Iulian Boldea, Seducţia ideilor literare
2
actualitatea storia literar\ presupune, în viziunea lui Cornel Ungureanu, rediscutarea unor „dosare privitoare la opere uitate, pierdute ori ignorate” (Nicolae Manolescu). 10.......................................................................................................................................................................................................................................... !"#$%&' )&*+,',- num\rul 33 16 august 2013 Î n acest an, Cornel Ungureanu, unul dintre criticii literari de cert\ anvergur\ai literaturii române contemporane, împline [te 7 0 de ani, o vârst\ ce îndrept\]e[te un succint bilan]. Prima carte a lui Cornel Ungureanu, cu titlul de rezonan]\ proustian\ La umbra c\r]ilor în floare (1975), a fost considerat\ de critica de întâmpinare ca „un debut mai mult decât promi]\tor” (N. Manolescu). În aceast\ carte, autorul comenteaz\, cu fin\ intui]ie [i într-o tonalitate dezinvolt\, profiluri critice sau culegeri de cronici literare, tentat de ideea identific\rii unei dinamici structurale, în m\sura în care, a[a cum precizeaz\ autorul, fiecare foiletonist „are în fa]a sa, pe masa de lucru, o ipotetic\ istorie a literaturii, c\reia i se supune”. Proz\ [i reflexivitate (1977), a doua carte a lui Cornel Ungureanu, se situeaz\, în viziunea criticului, „la mijlocul drumului între lectura imediat\ [i exegeza plural\”, miza fiind „o analiz\ a structurilor romanelor, nuvelelor unui timp clar determinat”. Analize riguroase, puncte de vedere incitante, aprecieri solid argumentate sunt dedicate prozei lui Vasile Voiculescu, {tefan B\nulescu, Marin Preda, D. R. Popescu, Al. Ivasiuc, sau M. H. Simionescu. În Contextul operei (1978), textul critic relev\, dincolo de precizia interpret\rilor, un contur mai articulat al reflec]iei programatice asupra demersului critic. Discursul critic nu mai este, acum, „impresionist”, saturat de volute stilistice, cu exces de metafore, ci mai degrab\ neutru, sobru, consistent, cu substrat informativ [i bibliografic solid. F\r\ s\ feti[izeze anecdotica sau biografismul, Cornel Ungureanu situeaz\ opera în context social [i istoric, deta[ându-se de actualitatea literar\ strict\ [i comentând scriitori din epoca interbelic\ (Ion Pillat, Lucian Blaga, Hortensia Papadat- Bengescu), prilej de a amplifica orizontul lecturilor, într-o tentativ\ de articulare a unei viziuni comprehensive, prin asumarea [i valorizarea unor metode critice diverse, complementare. O astfel de atitudine, de l\rgire a ariei de investiga]ie critic\, se reg\se[te în Imediatanoastr\apropiere (1980), carte cu caracter documentar mai pronun]at, articulat\ din diverse documente, m\rturii, confesiuni, ce-[i anexeaz\, f\r\ inhibi]ii, procedee reporterice[ti. Specificul b\n\]ean este explorat în aceste pagini în toate dimensiunile sale, relevându-se date, aspecte, dimensiuni [i laturi ale crea]iei spirituale din acest spa]iu geografic mai pu]in cunoscut. Scriitorii analiza]i, indiferent de valoare, anvergur\ sau importan]\ estetic\, posed\ o valoare exponen]ial\, fiind emblemat ici pentru un anumit context, în acest caz, contextul „b\n\]ea n”. În volumul al doilea al c\r]ii (1990), criticul are ambi]ia de a configura relieful complet al specificului cultural al Banatului, evocând figuri de jurnali[ti [i de poe]i b\n\]eni mai pu]in cunoscu]i, sau valorificând fragmente de jurnal [i pagini memorialistice, reportaje, transcrieri de casete, interviuri. Mitul Provinciei se transform\, în mod gradat, într-o proiec]ie simbolic\ [i livresc\, devenind o Provincie a lecturilor [i a c\r]ii, în care autorul î[ i ca ut\ r\ d\ ci ni le iden ti tare. Escursiuni literare , sec]iunea final\, e o redimensionare a literaturii române prin plasarea ei în spa]iul cultural Central [i Sud-Est-european, pentru c\, în viziunea lui Cornel Ungureanu, explorarea originilor trebuie s\ fie înso ]it\ de un impu ls de iden tifi car e a interferen]elor, dintre culturi, literaturi [i mentalit\]i, prin care se sugereaz\ „uimitoare jocuri ale vecin\t\]ilor [i întâlnirilor literare”: Apostol Bologa [i personajele Kakaniei lui Musil, tradi]ia eroi-comico-satiric\, de la Budai-Deleanu la Ha ek, apropieri între S adovea nu [i Iv o Andri etc. O carte masiv\, ce reflect\ voin]a de sintez\ a lui Cornel Ungureanu, este Proza româneasc\ de azi (1985), din care criticul a publicat numai primul volum, intitulat Cucerirea tradi]iei . În prima parte, sunt prezenta]i prozatorii „deceniului unu” (de la Sadoveanu la Marin Preda [i Vasile Voiculescu cu proza publicat\ postum), în ti mp ce a doua se c] iu ne e co ns acra t\ prozatorilor genera]iei ’60. Dac\ prozatorii „deceniului unu” sunt interpreta] i în func]ie de reperele unui context istoric [i ideologic , ceilal]i scriitori au drept gril\ esen]ial\ de apreciere criteriul estetic, literaritatea, f\r\ s\ fie eludate aici excursurile comparatiste, analogiile [i cores- ponden]ele cu textele unor clasici ai prozei europene (Th. Mann, Kafka, Musil, H. Hesse, H. Böll, Camus, Sartre), Sud-Americane, sau Est-Europene. Pregnante [i efici- ente, din aceast\ perspectiv\ a comparatismului sunt analogiile între Duios Anastasia trecea, de D.R. Popescu, Mistre]ii erau blânzi , de {tefan B\nulescu, sau Animale bolnave , de Nicolae Breban cu Maica Ioana a Îngerilor de Iwaszkiewicz, Dervi[ul [i moartea de Me[a Selimovici sau cu Excomunicatorul de Déry Tibor. Mai sunt aminti]i, în acest registru al analogiilor [i coresponden]elo r, Cseslav Milosz, Mroek, Kundera („cu inocen]i sacrifica]i brutei dictatoriale”). Ideea integratoare a c\r]ii, cucerirea tradi]iei , reflect\, în viziu ne a au to ru lui , din amica pro ze i române[ti, sensul procesual al devenirii sale. Dup\ anul 1989, criticul se concentreaz\ asupra istoriei [i geografiei literare. Geografia literar\ e perceput\ ca redefinire a rela]iei dintre Centru [i periferie, prin explorarea unor no]iuni ca provincie literar\, Mitteleuropa, exil, dar [i prin revalorizarea centrului „prin echivalen]ele cu periferia”. Istoria literar\ presupune, în viziunea lui Cornel Ungureanu, rediscutarea unor „dosare privitoare la opere uitate, pierdute ori ignorate” (Nicolae Manolescu). Inten]ia t otalizant\ a criticului r\zbate [i din cele dou\ c\r]i despre literatura exilului, publicate în anul 1995: La vest de Eden [i Mircea Eliade [i literatura exilului , c\r]i ce par etape sau momente preg\titoare pentru configurarea unor sinteze mai ample. La vest de Eden este „o introducere în literatura ex ilului”, p rea pu]in cunoscut\ la acea dat\, marginalizat\, ignorat\ sau boicotat\ („la vest de Edenul comunist”). Pledoaria pentru „un echilibru al judec\]ilor [i reevalu\rilor”, care s\ exclud\ derapajele de atitudine, de la entuziasmul nefundat la negarea vehement\, conduce la o contextualizare a fenomenului literar al exilului, criticul precizând c\, de fapt, „cartea nu încheie, ci deschide o cale de cercetare”, prin interpret\ri ale unor opere diverse ca form\ [i anvergur\, de la Panait Istrati, Eliade, Cioran, Ionescu, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, la Paul Goma, Negoi]escu, Matei C\linescu etc. Cartea despre Mircea Eliade exploreaz\ aspecte diverse ale operei [i biografiei eliadiene, iar sec]iunea Conexiuni inverse investigheaz\ „cazul Mircea Eliade”, autorul c\utând s\ dezamorseze „jocurile unei cabale malefice” împot riva istoric ului religiilor, într- un stil polemic, viu, incitant.Geografia literaturii române, azi (vol. I. Muntenia) e punctul de plecare al unui proiect vast prin care se încearc\ o „redeschidere a grani]elor, dar [i o cartografiere fireasc\ a spa]iilor culturale române[ti”, în care l iteratura e j udecat\ pri n afiliere la un criteriu spa]ial, geografic, idealul criticului fiind configurarea unei „topografii a literaturii române”, cu anexarea principiului fundamental al descentraliz\rii culturale. Definitorii sunt, în aceast\ perspectiv\, [i preocup\rile pentru problematica Europei centrale (Mitteleuropa peri feri ilor , dar [i c\r]ile coordonate cu Adriana Babe]i, Europa central\. Nevroze, dileme utopii [i Europa central\. Memorie, paradis, apocalips\ ), în care sunt st udia] i scriit ori lega ]i de acest spa]iu cultural (Sacher- Masoch, Gombrowicz, Krleza, Broch, Kundera, Kis, Konrad, Magris, dar [i Slavici sau Cioran). Istoria secret\ a literaturii române (2007) are meritul de a încerca s\ schimbe unghiul de percep]ie a fenomenului literar, de a pune între paranteze poncife ale recept\rii, de a recupera fe]e inedite ale textelor literare, de a revela dedesubturi [i de a dezamorsa ambiguit\]i, prin percep]ia dinamic\, vie, proasp\t\ a unei opere, a unui scriitor, sau a unei epoci literare. Revalorizare, reevaluare, restituire - acestea sunt mecanismele care sus]in demersul lui Cornel Ungureanu. Titlurile capitolelor sunt, în sine, revelatorii [i incitante, fie c\ ne gândim la V. Voiculescu – via]a [i supravie]uirea, N. Steinhardt, între ispitele literaturii [i cele ale credin]ei, Jurnale, jurnale, jurnale, Gene ra] ia ezot eric \, Ie[i rea din subteran\, G. C\linescu în „era nou\”, Un profesor pentru toate anotimpurile sau la Bacovia: ofertele subteranei [i Arta paricidului la români . Pe de alt\ parte, în Istoria secret\ a literaturii române , Cornel Ungureanu întreprinde [i un efort de restituire a valorilor, din perspectiva geopoliticii literare, trasând o hart\ coerent\ a raporturilor dintre Centru [i Provincie [i, implicit, reevaluând poten]ialit\]ile [i [ansele estetice ale „marginalit\]ii”. Cornel Ungureanu recurge, îns\, în cartea sa, [i la o repunere în discu]ie a canonului literar, revelând unele dimensiuni noi ale unor scriitori de rang secund. Dan C. Mih\ilescu are dreptate când afirm\ c\ „rostul acestui ame]itor amalgam de nume, titluri, epoci, stiluri [i informa]ii cvasiconfiden]iale este de a cotrob\i în zonele de penumbr\ ale istoriei literare, de a risipi ce]urile ce acoper\ anumite zone, idei [i destine scriitorice[ti, fie c\ este vorba de tabuuri etnopsihologice ori sexuale, fie de resentimente religioase, jocuri strategice la dou\ capete, puseuri xenofobe, rasiale sau paricide (în efigie)”. Tehnica la care recurge adesea istoricul literar e aceea a corela]iilor, a asocierilor, a recontextualiz\rilor [i situ\rilor „fa]\ în fa]\” a unor scriitori (Eliade [i Mihail Sebastian, de pild\). Toate acestea ne conduc la imaginea unei literaturi cu un relief contorsionat, în ca re lum inile [ i umbr ele, zonele de mister [i cele de apolinism se în tr et aie, ia r cu vi nt ele -c he ie, sugesti v reiterate, sunt dezr\d\cinare, drum, r\scruce, întâlnire, hotare. Cornel Ungureanu ne ofer\, în fond, o relectur\ credibil\ [i incitant\ a literaturii române, din perspectiva unor chei de analiz\ critic\ inedite, ce caut\ s\ recupereze, cum scrie autorul „opere uitate, abandonate din întâmplare sau din graba cercet\torilor improviza]i, din absen]a mesajului epidermic, atât de necesar lumii noastre postmoderne, postcoloniale, postcomuniste [.a.m.d.”. Cornel Ungureanu este unul dintre criticii literari importan]i ai literaturii române de azi. Iul ian Boldea Cornel Ungureanu – 70 Seduc]ia istoriei literare i
description
Un articol despre critica lui Cornel Ungureanu.
Transcript of Iulian Boldea, Seducţia ideilor literare
-
actualitatea
storia literar\ presupune, n viziunea lui Cornel
Ungureanu, rediscutarea unor dosare privitoare
la opere uitate, pierdute ori ignorate (Nicolae
Manolescu).
10.......................................................................................................................................................................................................................................... Romnia literar\ num\rul 33 ) 16 august 2013
n acest an, CornelUngureanu, unul dintrecriticii literari de cert\anvergur\ ai literaturiiromne contemporane,mpline[te 70 de ani, ovrst\ ce ndrept\]e[te
un succint bilan].
Prima carte a lui Cornel Ungureanu,cu titlul de rezonan]\ proustian\ Laumbra c\r]ilor n floare (1975), afost considerat\ de critica de ntmpinareca un debut mai mult dect promi]\tor(N. Manolescu). n aceast\ carte,autorul comenteaz\, cu fin\ intui]ie[i ntr-o tonalitate dezinvolt\, profiluricritice sau culegeri de cronici literare,tentat de ideea identific\rii uneidinamici structurale, n m\sura ncare, a[a cum precizeaz\ autorul,fiecare foiletonist are n fa]a sa, pemasa de lucru, o ipotetic\ istorie aliteraturii, c\reia i se supune. Proz\[i reflexivitate (1977), a douacarte a lui Cornel Ungureanu, sesitueaz\, n viziunea criticului, lamijlocul drumului ntre lecturaimediat\ [i exegeza plural\, mizafiind o analiz\ a structurilor romanelor,nuvelelor unui timp clar determinat.Analize riguroase, puncte de vedereincitante, aprecieri solid argumentatesunt dedicate prozei lui VasileVoiculescu, {tefan B\nulescu, MarinPreda, D. R. Popescu, Al. Ivasiuc,sau M. H. Simionescu. n Contextuloperei (1978), textul critic relev\,dincolo de precizia interpret\rilor,un contur mai articulat al reflec]ieiprogramatice asupra demersuluicritic. Discursul critic nu mai este,acum, impresionist, saturat devolute stilistice, cu exces de metafore,ci mai degrab\ neutru, sobru, consistent,cu substrat informativ [i bibliograficsolid. F\r\ s\ feti[izeze anecdoticasau biografismul, Cornel Ungureanusitueaz\ opera n context social [iistoric, deta[ndu-se de actualitatealiterar\ strict\ [i comentnd scriitoridin epoca interbelic\ (Ion Pillat,Lucian Blaga, Hortensia Papadat-Bengescu), prilej de a amplificaorizontul lecturilor, ntr-o tentativ\de articulare a unei viziunicomprehensive, prin asumarea [ivalorizarea unor metode criticediverse, complementare.
O astfel de atitudine, de l\rgirea ariei de investiga]ie critic\, sereg\se[te n Imediata noastr\ apropiere(1980), carte cu caracter documentarmai pronun]at, articulat\ din diversedocumente, m\rturii, confesiuni,ce-[i anexeaz\, f\r\ inhibi]ii, procedeereporterice[ti. Specificul b\n\]eaneste explorat n aceste pagini n toatedimensiunile sale, relevndu-sedate, aspecte, dimensiuni [i laturiale crea]iei spirituale din acest spa]iugeografic mai pu]in cunoscut. Scriitorii
analiza]i, indiferent de valoare,anvergur\ sau importan]\ estetic\,posed\ o valoare exponen]ial\, fiindemblematici pentru un anumitcontext, n acest caz, contextulb\n\]ean. n volumul al doileaal c\r]ii (1990), criticul are ambi]iade a configura relieful complet alspecificului cultural al Banatului,evocnd figuri de jurnali[ti [i depoe]i b\n\]eni mai pu]in cunoscu]i,sau valorificnd fragmente de jurnal[i pagini memorialistice, reportaje,transcrieri de casete, interviuri. MitulProvinciei se transform\, n modgradat, ntr-o proiec]ie simbolic\ [ilivresc\, devenind o Provincie alecturilor [i a c\r]ii, n care autorul[i caut\ r\d\cinile identitare. Escursiuniliterare, sec]iunea final\, e oredimensionare a literaturii romneprin plasarea ei n spa]iul culturalCentral [i Sud-Est-european, pentruc\, n viziunea lui Cornel Ungureanu,explorarea originilor trebuie s\ fienso]it\ de un impuls de identificarea interferen]elor, dintre culturi,literaturi [i mentalit\]i, prin care sesugereaz\ uimitoare jocuri alevecin\t\]ilor [i ntlnirilor literare:Apostol Bologa [i personajele Kakanieilui Musil, tradi]ia eroi-comico-satiric\,de la Budai-Deleanu la Ha`ek, apropierintre Sadoveanu [i Ivo Andri! etc.
O carte masiv\, ce reflect\ voin]ade sintez\ a lui Cornel Ungureanu,este Proza romneasc\ de azi (1985),din care criticul a publicat numaiprimul volum, intitulat Cucerireatradi]iei. n prima parte, sunt prezenta]iprozatorii deceniului unu (de laSadoveanu la Marin Preda [i VasileVoiculescu cu proza publicat\ postum),n timp ce a doua sec]iune e consacrat\prozatorilor genera]iei 60. Dac\prozatorii deceniului unu suntinterpreta]i n func]ie de repereleunui context istoric [i ideologic,ceilal]i scriitori au drept gril\ esen]ial\de apreciere criteriul estetic, literaritatea,f\r\ s\ fie eludate aici excursurilecomparatiste, analogiile [i cores-ponden]ele cu textele unor clasiciai prozei europene (Th. Mann,Kafka, Musil, H. Hesse, H. Bll,Camus, Sartre), Sud-Americane,sau Est-Europene. Pregnante [i efici-ente, din aceast\ perspectiv\ acomparatismului sunt analogiilentre Duios Anastasia trecea, deD.R. Popescu, Mistre]ii erau blnzi,de {tefan B\nulescu, sau Animalebolnave, de Nicolae Breban cu MaicaIoana a ngerilor de Iwaszkiewicz,Dervi[ul [i moartea de Me[a Selimovicisau cu Excomunicatorul de DryTibor. Mai sunt aminti]i, n acestregistru al analogiilor [i coresponden]elor,Cseslav Milosz, Mroek, Kundera(cu inocen]i sacrifica]i bruteidictatoriale). Ideea integratoare ac\r]ii, cucerirea tradi]iei, reflect\,n viziunea autorului, dinamica prozei
romne[ti, sensul procesual al deveniriisale.
Dup\ anul 1989, criticul seconcentreaz\ asupra istoriei [igeografiei literare. Geografia literar\e perceput\ ca redefinire a rela]ieidintre Centru [i periferie, prinexplorarea unor no]iuni ca provincieliterar\, Mitteleuropa, exil, dar [iprin revalorizarea centrului prinechivalen]ele cu periferia. Istorialiterar\ presupune, n viziunea luiCornel Ungureanu, rediscutareaunor dosare privitoare la opereuitate, pierdute ori ignorate (NicolaeManolescu). Inten]ia totalizant\ acriticului r\zbate [i din cele dou\c\r]i despre literatura exilului,publicate n anul 1995: La vest deEden [i Mircea Eliade [i literaturaexilului, c\r]i ce par etape saumomente preg\titoare pentruconfigurarea unor sinteze mai ample.La vest de Eden este o introduceren literatura exilului, prea pu]incunoscut\ la acea dat\, marginalizat\,ignorat\ sau boicotat\ (la vest deEdenul comunist). Pledoaria pentruun echilibru al judec\]ilor [ireevalu\rilor, care s\ exclud\derapajele de atitudine, de laentuziasmul nefundat la negareavehement\, conduce la o contextualizarea fenomenului literar al exilului,criticul preciznd c\, de fapt, carteanu ncheie, ci deschide o cale decercetare, prin interpret\ri ale unoropere diverse ca form\ [i anvergur\,de la Panait Istrati, Eliade, Cioran,Ionescu, Monica Lovinescu, VirgilIerunca, la Paul Goma, Negoi]escu,Matei C\linescu etc. Cartea despreMircea Eliade exploreaz\ aspectediverse ale operei [i biografiei eliadiene,iar sec]iunea Conexiuni inverseinvestigheaz\ cazul Mircea Eliade,autorul c\utnd s\ dezamorsezejocurile unei cabale maleficempotriva istoricului religiilor, ntr-un stil polemic, viu, incitant. Geografialiteraturii romne, azi (vol. I. Muntenia)e punctul de plecare al unui proiectvast prin care se ncearc\ o redeschiderea grani]elor, dar [i o cartografierefireasc\ a spa]iilor culturale romne[ti,n care literatura e judecat\ prinafiliere la un criteriu spa]ial, geografic,idealul criticului fiind configurareaunei topografii a literaturii romne,cu anexarea principiului fundamentalal descentraliz\rii culturale. Definitoriisunt, n aceast\ perspectiv\, [ipreocup\rile pentru problematicaEuropei centrale (Mitteleuropaperiferiilor, dar [i c\r]ile coordonatecu Adriana Babe]i, Europa central\.Nevroze, dileme utopii [i Europacentral\. Memorie, paradis, apocalips\),n care sunt studia]i scriitori lega]ide acest spa]iu cultural (Sacher-Masoch, Gombrowicz, Krleza, Broch,Kundera, Kis, Konrad, Magris, dar[i Slavici sau Cioran).
Istoria secret\ a literaturii romne(2007) are meritul de a ncerca s\schimbe unghiul de percep]ie afenomenului literar, de a pune ntreparanteze poncife ale recept\rii, dea recupera fe]e inedite ale textelorliterare, de a revela dedesubturi [ide a dezamorsa ambiguit\]i, prinpercep]ia dinamic\, vie, proasp\t\a unei opere, a unui scriitor, sau aunei epoci literare. Revalorizare,reevaluare, restituire - acestea suntmecanismele care sus]in demersullui Cornel Ungureanu. Titlurilecapitolelor sunt, n sine, revelatorii[i incitante, fie c\ ne gndim la V.Voiculescu via]a [i supravie]uirea,N. Steinhardt, ntre ispitele literaturii[i cele ale credin]ei, Jurnale, jurnale,jurnale, Genera]ia ezoteric\, Ie[ireadin subteran\, G. C\linescu n eranou\, Un profesor pentru toateanotimpurile sau la Bacovia: ofertelesubteranei [i Arta paricidului laromni. Pe de alt\ parte, n Istoriasecret\ a literaturii romne, CornelUngureanu ntreprinde [i un efortde restituire a valorilor, din perspectivageopoliticii literare, trasnd o hart\coerent\ a raporturilor dintre Centru[i Provincie [i, implicit, reevalundpoten]ialit\]ile [i [ansele esteticeale marginalit\]ii. Cornel Ungureanurecurge, ns\, n cartea sa, [i la orepunere n discu]ie a canonuluiliterar, revelnd unele dimensiuninoi ale unor scriitori de rang secund.
Dan C. Mih\ilescu are dreptatecnd afirm\ c\ rostul acestui ame]itoramalgam de nume, titluri, epoci,stiluri [i informa]ii cvasiconfiden]ialeeste de a cotrob\i n zonele depenumbr\ ale istoriei literare, dea risipi ce]urile ce acoper\ anumitezone, idei [i destine scriitorice[ti,fie c\ este vorba de tabuurietnopsihologice ori sexuale, fie deresentimente religioase, jocuristrategice la dou\ capete, puseurixenofobe, rasiale sau paricide (nefigie). Tehnica la care recurgeadesea istoricul literar e aceea acorela]iilor, a asocierilor, arecontextualiz\rilor [i situ\rilor fa]\n fa]\ a unor scriitori (Eliade [iMihail Sebastian, de pild\). Toateacestea ne conduc la imaginea uneiliteraturi cu un relief contorsionat,n care luminile [i umbrele, zonelede mister [i cele de apolinism sentretaie, iar cuvintele-cheie, sugestivreiterate, sunt dezr\d\cinare, drum,r\scruce, ntlnire, hotare. CornelUngureanu ne ofer\, n fond, orelectur\ credibil\ [i incitant\ aliteraturii romne, din perspectivaunor chei de analiz\ critic\ inedite,ce caut\ s\ recupereze, cum scrieautorul opere uitate, abandonatedin ntmplare sau din grabacercet\torilor improviza]i, din absen]amesajului epidermic, att de necesarlumii noastre postmoderne, postcoloniale,postcomuniste [.a.m.d..
Cornel Ungureanu este unuldintre criticii literari importan]i ailiteraturii romne de azi.
!! IIuulliiaann BBoollddeeaa
Cornel Ungureanu 70
Seduc]ia istoriei literare
i
