie i lui S i g i s m u n d a î n s e m n a t ana rh ie şi n e s i g u r a n ţ ă , c u m ver i f i ca rea u n o r ac te „d i s t ru se" , e r a a n e v o ­ioasă or i impos ib i lă şi c u m d e r o m â n i se m a i lovise r ege l e ca d u ş m a n i a i săi în c a m p a n i a B a n a t u l u i 1 2 , n o u a d i p l o m ă p e n t r u Miha i l şi I acob a fost repede e l ibe ra t ă . A c t u l de d a n i e a l r ege lu i a fost însă con te s t a t d e r o ­m â n u l T a t u i — Thatul Wolachus ( p robab i l p e n t r u pose s iunea Kispala) şi de alţi doi r o m â n i , Va l en t in , u ş i e r u l r ege lu i (ianitor nostre rwaiestatis) şi Dan, fiii lu i Bodo d e P a l a (pen t ru Nagypala). P r i m u l con tes t a t a r , a n u ­me T a t u i , e s t e r e d u s r e p e d e la t ă ce re de Miha i l şi I acob p r i n t r - u n act

1 0 O r tvay T., Pes ty Fr., Oklevelek Temesvărmegye és Temesvâr văros torte-netéhez, I, Brat is lava , 1896, p . 188—189.

11 Ibidem, p . 318—323. Actele invocate de Poztos-i î n favoarea p re ten ţ i i lo r lor, fără să a ibă prec iza tă da ta , n u pot fi ma i vechi decî t anu l 1387, deoarece unu l ar fi emis , chipur i le , de Sigismund de L u x e m b u r g , celălal t de reg ina M a r i a a Ungariei , iar u l t imul de Ladis lau , voievodul Trans i lvan ie i . Aceste ac te n u sînt d a t e in extenso, c u m ar fi fost firesc, ci doar pomeni te , deoarece, probabi l , nici n - au existat, i a r Poztos-ii s-au p reva l a t d e dezordin i le şi ne s igu ran ţa de la începu tu l domniei lui Sigismund, p e n t r u a just if ica „p ie rde rea" lor. (Enumera rea acestor t re i a r te se face în documentu l d in 1390, pub l ica t de Or tvav , T., Pes ty Fr., op. cit. , p . 185—188.)

1 2 M. Holban , op. cit., p . 227—228. \. •

BCU Cluj / Central University Library Cluj

de s u p u n e r e , c o n s e m n a t î n t r - u n a c o r d 1 3 , d a r V a l e n t i n şi Dan — m a i in ­s is tenţ i şi da to r i t ă ca l i tă ţ i i a v u t e de V a l e n t i n la c u r t e a rege lu i — obţ in în 1398, la S a r m i z e g e t u s a (Vorfiel), î n p r e z e n ţ a lui Ş t ibor , v o i e v o d u l T rans i lvan ie i , r e c u n o a ş t e r e a făcu tă de t r i b u n a l u l cnezi lor a s u p r a j u s t e ­ţe i cauzei lor . î n t r - a d e v ă r , cnezii d e p u n m ă r t u r i e că s t r ămoş i i lu i V a l e n ­t in şi Dan , n u m i ţ i F i l ea (Philes) şi Ş t e fan (Stephanus), a u î n t e m e i a t cneza tu l Palei şi că, în v i r t u t e a d r e p t u l u i cnezial , s t ă p î n i r e a t r e b u i e să r ă m î n ă u r m a ş i l o r î n t eme ie to r i l o r . î n 1402, împr i c ina ţ i i se a d r e s e a z ă r e ­gelui , ca re ce r e vo ievodu lu i T r a n s i l v a n i e i să facă d r e p t a t e 1 4 . î n acelaşi* an, vo ievodu l Nico lae (care e r a şi comi te de T imişoa ra ) j udecă pricina, : c î n t ă r i n d a r g u m e n t e l e celor două p ă r ţ i : V a l e n t i n şi D a n p r e z i n t ă ac tu l d in 1398 ai j u r a ţ i l o r şi t u t u r o r cnezi lor şi r o m â n i l o r d i n d i s t r i c tu l Haţeg,-a c ; ce a tes tă , în v i r t u t e a d r e p t u l u i cnezial , s t ă p î n i r e a lor a s u p r a Palei; pe de a l tă p a r t e , Miha i l zis P o s t ă v a r u l şi f ra te le s ă u Iacob a r a t ă ac tu l d e dona ţ i e al r ege lu i S ig i smund , din 1390, şi ac tu l cap i t lu lu i d i n A r a d de i n t r c d u c e r e a l o r în s t ăp în i r e , d in acelaşi an . P e n t r u voievod, h o t ă r î t o a r e s în t u l t i m e l e d o u ă acte , a d u s e d e Miha i l şi Iacob , deoarece aces t ea se î ncad rează în obiceiul r e g a t u l u i . î n consec in ţă , eş te r e c u n o s c u t . d r e p t u l , de s t ă p î n i r e . a s u p r a B ă u ţ a r u l u i (Mare şi, Mic) a l celor, doi o răşen i d i n T i m i ş o a r a 1 5 . D a r n u vor t rece decî t "cea. cinci a n i şi în . 1407, l a 23 iun ie , vo ievodu l T r a n s i l v a n i e i I acob L a c h k d e S a n t ă u , la c e r e r e a celor 12 j u r a ţ i asesor: din d i s t r i c tu l Ha ţ eg , j udecă p r i c ina d i n t r e A n d r e i , f iul lui D u s a (Dwsq) de D e n s u ş ( r e p r e z e n t a t p r i n v ă d u v a sa, nobi la doamnă . M a r e n a ) , pe de o p a r t e , şi Nicolae , fiul lui M a r t i n de D e n s u ş , p e d e . a l t ă p a r t e 1 6 , ^ x o o z i ţ i a ca si d ispozi ţ ia aces tu i act s în t i n t e r e s a t e d i n m a i m u l t e p u n c t e de v e d e r e . Nicolae, fiul lui M a r t i n şi n e p o t u l d e so ră al lui A n d r e i d e D e n s u ş — a d o p t a t d e că t r e aces ta — es te l ăsa t ca m o ş t e n i t o r al u n e i p ă t r i m i din poses iun i le t a t ă l u i sări adop t iv . H o t ă r n i c i a e x a c t ă a aces te i p ă t r i m i n u fusese f ixa tă ele A n d r e i , d a r ' v ă d u v a aces tu ia , M a r e n a , î n n u -mc-ia ei şi a l f i i lor săi, Nico lae şi Dionis ie , do re ş t e să r e spec t e d o r i n ţ a so ţu lu i său, cu condi ţ ia ca Nicolae, fiul lui Mar t i n , să - redea p a r t e a ce i se cuv ine din D e n s u ş c înd şi dacă va p r i m i (de la M a r e n a şi fiii săi) î n al t sa t o p o r ţ i u n e ech iva l en t ă . î n s c h i m b u l aceste i generoz i t ă ţ i , N ico lae . dă famil ie i lu i A n d r e i j u m ă t a t e d i n pose s iunea sa Pala (Bău ţa ru l ) şi se anga jează să-i a ju te s u b m a i m u l t e a spec te p e fiii M a r e n e i , fă ră să r id i ce a l te p r e t e n ţ i i î n v i i to r ori să p o r n e a s c ă j udecă ţ i . Ac tu l t r e z e ş t e n e d u ­m e r i r i ma i a les dacă es te i n t e g r a t în se r i a de ac te a n t e r i o a r e şi u r m ă t o a r e lui p r i v i n d p o s e s i u n e a Pala. N u se a r a t ă d e s p r e ca re d i n cele două p o ­ses iuni B ă u ţ a r u l es te v o r b a s au dacă s în t cons ide r a t e î m p r e u n ă şi n u s în t p o m e n i ţ i nici s tăp în i i de ia 1402, r e c u n o s c u ţ i oficial p r i n j u d e c a t a vo ie ­vodu lu i . A p a r i ţ i a aces tu i Nico lae — fiul lui M a r t i n , căsă to r i t cu o d e n -

13 Ibidem, p . 288. Vezi actul la O r t v a y T., Pes ty Fn., op. cit., p . 188—189. Acordul este u r m a t r e p e d e de actul de in t roducere a t imişoreni lor în s t ăp în i rea Palei, act emis de capi t lu l din Arad , cu ind icarea hotare lor posesiuni i . Vezi Or t ­vay T., Pes ty Fr., op. cit., p . 196—198.

1 4 O r tvay T., Pes ty Fr., op. cit., p . 318—319. 15 Ibidem, p . 318—323. Despre Poztos-i şi Cîndeşt i ca s t ăp în i ai Palei, vezi

Csânki D., op. cit., p . 189—190. 1 6 A r h i v a Naţ iona lă Magh ia ră , Budapes ta , Dl. 42924. Regest la Mâlyusz E.,

Zsigmondkori oklevéltâr, I I /2, Budapes ta , 1958, p . 61, nr . 5583.

BCU Cluj / Central University Library Cluj

guşiancă şi fiu a d a p t i v a l u n c h i u l u i săUj A n d r e i de D e n s u ş . . — -ca.-pro­p r i e t a r - a l ü n e i j u m ă t ă ţ i d i n -••Pala t r e b u i e să a ibă o exp l i ca ţ i e . ; P r e z e n ţ a t imişoren i lo r ca : s t ăp în i î h d i s t r i c tu l H a ţ e g a- fost de l a . î n c e p u t r e l a t i v labilă. N u tes te e x c l u s . ca, d o r i n d să-şi î n t ă r e a s c ă - pozi ţ ia , aceş t ia să S recurs la ' -o; 'al ianţă . .matr imonială- .cu o .haţegană. S p u n e m aces tea , deoa­rece es te p u ţ i n p r o b a b i l şi n u a v e m -n ic i ;o d o v a d ă cea- în i n t e r v a l u l -eie 4—-5 ani (1402-Ţ1407) , s ă se fi s c h i m b a t : s t ă p î n i i Pa le i . Or, din ' m o m e n t ce la 1402 s tăp în i i ce r ţ i ai aceste i moşi i e r a u Poztos- i i diln T i m i ş o a r a , . e s t e de p r e s u p u s c ă şi Nicoiae , f i u l l u i M a r t i n , va fi fost m e m b r u al aceleiaşi familii, în condi ţ i i l e în . ca re la 1407, el s tăpâneş te o p a r t e d i n pose s iunea Pala. C h i a r şi r e z o n a n ţ a catol ică a n u m e l o r . d e M a r t i n ( ta tă l l u i .'-Nicoiae) şi Domin ic ^ f r a t e l e - lu i :Mar t in) ' -p ledează p e n t r u : aces t fapt; ' E d r e p t că şi n u m e l e , . l u i A n d r e i r ( f r a ţ e l e . m a m e i lu i Nicoiae) a r e aceeaşi'., sonor i t a t e , n u m a i că d e s p r e e l ş t im s i g u r că -e ra f iul l u i D u ş a (Doşa) d è D e n s u ş şi . că era căsă tor i t cu o a n u m e M a r e n a . D e s p r e M a r t i n , Nicoiae şi D o m i n i c n u avea d o v e z i , e ă -provejieau d i r t -Ţara H a ţ e g u l u i , iar p r i m u l act care p o m e ­neş te Polo d u p ă 1407, îi a r a t ă to t p e t i m i ş o r e n i ca s t ă p î n i (e d r e p t , în decl in) . Deci , .aces t N ico i ae , - f i u lu i lui M a r t i n . , t r e b u i e să fie to t d i n t r e Poztos-i, d i n m o m e n t ce aceş t ia s în t s t ăp în i i P a l e i şi î n a i n t e şi d u p ă 1407. Dacă î n t r - a d e v ă r Nico iae e r a t imişore-an, p r e z e n t a r e a sa î n fa ţa . forului de j u d e c a t ă dis t r ic tual , , i o r m a t d in 12 cnezi j u r a ţ i (şi p r e z i d a t de . voievod) este semni f i ca t ivă p e n t r u . t e n d i n ţ a de a r e zo lva p r o b l e m a Palei î n in ­t e r io ru l Ţăr i i Ha ţ egu lu i , de că t re r o m â n i şi p r i n e x c l u d e r e a vene t ic i lo r . Aceas ta cu a t î t m a i .'mult cu cî t a m i n t i t a poses iune p a r e să fi a v u t o i m p o r t a n ţ ă economică" specială ' î n condi ţ i i le â i tuăr i i . sale p é d r u m u l co­merc ia l d i n t r e H a ţ e g şi B a n a t (pr in P o a r t a d e F i e r a T rans i l van i e i ) .

P u p ă 1407, s t ăp în i i t im i şo ren i ai ' Palei r e a p a r exp l i c i t î n d o c u m e n t e la. 1424, c înd cap i t lu l din "Alba I u l i a . a d e v e r e ş t e fap tu l că Benedic t , f iul lui Miha i l Poz tos d i n T imişoa ra , a zălogi t moş ia sa Pala lui l oan , fiul lui C îndea dé R î u d e Mori 1 7 !; ' P e s t é al ţ i c î ţ i v a ani , la 1430, L a d i s l a u d e Chak,. vo i evodu l T rans i lvan ie i , cere cap i t lu lu i diti A l b a Iu l i a ' să i n t r o d u c ă pe cei diri fami l ia - C î n d e a ( loan, fiul lui Cîndea , cu fiii săi Ladis lau , Cînd-reş şi Nico iae şi cu f r a t e l e său Cîndea) în s t ă p î n i r e a poses iun i lo r Alsopala şi Felsewpala (Pala de Sus ş l P a l a -de J o s ; des igur iden t i ce cu Pala . M a r e şi P a l a Mică, ad ică B ă u ţ a r u ) 1 8 . To t la 1430, cap i t l u l a l b e n s r ă s p u n d e că a î n d e p l i n i t c e r e r e a v o i e v o d u l u i 1 8 . î n aces t m o m e n t , o ră şen i i din T imişoa ra , s u p r a n u m i ţ i Poz tos , p a r exc luş i def in i t iv d in ches t i unea s t ăp în i r i i B ă u ţ a r u l u i . D a r în acelaşi an, 1430, la 5 .no iembr ie , c a p i t l u l d in Alba Iu l i a a d e v e r e ş t e că, de fapt , Bened ic t , fiul lui Miha i l zis Poz tos d in T i m i ş o a r a a v î n d u t p e n t r u o m i e d e f lor in i sa te le r o m â n e ş t i B ă u ţ a r u l de S u s şi de J o s (duas possessiones suas, Alsopala et Felsepala vocatas,

1 7 Arh ive le S ta tu lu i d in Slovacia , Bra t i s lava , fond Révay, fami l ia Kendeffy, fase. 87, fase. 1, n r . 2; copie microfoto la A r h i v e l e S ta tu lu i d i n Bucureş t i , fond microfi lme, rola 25/Cehoslovacia, cadru l 5.

1 3 B a r a b a s S., A Roman Szent Birodalmì Gróf Széki Teleki csalàd oklevél-tàra, I (120.6—1437), Budapes ta , 1895, p . 530—531, n r . 396. •:

1 3 Arh , St. B r a t i s l a v a . . . , nr . 3; copie -microfoto la Arh . St. B u c u r e ş t i . . . , ca­d r é e 6, 7 şi 0. Ac tu l e pomeni t de Szabó K., A Kendefiak a XIV. és XV-dik szâraiban, în „Szâzadok", 1868, II, fase. 1 (ian.) p . 26. •

BCU Cluj / Central University Library Cluj

volahales in comitatu Huniadiensi existentes habitas) nobi l i lo r b ă r b a ţ i l oan , fiul lui C îndea , fiilor săi Ladis lau , C m d r e ş şi Nicolae şi f ra te lu i s ău d i n s p r e t a tă n u m i t C î n d e a 2 0 . La 24 m a r t i e 1438, r ege l e Ungar i e i , A l b e r t , î n t ă r e ş t e a c t u l de m a i sus , oonf i rmînd pe noii p r o p r i e t a r i ai B ă u ţ a r u l u i 2 1 . To t î n 1438, l a 10 apr i l i e , acelaş i r e g e A l b e r t p o r u n c e ş t e capi ţ i u lu i a l -b e n s să i n t r o d u c ă p e nobi l i i d in fami l ia C î n d e a de R î u de M o r i î n s t ă -p î n i r e a B ă u ţ a r u l u i de S u s şi d e J o s 2 2 , iar cap i t lu l r ă s p u n d e d u p ă cea. o l ună că s-a c o n f o r m a t î n t o c m a i 2 3 . Şi ia răş i c h e s t i u n e a Poz tos - i lo r p a r e , def in i t iv t r a n ş a t ă , n u m a i că, î n t r e t i m p , la 7 oct . 1435, to t cap i t lu l d m ;

A l b a Iu l ia „ lega l izase" o a l t ă î n ţ e l e g e r e î n t r e aceş t ia şi f ami l i a C î n d e a : j Bened ic t , fiul lui M i h a i Poz tos u r m a să p r i m e a s c ă s p r e folos inţă , cond i - \ ţ i ona t şi în s c h i m b u l u n e i s u m e de ban i , a p a t r a p a r t e d i n sa te le B ă u ţ a r u l j d e S u s şi de J o s 2 4 . To tuş i , d e - a c u m a d e v ă r a ţ i i s t ăp în i a i Palei p a r să r ă - \ m i n ă Cîndeşt i i d in R îu d e M o r i . La c a p ă t u l aceste i evo lu ţ i i d e s tu l de s i ­nuoase a l uc ru r i l o r se po t eenc luz iona u r m ă t o a r e l e : î n t r e 1390 şi 1438 (în cea. o j u m ă t a t e d e veac) s t ăp în i i poses iun i lo r B ă u ţ a r u l d e S u s şi de J o s (sau M a r e şi Mic) s-au s ch imba t de t re i or i ; p r i m i i s t ăp în i , V a l e n t i n , D a n (fiii lui Bodo) şi T a t u i făceau p a r t e d i n famil i i r o m â n e ş t i cnez ia le şi s tăpâneau sa te le r e spec t ive în v i r t u t e a d r e p t u l u i cnezia l a l î n t e m e i e r i i ; u r m ă t o r i i s tăp în i , o răşeni i d in T imişoa ra , vo r a j u n g e să posede Pala p r i n u z u r p a r e de facto şi p r in d a n i e r ega l ă de iure, p ro f i t înd d e n e î n c a d r a r e a a d e v ă r a ţ i l o r şi vech i lo r s tăp în i în n o r m e l e j u r i d i c e f euda le a le r e g a t u l u i şi de i nvoca rea de că t r e aceşt ia a d r e p t u l u i cnezial i g n o r a t d e a u t o r i t ă ţ i (Nicolae, f iul lui M a r t i n , t r e b u i e î n c a d r a t d e o c a m d a t ă , c h i a r dacă p ă s t r ă m o doză de i n c e r t i t u d i n e , t o t î n t r e t imi şo ren i ) ; a t r e i a ser ie d e s t ăp în i ai Palei ( rămaş i , s e p a r e , pe t o t c u p r i n s u l v e a c u l u i a l XV-Iea) s în t to t cnezi r o m â n i h a ţ e g a n i — p u t e r n i c a fami l ie a C îndeş t i lo r d in R î u de M o r i — d a r s în t cnezi nobi l i , î ncad ra ţ i în l ega l i t a t ea i m p u s ă de oficial i ta te şi d o r ­nici să prof i te de s l ăb ic iunea f inanc ia ră p r i n ca re , se p a r e , că t r e c e a u in t ru ş i i d e m n i t a r i c i tad in i , ven i ţ i d i n T i m i ş o a r a . Deci î n c e r c a r e a s t r ă i ­n i lo r de a p ă t r u n d e în H a ţ e g s-a so lda t de as tă d a t ă ou u n eşec, f i indcă localnici i au î n v ă ţ a t să se p r eva l eze de mi j loace le l ega le g e n e r a l e u z i t a t e în r e g a t d e s t ăp în i to r i i p ă m î n t u l u i .

O n o u ă î nce rca re a u n o r nobi l i s t r ă in i d e a p ă t r u n d e în Ţ a r a H a ţ e ­gu lu i se face l a 7 m a r t i e 1406, rând S i g i s m u n d de L u x e m b u r g ce re c a -p i t lu lu i d in A l b a Iu l i a să i n t r o d u c ă în s t ă p î n i r e a poses iun i i şi a v ă m i i B r e t e a (Berethkthe) p e loan , f iul lui Grigiore d e B e t h l e n , a p r o d u l cur ţ i i

2 0 T r a n s u m p t în actul da t de Alber t , regele Ungar ie i , la 24 m a r t i e 1438. Vezi no ta 21.

2 1 Arh . Naţ . Magh., Dl. 44195. (Fotocopie la Bibl ioteca Academie i Cluj-Napoca, col. Sólyom-Fekete) . Actul poar tă u r m ă t o a r e a m e n ţ i u n e : Relatio Petri Cheh de Lewa, pridein Wayvode Transsilvanus, i m p o r t a n t p e n t r u cronologia voievozilor Trans i lvanie i , deoarece dovedeşte că la 24 m a r t i e 1438, Petru Cheh n u ma i de­ţ inea această demni t a t e .

2 2 B a r a b a s S., op. cit., II, p . 1—2, nr . 1. Documentu l s-a t r a n s m i s şi în t r a n s u m p t în actul capi t lului d in Alba Iulia, da t la 13 mai 1438 (vezi no ta 23).

2 3 A rh . St. Bra t i s lava , nr . 6; copie microfoto la Arh . St. Bucureş t i , cadre le 11—12.

u Ib idem, nr . 5; cadru l 10.

BCU Cluj / Central University Library Cluj

r eca le (aule nostre maiestatis iuveni)25. La 1410, în faţa v icevo ievoduk i i T rans i lvan ie i , Lad i s l au d e Nadab, a m i n t i t u l l o a n de Be th l en , d i n d o r i n ţ a ex t inde r i i au to r i t ă ţ i i sale, su s ţ i ne că p ă m î n t u r i l e S i lvas (Sylwas) şi G î n ţ a g a (Geiochaga) au fost „ î n t o t d e a u n a şi d i n v e c h i m e " d r u m ocoli t (falsa via) al v ă m i i s a l e de p e pose s iunea B r e t e a . C a p i t l u l d i n Alba Iu l ia , c ă ru i a v icevo ievodu l îi ce ruse să c o n s t a t e ve r id ic i t a t ea celor a f i rma te de l o a n de Be th l en , r ă s p u n d e pes t e cea. şase s ă p t ă m i m că î n t r - a d e v ă r p ă m î n t u ­r i l e S i lvas şi G î n ţ a g a au fost şi s î n t pe d r u m u l ocoli t a l v ă m i i Bre tea 2 * . P r e t e n ţ i a lu i l o a n d e B e t h l e n d e a p e r c e p e v a m a şi d e la S i lvas şi G î n ­ţaga şi r ea l i za rea acestei p r e t e n ţ i i r e p r e z i n t ă des igur , u n pas i m p o r t a n t şi spre s t ă p î n i r e a aces to r poses iun i a l ă t u r i de Bre t ea . To tuş i i zvoare le cunoscu te n u lasă să se î n ţ e l eagă că aceas t ă s t ăp în i r e a lui l o a n d e B e ­th len ar fi a juns fap t împ l in i t . î n veacu l al XV- lea s-au s t r ă d u i t să s tă -pînească moş i i î n H a ţ e g şi un i i nobi l i h u n e d o r e n i , r o m â n i ch ia r , d i n a p r o ­p ie rea d i s t r i c tu lu i . Astfel , la 1429 L o r a n d Lepes , v i cevo ievodu l T r a n s i l ­vaniei c e r e cap i t l u lu i d i n A l b a Iu l i a să i n t r o d u c ă p e E lena , so ţ ia lu i Moga de H ă l m e a g (Halmag, a şeza re azi, p robab i l , d i spă ru t ă ) , p e A n c a , v ă d u v a lui Lad i s l au zis Voicu d e H u n e d o a r a (Vayk de Hwnyad), pe Blasiu, f iul şi pe Mar t a , fiica lui Geo rge de B r ă n i ş c a (Barinchka), pe Ladis lau ; Nico lae şi l oan , fiii şi pe Ana , fi ica r ă p o s a t u l u i A n d r e i d e Bra­niş tea în s t ă p î n i r e a pă r ţ i l o r de m o ş i e d i n poses iuni le S a r m i z e g e t u s a (Varalia), H o b i ţ a (Ohabcha) şi Braditis (p robabi l d i spă ru t ă ) , a ş eza t e în sud-ves tu l Ţăr i i H a ţ e g u l u i 2 7 . La ac tu l de i n t r o d u c e r e în s t ă p î n i r e făcut de cap i t lu au con t raz i s famil i i le de o r ig ine cnezia lă d in Clopo t iva şi D e n s u ş 2 8 . De a s e m e n e a , la 15 m a i 1431, S i m i o n (Simeon), corni tele de H u n e d o a r a şi juzi i nobi l i lor , la c e r e r e a nobi le i d o a m n e A n a C î n d e a de Rîu d e Mor i , a p r o b ă a m î n a r e a judecă ţ i i p r ic in i i d i n t r e l o a n de F ă r c ă d i n , fostul s ă u soţ (decedat) şi Ma te i d e U r o i u (Matheus de Arany), p r i v i n d s l ăp în i r ea u n e i p ă t r i m i d in pose s iunea R î u d e M o r i 2 9 . î n acest caz, în m o d s igur , n - a u fost ceda te p o r ţ i u n i d in pose s iunea R î u d e Mor i , p r i c i n a r e -zo lv îndu-se , p robab i l , p r i n r ă s c u m p ă r a r e a c u ban i a d r e p t u l u i femei lor . R ă s c u m p ă r a r e a aces to r d r e p t u r i a le f eme i lo r a s u p r a p ă m î n t u l u i deven i se , poa te , u n mi j loc de a împied ica p ă t r u n d e r e a i n t ru ş i l o r ca s t ăp în i în H a ţ e g .

Es te i n t e r e s a n t fap tu l că aces te u l t i m e e x e m p l e r e l eva t e , p r o b a b i l inc lus iv cazul c i t ad in i lo r d i n T imişoa ra , ev iden ţ i ază în s t ăp în i r i s au î n -

2 5 A rh . Naţ . Magh., Dl. 3C410; fotocopie la Ins t i tu tu l de istorie şi arheologie Cluj-Napoca, nr'. 71; regest la Mélyusz E., op. cit., I I / l , Budapes ta , 1956, p . 557, nr . 4517. Local i ta tea Bretea, pomeni tă în acest document este în Haţeg — cf, Csânki D., op. cit., p . 76; C. Suciu, Dicţionar istoric al localităţilor din Transilva­nia, I, Bucureş t i , <1967), p . 105.

2 6 A r h . St. Cluj-Napoca. arh . familiei Lazar -Szârhegy, an 1410. 2 7 Arh . Naţ . Magh., Dl. 29462; fotocopie la Ins t i tu tu l d e is torie şi arheologie

d in Cluj-Napoca. Actu l e pomeni t de Csânki D., op. cit., p . 153. 2 8 Cf. Csânki D., op. cit., p . 153. 2 9 K e m é n y J., Diplomatarii Transylvanici Supplemenlum, I II (1415—1453),

p. 121; manusc r i su l se află la Bibi. Academiei , Cluj-Napoca. fond, mss. , sub cota provizor ie A. 120. Doc. publ ica t de Kenderesi F., Vojda Hunyadvăr kulsô tekintet-ben és ennek torténeti leirâsa az ûjobb idöig, în „Tudomânyos gyuj temény" , 1831. an . 15, VII, p . 31—32.

BCU Cluj / Central University Library Cluj

cercăr i de î n s t à p î n i r e a s u p r a ; u n o r . p ă m î n t u r i - (sate) p r i n i n t e r m e d i u l d r e p t u r i l o r p a t r i m o n i a l e cuven i t e femeilor , {moştenir i şi căsă tor i i ) , -

• C a m în a seeaş i . pe r ioadă .a p r i m e i t r e i m i a veacu lu i a l X V - l e a , se r e ­m a r c ă ş i a l te c o n f r u n t ă r i î n t r e localnici h a ţ e g a n i şi s t r ă in i , ' conf run tă r i ca re n u a u d r e p t ob iec t s t ă p î n i r e a a s u p r a p â m î n t u l u i . Astfel , - la :31 au ­g u s t 1426, la S a r m i z e g e t u s a (Vurhel). Lad is lau , filius vayvode de Chak şi comi te de Bihor , s t ab i l e ş t e t e r m e n d e j u d e c a t ă î n t r e M u ş i n ă de . : Dehsuş (Mosynă de Darkpsws) ea p î r î ş şi G e o r g e , f iu l lui A p a d e ' M ă l î n c r a v (Al-mokerek, ]uă- S ib iu) , l o a n zis F a r k a s d e ; Her ina- - - (Baràma; jua . . .Bistriţa-Năsăud) . şi Ş te fan z i s JBologar : d e <Tuşiny.- -(Thwson, j ud . Mureş);., ca .p î r î ţ i , p e n t r u •une le pre judic i i" şi r ă u t ă ţ i - p r o v o c a t e r e c l a m a n t u l u i 3 0 . P e s t e cea-, opt luni,-;lai 1 m a i 4427, cap i t lu l d i n A l b a Iu l i a a d e v e r e ş t e î n ţ e l ege rea între;.. M u ş i n ă eie D e n s u ş şi cei t re i (numi ţ i a c u m Joiumnes Farkas de Zezerrnän, Georgius,, filius Ap pa de Almakerek, Stephanus Bolgar dictus de Zenthkyral), î n s s e n s u l c ă aceş t ia d i n ' u r m ă t r e b u i e 'să. d e a p a t r u s u t e de oi ş i u n ca lv in valoare- d e 12 f lor ini p r i n C l e m e n s , . n o b i l d e P e ş t i ş u l M a r e (Alpàsbes):><saw M a r e R o m â n u l de. L u n c a C e r n i i (Marte: •Volacho Uè Nyresj.— fami l i a r i i i u l M u ş i n a — aces tu i nobil-^de D e n s u ş 3 1 . Con t rad ic ţ i i î n t r e r o m â n i i a u t o h t o n i şi;, „oaspeţii '- ' ven i ţ i î n veacu l X I V în Ţ a r a . Ha­ţ e g u l u i se p e t r e c şi pe t ă r î m confes ional ; e le s în t a c c e n t u a t e ş i d e in ­t e r v e n ţ i a au to r i t ă ţ i i c e n t r a l e c a r e , - p r i n r e p r e z e n t a n t u l s ă u suprem, , r e ­ge le S i g i s m u n d - d e L u x e m b u r g , con f i rmînd l a 2 d e c e m b r i e 1428 vech i l e p r iv i l eg i i ( acorda te d e L u d o v i c 1) a le m ă n ă s t i r i l o r f r anc i scane d i n v ica­r i a t u l B o s n i e i — ad ică d i n C a r a n s e b e ş , Orşova , H a ţ e g (Hatsak) e tc . i n t e r z i ce . p reo ţ i l o r . .or todocşi (schismaticos sacerdotes), s u b p e d e a p s a p i e rde r i i t u t u r o r - b u n u r i l o r , .să- i bo teze p e catolici i d i n d i s t r i c t u l H a ţ e g ( Hathusak)32. I n t e r d i c ţ i a t r ebu ia , desigur, : să p u n ă capă t p e ca le j u r i d i că une i s i tua ţ i i d e f a p t s au , m a i degrabă^ s u b p r e t e x t u l b o t e z u l u i d a t c a t o ­l ici lor d e „ sch i sma t i c i " , să-i p r i veze pe a c e ş t i a d i n u r m ă de s t a t u t u l lor soc ia l -economic şi s p i r i t u a l p r e e m i n e n t (se ş t i e , c ă în acea yreime, în Ţ a r a Haţegului ,* p reo ţ i i e r a u a d e s e a şi cnezi — p r o p r i e t a r i d e sate) . Se ş t ie s igur .'că î n "veacul a l X V - l e a e x i s t a u co lon i ş t i catol ici în l oca l i t ă ţ i l e H a ţ e g şi S î n t ă m ă r i e Or l ea . D a r n u c u n o a ş t e m pe n ic i u n u l d i n t r e aceş t i a ca re să fi r e u ş i t i e ş i rea d i n p e r i m e t r u l local i tă ţ i lor r e s p e c t i v e p e n t r u a s t ă -p în i poses iun i î n d i s t r i c tu l H a ţ e g . E d r e p t că u n a n u m e Ş t e f an şi f ra te le săli, Dionis ie d e Ha ţeg , d e v i n nobi l i ( s t ăp în i to r i de p ă m î n t ) şi a ü p o ­sesiuni , da r în a f a ra ' Ţă r i i H a ţ e g u l u i , î n c o m i t a t u l S o l n o c 3 3 . Ma i m u l t , pose s iunea S î n t ă m ă r i e Or l ea t rece în s t ă p î n i r e a famil ie i C î n d e ş -t i lor d in R î u de Mor i la 144734, i a r m ă n ă s t i r e a catol ică, a şeza tă în mi j locu l aceste i ţ ă r i compac t e r o m â n e ş t i , se sufocă d e . f ap t : n u a r e p o s e s i u n i , p r e t i n d e r e p e t a t e pr iv i leg i i r e g a l e (care n -o v o r scoate de fap t d i n i m -

M B a r a b a s S., op. cit., I, p , 485—486, n r . CCCIiXX. 5 1 Ibidem, p. 502, nr. CÇCLXiXVIII. • •• v. 3 2 Fe jér G., Codex diplomaticus Hungarie ecclesiasticus ac civilis, XI , Buda ,

1844, p . 457:—458; Monumenta spectantia historiam Slavorum meridionalium, X X I I I , Acta Bosniae, Z a g r e b i a e y , 1892, p . .127—130 (eu da t a greş i tă d e 5 d e c e m b r i e , in loc d e 2 decembr ie 1428). v ,

. 3 3 Arh . Naţ . Magh. , Dl. 36.403. ,,, 3 4 Csânki D., op. cit., p . 190 - :

BCU Cluj / Central University Library Cluj

pas), îşi p i e rde , s e p a r e şi credincioşi i , ce ape lează p e n t r u bo tez la p r e ­oţii o r todox i e t c . Conc luz ia t u l b u r ă t o a r e care se i m p u n e e s t e că Ţ a r a Ha ţegu lu i , cel p u ţ i n p înă î n v e a c u l al X V - l e a inc lus iv , a a v u t t e n d i n ţ a împl in i t ă d e a an ih i l a , î n d e p ă r t a s a u a s imi l a e l e m e n t e l e s t r ă i n e (ca s t r u c t u r ă d e civi l izaţ ie şi cu l t u r ă ) p ă t r u n s e în zonă. Ch ia r înce rcă r i l e in t ruş i lo r de a d e v e n i s tăpâni d e p ă m î n t î n H a ţ e g în p r i m a p a r t e a vea ­cului X V se c i r cumsc r iu î n t r - o a r ie geograf ică per i fe r ică a d i s t r i c tu lu i , deoarece obş tea s t ăp în i lo r locali de o r ig ine cnezia lă şi obşt i le oamen i lo r de r î n d e r a u foa r te p u t e r n i c e şi so l idare .

S p r e j u m ă t a t e a secolului al X V - l e a p înă în f ina lu l aces tu i veac , adică în v r e m e a cît î n f r u n t e a T rans i l van i e i şl U n g a r i e i s-au af la t I a n c u de H u n e d o a r a şi 'fiul său M a t i a Co rv inu l (mai ales î n p r i m a p a r t e a d o m n i e i acestuia d in u rmă) , i m i x t i u n i l e i nd iv idua l e nob i l i a re şi cele a le a u t o r i ­tăţi lor, cu scopul . tu lburăr i i vech i lo r r î ndu ie l i d i n Ţ a r a H a ţ e g u l u i , a u fost ap roape i n e x i s t e n t e . E d r e p t că s-au făcu t înnob i l ă r i , dani i , conf i rmăr i , in t roducer i în s t ă p î n i r e a u n o r moşi i e tc . p o a t e chiar m a i m u l t e decî t altă da tă , d a r m a i t o a t e a u a v u t î n a t e n ţ i e p r o m o v a r e a e l e m e n t e l o r - e n e -ziale or i d e -origine cnezia lă locale, r ă s p l ă t i r e a aces tor e l e m e n t e p e n t r u spr i j inul d a t poli t ici i de cen t r a l i za r e şi l up t e lo r î m p o t r i v a tu rc i lo r (mai ales în v r e m e a lui I a n c u -de H u n e d o a r a ) . ' E x i s t ă to tuş i o p ă t r u n d e r e de mare r ă s u n e t d o c u m e n t a r , a u n u i i n t r u s în Ha ţ eg , c am pe la j u m ă t a t e a veacului a l X V - l e a . N u es te v o r b a însă d e s p r e u n s t r ă in (advena) în a d e ­vă ra tu l sens al c u v i n t u l u i , aşa c u m au fost cei pomen i ţ i m a i sus , ci d e s p r e un r o m â n 'de la sud de Ca rpa t i , d i n fami l ia o l t eană a Arceş t i lo r , a m i n ­tită în v e a c u r i l e X V şi X V I 3 5 . P r i m u l Arka, c a m pe la .mijlocul v e a c u l u i al XV-lea , ca rac t e r i za t m a i t î r z iu în d o c u m e n t e ca „ o m r o m â n " (Vala-chus homo), „ s t r ă in şi fă ră p r o p r i e t a t e " (advena et impossessionatus), s-a căsă tor i t cu o h a ţ e g a n ă , a n u m e Neacşa (Nexa), fiica lui Stiaan...(Zţhoyan) de D e n s u ş 3 8 . Deci p rac t i c n u e v o r b a d e u n s t ră in , ci de m e m b r u l u n e i a şi aceleaşi s t r u c t u r i de civi l izaţ ie (sub aspec t soc ia l -economic , pol i t ic , etnic, c u l t u r a l etc.) , ca re se î n t i n d e a şi se mani fes ta , de p p a r t e şi de a l ta a C a r p a t i l o ^ E d r e p t că la n o r d de m u n ţ i i m p a c t u l cu n o u a o rd ine a p u ­seană p rovocase b u l v e r s ă r i , adap t ă r i , î n v e r ş u n ă r i , u n e o r i Violente, ale au toh ton i lo r . U r m a ş i i acelui p r i m Arkă,' aflaţi to t î n cad ru l famil ia l şi e tn ic r o m â n e s c , se v o r a d a p t a r e p e d e no i lo r r ea l i t ă ţ i , d e v e n i n d în scur t t i m p o a m e n i ai loculu i şi p r o p r i e t a r i i u n o r în t inse poses iun i (deci n o ­bili). Lad i s l au Arca , ful Neacşe i , p e la 1415, î ncepe se r ia nes f î r ş i t ă a judecă ţ i lo r cu r u d e l e şi cu vecini i p e n t r u m o ş t e n i r e a p e ' l i n i e m a t e r n ă ş i m ă r i r e a n e î n c e t a t ă a poses iun i lo r sale. P e la 1 5 0 2 / ' ş i r u l de r e c l a m a ţ i i şi p rocese ale Arceş t i lo r în scopul m ă r i r i i poses iun i lo r lor r i s ca să se încheie , deoa rece Vladis lav , r ege l e Ungar i e i , confisca p e n t r u t r ă d a r e

35 Ibidem, p . 151 (alte da te despre Arka, la p . 209—210). CsânKi D. a f i r r n | că Arca a veni t în Haţeg din B a n a t (comitatul Timiş), d a r nu educe nici un a r g u m e n t convingător în spr i j inu l af i rmaţ ie i sale. Ascenden ţ a o l teană a acestei familii este sus ţ inută însă cu m ă r t u r i i re levate , în t re alţii de C. Giurescu, Studii de istorie so­cială, Bucureş t i , 1,943, p . 256 şi de P . P . PanaitescU,. Documentele Ţării Româneşti, I. Bucureş t i , 1938, p . 343 (vezi ' N. A. Constant inescu, Dicţionar onomastic româ­nesc, Bucureşti, 1963, p. 182).

3 6 Arh . St. Brat is lava , nr . 16; copie microfoto l a Arh. St. Bucureş t i , cadre le 38—39. r ; "•..•«. ' ' '

BCU Cluj / Central University Library Cluj

t oa te b u n u r i l e nob i lu lu i l o a n A r c a de D e n s u ş (fiul lui Ladis lau) ,şi le dona lui loan şi Nicolae U n g u r (Ungar) d e N ă d ă ş t i a (Nadasd,-jud. H u n e ­d o a r a ) 3 7 , p robab i l m e m b r i i , la or ig ine , t o t a i une i famil i i r o m â n e ş t i ( n u ­m e l e de U n g u r e ra o porec lă , d u p ă m ă r t u r i a u n u i d o c u m e n t d i n 1458 — Ung or dictus)38. D a r fami l ia U n g u r n u p a r e să fi i n t r a t efect iv în s t ăp î -n i r ea b u n u r i l o r lui l o a n Arca , d in m o m e n t ce aceleaşi b u n u r i -sînt ia răş i confiscate la 1504 (tot lui l o a n Arca) şi d ă r u i t e lui B a r n a b a d e Be la şi l oan şi Lad i s l au F o l t h 3 9 . So l i da r i t a t ea ha ţegan i lo r , ca şi con t raz ică to r i ( împot r iv i to r i ) , e s te iarăş i foar te p u t e r n i c ă şi s t ră in i i nu-ş i po t a t i n g e s c o p u l 4 0 . Deal t fe l , n u pes te m u l t t i m p , la 30 n o i e m b r i e 1506, s i t u a ţ i a lui l oan A r c a p a r e r e d r e s a t ă subs t an ţ i a l , d in m o m e n t ce f ami l i a ru l („omul") său se înfă ţ işa î n a i n t e a cap i t l u lu i d i n C e n a d p e n t r u i n t r o d u c e r e a s t ăp î -n u l u i său în s t ăp în i r ea poses iun i lo r r ă p o s a t u l u i l o a n U n g u r de N ă d ă ­ştia* 1 . Deci î nce rca rea familiei: U n g u r şi a ce lor la l ţ i de a p ă t r u n d e î n Ha ţeg s-a so lda t cu u n eşec. Se p a r e că aceeaşi soar tă — şi to t în r e l a ţ i e cu Arceş t i i •— a a v u t şi famil ia G e r e b , în î nce rca rea sa i n s i s t en t ă d e s t a to rn i c i r e p r in poses iuni în Ţ a r a H a ţ e g u l u i . Astfel , la 4 i a n u a r i e 1497, Vladis lav , r e g e l e Ungar i e i , c e r e cap i t lu lu i dim Alba Iu l i a să i n t r o d u c ă pe ep i scopu l T rans i lvan ie i , Lads lau G e r e b şi f ra te le s ău P e t r u în s t ă ­p î n i r e a t u t u r o r b u n u r i l o r nob i lu lu i P e t r u ce l Mic de Măţeş t i (Petrus Parvus de Maczest), fost cas te lan d e F ă g ă r a ş , acuza t de in f ide l i t a te fa ţă de s u v e r a n şi c r e ş t i n ă t a t e 4 2 . E vo rba , în p r inc ipa l , de poses iunea Mă ţe ş t i (azi Zăvoiu l ) , ca re t r ece la fami l ia G e r e b . P e s t e cea u n an, la 3 f e b r u a r i e 1498, r ege le U n g a r i e i c e r e ia răş i cap i t lu lu i a lbens să i n t roducă pe e p i s ­copul Lad i s l au G e r e b în s t ă p î n i r e a t u t u r o r b u n u r i l o r lui Dionis ie d e S t re i s îngeorz , g ine re l e lui Lad i s l au A r c a 4 3 (p r in căsă to r ia cu fiica aces tu i a d in u r m ă , n u m i t ă C l a r a 4 4 ) . I n t r o d u c e r e a a fost însă con te s t a t ă de Nico lae de S t re i s îngeorz , d e Ş te fan d e S i lvas şi d e soţ ia s a E l e n a (Helena), ca şt de Visa (Wyssa), soţia lui D a n d e Săcel , a m b e l e fiice ale lui D u m i t r u d e S t re i s îngeorz ( p e n t r u poses iun i l e S t r e i s îngeorz , Săcel , Valea , G r i d , Ohaba ) ; d e a semenea , a u ma i „ c o n t r a z i s " nobi l i i l o a n S ă r ă c i n (Joannes Zerechen) d e Să laş c u fiii săi , S ă r ă c i n (Zerechen), C înd re ş (Kenderes), Mihai l şi Nicolae , apoi C î n d r e ş (Kenderes), f iul lui D a n c i u l (Danchwl) d e Să laş , însuş i aces t d in u r m ă D a n c i u l şi cei la l ţ i fii ai săi , L a ţ c u (Laczko), Jacob (Jacobus) şi Cos tea (Koztha) — p e n t r u poses iun i l e S ă l a şu de J o s şi de Sus , a l tă O h a b a , Mer i şor , C r i v a d i a şi Mălă ieş t i . D e s p r e aces te con ­tes ta ţ i i va scr ie cap i t l u l d i n A lba Iu l ia , la 25 f e b r u a a r i e 1498, v o i e v o d u l u i

3 7 Arh. St. Bratislava, nr. 22; cadrele 52—53. 3 8 Csânki D., op. cit., p. 241. 30 Ibidem, p. 209—210. M Arh. Naţ. Magh., Dl. 29590. 4 1 Arh. St. Bratislava, nr. 3; cadrele 60—61; pe rolă sînt greşite nr. 3 şi anul

1430, in loc de 1506. 4 2 Bibi. documentară Batthyaneum, Alba Iulia, III, nr. 454. 4 3 Kemény J., Appendix Diplomatarn Transylvanici, vol. VII (1475—1499),

p. 282; manuscrisul se află la Bibi. Academiei, Cluj-Napoca, arh. istorică, sub cota provizorie A. 137.

4 4 Bibi. Batthyaneum, III, I U .

BCU Cluj / Central University Library Cluj

Trans i lvan ie i , B a r t o l o m e i . D r a g f y 4 5 . Con t raz ică to r i i vo r m a i cere cap i t -lului şi o sc r i soare d e opre l i ş te , î n d r e p t a t ă î n spe ţ ă î m p o t r i v a famil ie i Gereb,' sc r i soare p r i n c a r e l o a n Să răc in d e S ă l a ş u d e S u s , cu fiii săi S ă -răcin, C î n d r e ş , Miha i l şi Nico lae , apoi Q n d r e ş , f iul lui Danc iu l , cu acest Danciul , t a t ă l s ă u şi c u Iacob, Cos tea şi La ţcu (tot fiii lu i Danc iu l ) d e ­clară că Dîonis ie d e S t r e i s m g i o r z a fost l ips i t de u r m a ş i b ă r b a ţ i (avea o fată Anca , p e n t r u ca r e L a d i s l a u A r c a v a l u p t a să o b ţ i n ă p ă r ţ i d in m o ş ­ten i rea pe l in ie m a t e r n ă 4 6 ) şi că, în consecin ţă , b u n u r i l e sale a u r ă m a s celorlalţi f ra ţ i ai săi c o n d i v i z i o n a l i 4 7 . î n a i n t e d e a r ezo lva p r o b l e m a acestor in s i s t en te con tes ta ţ i i (cont raz ică tor i i e r a u c h e m a ţ i de cap i t lu la înfă ţ işare la 1 a u g u s t 1498), Lad i s l au şi P e t r u G e r e b (u l t imu l e r a la acea d a t ă iudex curie şi fusese a n t e r i o r voievod a l T rans i lvan ie i ) , în 4 apri l ie 1498, se g r ăbesc să dă ru i a scă f ami l i a ru lu i lor l o a n A r c a d e D e n -suş poses iuni le S t re i s îngeorz , Valea , Săcel , O h a b a şi Gr id , p r e c u m şi p ă r ­ţile de m o ş i e d i n p roses iun i l e Să l a şu d e J o s şi d e Sus , a l t ă O h a b a , M ă ­lăieşti, C r i v a d i a şi Mer i şor , foste a le n o b i l u l u i r ăposa t Dionis ie d e S t r e i ­s îngeorz 4 8 . S e v e d e că î n a l t u l p r e l a t şi î n a l t u l d r e g ă t o r d i n fami l ia G e r e b au in tu i t o s t i l i t a t ea h a ţ e g a n i l o r faţă d e in t ruş i , d in m o m e n t ce au r e c u r s la s t r a t agema d e a c e d a unui c red inc ios a l lor în t inse le poses iun i , pe ca re , probabil , s p e r a u să le d o m i n e în c o n t i n u a r e ind i rec t . D a r m a n e v r a n - a dat d e o c a m d a t ă r e z u l t a t u l a ş t ep t a t (poa te p a r t e a a d v e r s ă n - a accep ta t compromisu l î n t r e A r c a şi Gereb- i ) , f i indcă la 17 m a i 1499, în fa ţa lui Petru , vo ievodu l T rans i l van i e i , pă r ţ i l e s -au î m p ă c a t : ep i scopu l Lad i s l au a recunoscut s t ă p î n i r e a l u i l o a n Să răc in d e Să l a şu d e Sus , a f ra ţ i lor săi Sărăcin, Q n d r e ş , Miha i şi Nicolae, a lui. C îndreş , fiul lui Danc iu l , a lui Danciul însuş i şi a f ra ţ i lor săi Iacob, Lad i s l au (Laţcu) şi Cos tea a s u p r a părţ i lor d i n moş i i l e Să l a şu de J o s şi de S u s , Ohaba , Mer i şor , Cr ivad ia , Mălăieşt i ; în s c h i m b , aceş t i a d i n u r m ă r e c u n o s c s t ă p î n i r e a ep i scopu lu i asupra poses iun i lo r S t re i s îngeorz , Săce l , Valea , Gr id şi a l t ă O h a b a 4 9 . Cu un a n î n a i n t e (în 1498) r ege l e po runc i se , i a r cap i t lu l d in Aliba Iu l i a p r o ­cedase la „ i n t r o d u c e r e a " lui L a d i s l a u G e r e b în s t ă p î n i r e a poses iun i lo r Săcel. Ciopeia (Chepee), Reea , S i lvas , R î u Bărba t , Hobi ţa , Ur ie , Livadia {hivatze) şi M ă ţ e ş t i 5 0 , u n e l e p r i m i t e an te r io r , a l te le n e i n t r a t e p robab i l n ic iodoată efect iv în p a t r i m o n i u l aces tu i a . î m p ă c a r e a d i n 1499, d i n t r a L a ­dislau G e r e b şi să lăşeni a fost t o t u ş i d e c i r c u m s t a n ţ ă , n e t r a i n i c ă , î n con­diţiile în care , la 12 mai 1500, r ege l e V lad i s l av a l U n g a r i e i d ă r u i e ş t e lui Ladislau A r c a d e D e n s u ş şi fiului s ău l o a n „ t o a t e " poses iun i l e d in H a ţ e g ale ep i scopu lu i : S t re i s îngeorz , Săce l , Va lea , O h a b a , p o r ţ i u n i l e d i n S ă l a ş u de Sus şi d e Jo s , din a l t ă Ohaba, Cr ivad ia , Mălă ieş t i , Mer i şo r . La 15

4 5 Actul, transmis de Keimény în colecţia sa (vezi nota nr. 51), s e află la Bibi. Batthyaneum, III, 105. între contrazicători, la Kemény, e menţionat greşit loan de Săcel în loc de Dan de Săcel, cum apare în original.

4 C Bibi. Batthyaneum, III, 111. 4 1 Kemény J., Diplomatarium Transylvanici Supplementum, V, p. 189; ms.

la Bibi. Academiei, Cluj-Napoca, arh. istorică, cota provizorie A. 122. 4 8 Arh. Naţ. Magh., Dl. 29571. 4 9 Kemény J., Diplomatarii Transylvanici Supplementum, V, p. 211—212;

Bibi. Batthyaneum, III, 156. Regest la Béke A., A Gyulafehérvâri kâptalani level-tàrnak czimjegyzéke, Budapesta, 1884, p. 45.

5 0 Bibi. Batthyaneum, III, nr. 150; Béke A., op. cit., p. 46.

4 — Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie — voi. XXV

BCU Cluj / Central University Library Cluj

i a n u a r i e 1501, e ap i t l u l d i n A l b a Iu l i a v a t r e c e la. i n t r o d u c e r e a Arceş t i l o r în no i l e s t ă p î n i r i 5 1 . Deci, o r i c u m a r s t a l u c r u r i l e î n a m ă n u n t , î n c e r c a r e a Gereb- i lo r d e a p ă t r u n d e s t a t o r n i c în H a ţ e g a d a t g reş , aşa c u m s-a î n -t î m p l a t şi cu fami l ia U n g u r de . N ă d ă ş t i a sau c u m se v a în t împ la , . d e e x e m p l u c u Blas ius d e B e t h l e n , c ă m ă r a ş u l r ega l , ori cu „ b a n u l de Se-I ve r in " , B a r n a b a Be lay , c a r e î ncea rcă d in n o u zada rn i c să se î n s t ăp înească la 1510—1511 p e s t e t oa t e poses iun i l e lu i Lad i s l au , Nico lae şi l o a n C îndea . de R îu de M o r i 5 2 . R e c a p i t u l î n d , p u t e m c o n t u r a m a i m u l t e e t a p e ale d ru - ; m u l u i i l uzo r iu d e a a v e a s a t e în Ha ţ eg , p e ca re l -au . s t r ă b ă t u t Ge reb - i i : >

a) v î n a r e a u n o r p r o p r i e t ă ţ i r ă m a s e t eo re t i c f ă ră s t ăp în l a t e r i t o r i u şi ca re i n t r a u s u b i n c i d e n ţ a d r e p t u l u i d e dan ie al r ege lu i (poses iuni le , lu i P e t r u ce l Mic de Măţeş t i , socot i t t r ă d ă t o r ; .şi a le l u i Dionis ie de j St re i s îngeorz , m o r t fără u r m a ş i p e l in ie b ă r b ă t e a s c ă ) ; . ' ' . t-

.' b). i n t r a r e a Gereb-i lor , , p r i n d o n a ţ i e -regală, î n : s t ă p â n i r e a posesiunilor- ' celor p o m e n i ţ i m a i sus (de m a r e a j u t o r : î n g r ă b i r e a aces tor ac te v a fir fost pozi ţ ia lu i P e t r u G e r e b d e iudex curie la B u d a ) ;

c) apa r i ţ i a comtazicători lpr , în p e r s o a n a r u d e l o r .celor , p r i v a ţ i de-d r e p t u r i l e lor, m e m b r i . a i u n o r famil i i d e Origine c n e z i a l ă locală, a le cărora n u m e — m i x t u r ă î n t r e onomas t i ca o r toddxä o r i . t r a d i ţ i o n a l ă r o m â n e a s c ă şi cea c a t o l i c ă — : ind ică î n c a d r a r e a to t m a i . accentuata în obiceiul ; - rega­tu lu i , şi în r igor i le m o r a l e i nobi l ia re , ; i%. . 4

d) s t r ă d a n i a con t raz i că to r i lo r de a-i - e l imina , p e in t ruş i , e l u d î n d d r e p t u l f euda l de t i p a p u s e a n (ce invoca t r ă d a r e a ori l ipsă m o ş t e n i t o r i l o r mascu l in i ) , în f avoarea d r e p t u l u i a n c e s t r a l d e : s t ăp în i re . î n c o n d i v i z i u n e . î n t r e f raţ i ; . n: 1 ••- - • •" ' ' 3

•^e) c eda rea poses iun i lo r d i s p u t a t e — în u r m a p re s iun i l o r g r u p u l u i ; so l idar a l c o n ţ e s t a t a r i l o r — lui l o a n A r c a de. D e n s u ş , ì a jn i l i a r a l lu i Gereb.. (e d r e p t că L a d i s l a u Arca , t a t ă l l u i l oan , î nce rca şi e l p r e v a l î n d u - s e ;de: d r e p t u r i l e n e p o a t e i A n c a — fiica lu i D ipn i se d e S t r e i s îngeorz — să ob­ţ ină o p a r t e d i n aces te moşi i ) ; . , : •

f) p r o t e s t u l p robab i l al c o n t r a z i c ă t o r i l o r . în fa ţa c o m p r o m i s u l u i dé ­nia i sus şi î n c e r c a r e a d e î n ţ e l ege re î n t r e s ă l ă ş e n i ş i G e r e b - i ; ?-

g) r u p e r e a Mţe leger i i şi c e d a r e a ' : c e l ò r m a i m u l t e - d i n poses iun i l e Gereb- i lo r famil ie i Arcad i ln* D e n s u ş . D e fapt j : h i c i ' f ami l i a A r c a n -a s tă- . ' p în i t e fec t iv m u l t t i m p aceste poses iun i d a t o r i t ă s t inger i i n e a m u l u i s ă u pe l in ie m a s c u l i n ă . P r i n - c ă s ă t o r i i l e fe te lor diti fami l ia Arca , m u l t e moş i i ; a l e lor v o r a j u n g e î n p a t r i m o n i u l Cîndeş t î lb r . -''-Dealtfel, c h i a r a r h i v a fa-'-mi l ie i A r c a a -fost înglobată-' t n ' c e a a . f â m i Î i e i ' Q i î d e a . D a r şi aşa, aces te moşi i r ă m î n , deocamdată , - în s t ă p î n i r e a nob i l i lo r ha ţegani . - S-ar p u t e a 0

p r e s u p u n e e x i s t e n ţ a u n u i fel de c o n d o m i n i u m în e x e r c i t a r e a au to r i t ă ţ i i a s u p r a ; ; aces tor moşi i , î n , s ensu l că de facto tot Ge reb - i i , r ămân s t ăp în i (scur t t imp) , d i n m o m e n t ce s t ăp în i -de iure s î n t - n i ş t e ' f a m i l i a r i ai lor (Arceşt i i) , d a r n e a p a r e e v i d e n t ă u r m ă t o a r e a ; o b s e r v a ţ i e : p u t e r n i c ă va fi fost opozi ţ ia localnic i lor şi eficace, dacă u n ep i scop d e A l b a ì u l i a şi u n iudex curie n - a u r e u ş i t să r a m i n a s t ăp în i d e d r e p t în H a ţ e g dec î t do i - t r e i an i şi n - a u r e u ş i t să domolească adve r s i t ă ţ i l e dec î t -dăru-ind poses iun i le

5 1 Arh. Nat. Magh., Dl. 30497. • i :i ; 5 2 Ibidem, Dl. 62988, 62991. ... .\

BCU Cluj / Central University Library Cluj

unor p ă m î n ţ e n i - . P o a t e Gereb-ii- n ic i n r a u r e u ş i t . să : i n t r e .vreodată efect iv în s t ăp în i rea moş i i lo r ; d i n - U a ţ e g . :. v , ••••>•<" !;•

; I n - u r m a aces tu i şir. de : ; f ap t e , p e t r e c u t e p e p a r c u r s u l u n u i secol şi mai b ine , se i m p u n c î t eva concluz i i gene ra l e , şi a a u m e . " .

1. M a r i î nce rcă r i de deposeda re a localn ic i lor şi d e p ă t r u n d e r e a unor s t ră in i i n t r u ş i î n Ţ a r a H a ţ e g u l u i a u fost re la t iv p u ţ i n e în v e a c u l al XV- lea şi, i n gene ra i , n e r e u ş i t e .

2. Aces te înce rcă r i , so lda te cu p ă t r u n d e r i (de iure) de s c u r t ă d u r a t ă , se eşa lonează în t i m p la sf î rş i tul v e a c u l u i al X I V - i e a şi în p r i m a t r e i m e a secolului al XV- l ea (ex. Poz.tps-ii d in T imişoara ) şi apoi , d u p ă . o l u n g ă pauză, ia ' -f inalul v e a c u l u i al XV-lea- şi i a î n c e p u t u l ce lu i u r m ă t o r ( fami­liile U n g u r , G e r e b , B e t h l e n r B e l a u s . a . ) .

3. L u n g a p a u z ă d in i n t e r v a l u l 1440—1490, cînd, conform d o c u m e n ­telor cunoscute , n u au loc înce rcă r i sau p ă t r u n d e r i ale u n o r s t r ă i n i î n Haţeg, c o r e s p u n d e în l ini i m a r i epocii iu i Ian c u de H u n e d o a r a şi M a t i a Corvinul, epocă d e e f lorescentă a- nob i l imi i - r o m â n e ş t i t r a n s i l v a n e . E drept că si -p rezen ţa în p r i m a t r e i m e a v e a c u l u i X V a c a s t e l a n u l u i d i n cetatea H a ţ e g u l u i , ad ică a u n u i func ţ iona r rega l , de obicei s t r ă i n d e aqeastă zopa^vas f i favor iza t t e n d i n ţ e l e d e i m i x t i u n e . Apoi , d u p a c r e ş t e r ea rolului H u n e d o a r e i în pa r a l e l c u d e c ă d e r e a cetă ţ i i H a ţ e g u l u i şi c ü t r e ­cerea cas te la tu r i i în m i n a famil ie i locale Cî r idea 3 3 , e v e n t u a l e l e p e r s o a n e interesate în . îns- tăpîni r i a s u p r a b u n u r i l o r cnez ia le p ie rd u n v i r t u a l p u n c t de spri j in, ia r pol i t ica H u n e d o r e ş t i l o r (mai a les a ' l u i l ancu ) v a d e s c u r a j a pînă Ia an ih i l a r e a s e m e n e a înce rcă r i d e i m i x t i u n e .

4. Arca , v e n i t în H a ţ e g - t o c m a i în aceas tă p e r i o a d ă ca r o m â n de p e s t e munţ i şi ca soţ al u n e i h a ţ e g a n e , n u poa t e fi socotit , t ocma i d i n ' aceste motive, u n s t ră in . Dimpotr ivă,- Arceş t i i se c o m p o r t ă ca fac tor de a n i h i ­lare, de e l i m i n a r e a u n o r i n t ru ş i (ex. U n g u r , Gereb ) , ch i a r dacă ac ţ iun i l e lui Lad i s l au şi l o a n d e m ă r i r e n e î n c e t a t ă a poses iun i lo r lor n u fac decî t să p regă tească în sens m o r a l calea de u r m a t p e n t r u s t r ă in i i de ma i tîrziu, d in v e a c u l al XVI- lea , c înd î m p r e j u r ă r i l e locale şi ce le g e n e r a l t r a n s i l v ă n e n e v o r fi m u l t s c h i m b a t e .

5. E x c l u d e r e a vene t i c i lo r d e c ă t r e loca ln ic i ev iden ţ i ază for ţa fami­liilor de o r ig ine cnezia lă h a ţ e g a n e (forţă î n t ă r i t ă cons ide rab i l în epoca Hunedoreş t i lo r ) , p e r p e t u a r e a în î n t r e g v e a c u l al X V - l e a a so l idar i tă ţ i i vechii obşt i de so rg in te cnezială , obş te ce m a i pă s t r ează în acest secol ecoul o rgan iză r i i sa le t r ad i ţ i ona l e .

6. E x c l u d e r e a aces tor s t r ă i n i m a i m ă r t u r i s e ş t e a d a p t a r e a s t ăp în i lo r de p ă m î n t h a ţ e g a n i la nob i l e rea l i t ă ţ i , e l uda rea , ma i ales d u p ă j u m ă t a t e a veacului al XV- lea , a vech i lo r c u t u m e , î n n o b i l a r e a lor mas ivă , în u r m a servici i lor a d u s e s u v e r a n u l u i şi r a g a t u l u i , şi apoi , în t i m p , r e n u n ţ a r e a t r ep ta t ă la l i m b a şi c r ed in ţ a s t r ămoşească , î n v e d e r e a p ă s t r ă r i i şi conso­lidării s t a t u t u l u i lor nob i l i a r , şi în v e d e r e a ech iva lă r i i lor d e p l i n e cu s i ­tua ţ ia şi m e n t a l i t a t e a , cu clasa nob i l i a r ă a T r a n s i l v a n i e i şi U n g a r i e i .

7. S t a t u t u l nob i l i a r dep l in şi noi le î m p r e j u r ă r i a le v e a c u l u i al X V I - l e a vor face ca aceas tă so l ida r i t a t e p a n h a ţ e g a n ă s ă n u m a i func ţ ioneze , în

5 3 A. A. Rusu, Castelani din comitatul Hunedoara în secolul al XV-lea. în „Studia Universitatis Babeş-Bolyai", Historia, 1981, XXVI , fase. 1, p. 14—16.

BCU Cluj / Central University Library Cluj

g e n e r a l d u p ă 1500. P r i n căsă tor i i , m o ş t e n i r i , dan i i deposedă r i e tc . , nobi l i din a l t e p ă r ţ i a le T rans i lvan ie i , şi ch ia r a le regatului, vo r d e v e n i s t ă p î n i de sa t e în aceas tă ţ a r ă d e m a r g i n e t r a n s i l v a n ă , ce r a m i n e to tuş i , d in p u n c t de v e d e r e e tn ic , compac t şi s t a t o r n i c r o m â n e a s c ă .

IOAN AUREE POP

T E N T A T I V E S D ' I M M I X T I O N A U P A Y S D E H A T Z E G AU X V è m e S I È C L E

(R é s u m é)

Au X V - è m e siècle, comme a u siècle p récédent , il y a eu des ten ta t ives ins; s ten tes de que lques nobles la ïques ou ecclésiast iques, de que lques hau t s d igni ­ta i res r oyaux e t des voïvodes, de que lques c i tadins (ex. les familles Pozthos, Ungur, Gereb, Bethlen, Belay et d 'autres) de deveni r ma î t r e s de vi l lages au pays de Hatzeg, en se subs t i tuan t a u x anciens p ropr ié ta i res r ouma ins de la région, d 'ori­gine cnéziale. Ces actes d ' immixt ion des é t rangers , rat if iés pa r des documents de donat ion et pa r des in t roduct ions en propr ié té , ont eu lieu sur tou t dans le p r e m i e r t iers et vers la fin du XV-ème siècle, c 'es t-à-dire hormis l ' in terval le de t emps lorsqu 'à la tête de la Transy lvan ie et de la Hongr ie se t rouva ien t Iancu de H u n e ­doa ra et Mat ia Corvin, souvera ins qui se sont basés , dans leur oeuvre d e cen t ra l i ­sat ion de l 'Etat , de lut te contre l ' anarchie féodale e t de défense contre les Turcs, sur les é léments r o u m a i n s d 'or igine cnéziale. Ces é léments , r é c e m m e n t ennobl is , con t inuan t la t radi t ion anc ienne de la c o m m u n a u t é des cnèzes de Hatzeg, ont réussi par divers moyens (solidarité en qua l i t é de contradictor es, a ide donné a u x souvera ins en échange de la reconnaissance de leurs anciens domaines et en échange de l 'anobl issement , la r ançon du droi t des femmes, vente-achat , rés is tence a r m é e etc.) — tout au long du X V - è m e siècle — d 'é l iminer les inopor tuns , en mai tenant , en général , leurs domaines et les prérogat ives qui en résu l ten t .

BCU Cluj / Central University Library Cluj