1

ITEMI PENTRU TESTUL DE CUNOSTINTE LA PSIHOLOGIA MUNCII,

TRANSPORTURILOR SI SERVICIILOR

1. Subiecții testării au dreptul

a) Să păstreze testul.

b) Să înțeleagă în amănunt ce anume măsoară testul.

c) Să treacă testul în revistă înainte de administrare.

d) La intimitate.

2. Un psiholog conduce un proiect de cercetare aplicată în care îi investigheaza pe

lucrători despre standardele muncii lor și despre integritate în activitatea lor. El le

dă asigurări participanților că informațiile personale pe care le vor da nu vor fi

dezvăluite fără permisiunea lor. Ce condiție, dintre cele de mai jos, a garantat el

participanților?

a) Anonimatul.

b) Fidelitatea.

c) Confidențialitatea.

d) Acoperirea.

3. Într-o situaţie de testare psihologul doreşte să controleze o singură variabilă

independentă. Pentru a realiza acest lucru psihologul va folosi:

a) Analiza de itemi

b) Analiza factorială

c) Un test standardizat

d) Test de normalitate

e) Teste individuale

4. Codarea materialelor unui chestionar, astfel încât participanții la un studiu de

climat să poată fi identificați fără știrea lor, ar fi o încălcare a dreptului

participanților de teste la:

a) Anonimat.

b) Protecție împotriva încălcării intimității.

c) Protecție împotriva stigmatizării.

d) Confidențialitate.

5. Care dintre următoarele enunțuri este ADEVĂRAT pentru testele aplicate pe

computer?

a) Trebuie să înțelegi computerele ca să poți susține testarea.

b) Sunt consumatoare de timp pentru subiecți.

c) Fac mai ușoară administrarea standardizată.

d) Pot crește erorile în cotarea răspunsurilor.

2

6. Dacă determinăm greutatea şi înălţimea unui grup de bărbaţi, datele generate

sunt:

a) Date aleatoare

b) Discrete

c) Continue d) Normale

e) Modale

7. Care dintre următoarele enunțuri este ADEVĂRAT pentru testele aplicate pe

computer?

a) Bărbații sunt avantajați față de femei, pentru că au mai multă experiență în

folosirea computerelor.

b) Administrarea testelor pe computer adesea compromite calitatea psihometrică

a testelor.

c) Testele aplicate pe computer nu permit subiecților să aplice aceleași

strategii pe care le foloseau când răspundeau la testele tip creion – hârtie.

d) Testele aplicate pe computer nu sunt la fel de exacte ca testele tradiționale.

8. Analiza muncii:

a) Presupune identificarea cunoștințelor, deprinderilor, aptitudinilor care atribuie

unei persoane calitatea de a îndeplini sarcinile unui post de muncă;

b) Înseamnă implementarea unui program de instruire profesională în vederea

structurării unui sistem de evaluare a personalului;

c) Este un proces de colectare sistematică de date care descriu sarcinile aferente

unui post de muncă;

d) Variantele a, c;

e) Variantele b, c.

9. Măsurarea în psihologie se face prin:

a) Atribuire de valori numerice fenomenelor;

b) Înțelegerea și enunțarea verbală a fenomenologiei unui eveniment;

c) Enunțarea rezultatelor sau urmărilor unui eveniment;

d) Se realizează exclusiv prin utilizarea probelor computerizate.

10. Metoda test-retest este o metodă de evaluare a:

a) Fidelității;

b) Validității;

c) Reproductibilității;

d) Nivelului de dificultate

11. Un indice de simetrie (skeweness) negativ al unei distribuţii reprezintă:

a) O distribuţie care are câteva valori ale scorurilor foarte mari

b) O distribuţie care are câteva valori ale scorurilor foarte mici

c) O distribuţie plată (turtită), cu o dispersie mare a valorilor

d) O distribuţie foarte ascuţită (leptocurtică)

e) O distribuţie atât platicurtică cât şi leptocurtică

3

12. Dacă forma distribuției scorurilor obținute la un test este semnificativ

asimetrică, înseamnă că testul este (pentru cei cărora le-a fost aplicat):

a) Prea ușor

b) Prea greu

c) Fie prea ușor, fie prea greu

d) Adecvat

13. Câteva scoruri extreme într-o distribuţie vor influenţa:

a) Mai mult valoarea medianei decât pe cea a mediei

b) Mai mult valoarea mediei decât pe cea a medianei

c) În mod egal valoarea mediei şi a medianei

d) Mai mult valoarea modulului decât pe ce a mediei

e) Nici valoarea mediei, nici pe cea a medianei

14. Care dintre următoarele metode nu sunt considerate curent metode ştiinţifice

adecvate pentru psihologie?

a) Statisticile non-parametrice

b) Introspecţia

c) Cercetarea de teren

d) Statisticile parametrice

e) Elaborarea de ipoteze

15. Care dintre următorii coeficienți reprezintă cel mai puternic grad de corelație

dintre două variabile?

a) – 0,80

b) – 0,20

c) + 0,20

d) + 0,60

16. Referitor la eșantioanele utilizate pentru a stabili norme în interiorul grupurilor,

cea mai importantă cerință este ca ele să fie:

a) Colectate local de către instituțiile sau organizațiile care le vor utiliza

b) Foarte mari, numărând mii

c) Reprezentative pentru grupul pentru care vor fi utilizate

d) Obținute în mod convenabil în procesul de standardizare.

17. Corelația dintre două distribuții de scoruri poate fi cuprinsă între:

a) –10,0 și +10,0.

b) –1,0 și +1,0.

c) 0 și 1,0.

d) –0,5 și +0,5.

4

18. Care dintre următoarele variante descriu cel mai bine diagrama prezentată mai

jos:

a) Corelaţie = +1,00

b) Corelaţie = -0,45

c) Corelaţie = -1,00

d) Corelaţie = 0,00

e) Corelaţie = +0,45

19. Dacă scorul unui subiect la un test este echivalentul unui rang procentual de 80,

putem spune că:

a) Subiectul a obținut un scor mai bun decât 79% din grupul de normare.

b) Subiectul a obținut un scor egal sau mai bun decât 80% din grupul de

normare.

c) Subiectul a obținut un scor egal sau mai mic decât 80% din grupul de

normare.

d) 80% din grupul de normare a obținut un scor mai mare decât al subiectului

testat.

20. Un psiholog doreşte să observe dezvoltarea limbajului. Aceste studiază cinci

copii pe o perioadă de peste 10 ani. El foloseşte:

a) Studiul longitudinal

b) Analiza factorială

c) Studiul de caz

d) Studiul de laborator

e) Studiul de durată

21 Informațiile obținute în urma analizei muncii vor sprijini:

a) Recrutarea și selecția profesională;

b) Validarea referințelor culese despre candidați;

c) Instruirea și dezvoltarea profesională;

d) Variantele a, c;

e) Variantele a, b și c.

*

*

* *

*

*

*

*

* *

* *

*

*

*

*

* *

*

*

*

*

X

Y

5

22. Fidelitatea este:

a) Gradul în care un instrument este bine elaborat și are un număr suficienți de

itemi;

b) Măsura în care un instrument este considerat consistent sau stabil și

oferă aceiași indicatori ori de câte ori este reluată evaluarea;

c) Gradul în care un instrument este coerent și măsoară ceea ce spune că măsoară;

d) Redă în procente gradul de dificultate a probei

23. Un psiholog a elaborat un test de aptitudine numerică pentru funcționari, dar

n-a putut să aplice testul de două ori. Care dintre următoarele tipuri de dovezi

privind fidelitatea a putut obține psihologul pentru testul său?

a) Fidelitatea test – retest.

b) Corelația.

c) Consistența internă.

d) Efectul ordonării.

24. Atunci când psihologul obţine două scoruri pentru acelaşi test, la acelaşi subiect,

el vizează:

a) Fidelitatea test-retest

b) Fidelitatea prin înjumătăţire

c) Fidelitatea alternativă

d) Fidelitatea testelor paralele

e) Fidelitatea interevaluatori

25. O fidelitate de 1,25, obținut de un chestionar de motivație este:

a) Imposibil de atins;

b) Posibil de atins și apare destul de des;

c) Posibil de atins, dar foarte rar;

d) Depinde exclusiv de structura eșantionului folosit.

26. Care este metoda de determinare a fidelității testelor ce constă în calcularea

corelațiilor între fiecare item și scorul total al testului?

a) Metoda test – retest.

b) Metoda formelor echivalente

c) Metoda înjumătățirii

d) Metoda determinării consistenței interne.

27. Un psiholog doreşte să stabilească dacă IQ al unui grup de fete de 15 ani diferă

semnificativ de alt grup de fete de 15 ani. El va folosi:

a) Testul “t” pentru eşantioane independente

b) Testul “t” pentru diferenţa dintre media unei populaţii şi cea a unui eşantion

c) Chi-pătrat

d) Un plan factorial

e) Coeficientul de corelaţie Pearson

6

28. Coeficientul de echivalență este:

a) Coeficientul obținut în urma calculării gradului de fidelitate.

b) Coeficientul α al lui Cronbach.

c) Coeficientul care reiese din administrarea testelor paralele

d) Coeficientul rezultat prin aplicarea metodei test – retest.

29. Care dintre metodele următoare nu se folosește pentru determinarea fidelității

unui test?

a) Metoda test – retest.

b) Metoda formelor echivalente.

c) Metoda eșantionării.

d) Metoda înjumătățirii

30. Un scor de 44, obținut la un instrument de măsurare a capacităților de

leadership:

a) Este un scor mic, plasat sub medie;

b) Poate fi un scor mare sau mic, în funcție de scală;

c) Nu se poate cunoaște nimic despre acest scor, fără a cunoaște normele

scalei respective;

d) Este o valoare în afara amplitudinii scării de evaluare.

31. KSAO este acronimul care circumscrie componentele:

a) Cunoștințe, Sarcini, Activități, Operații;

b) Familii profesionale, Clasificarea activităților, Interese profesionale, Aptitudini

cognitive;

c) Cunoștințe, Deprinderi, Aptitudini, Alte calități personale;

d) Variantele a, c;

e) Variantele b, c.

32. Care dintre următoarele afirmaţii este corectă?

a) Un plan factorial nu este bazat pe analiza de varianţă

b) Analiza covariaţiei un este legată de corelaţii

c) Corelaţia este legată de predicţie în metodologie

d) Valorile coeficienţilor de corelaţie sunt cuprinse între -0,40 şi +0,40

e) Variantele “b” şi ”c”

33. Sensibilitatea testului se referă la:

a) Capacitatea discriminativă a testului.

b) Îndependența rezultatelor în raport cu persoana examinatorului.

c) Acuratețea cu care un test măsoară variabilele avute în vedere.

d) Măsura în care testul evaluează ceea ce și-a propus să evalueze.

34. Sub aspect psihometric o probă este obiectivă dacă rezultatele:

a) Discriminează destul de bine între subiecți.

b) Sunt independente în raport cu judecata evaluatorului.

c) Nu sunt influențate de subiectivitatea persoanelor evaluate.

d) Nu diferă semnificativ de la o aplicare la alta.

7

35. Cea mai simplă măsură a variabilităţii este:

a) Abaterea standard

b) Varianţa

c) Notele “Z”

d) Mărimea intervalului de distribuţie

e) Chi-pătrat

36. Dovezile validității bazate pe conținutul testului se aplică în special la

a) Inventarele de interese.

b) Testele educaționale.

c) Teste de personalitate.

d) Testele de aptitudini.

37. Pentru a colecta dovezi ale validității discriminatorii, se vor corela scorurile

obținute la teste care își propun să evaluaeze constructe...

a) Identice

b) Similare, dar nu identice

c) Diferite

d) Opuse

38. Un test valid:

b) Măsoară consistent ceea ce măsoară.

c) Măsoară consistent constructe multiple.

d) Măsoară doar un construct.

e) Măsoară ceea ce se susține că măsoară.

39. Coeficientul de corelaţie Pearson poate fi utilizat pentru studierea relaţiei de

variaţie dintre două variabile dacă:

a) Cele două variabile sunt cantitative

b) Valorile variabilelor sunt distribuite normal

c) Relaţia dintre valorile variabilelor este liniară

d) Variabilitatea scorurilor celor două variabile este mică

e) Variantele „a” şi „b” şi „c”

40. Pentru a fi considerate paralele două teste trebuie să respecte exigenţele:

a) Să prezinte aceeaşi abatere standard

b) Să prezinte o varianţă a erorii produsă numai prin hazard

c) Să prezinte aceeaşi corelaţie cu scorurile adevărate

d) Variantele „a” şi „b” şi „c”

e) Mediile scorurilor să fie apropiate

41. Dacă demonstrăm că un test ne permite să identificăm indivizii care, cu un

anumit grad de probabilitate, vor fi implicați în accidente, ce tip de validitatea

înseamnă că am demonstrat?

a) De conținut.

b) De criteriu.

c) De construct.

d) De aspect.

8

42. Dacă un psiholog descoperă că rezultatele la un nou test de evaluare a mobilității

atenției corelează cu scorurile la un test consacrat de evaluare a mobilității atenției,

testul face dovada:

a) Validității de criteriu.

b) Validității de construct.

c) Validității de conținut.

d) Validității aparente.

43. Dacă un psiholog descoperă că rezultatele la un nou test de selecție, conceput să

prezică succesul într-un post, corelează cu estimările șefilor în privința evaluării

performanțelor angajaților în acel post atunci testul face dovada:

e) Validității de criteriu.

f) Validității de construct.

g) Validității de conținut.

h) Validității aparente.

44. Cele două tipuri de validitate de criteriu sunt:

a) Proactivă și retroactivă.

b) Predictivă și nepredictivă.

c) De conținut și de construct.

d) Predictivă și concurentă.

45. Metoda folosită pentru etalonare se stabileşte în funcţie de:

a) Mărimea eşantionului de subiecţi selectat

b) Repezentativitatea eşantionului selectat

c) Normalitatea distribuţiei statistice a rezultatelor

d) Valorile mediei şi ale abaterii standard

e) Mărimea amplitudinii distribuţiei

46. Un psiholog a studiat validitatea predictivă a unui test pentru selecția în vânzări.

A adunat date după mai multe criterii obiective, dar a vrut să folosească și un

criteriu subiectiv. Pe care ar fi trebuit să-l folosească?

a) Vânzările lunare brute.

b) Evaluările supervizorilor despre abilitatea de vânzare.

c) Vânzările anuale nete.

d) Numărul solicitărilor de vânzare.

47. Dacă scorurile la un test corelează cu constructe despre care teoria de bază

spune că sunt în relație, vom descrie aceste corelații ca dovadă de:

a) Validitate predictivă.

b) Validitate concurentă.

c) Fidelitate.

d) Validitate convergentă.

9

48. Un psiholog a elaborat un test de aptitudine spațială. El a administrat testul său

împreună cu un test de vocabular și a constatat că scorurile de la cele două teste nu

corelau. S-a bucurat, pentru că lipsa corelației furniza pentru testul de aptitudine

spațială dovada de:

b) Validitate aparentă.

c) Fidelitate.

d) Validitate discriminantă.

e) Validitate convergentă.

49. Măsura în care un test poate prezice un anumit comportament sau aspect

specific al comportamentului este dată de:

a) Validitatea aparentă.

b) Validitatea de conținut.

c) Validitatea de construcție.

d) Validitatea de criteriu.

50. Mediana este un indicator mai bun decât media atunci când:

a) Media este mai mare decât mediana

b) Media şi median au valori apropiate

c) Avem scoruri extreme în comparaţie cu setul de date d) Media este mai mică decât mediana

e) Variantele „a” şi „d”

51. Un test măsoară într-adevăr ceea ce și-a propus să măsoare dacă este:

a) Fidel.

b) Obiectiv.

c) Standardizat.

d) Valid.

52. O scală de conștiinciozitate este validă:

a) Când corelează puternic cu diverse scale de aptitudini cognitive;

b) Dacă a fost alcătuită de oameni consacrați, cunoscuți în acest domeniu;

c) Dacă persoane cu scoruri mari sunt descrise prin repere obiective,

exterioare scalei, ca fiind mai meticuloase și mai responsabile decât cele cu scoruri

mici;

d) Este singura variabilă psihologică ce nu poate fi cuantificată și măsurată.

53. Măsura încrederii acordate de subiecți itemilor unui test (reeprezentativității

lor) este dată de:

a) Validitatea de construcție

b) Validitatea de aspect

c) Validitatea concurentă

d) Părerea subiectului nu contează.

10

54. Validitatea asigură:

a) Independența rezultatelor în raport cu persoana examinată.

b) Gradul de adecvare a testului.

c) Precizia măsurătorii.

d) Rezistența testului la distorsiune.

55. Validitatea convergentă se obține prin:

a) Corelarea rezultatelor obținute la testul nou cu rezultatele unor teste bine

apreciate.

b) Corelarea rezultatelor obținute la testul nou cu cele obținute la teste

similare consacrate.

c) Corelarea rezultatelor obținute la testul nou cu cele ale unor teste

independente, fără legătură evidentă cu cel aflat în studiu.

d) Prin niciuna dintre aceste modalități.

56. Itemii cu alegere forțată aparțin categoriei

a) Iitemilor cu răspuns construit.

b) Itemilor cu răspuns la alegere.

c) Nici (a), nici (b).

d) Şi (a), și (b).

57. Procedurile implicate în analiza de itemi sunt folosite în primul rând de

a) Cei care construiesc testul.

b) Utilizatorii testului.

c) Subiecții testați.

d) Cei care administrează testul.

58. Care dintre următoarele instrumente de evaluare este cel mai probabil să ofere

informații de încredere pentru evaluarea individuală?

a) Interviul tradițional

b) Recomandările

c) Observația informală

d) Datele biografice.

59. Ca regulă generală, prezența în timpul administrării testelor individuale a unei a

treia părți, alta decât examinatorul și subiectul testat, este:

a) Dezirabilă.

b) Indezirabilă.

c) Dezirabilă în cazul testelor de aptitudini

d) Dezirabilă în cazul testelor de personalitate.

60. Perspectiva actuală asupra testării subliniază faptul că testele psihologice

a) Pot fi o componentă valoroasă în cele mai multe cazuri în care este

necesară evaluarea psihologică.

b) Pot fi deseori singura sursă de informație pe care se bazează deciziile.

c) Constituie invariabil cel mai eficient instrument disponibil pentru evaluare.

d) Nu reprezintă o sursă de informație credibilă în evaluarea psihologică.

11

61. Responsabilitățile legale și etice ale utilizatorului testului cu privire la

interpretarea adecvată a rezultatelor la test sunt:

a) Înlăturate atunci când utilizează testele în interes propriu.

b) Înlăturate atunci când utilizează testele la cererea unei a treia părți.

c) Înlăturate atunci când utilizează testele la cererea clienților.

d) Niciodată înlăturate.

62. Care este cea mai populară metodă pentru evaluarea candidaților la un post

vacant?

a) Centrele de evaluare.

b) Interviul de angajare tradițional.

c) Interviul de angajare structurat.

d) Evaluarea inteligenței.

63. Care este cea mai puțin precisă metodă de prognosticare a performanței la locul

de muncă?

a) Interviul de angajare tradițional.

b) Interviul structurat.

c) Centrele de evaluare.

d) Proba de lucru.

64. Dezvoltatorii de metode de evaluare folosesc analiza postului pentru a stabili în

cazul interviurilor structurate:

a) Validitatea de criteriu.

b) Fidelitatea.

c) Validitatea convergentă.

d) Validitatea de conținut.

65. Care dintre următoarele teste demonstrează o validitate mai mare pentru

criteriile de performanță în muncă și o validitatea chiar și mai mare pentru

prezicerea succesului în instruire?

a) Testele de personalitate.

b) Testele de aptitudine cognitivă.

c) Testele de integritate.

d) Testele de performanță.

66. Cotele unui test reprezintă:

a) Exprimări numerice ale răspunsurilor subiecților

b) Nivelurile dezirabilității răspunsurilor subiecților

c) Gradul de corectitudine a răspunsurilor subiecților

d) Coeficienți care atestă validitatea testului.

12

67. „Testul psihologic este o măsură obiectivă și standardizată a unui eșantion de

comportament”.

Autorul acestei definiții este:

a) Cattell

b) Cronbach

c) Piéron

d) Pichot

e) Anastasi.

68. Ce reprezintă psihodiagnoza?

a) Un produs de sinteză care relevă specificul psihic al individului

b) O concluzie logică la o serie de investigații destinate înțelegerii

comportamentului unei persoane.

c) Un proces de evaluare concretizat în schițarea profilului psihologic al

unei persoane.

d) Toate cele trei variante de mai sus.

69. Standardizarea unui test înseamnă:

a) Uniformizarea condițiilor de testare din punct de vedere al conținutului

sarcinilor, administrării testului, cotării și interpretării rezultatelor.

b) Gradul de încredere ce se poate acorda scorului obținut la un test.

c) Transformarea notelor brute în note standard.

d) Toate cele trei variante de mai sus.

70. Eșantionul de comportament este:

a) Un lot reprezentativ de subiecți.

b) Un ansamblu de itemi pertinenți.

c) Un fragment din structura comportamentului uman.

d) Un extras de comportamente specifice anumitor situații experimentale.

71. Într-un test multifactorial este de dorit să existe o corelație puternică între:

a) Itemii din fiecare grup corespunzător factorului investigat.

b) Grupurile de itemi ai factorilor respectivi.

c) Toți itemii.

d) Fiecare item și scorul total.

72. Dacă aplicăm un test unui eșantion de subiecți și obținem “efectul de plafon“

putem spune că:

a) Testul nu este obiectiv.

b) Testul nu este relevant.

c) Testul nu dovedește sensibilitate.

d) Subiecții nu au fost bine pregătiți.

13

73. Care dintre următoarele enunțuri nu reprezintă un principiu fundamental în

psihodiagnostic:

a) Informația trebuie să fie privită în istoricitate și în relație cu subiectul.

b) Informația trebuie să fie variată și abundentă.

c) Informația trebuie să permită generalizarea rezultatelor subiectului.

d) Informația trebuie să fie obținută prin metode diferite și din surse diferite.

74. Tehnica etalonării în clase procentuale (egale) se poate utiliza:

a) Când distribuția notelor la test este normală

b) Când distribuția notelor la test este asimetrică

c) În oricare din cele două situații

d) În niciuna dintre aceste situații.

75. Scalele factorului “g” elaborate de R.B. Cattell, permit evaluarea:

a) Inteligenței “fluide”

b) Inteligenței “cristalizate”

c) Ambelor tipuri de inteligență

d) Niciuneia dintre aceste tipuri

76. Un test de aptitudine cognitivă generală măsoară capacitatea subiectului de a:

a) Sesiza esențialul unei probleme și de a găsi soluții adecvate în timp scurt.

b) Sesiza detaliile semnificative ale unei situații

c) Trece cu ușurință de la o sursă de informare de alta

d) “Vedea” în spațiu, a identifica relațiile spațiale.

77. Un test de concentrare a atenției măsoară capacitatea subiectului de a:

a) Trece cu ușurință de la o sursă de informare la alta.

b) Se centra pe o anumită sarcină rezistând distragerilor

c) Sesiza cu ușurință detaliile semnificative ale unei situații

d) Sesiza esențialul unei probleme și de a găsi soluții adecvate în timp scurt.

78. Un test de mobilitate a atenției măsoară capacitatea subiectului de a:

a) Trece cu ușurință de la o sursă de informare la alta

b) Se centra pe o anumită sarcină rezistând distragerilor

c) Sesiza cu ușurință detaliile unei situații (într-un câmp de observație)

d) Sesiza esențialul unei probleme și de a găsi soluții adecvate în timp scurt.

79. Care dintre următoarele patru modele nu poate fi considerat un model de

organizare ierarhică a însușirilor de personalitate/intereselor?

a) Modelul lui Eysenck

b) Modelul lui Costa și McCrae

c) Modelul lui Holland

d) Modelul lui Cattell.

14

80. Care dintre următoarele chestionare a fost construit special pentru a măsura

trăsăturile unei personalități normale?

a) MMPI

b) CPI

c) EPI

d) WM

81. Care dintre următoarele clasificări ale aptitudinilor aparține lui E. Fleishman?

a) Aptitudine cognitivă generală, aptitudini de grup, aptitudini specifice.

b) Aptitudini cognitive, aptitudini psihomotorii, aptitudini senzoriale,

aptitudini fizice.

c) Aptitudine cognitivă generală, aptitudini fundamentale, aptitudini de grup,

aptitudini specifice.

d) Aptitudine cognitivă generală (“g”), aptitudini specifice.

82. Care dintre următoarele modele nu reprezintă o modalitate de organizare

ierarhică a aptitudinilor?

a) Modelul lui Vernon

b) Modelul lui Fleishman

c) Modelul C-H-C

d) Modelul lui Vernon și modelul lui Fleishman.

83. Culegerea informaţiilor biografice, are de regulă câteva obiective:

a) Constituirea punctului de start pentru pregătirea interviului;

b) Evaluarea predictivă a performanţelor profesionale; c) Determinarea unor criterii minime pentru angajarea unui candidat;

d) Variantele a și c; e) Variantele a, b și c.

84. Din manualul tehnic psihologul află ca fidelitatea unui test este 0,80. În acest caz

cât la sută din varianţa scorurilor observate provine din varianţa scorurilor

adevărate:

a) 50%

b) 64%

c) 70%

d) 80%

e) 75%

85. Fidelitatea unui test vizează:

a) Mărimea erorii de măsurare

b) Variabilitatea în timp a rezultatelor

c) Normalitateaa distribuţiei rezultatelor

d) Omogenitatea internă a itemilor

e) Variantele „a” şi „b” şi „d”

15

86. Utilizarea sistemului de etalonare bazat pe valorile percentile este limitat

deoarece: a) Nu permite raportarea la performanţa medie a grupului

b) Intervalele nu sunt egale

c) Variantele „a” şi „b”

d) Nu diferenţiază subiecţii din clasele centrale

e) Variantele „a” şi „d”

87. Evaluarea normativă presupune:

a) Raportarea performanţei subiectului la performanta populaţiei

b) Raportarea performanţei subiectului la performanţele anterioare

c) Raportarea performanţei subiectului la performanţa grupului din care

face parte d) Varianatele „a” „c”

e) Varianatele „b” „c”

88. Două persoane au fost examinate cu aceeaşi probă psihologică însă rezultatele au

fost exprimate pentru persoana „X” în scoruri „z” iar pentru persoana „Y” în

scoruri „T”. Astfel persoana „X” a obţinut scorul z = -2 , iar persoana Y a obţinut

scorul T = 30. Precizaţi cine a obţinut cel mai bun scor:

a) Persoana „X”

b) Persoana „Y”

c) Cele două scoruri nu se pot compara

d) Rezultatul trebuie exprimat in acelaşi tip de scoruri

e) Scorurile sunt egale

89. Coeficientul de corelaţie Spearman se utilizează când sunt îndeplinite condiţiile:

a) Variabile sunt cantitative, dar nu sunt normal distribuite

b) Ambele sunt variabile ordinale sau una este cantitativă iar cealaltă ordinală

c) Ambele variabile sunt cantitative însă eşantionul este de volum redus

d) Valorile unei variabile sunt în mod monoton legate de valorile celeilalte

variabile, ceea ce înseamnă că, odată cu creşterea valorilor unei variabile, vor

creşte sau vor descreşte valorile celeilalte variabile (însă nu neapărat liniar)

e) Variantele „a” şi „b” şi „c” şi „d”

90. Un psiholog observă, în urma aplicării unui test, un scor brut de 20. Ştiind că

eroarea standard de măsurare este 2, între ce limite se află scorul adevărat la un

nivel de confidenţialitate de 95% :

a) 19 - 21

b) 18 - 22

c) 17 – 20

d) 16 – 24

e) 15 – 23

16

91. Izomorfismul scalelor de măsurare se referă la:

a) Corespondenţa dintre valorile transformate din scală

b) Corespondenţa dintre subiecţii care au obţinut scoruri identice

c) Corespondenţa dintre proprietăţile atributelor măsurate şi proprietăţile

seriei numerice

d) Varianatele „a” „c”

e) Varianatele „a” „b”

92. Între alte obiective, interviul de selecţie își propune:

a) Să obţină date relevante asupra postului ce urmează a fi ocupat;

b) Să descifreze particularităţile individuale ale intervievatului;

c) Să decidă asupra selecţiei sau respingerii unui candidat;

d) Variantele a și c;

e) Variantele b și c.

93. Fidelitatea interviului se referă la:

a) Similaritatea judecăţilor făcute de acelaşi operator de interviu cu privire la

acelaşi candidat în două momente diferite;

b) Similaritatea judecăţilor făcute de diferiţi operatori de interviu cu privire la

acelaşi candidat;

c) Similaritatea judecăţilor făcute de diferiți operatori cu privire la candidați

diferiți dar care fac apel la același tip de interviu;

d) Variantele a, b.

e) Variantele a,b, și c.

94. Într-o situaţie de testare psihologul doreşte să controleze o singură variabilă

independentă. Pentru a realiza acest lucru psihologul va folosi:

a) Analiza de itemi

b) Analiza factorială

c) Un test standardizat

d) Test de normalitate

95. Evaluarea performanțelor angajaților nu folosește la:

a) Dezvoltarea profesională;

b) Recrutarea externă;

c) Recrutarea internă;

d) Motivarea angajaților

96. Esantionul este:

a) Orice grup pe care se face o cercetare

b) Un grup extras dintr-o populaţie mai largă, pe care se doreşte

extrapolarea concluziilor; c) Întreaga populaţie a studiului, indiferent dacă participă sau nu direct la

culegerea datelor;

d) Partea populației care este în studiu.

17

97. Un etalon poate fi utilizat:

a) Numai daca a fost colectat cu acelasi chestionar, cu exact aceiasi itemi; b) Numai daca a fost colectat cu un chestionar similar, cu itemi diferiti, dar

creati pe aceeasi teorie;

c) Indiferent daca a fost colectat pe aceeasi teorie sau cu aceiasi itemi -

important este sa fi fost colectat pe acelasi concept (de ex. stres, motivatie etc.);

d) Nu există restricții în utilizarea etaloanelor.

98. Un demers diagnostic standardizat aduce cu sine:

a) Uşurinţa în dezvoltarea itemilor pentru chestionarele care vor fi utilizate;

b) Uşurinţa în analiza şi interpretarea datelor;

c) Uşurinţa în administrarea chestionarelor incluse în cercetare;

d) Demersul diagnostic nu poate fi standardizat, este legat de structura

subiectului.

99. Tiparul de comportament A determină o predispoziţie accentuată a individului

spre:

a) Tulburări psihice;

b) Boli coronariene;

c) Instatisfacţtie la locul de muncă;

d) Este suportul fiziologic pentru temperamentul coleric.

100. Patternul comportamental de tip A conține ca dimensiuni și următoarele:

a) Exprimarea ușoară a furiei și fluctuația de personal;

b) Sentimentul lipsei acute de timp și competitivitatea; c) Satisfacția muncii și comportamentul civic;

d) Blazare și dezinteres

18