IT TRENDS - aprilie 2012

B U S I N E S S I N T H E D I G I T A L A G E

Nr. 4 - Aprilie 2012 www.ittrends.ro

Vasile AniculăeseiVasile Aniculăesei„În România şi Bulgaria noi lucrăm prin parteneri. „În România şi Bulgaria noi lucrăm prin parteneri.

Exclusiv. Şi îmi propun ca lucrurile să rămână aşa.”Exclusiv. Şi îmi propun ca lucrurile să rămână aşa.”Pag. 16-17

Country Manager Symantec pentru România şi BulgariaCountry Manager Symantec pentru România şi Bulgaria

INTERV IUR I

Pag. 12Sorin Găvănescu, Sorin Găvănescu, vicepreşedinte ANISvicepreşedinte ANIS

Ştefan Morcov,Ştefan Morcov,vicepreşedinte vicepreşedinte SIVECO RomaniaSIVECO Romania Pag. 14

Yugo Neumorni,Yugo Neumorni, preşedinte CIO Councilpreşedinte CIO Council Pag. 10

http://www.asesoft.ro

http://www.acer.ro

www.ittrends.ro

1Nr. 4 - Aprilie 2012

E D I T O R I A L

Internet pascalC

ere şi ţi se va da; bate şi ţi se va deschide; iar cel care are două cămăşi să dea una celui care n-are”. Cam aşa susţine Biblia că predica, printre altele, Mântuitorul cu două mii de ani în urmă. Una din

predicile care, privită dintr-un anumit unghi, seamănă izbitor de mult cu un îndemn la socializare, la construi-rea şi extinderea unei reţele umane marcate de deschidere sufletească, respect reciproc şi generozitate.

Mi-a venit în minte acest exemplu, ca un îndemn pascal în Săptămâna Luminată, imediat ce am citit o ştire conform căreia unul din co-fondatorii Google a avertizat întreaga umanitate că libertatea Internetului ar fi în pericol în urma acţiunilor şi dorinţelor diverselor guverne şi autorităţi de pe mapamond de a controla ce fac oamenii în această imensă reţea virtuală.

M-am întrebat în acea clipă cât anume dintr-o astfel de avertizare vine din spiritul creştin al prezervării unor be-neficii certe pe care inventarea Internetului le-a adus în-tregii umanităţi şi cât mai degrabă dintr-o acută resimţire a unui pericol de către un îmbogăţit de speţă nouă, un nouveau riche care nu are, de fapt, niciun chef să-şi vadă diminuate profiturile fabuloase făcute de compania lui şi, odată cu ele, ameninţate facilităţile aduse de un trai de lux.

Căci, până la urmă, Google chiar este una din cele mai bogate companii din lume la ora actuală, iar istoria ne demonstrează cu vârf şi îndesat că potentaţii vremurilor sunt, mai degrabă, dispuşi să calce şi pe cadavrele propri-ilor părinţi în efortul de a-şi conserva statutul privilegiat decât să contribuie la elevarea statusului social al seme-nilor lor.

Google este un produs pur al Internetului. Un Internet care, departe de a se opri la nivelul unui instrument efi-cient de comunicare şi marketing, a devenit, în mod halu-cinant de exploziv, un spaţiu existenţial complet pentru zeci şi sute de milioane de oameni de pe întreg cuprinsul planetei. Un spaţiu existenţial care, însă, la umbra perfectă a anonimatului şi a lipsei de responsabilitate, scoate mai degrabă la iveală elementele nefaste ale laturii întunecate umane, cea predispusă din naştere spre nihilism şi dis-trugere.

Că o astfel de spirală nenorocită, odată pornită, este aproape imposibil de oprit o dovedeşte, printre altele, şi dorinţa tot mai manifestă a multora din cei prezenţi în acest spaţiu, cu ceva de oferit, nu de a lansa o ofertă benefică pentru oameni, ci de a avea un SEO cât mai performant, care să-i claseze cât mai sus în preferinţele căutătorilor de chilipiruri ce recurg la servicii de căutare precum... Google!

Pe zi ce trece, mai important devine nu ce are cineva de spus sau de oferit, ci cât de vizibil este acel cineva pen-tru ceilalţi. Veche de când există jocul seducţiei pe lume, strategia păunului frumos colorat, chiar dacă de cele mai multe ori gol în interior, îşi găseşte astăzi, iată, aplicarea perfectă în spaţiul anonim al Internetului. Cu toate riscurile de rigoare, pe care prea puţini par să le conştientizeze.

„Become digital or die” pare să devină sloganul la modă. Sau, mai pe româneşte, „Viitorul sună digital”. Aud asta tot mai des de la companii (ceea ce e firesc, întrucât goana după profituri nu ţine cont de modul în care acestea se fac), dar şi de la oameni. De la tot mai mulţi oameni. Care par deja să uite că organismul uman nu se alimentează pentru combustia internă cu biţi, că berea sau vinul sunt făcute din hamei şi struguri, nu din microprocesoare prelu-crate, şi că dragostea este (încă) un tango pentru cel puţin doi. Cel puţin doi oameni, făcuţi din carne şi oase, nu din reţele de tranzistori.

Cum legea energiei potenţiale demonstrează clar tendinţa naturală spre echilibru în punctele de potenţial minim, libertatea şi „democratizarea” Internetului demonstrează deja ce înseamnă acest potenţial minim aplicat spaţiului virtual. Înseamnă dorinţa de a ajunge în punctele de efort minim. Efort minim de gândire, efort minim financiar, efort minim de implicare, efort minim de autocontrol.

Despre implicaţiile acestui fenomen ce devine generali-zat voi avea, poate, ocazia să scriu altădată, în acest colţ de pagină sau altundeva. Ca şi despre soluţiile posibile pentru prevenirea transformării lui în pericol generalizat la adresa umanităţii. Un lucru este însă cert: Internetul pascal, adică acel Internet în care oamenii să se bucure de experienţe împărtăşite şi doar atât, este deja o imensă utopie. La două mii de ani după Hristos, Internetul pare tot mai mult să devină doar un sinedriu în care caiafele de tot felul caută să-şi impună voinţa pe orice cale. �

[email protected]

Bogdan Marchidanu„

http://www.eset.ro

www.ittrends.ro

2 Nr. 4 - Aprilie 2012P E S C U R T

Maguay a lansat pe 4 aprilie noua sa linie de servere, bazate pe cele mai

noi tehnologii Intel Server.

„Noile eXpertServer Maguay, baza te pe proce soarele Intel Xeon seria E5, reprezintă soluţia optimă pen-tru creşterea cu până la 80% a per-formanţei şi îmbunătăţirea cu până la 50% a eficienţei energetice, compara-tiv cu generaţia anterioară de servere. Sistemele de tip server reprezintă punctul forte al activităţii noastre de producător, iar Maguay continuă să lanseze în premieră tehnologie de ultimă oră pe piaţa românească”, a declarat Eduard Pughin, Direc-tor Operaţiuni Maguay. „Noi considerăm că serverul, fizic sau virtual, oferit în cloud sau la sediul beneficiarului, este o componentă vitală a infrastructurii IT. Echipamentele Maguay de tip server se adresează utilizatorilor care au nevoie de soluţii complexe, de înaltă dis-ponibilitate şi la un raport corect preţ/performanţă. Exemplificăm, fără a ne limita la: soluţii storage de tip enterprise, optimizare şi consolidare Data-Center prin oferirea soluţiei de virtualizare servere, precum şi soluţii de virtualizare desktop”.

Adresate companiilor mici, medii şi mari, serverele Maguay fac dovada expertizei tehnice avansate, configuraţiile fiind validate în premieră atât pe platforme software open-source, cât şi de producători de tehnologie precum Intel, RedHat, VMware, Citrix sau Microsoft.„Alte beneficii importante ale serverelor Maguay sunt configurabilitatea şi scalabilitatea. Astfel, putem oferi întotdeauna soluţii optimizate pentru diverse domenii şi grade de uti-lizare, soluţii care sunt în acelaşi timp scalabile, permiţând creşterea performanţelor oferite pe măsura dezvoltării afacerii”, a mai spus Eduard Pughin.

Noile eXpertServer asigură convergenţa a patru dintre ţintele dorite de orice companie pentru echipamentele IT: preţ de achiziţie şi costuri de operare mici, consum redus de ener-gie şi performanţă ridicată. În plus, Maguay a dezvoltat o platformă completă de servicii, produse hardware şi software care vin să completeze oferta pentru soluţii complexe de infrastructură IT, comunicare şi colaborare, securitate, stocare şi back-up date. � (EL)

Până acum, în acest program au fost acreditaţi deja trei parteneri: Asseco SEE, ETA 2U şi Comservice, care vor oferi ser vicii de imprimare IMM-urilor din Sudul Ţării, Transilvania şi Moldova. Până la sfârşitul anului, acestui program i se vor alătura şi alţi parteneri.

XPPS implică un proces consultativ de vânzări menit să adauge valoare afacerilor clienţilor finali, cu ajutorul tehnologiilor şi serviciilor Xerox. Compania va organiza se-siuni de training pentru echipele tehnice şi cele de vânzări ale partenerilor şi va acorda

certificări, asigurându-se astfel că afacerile mici şi mijlocii vor avea acces la aceleaşi beneficii ca marile business-uri, prin uti-lizarea serviciilor Xerox de management al documentelor.

„Acest nou serviciu urmăreşte strategia de business a Xerox de extindere pe seg-mentul IMM-urilor”, afirmă Dan Stroescu, Alliances and XPPS Manager. „Prin Xerox Partner Print Services, vom extinde per-formanţa obţinută de marile companii cu ajutorul serviciilor Xerox de management al documentelor şi către IMM-uri. Acestea

vor avea, astfel, aceleaşi avantaje de care se bucură marile companii: acces la tehnolo-gii performante fără investiţii majore şi de suport tehnic permanent, sisteme complexe de control şi securizare a datelor, producti-vitate sporită şi economii semnificative de timp şi bani”. � (EL)

Oracle a anunţat semnarea unui acord pentru achiziţionarea companiei ClearTrial, furnizor de top de aplicaţii cloud pentru soluţii Clinical Trial Operations (CTO), care fac mai rapide şi mai pre-cise activităţile de planificare, iniţiere şi urmărire a proiectelor clinice şi a performanţelor financiare. Termenii acordului nu au fost făcuţi publici.Soluţiile de calculare a costurilor bazate pe activităţi oferite de ClearTrial folosesc indicatori predefiniţi bazaţi pe o bogată expertiză în domeniu pentru a ajuta companiile de ştiinţe biologice să gestioneze costurile în creştere şi complexitatea tot mai mare asociată cu lansarea pe piaţă a unor noi terapii.Asocierea integrează funcţionalitatea de top oferită de ClearTrial cu practica studiilor clinice şi funcţiile de analiză oferite de Oracle, creând astfel cea mai cuprinzătoare ofertă de gestiune a testărilor cli-nice în circuit închis, de la planificare la efectuarea plăţilor.„Companiile bio-farmaceutice, producătoare de dispozitive medicale şi de diagnostic, precum şi organizaţiile de cercetare contractuală (CRO) se confruntă cu o presiune din ce în ce mai mare de a duce la îndeplinire proiecte de dezvoltare clinică la timp şi în limitele bugetului”, a declarat Neil de Cres-cenzo, senior vice president and general ma nager, Oracle Health Sciences. „Adăugarea ClearTrial în portofoliul de produse Oracle Health Sciences Cloud îi va ajuta pe clienţii noştri să simplifice procesul de dezvoltare a studiilor clinice şi să aducă terapiile pe piaţă cu o previzibilitate mai mare şi la costuri mai reduse”. � (EL)

Oracle achiziţionează ClearTrialMaguay a lansat o nouă linie de servere

Servicii de imprimare prin parteneri

Dan Stroescu, Alliances and XPPS Manager

Xerox a lansat pe 10 aprilie în România Xerox Partner Print Services (XPPS): servicii de impri-mare prin parteneri - un program prin care îşi propune să sprijine afacerile clienţilor finali,

în special ale IMM-urilor, oferindu-le servicii de management al documentelor, prin intermediul reţelei de parteneri.

www.ittrends.ro


I N T E R V I U

REDEFINEȘTEașteptările legate de centrele de date prin puterea convergenţei

HP ProLiant Gen8—cele mai inteligente servere revolutioneaza lumea IT, astfel încât ești pregătit pentru ce urmează.

Generaţia următoare de servere HP ProLiant cu arhitectură HP ProActive Insight aduc peste 150 de inovaţii* care te vor ajuta la satisfacerea cererii de noi servicii și de creștere a performanţei. De exemplu:

• performanţă crescută de 6X* • productivitate administrării crescută de 3X* • rezolvarea problemelor cu 66% mai repede*

Doar o companie care este lider global de 20 de ani în domeniul serverelor poate oferi așa ceva, iar tu poţi transforma aceste inovaţii în creșterea afacerii tale.

Vizionaţi un nou videoclip Computerworld referitor la serverele HP ProLiant Gen8 la hp.com/go/proliantgen8_redefine

*Pentru detalii complete, vizitaţi hp.com/go/proliantgen8_redefine

© Copyright 2012 Hewlett-Packard Development Company, L.P. Informaţiile conţinute aici pot fi modificate fără notificare prealabilă.

Intel, logo-ul Intel, Xeon și Xeon Inside sunt mărci sau mărci înregistrate ale Intel Corporation în S.U.A. și/sau alte ţări.

Servere HP ProLiant DL360p Gen8 si HP ProLiant DL380p Gen8 echipate cu Procesor Intel® Xeon® Seria E5-2600


www.ittrends.ro


Noua direcție propune un alt fel de abor-dare în pornirea unei afaceri şi anume concentrarea maximă asupra nevoilor clienţilor. În plus, noile servicii, cum ar fi sistemul de găzduire a comenzilor de printare bazat pe aplicaţia Printgroove JT Web 5 GO, sunt create special pentru ne-voile clienţilor şi vor fi prezentate pentru a sublinia strategia companiei.

Pentru a răspunde provocărilor cu care se confruntă piaţa de imprimante comer-ciale şi furnizorii de servicii de printare, Konica Minolta Business Solutions vede abordarea centrată pe client ca o strategie-cheie. În acest sens, compania oferă suport cu noţiuni de consultanţă şi servicii. În conformitate cu această strategie, Konica Minolta a creat Digital 1234, un program

destinat afacerilor bazate pe simplitate. Programul se desfăşoară în patru etape şi încurajează întreprinderile să adopte o abordare fundamentată pe posibilitatea de a activa conducerea afacerilor. În timpul utilizării celor patru etape practice, clien-tul este îndrumat și antrenat cu privire la modul de a identifica, evalua, justifica şi a pune în aplicare noi oportunităţi de afaceri.

Olaf Lorenz, Konica Minolta Business Solutions Europe a declarat: „Întrebarea cheie este: Cum putem activa astăzi afa-cerea dumneavoastră? Dincolo de noțiunile de consultanţă, aplicaţiile precum web-2-print sunt perfecte pentru un început de afacere. Până la 34% dintre clienţii com-paniei intenţionează să cumpere aceste tipuri de soluţii”.

Datorită acestei cereri, Konica Minolta va prezenta a cincea versiune din suita de aplicații Printgroove JT Web. Compus din două module software flexibile - Print-groove JT Web 5 GO şi Printgroove JT Man 5 – noua versiune oferă clienţilor, în pre-alabil, funcţionalităţi complete precum web-2-print şi un management temeinic pentru procesul de printare. În plus, va fi introdus un nou sistem de găzduire a comenzilor de printare bazat pe aplicaţia Printgroove JT Web 5 GO.

Printgroove JT Web GO 5 vine cu aceleaşi caracteristici ca şi Printgroove JT Web 5 şi oferă furnizorilor de print operare facilă prin intermediul interfeţei de utilizare a acestuia şi flexibilitatea sistemului prin personalizare. Configuraţia foarte simplă, rapidă şi cu costuri reduse, ce oferă un sis-tem de plată lunar, fac din aplicaţia Print-groove JT Web 5 GO un model interesant în special pentru companiile mici. � (CF)

Nou model de business Konica MinoltaKonica Minolta Business Solutions Europe lansează în cadrul Drupa 2012, o expoziție de re fe-

rință pentru industria tipografică, un nou concept cuprinzător de fidelizare şi satisfacere a clientului, sub numele de Digital 1234.

Familia de sisteme expert integrate IBM - PureSystems – reprezintă rezultatul in-vestiţiilor de 2 miliarde de dolari în cer-cetare, dezvoltare şi achiziţii în ultimii patru ani, o strategie IBM fără precedent în integrarea tuturor elementelor IT, atât cele fizice cât şi cele virtuale. Noua familie de sisteme oferă clienţilor o alternativă la modelul sistemelor de calcul enterprise, în care lucrul cu mai multe sisteme sepa-rate necesită resurse semnificative pentru instalare şi mentenanţă.

Provocarea principală cu care se con-fruntă companiile la nivel global este legată de necesitatea de a cheltui peste 70% din bugetele lor IT pentru operaţiuni simple şi mentenanţă, bugetele pen-tru inovaţie fiind diminuate. Două treimi din proiectele IT depăşesc atât bugetele

alocate cât şi termenele de livrare, con-form unui studiu recent efectuat de IBM. Studiul a relevat faptul că un singur de-partament IT din cinci este capabil să cheltuiască majoritatea bugetelor IT pen-tru investiţie în inovaţie.

Prin introducerea noii familii PureSys-tems, IBM anunță trei progrese majore care marchează noua eră a tehnologiilor de calcul create pentru a permite com-paniilor să diminueze costurile mari şi complexitatea asociate cu administrarea tehnologiei informaţiei.

„Prin noul său design scale-in și al expertizei încorporate, PureSystems re-prezintă un progres important în evoluţia sistemelor de calcul”, a precizat Steve Mills, Senior Vicepresident and Group Executive, Software and Systems, IBM.

„Prin întărirea conexiunilor dintre hard-ware şi software şi prin adăugarea unor solide cunoştinţe software, PureSys-tems sunt create pentru a ajuta clienţii să economisească timp şi bani pentru a se putea concentra asupra inovaţiilor ce nu pot fi create de majoritatea com-paniilor datorită costurilor ridicate şi cerinţelor de personal din centrele de date tradiţionale”.

IBM integrează cu PureSystem – com-plet – toate componentele tehnologice necesare pentru a implementa un sistem cloud privat în câteva minute. Îmbinând serverele virtualizate, sistemele de sto-care şi de reţelistică disponibile pe soluţia PureSystems cu software de administrare a mediului cloud, organizaţiile IT au la dispoziţie un sistem cloud gata de im-plementat – oferindu-le un mediu cloud privat ce poate fi scalat. Mediul Pure-Systems cloud este furnizat cu securitate integrată, limitând posibilitatea unor in-cidente de securitate. � (CF)

Sisteme noi de la IBMI

BM a anunţat o etapă importantă spre o nouă eră, mai simplă, a sistemelor de calcul prin lan-sarea unei noi categorii de „sisteme expert integrate”. Această nouă familie este prima care încorporează expertiză bazată pe experienţa acumulată de IBM timp de decenii în gestionarea operaţiunilor IT, pentru zeci de mii de clienţi din peste 170 de ţări.

www.ittrends.ro


http://www.dlink.ro

www.ittrends.ro


La eveniment au participat 120 de ingineri din peste 80 de companii care activează într-unul dintre domeniile: aeronautic, maşini indus-triale, auto, construcţie de nave, furnizarea de energie sau educaţie.

Am rămas mai mult decât plăcut impresio-nat de înalta ţinută a evenimentului, de agen-da densă, dar foarte bine echilibrată, de alter-narea prezentărilor vizând analize de piaţă şi aspecte tehnice cu studii de caz şi poveşti de succes prezentate de partenerii Ada. Impresia pozitivă mi-a fost accentuată de faptul că am realizat că proiectarea şi industria românească sunt mult mai vii, mai active şi mai produc-tive decât le-am putea percepe din prezentările obişnuite din mass-media.

De la specialiştii Ada şi Siemens (unul dintre liderii mondiali în domeniul soluţiilor PLM) am avut ocazia să aflăm informaţii des-pre stadiul actual al industriei, despre evoluţia ingineriei prin integrarea cu soluţiile soft-

ware pentru gestionarea ciclului de viaţă al produsului, despre soluţii pentru dezvoltarea integrată a afacerii, despre dezvoltarea rapidă şi cu resurse puţine a unor noi produse, despre optimizarea proceselor de fabricaţie, despre managementul informaţiilor despre produs, despre fabricaţia digitală.

Au susţinut prezentări experţii compa-niei ADA – Ionel Barbu, Director general; Laurenţiu Nae, Director de vânzări; Eduard Oprea, George Manole şi Adrian Dumitraşcu, Consultanţi PLM; - dar şi invitaţii speciali: Herman Kaineder - Manager Siemens Indus-try Software pentru regiunile Austria şi Eu-ropa Centrală şi de Est, Pa trick Davey - Senior Software Expert, Siemens Industry Software, Zoltan Bartal - PLM IT Specialist, Siemens In-dustry Software.

Poveşti de succes au fost prezentate de reprezentanţi ai IP Automatic Design Piteşti, Comoti Bucureşti şi Aerostar Bacău, toţi clienţi

ai soluţiilor Siemens PLM promovate de Ada Computers.

Pentru a vă face, fie şi o vagă imagine, despre complexitatea proceselor industriale de astăzi şi despre provocările la care este supusă industria este suficient să amintim că, astăzi, un automobil foloseşte între 70 şi 100 de microprocesoare care rulează software cu peste 100 de milioane de linii de cod. Poate şi mai relevant este faptul că 75% dintre pro-dusele care contribuie la realizarea a 75% din cifra de afaceri a majorităţii companiilor de astăzi, vor fi uzate moral/depăşite într-un ori-zont de timp de 3 ani şi prin urmare vor trebui reproiectate şi înlocuite.

Mai multe informaţii despre acest tip de soluţii puteţi găsi pe situl companiei www.adacomputers.ro. �

Să învăţăm de la cei mai buni!

GeGeGeGeGeororrooo ggge Manole, Cononononnnnonnnnnnnnnnnnnnnsusuuuususususuusuususussusssss ltltant PLM ----AdAdAdAdAddAddAdAdAddaaaaaaaaaaa CCCCCCoCCCCCCC mputerss

În prezenţa a numeroşi demnitari şi persoane publice, între care Ministrul Comunicaţiilor Răzvan Mustea-Şerban, reprezentantul Comi-siei Europene în România, Nicolae Idu, Cris-tian Alexandrescu (MECTS - ISMB), Campio-nul Digital pentru România, Paul-Andre Baran (Director Program Biblionet), Gabriela Barna (Fundaţia EOS România), Thomas Kleinin ger (Director executiv ADSI), General Ing. Marcel Opriş (Director STS), Valentin Negoiţă (Pre-şedinte APDETIC), Andreea Bereczki (PR şi Business Administration Specialist Programul Economia Bazată pe Cunoaştere), Elena Zva-rici (Communication Manager Internet Society România) s-au adus în discuţie principalele obiective ale Alianţei Digitale pentru România, precum şi acţiunile concrete în care aceasta este implicată.

Alianţa Digitală pentru România (ADR) este un grup de iniţiativă pentru incluziunea

digitală, constituit din instituţii publice, orga-nizaţii comerciale şi organizaţii non-guver-namentale, constituit cu scopul de a susţine iniţiativele de incluziune digitală din România, conform Agendei Digitale pentru Europa 2020. Realizată pe baza convergenţei programelor de e-incluziune din România, Alianţa Digitală reprezintă o platformă de tip colaborativ, având ca scop îmbunătăţirea competenţelor

digitale şi a gradului de absorbţie a noilor tehnologii în rândul populaţiei.

„Astăzi, jumătate din România e conectată la lumea largă. Din păcate, cealaltă jumătate este deconectată, uitată de lume. Trebuie să facem cumva să aducem cele două Românii la un vi-itor comun”, a spus Ministrul Comunicaţiilor, Răzvan Mustea-Şerban, în cadrul evenimen-tului de lansare a Alianţei Digitale. „Aceşti oa-meni şi-ar putea găsi o afacere, o slujbă dacă ar şti unde să caute informaţia necesară şi cum să o folosească după ce au găsit-o. Internetul nu cunoaşte graniţe, dar pieţele online sunt încă separate de foarte multe discrepanţe şi bariere”.

Alianţa Digitală pentru România îşi propune în mod concret să atragă cât mai mulţi utiliza-tori noi online şi să investească în creşterea nivelului de competenţe IT ale celor deja conec-taţi. În acest context, în cadrul evenimentului a avut loc şi lansarea campaniei de incluziune digitală „Hai pe Net! 2012”, desfăşurată în perioada 26 – 30 martie, care a atras într-o săptămână peste 15.000 de români. � (EL)

Alianţa Digitală pentru România, deschisă oficial

În perioada 21-22 martie 2012, la Poiana Braşov, sub deviza „Fii pregătit să câştigi! Învaţă de la cei mai buni!” s-a desfăşurat cea de-a 3-a ediţie a Conferinţei Naţionale de Product Lifecycle Management (PLM), organizată de Ada Computers, în colaborare cu Siemens Industry Software.

Pe 26 martie, la Centrul de Conferinţe al Institutului Naţional de Statistică - INSEE, a avut loc evenimentul de lansare a Alianţei Digitale pentru România.

www.ittrends.ro


http://www.eaton.com/powerquality

www.ittrends.ro

8 Nr. 4 - Aprilie 2012O P I N I I

Câteva experiențe recente mi-au arătat că le-garea unui calculator la rețea, cu fir sau fără, nu este o operație atât de simplă pe cât ne-am dori cu toții să fie. Presiunea economică și „atacul chinezesc” au dus la serii de falimente și fuziuni ale producătorilor internaționali de echipamente, împingându-i la compromisuri grave de calitate. Dacă la asta mai adăugați și mioriticul „merge și-așa” al importatorilor noștri, pe piața românească devine, practic, imposibil să mai puteți achiziționa componente PC de calitate decentă la un preț rezonabil. De la banalele adaptoare Ethernet la scannere, im-primante, modemuri, routere și dongle-uri USB fără fir, surprizele se pot ivi de oriunde, fiindcă „bătălia” comercială se poartă doar în zona scăderii exagerate a prețului, indiferent de sa-crificii. Așa că, dacă țineți la buna funcționare a rețelei dvs. și doriți să vă menajați nervii, este obligatoriu să vă informați temeinic înainte de a cumpăra.

Un prim exemplu sunt echipamentele wire-less casnice (routere, acces-point-uri). Chiar dacă le veți achiziționa de la firme de renume, veți afla repede că modelele „pentru acasă” au fost drastic simplificate și că lipsesc unele funcții esențiale. De pildă, majoritatea noilor acces-point-uri 802.11n ce se găsesc azi nu (mai) pot fi folosite și pentru extinderea razei de acoperire a rețelelor fără fir (adică în modul repeater), iar routerele vă impun limitări grave, când vine vorba de configurarea firewall-ului integrat. Dacă nu vă puteți dispensa de funcțiile lipsă, veți fi împinși să achiziționați aparate din ce în ce mai scumpe, constatând că piața locală este, de fapt, foarte săracă în echipamente de calitate (în ciuda aparentei abundențe și diversități a ofertelor).

GNU/Linux vă vine în ajutor și pentru a co-recta rapid unele limitări și erori din software-ul dispozitivelor fără fir. Cu un minim de pricepere tehnică, programele libere DD-WRT (http://www.dd-wrt.com) sau OpenWrt (https://open-wrt.org) pot înlocui cu succes firmware-ul ori-ginal care vine „în interiorul cutiei” routerului

dvs. wireless, făcându-l mai sigur și mai bun. Ca orice distribuție GNU/Linux de uz general, aceste mini-distribuții specializate vă oferă nu numai acces la software-ul propriu-zis (liber și gratuit), ci și la informații detaliate și aju-tor, oferite cu generozitate de o comunitate de dezvoltatori și utilizatori pasionați. Din păcate, nu toate routerele wireless sunt compatibile cu DD-WRT sau Open-Wrt, așa că trebuie să stu-diați site-urile respective înainte de a cumpăra un router pe care intenționați să le instalați.

Clasicele plăci de rețea Ethernet merită, și ele, puțină atenție, dacă doriți o rețea rapidă sau dacă configurația acesteia este mai neobișnuită (spre exemplu, dacă aveți de configurat, pe post de router, un PC GNU/Linux ce va uni 4-5 rețele diferite). Principala diferență între două adaptoare Ethernet nu este dată de nu-mele producătorului (de obicei asiatic) sau de aspectul exterior al plăcii, ci de chipsetul care o echipează. Dacă am spus asta, veți afla repede că Intel, Realtek, Broadcom și Atheros sunt (aproape) singurii producători de (chipseturi de) adaptoare Ethernet care au mai rămas în afaceri. Fiindcă trei dintre aceștia se concen-trea ză aproape exclusiv pe modele de adaptoare mai scumpe (pentru servere) sau pe cele inte-grate pe plăcile de bază, aparenta diversitate a zecilor de plăcuțe chinezești care vă „îmbie” din rafturile magazinelor se reduce la două nume: chipseturile Realtek RTL8139 (Fast Ethernet) și Realtek RTL8169S (Gigabit). Chipseturi ex-trem de populare, dar care nu-s tocmai vestite pentru calitatea și performanțele lor... :)

Deseori, începătorii în GNU/Linux sunt descu rajați de faptul că sunt rare cazurile în care producătorul unei componente PC atestă explicit, în documentația sau pe ambalajul aces-teia, faptul că ea funcționează sub GNU/Linux. Asta nu înseamnă că respectiva componentă e incompatibilă, ci doar că producătorul nu oferă informații și drivere oficiale. Se simte nevoia unui instrument care să vă ajute să studiați compatibilitatea componentei înainte de a o cumpăra sau să vă ofere informații tehnice mai

detaliate (spre exemplu, ce chipset echipează un anume adaptor Ethernet). Din fericire, ase menea instrumente există. Site-ul http://www.h-node.org se dorește a fi o bază de date online unde puteți descoperi ce hardware funcționează în distribuțiile GNU/Linux ce nu conțin nicio componentă neliberă (distribuții care sunt mai „restrictive” decât obișnuitele Ubuntu, Fedora, Linux Mint, etc.). Dacă se întâmplă să aveți acces la foarte mult hardware divers (de exemplu, într -un laborator de testare sau ca vânzător într-un raion de electronice), puteți ajuta semnificativ comunitatea GNU/Linux testând compatibilitatea laptopurilor și a diverselor componente PC și raportând-o pe site-ul http://www.h-node.org. Regulile de tes tare sunt simple (scrise în secțiunea Help a

site-ului); aveți șansa să îmbunătățiți se-rios vânzările hard-

ware-ului în cauză, dar este neapărat ne-voie să folosiți, pentru testare, un LiveCD cu o distribuție gen Trisquel sau gNewSense.

Similar, baze de date cu laptopuri, impri-mante, scannere și adaptoare wireless se găsesc la http://www.linux-laptop.net, http://www.openprinting.org/printers, http://www.sane project.org/sane-supported-devices.html și http://linuxwireless.org/en/users/Devices, ca și pe site urile de certificare oficială de la Red Hat (https://hardware.redhat.com) și Canonical (http://www.ubuntu.com/certification).

În ceea ce privește dispozitivele USB wire-less, în ultimele luni am avut ocazia să testez compatibilitatea GNU/Linux a câtorva mode-le populare în România, cum sunt cele de la Canyon, D-Link, TP-Link și Tenda, precum și câteva modemuri 3G ce fac parte din pachetele standard de la Orange, RCS&RDS și Vodafone România. Vă las plăcerea să descoperiți aceste detalii pe site-urile menționate sau chiar pre-configurate în distribuția dvs. GNU/Linux. Vă îndemn călduros să contribuiți cu noi informații de compatibilitate Linux despre hardware-ul prezent pe piața românească, informații care să ajute întreaga comunitate, în mod liber. �

Aștept cu plăcere comentarii și sugestii la adresa razvan [dot] sandu @ zando [dot] ro.

Cu GNU/Linux prin grădină. Fireless... de Răzvan Sandu

E primăvară. Toți am vrea să uităm biroul și ne mutăm afară, pe iarbă. Dacă locuința dvs. nu are, încă, o rețea fără fir, la care să vă conectați laptopul Linux și să navigați puțin pe Internet, tolănit comod pe șezlongul de lângă piscină, acest articol este pentru dvs.

www.ittrends.ro


A D V E R T O R I A L

În pregătirea arhitecturii Converged Cloud, HP a prezentat acum numai câteva săptămâni Virtual Application Networks, o nouă funcționalitate special concepută pentru mediile cloud care permite o instalare mai rapidă a aplicațiilor, simplifi că administrarea și asigură o livrare conformă de servicii în cloud sau în alte modele dinamice de lucru bazate pe arhitectură de rețea HP FlexNetwork.

Astfel, un centru de date obișnuit cu 500 de servere, incluzând aici și aproximativ 20 de mașini virtuale pentru fi ecare server, necesită provizionarea manuală a peste 50.000 de atribute de rețea, luând fi ecare conector în parte. Implementarea unei aplicații noi într-un astfel de mediu presupune efort de coordonare între echipele administrative ale serverelor, rețelei și centrului de date și un timp care poate ajunge chiar și până la 4 săptămâni.

Soluția Virtual Application Networks oferă o viziune virtualizată a rețelei, prin intermediul căreia o rețea fi zică rigidă a unei organizații se transformă într-o rețea virtuală programabilă, capabilă să suporte mai mulți clienți și să integreze aplicații automat. Această rețea virtuală le dă posibilitatea specialiștilor IT să poată implementa în numai câteva minute noi aplicații cloud pentru utilizatori, prin intermediul unui set de parametri și reguli predeterminate.

Unică pentru infrastructura covergentă de la HP, soluția Virtual Application Networks folosește informațiile deja existente la servere și echipamente de stocare și rețelistică pentru automatizarea provizionărilor și a confi gurărilor, optimizând în același timp performanța sistemului. De asemenea, soluția utilizează elemente ale tehnologiei Software Defi ned Networking (SDN), inclusiv OpenFlow, disponibilă pe multe dintre familiile de switch-uri HP realizate alături de parteneri.

Aplicațiile și serviciile de tip enterprise sunt livrate din ce în ce mai des din cloud, iar rețeaua joacă un rol vital în aceste procese. Consumul de conținut media, explozia de aplicații virtualizate și consumul rapid de tehnologie au crescut presiunea asupra rețelelor organizațiilor”, a spus Rohit Mehra, director, Enterprise Communications Infrastructure, IDC. „Rețelele mai vechi sunt de regulă statice, nu sunt sensibile la aplicații și necesită administrare manuală, lucru care generează adesea livrare de servicii de slabă calitate și imposibilitatea de adaptare la nevoile de business afl ate în permanentă schimbare, limitând în acest fel potențialul de utilizare al unui mediu cloud. Strategia HP de lansare a soluției Virtual Application Network este un exemplu excelent de avansare în direcția facilitării accesului companiilor la toate benefi ciile acestui mediu.”

Arhitectura HP FlexNetwork și soluția Virtual Application Network sunt parte din HP Converged Cloud, prima abordare de tip hibrid din industrie și primul portofoliu de produse și soluții bazat pe o arhitectură comună care permite clienților să construiască, să administreze, să securizeze și să folosească servicii atât în medii cloud private, publice sau externalizate, cât și pe infrastructuri IT tradiționale. Converged Cloud se bazează pe standard deschise și suportă hardware și software heterogen și provenit de la diferiți vendori. Este construit pe tehnologiile HP Converged Infrastructure, Management&Security, Information Management și OpenStack. Datorită extinderii benefi ciilor cloud-ului către infrastructură, aplicații și informație, HP Converged Cloud oferă oportunități, încredere și consistență. Acestea permit clienților să crească ritmul proceselor de inovare, să îmbunătățească agilitatea și să efi cientizeze administrarea fondurilor disponibile în organizație. �

HP pregătește rețelele pentru Cloud printr-o soluție de administrare virtualizată

Mai multe detalii despre soluțiile HP Networking sunt disponibile pe www.hp.com/go/networking.

www.ittrends.ro

10 Nr. 4 - Aprilie 2012I N T E R V I U

IT TRENDS: Ce au însemnat alegerile recente din CIO Council din punct de vedere al planurilor de viitor?

Yugo Neumorni: Eu cred că au fost câteva etape clare în existenţa CIO Council. A fost etapa de început, din 2005 până în 2009, când am căutat să ne strângem şi să vedem exact cine suntem şi ce vrem. A fost apoi etapa când fondatorii organizaţiei, Felix Enescu şi Călin Rangu, s-au retras de la nivel de conducere şi suntem acum în etapa în care eu cred că vorbim de un nou început. Din acest an, vrem să pu-nem CIO Council pe un alt făgaş. Până în

2012, organizaţia a însemnat o asociaţie strict de directori IT. Marea schimbare pe care vrem să o realizăm este să atragem, selectiv, în această comunitate membri din zona de business şi membri din comuni-tatea largă IT. Nu va fi uşor, pentru că vrem să rămânem în continuare asociaţia direc-torilor IT însă realitatea spune că noi, de sine stătător, nu putem face foarte mult. Ca atare, am adoptat decizia de a atrage în CIO Council oameni cu resurse, companii cu resurse, asta neînsemnând neapărat ches-tiuni financiare. Îmi doresc să-i văd lângă noi pe directorii generali de la Microsoft, de la HP, de la IBM, de la Oracle şi aşa mai departe. Îmi doresc ca aceştia să mă ajute să punem în aplicare planurile şi strategiile noastre. A doua decizie a fost aceea de a forma o structură de execuţie în cadrul CIO Council, condusă de Călin Rangu.

IT TRENDS: Cum ar putea să contri-buie firmele de IT cu experienţele şi bunele

lor practici la îmbogăţirea activităţii CIO Council?

Yugo Neumorni: Cele mai valoroase seminarii IT de-a lungul timpului au fost seminariile din cadrul CIO Council pe anumite teme. Aceste seminarii au fost adevărate discuţii între membrii consiliu-lui, pe cazuri concrete de implementare de soluţii IT, cu bune şi cu rele. Ca atare, nu studiile de caz prezentate de astfel de furnizori IT sunt neapărat importante. Contribuţia lor poate fi însă esenţială în anumite domenii. De exemplu, vrem să elaborăm standarde ocupaţionale pentru

IT. Aici este esenţială o colaborare între noi, ca directori IT, şi companiile furni-zoare de IT.

IT TRENDS: Şi firmele non-IT?Yugo Neumorni: Aici ne-ar face mare

plăcere să vină alături de noi directo-rii generali din diverse firme şi să ne împărtăşească greutăţile lor de la nivel de conducere. Astfel de ex perienţe sunt ex-trem de valoroase, pentru că vin din interi-orul mediului de afaceri.

IT TRENDS: O astfel de colaborare va duce în timp şi la creşterea implicării directorilor IT în conducerea executivă a afacerilor?

Yugo Neumorni: Categoric da. Cred că marea majoritate a directorilor IT ambiţioşi are op ţiuni clare în momentul atinge-rii unor competenţe maxime în IT. Aceşti directori fie se mută pe orizontală într-o

companie, fie urcă mai sus pe scara IT, dacă firma lor face parte dintr-un grup de companii. Sau, de ce nu?, pot să atace zona de director general. Nu întâmplător foarte mulţi directori IT se orientează către MBA. De exemplu, din cadrul CIO Coun-cil sunt cel puţin trei foşti directori IT care au migrat în zona de conducere de afaceri. Şi asta e foarte bine. Mai mult, cred că ei vor fi primii invitaţi să vorbească în faţa membrilor consiliului în noua lor calitate de CEO de companii non-IT.

IT TRENDS: Migrarea tot mai multor directori de IT în zona directorilor generali de companii poate avea darul de a schim-ba modul de conducere a unei afaceri. În cât timp estimaţi să apară primele astfel de schimbări în România?

Yugo Neumorni: Ei, acum suntem de-parte de a vorbi despre aşa ceva. Sunt doar câteva cazuri de persoane care au efectuat un astfel de pas. Îmi aduc aminte aminte că acum câţiva ani, se discuta mult despre faptul că un CIO devine principal candidat pentru o poziţie de CEO. La acel moment, mi s-a părut ciudat. Acum însă mugurii unei astfel de tendinţe au apărut. Gene-ralizarea unui astfel de fenomen în mod clar va schimba perspectiva conducerii afacerilor. Probabil că o astfel de condu-cere, provenită din IT, va fi mai inovatoare, mai strategică, mai deschisă la nou. Va fi şi mai riguroasă. �

Planuri de extinderede Romulus Maier şi Bogdan Marchidanu

Yugo Neumorni a fost recent reales ca preşedinte al CIO Council, asociaţia directorilor IT din marile firme prezente în România. În această calitate reconfirmată, domnia sa a discutat cu IT Trends despre deciziile luate în cadrul CIO Council de extindere a impactului asociaţiei în mediul IT şi non-IT din România.

Yugo Neumorni, preşedinte CIO Council

Ne-ar face mare plăcere să vină alături de noi directorii generali din diverse firme şi să ne împărtăşească

greutăţile lor de la nivel de conducere.

»

www.ittrends.ro


I N T E R V I U

©2012 Hewlett-Packard Development Company, L.P. Toate drepturile rezervate. Durata bateriei poate varia în funcţie de model, configuraţie, aplicaţii, caracteristici, grad de utilizare, wireless şi setări. Capacitatea bateriei poate scădea în timp. Pentru mai multe informaţii legate de baterie, testele MobileMark07 sunt disponibile aici: www.bapco.com/products/mobilemark2007. Informaţiile incluse aici se pot modifica fără notificare prealabilă. . Intel, logo-ul Intel, Intel Inside, Intel Core, Core Inside şi Ultrabook sunt mărci înregistrate ale Intel Corporation în SUA şi/sau alte ţări. Microsoft şi Windows 7 sunt mărci înregistrate ale grupului Microsoft.

Mărimea reală

HP FOLIO13 ESTE ULTRABOOKTM–UL DE CARE AVEA NEVOIE AFACEREA DVS.

Cu o grosime de numai 18 mm, o greutate de 1,5 kg şi o durată a bateriei de până la 9.5 ore, reprezintă însuşi conceptul de autonomie. Cu a doua generaţie de procesoare Intel® Core™ i5 și cu Windows® 7 Professional original, iţi oferă libertatea de a lucra oriunde te-ai afla.

omieauta unui Ultrabook™

cea maimare


www.ittrends.ro


IT TRENDS: Aţi fost ales în consiliul director ANIS. Ce presupune poziţia pe care o ocupaţi în asociaţie?

Sorin Găvănescu: Titulatura oficială este „VP Outsourcing”. În realitate sunt responsabil pentru a propune şi imple-menta, împreună cu grupuri de lucru for-mate din membri ANIS, proiecte care să ajute firmele de software outsourcing din România.

IT TRENDS: Veţi elabora şi aduce la îndeplinire planuri specifice poziţiei pe care o ocupaţi?

Sorin Găvănescu: Da. Discutăm la nivel de consiliu director ANIS proiecte concrete pe care dorim să le implementăm în următorii 2 ani. Pe lângă iniţiative specifice zonei de „outsourcing”, mă voi implica şi în iniţiative cu caracter mai ge-neral pentru asociaţie, de genul re a li zării unui portal ANIS, multilingv, cu secţiuni noi şi informaţii utile atât pen tru firmele româneşti de software, cât şi pentru po-tenţiali investitori stră ini interesaţi de piaţa locală de IT.

Un proiect mai amplu la care ne vom implica toţi membrii din board este rea-lizarea un studiu complex, aşa cum nu s-a făcut niciodată până acum, asupra pieţei software din România. Ca să dau doar un exemplu rapid - în momentul de faţă nu există o statistică clară la nivel de ţară, cu cifre corecte, despre numărul firmelor şi programatorilor implicaţi în activităţi de R&D. Sau de creare de software pro-prietar. Sau de outsourcing. Acestea sunt doar exemple de categorii majore pe care ne propunem să le clarificăm, urmând apoi nuanţarea pe diverse subcategorii. O sub-categorie de exemplu poate fi formată din grupul firmelor care dezvoltă soft pentru platforme mobile. Scopul este ca în urma studiului să avem atât retrospectiva anilor

anteriori, nivelul prezent (2012), cât şi tendinţele din piaţă ca proiecţie în viitor. Deja de câţiva ani se observă o migrare a modelului de afaceri al firme lor locale de la zona de furnizor low cost de servi-cii software externalizate spre furnizor cu valoare adăugată mare, R&D şi creare de produse proprietare. Piaţa s-a maturizat şi au apărut o mulţime de idei noi şi modele de afaceri pe care ne dorim să le înţelegem şi să le promovam atât către membri ANIS, cât şi către firme şi asociaţii străine care ar fi interesate de colaborări sau investiţii în România.

Revenind la proiecte concrete - în zona specifică de outsourcing vom realiza o conferinţă internaţională de profil, care să aibă loc în România, în oraşul unde vom identifica cele mai multe firme de outsourcing. Conferinţa se va adresa furnizorilor români şi străini, precum şi potenţialilor consumatori de servicii de outsourcing - români şi străini.

O altă direcţie pe care vom continua să o susţinem va fi în zona de promovare a poveştilor de succes din rândul membrilor ANIS. Avem firme membre cu succes extraordinar, realizări remarcabile, des-pre care nimeni în piaţă nu ştie. Sperăm să putem ajuta la promovarea valorilor, a încrederii, a optimismului şi la atragerea investiţiilor deoarece România are atât de multe lucruri de oferit în domeniul soft-ware! Trebuie să ne facem mai cunoscuţi în pieţele bogate în capital: SUA, Europa de Vest, Scandinavia, Orientul Mijlociu.

IT TRENDS: Ce ţinte de dezvoltare vizaţi pentru asociaţie, prin activitatea specifică de care sunteţi responsabil?

Sorin Găvănescu: Încercăm să dez-voltăm asociaţia pe mai multe planuri. Unul din ele este creşterea reprezentativităţii asociaţiei prin atragerea unui număr mai

mare de membri, firme de software care să găsească uşor valoarea în statutul de membru ANIS. În cazul meu, voi promo-va avantajele calităţii de membru pentru firmele de outsourcing. Vom avea pro-iecte pentru toate categoriile de firme: de la start-ups până la corporaţii; fiecare membru trebuie să fie bine reprezentat în asociaţie şi în programele pe care le desfăşurăm. O altă direcţie de dezvoltare sunt colaborările internaţionale, afilierile cu alte asociaţii şi organizaţii, precum şi participarea la evenimente internaţionale (expoziţii IT, conferinţe, misiuni econo-mice, sesiuni de match-making etc). Îmbu-nătăţirea prezenţei online şi relevanţa conţinutului digital produs de către ANIS precum studii, statistici, informaţii din piaţă, noutăţi legislative, studii de caz etc fac de asemenea parte dintre priorităţile grupului de lucru pe care îl reprezint.

IT TRENDS: Care ar fi orizontul de timp în care vă propuneţi să vă aduceţi pla-nurile la îndeplinire şi de ce depinde satis-facerea acestuia?

Sorin Găvănescu: Proiectele pe care le-am menţionat sunt planificate să se desfăşoare în 2012 şi 2013. Conferinţa de outsourcing, de exemplu, o vom realiza în 2013 deoarece pregătirea durează mai mult timp pentru a putea obţine rezul-tatele pe care ni le propunem. �

Proiecte ambiţioasede Bogdan Marchidanu

Sorin Găvănescu a fost ales ca vicepreşedinte ANIS în cadrul alegerilor desfăşurate la începutul anului în asociaţie. Domnia sa a discutat cu IT Trends despre proiectele specifice de care se va ocupa în viitorul imediat.

Sorin Găvănescu, vicepreşedinte ANIS

www.ittrends.ro


I N T E R V I U

http://www.byblos.ro

www.ittrends.ro


ITT: Lucraţi de mult timp în Bruxelles, de unde coordonaţi proiectele SIVECO pen-tru instituţiile europene. Care sunt cerinţele acestora şi cum pot fi îndeplinite?

Ştefan Morcov: Beneficiarii noştri cer calitate, performanţă, un preţ bun şi foar-te multă seriozitate. Referinţele sunt ex-trem de utile în astfel de proiecte pentru că dacă nu ai un background solid, şansele de a intra în licitaţii sunt foarte mici. Experienţa de 20 de ani pe care SIVECO o are în proiecte grele, cu milioane de bene-ficiari, ne ajută foarte mult. În general, şcoala românească de software este foarte apreciată în Uniunea Europeană.

ITT: Cine beneficiază de inteligenţa ro mânească, dacă putem spune asta?

Ştefan Morcov: Da, fără modestie, cred că putem spune că suntem într-adevăr un furnizor de inteligenţă. Printre beneficiari sunt instituţii ale Uniunii Europene, or-ganisme financiare, agenţii ale Comunităţii Europene. Concret, mă refer la Oficiul pen-tru Publicaţii al Uniunii Europene, Agenţia Europeană de Siguranţă a Aviaţiei, Agenţia Executivă pentru Sănătate şi Consumatori și Direcția Generală Sănătate și Consuma-tori, Eurostat - Institutul de Statistică al Uniunii Europene, Oficiul de cooperare EuropeAid, Banca Europeană de Investiţii. Serviciile care le furnizăm sunt de dezvol-tare de sisteme informatice diverse, cum ar fi sisteme financiare, management de documente și conținut în general, aplicații administrative, sisteme informatice geo-grafice (GIS), portaluri web.

ITT: Cât de mari sunt aceste proiecte în termeni financiari şi ca număr de benefi-ciari?

Ştefan Morcov: Sunt contracte cu un buget care depăşeşte 10 milioane de euro

şi care se desfăşoară pe mai mulţi ani. Ca un exemplu, portalul Dolceta pentru educația consumatorilor europeni este un proiect cu durata de 3 ani, încheiat cu Agenţia Executivă pentru Sănătate şi Con-sumatori a Comisiei Europene și Direcția Generală Sănătate și Consumatori. Portalul se adresează tuturor consumatorilor din cele 27 de state membre.

Furnizăm servicii de dezvoltare software şi mentenanţă pentru portalul de cercetare CORDIS al Uniunii Europene, într-un con-tract pe patru ani încheiat cu Oficiul pen-tru Publicații al Uniunii Europene. Porta-lul atrage peste 200.000 de vizitatori pe lună, cei mai mulţi din sectorul cercetării şi dezvoltării, din rândul întreprinderilor, factori de decizie politică, organizaţii de sprijin pentru întreprinderi, jurnalişti etc., care accesează 7 milioane de pagini şi descarcă 400.000 de documente lunar.

Pentru EuropeAid - Oficiul de cooperare din cadrul Comisiei - asigurăm dezvoltare de sisteme informatice geografice (GIS). EuropeAid gestionează programele de aju-tor extern ale UE şi garantează furnizarea asistenţei pentru dezvoltare la nivel mon-dial.

ITT: Ce planuri aveţi pentru 2012 în spaţiul european?

Ştefan Morcov: Vom continua dezvol-tarea proiectelor existente şi extinderea serviciilor furnizate prin contracte noi. De curând, împreună cu Astec (Irlanda) am semnat un contract de consultanţă pen-tru programul Jaspers (Joint Assistance to Support Projects in European Regions - Asistenţă Comună pentru Susţinerea Proiectelor în Regiunile Europene). Pro-gramul este derulat de Comisia Europeană, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Banca Europeană pentru

Investiţii şi Fondul European de Investiţii (EIB Group), contractul fiind semnat cu Banca Europeană pentru Investiții. Jaspers oferă expertiză pentru a ajuta noile state membre să valorifice la maxim finanţarea disponibilă, furnizând asistenţă pentru structurarea şi pregătirea proiectului, până la etapa în care se ia decizia privind acor-darea finanţării.

ITT: Reuşesc astfel de proiecte să apropie Bruxellesul de Bucureşti?

Ştefan Morcov: De mulţi ani, concu-renţa companiilor europene în România este importantă. Faptul că suntem un stat membru este o mare oportunitate și pen-tru noi - suntem într-o piaţă unică formată din 27 de ţări. Mai mult, am demonstrat că suntem perfect capabili să derulăm pro-iecte importante și acolo. Nu suntem com-petitivi doar în agricultură și construcții, ci și în industrii de vârf. �

Soft românesc pentru instituţii europeneInterviu cu Ştefan Morcov, vicepreşedinte SIVECO Romania, despre atuurile necesare pentru a realiza proiecte în Uniunea Europeană

Ştefan Morcov, vicepreşedinte SIVECO Romania

www.ittrends.ro


I N T E R V I U


www.ittrends.ro


După 7 ani de Microsoft, Vasile Aniculăesei a ajuns în poziţia de Country Manager Symantec pentru România şi Bulgaria.

O poziţie în care pare să se simtă foarte con-fortabil, având în vedere faptul că modelul de business Symantec este exclusiv indirect, prin canal de distribuţie, iar experienţa acumulată la Microsoft exact la aşa ceva se referă.

ITT: Care a fost motivul trecerii de la o companie cum e Microsoft la Symantec?

VA: În primul rând a fost o provocare la modul real, căci vorbim despre o poziţie de Country Manager pentru două ţări – Româ-nia şi Bulgaria, lucru care cred că reprezintă o provocare din punct de vedere profesional pentru orice om care îşi propune să facă ceva în IT. Pe urmă a contat foarte mult şi fap-tul că studiind modul de lucru al Symantec, oferta Symantec, am văzut şi posibilitatea de a continua, de a folosi lucrurile pe care le-am învăţat în cei 7 ani la Microsoft. Mă refer mai ales la lucrul prin parteneri, zona în care simt maxim confort. Portofoliul de soluţii Symantec îmi oferă posibilitatea de a conti-nua să ofer unor clienţi nişte soluţii care să îi ajute în ceea ce fac. Provocarea, plus conti-nuitatea modului de a folosi lucrurile pe care eu le-am învăţat şi pe care le-am confirmat reprezintă două argumente importante.

ITT: În zona de enterprise interveniţi di-rect, aşa cum este oarecum modelul tradi-ţional la conturile strategice?

VA: Ne implicăm alături de partenerii noştri în efortul de presales la clienţi. Însă dincolo de asta, în România şi în Bulgaria noi lucrăm prin parteneri. Exclusiv. Şi îmi propun ca lucrurile să rămână aşa.

ITT: Poate ar fi bine să facem o mică tre-cere în revistă a ceea ce oferă Symantec...

VA: Este vorba de un obiectiv pe care ni l-am propus noi ca echipă – să facem mai cu-noscută oferta Symantec pentru zona enter-prise. Că vorbim despre zona de end-point protection, care acum este o realitate, poate

cea mai cunoscută, sau de zona de manage-ment, de infrastructură, zona de disponibili-tate a datelor, de storage ma nagement, de security compliance, produsele Symantec se regăsesc într-un mod consistent în Leaders Quadrant la Gartner şi în topuri de soluţii re-alizate de către organizaţii de referinţă. Dacă vorbim despre portofoliul de soluţii, struc-tura de bază este următoarea: avem pe de o parte soluţii de securitate a informaţiei şi pe de altă parte soluţii pentru disponibilitatea datelor. La aceste soluţii „clasice” se adaugă un portofoliu foarte solid şi consistent de servicii cloud. Nu vorbim despre un singur serviciu de cloud, vorbim de un portofoliu de peste 10 servicii, relevante, referenţiabile şi care acoperă o paletă care depăşeste partea de securitate pentru e-mail, anti-spam. Este un portofoliu solid de servicii cloud susţinut prin mai multe datacentere distribuite global.

ITT: Care e, mai concret, oferta pe partea de servicii cloud?

VA: Oferta de servicii cloud cuprinde, după cum spuneam, de la servicii de anti-spam, antivirus, encryption pentru e-mail, la servi cii de arhivare în cloud folosind Enter-prise Vault, servicii de web security şi secu-ritate pentru instant messaging, backup on-line şi nu în ultimul rând Symantec Endpoint

Protection .cloud. Viziunea noastră este de face soluţiile Symantec disponibile şi ca ser-viciu din cloud. Am parcurs acest drum cu produse precum Backup Exec, Enterprise Vault şi avem în vedere servicii de data loss prevention, soluţii de remote management şi altele.

ITT: Dar vorbiţi de produs, înainte spuneaţi de serviciu…

VA: Există produsul… Serviciul oferit de către produs într-un mod clasic va fi foarte curând disponibil şi ca serviciu din cloud. Deci tehnologii dovedite din punct de vedere al capabilităţilor în modelul de utilizare on the premises sunt acum portate pentru a oferi servicii din cloud.

ITT: Pentru o companie preocupată de problema securităţii datelor, cum poate ga-ranta un furnizor de soluţii securitatea da-telor într-un datacenter?

VA: Aspectul securităţii datelor atunci când foloseşti servicii de tip cloud este un aspect extrem de important. Symantec este poziţionată, prin prisma competenţelor din zona de securitate a informaţiei, foarte bine pentru a susţine un mesaj coerent şi convingător în privinţa faptului că putem să asigurăm securitatea informaţiei odată ce este folosită în cloud.

Un nou începutde Romulus Maier şi

Bogdan Marchidanu

Vasile Aniculăesei, Country Manager Symantec - România şi Bulgaria

www.ittrends.ro


I N T E R V I U

ITT: Ce presupune, ca şi model de busi-ness, trecerea de la vânzare de licenţe la vânzare de servicii cloud pentru o companie ca Symantec?

VA: Aici eu aş spune în felul următor: în momentul de faţă suntem într-o etapă în care mi-aş dori să fac cunoscut pieţei căreia ne adresăm noi – România şi Bulgaria – fap-tul că Symantec are o ofertă care e în măsură să acordeze atât soluţii de tip on-premise, cât şi utilizarea softului în model software as a service din cloud.

ITT: Cum staţi cu soluţiile de storage management?

VA: Este un domeniu despre care s-a vor-bit mai puţin şi despre care mă aştept să se vorbească din ce în ce mai mult. Pe de o par-te vorbim despre o explozie a informaţiilor care necesită, ca să spun aşa, din ce în ce mai multe resurse pentru storage, pe de altă parte vorbim despre un comportament de cumpărare, să spunem, adaptat la realităţile economice, comportament de cumpărare care are un numitor comun: cel al achiziţiei bazate pe preţ. Din ce în ce mai multe com-panii au insule de storage. Realităţile eco-nomice au făcut să primeze deciziile bazate pe preţ, ceea ce a generat ca o stare de fapt des întâlnită să fie aceea în care nu vorbim despre o bază de storage mono-vendor. Şi acum ce posibilităţi are clientul? O posibili-tate ar fi să continue achiziţiile de la ven-

dorul cu care s-a obişnuit. Însă o altă po-sibilitate este următoarea: Symantec oferă pentru medii de tip enterprise soluţia Veritas Storage Foundation Manager, care permite managementul centralizat al aplicaţiilor, ser-verelor şi mediilor de stocare. Soluţia oferă suport pentru sisteme de operare heterogene (Windows, Solaris, Linux, HP-UX şi AIX) şi un spectru larg de echipamente de sto-care, practic clientul devenind independent de vendorul de software sau de sto rage. În fond, vorbim aici despre a optimiza, des pre a aloca acele resurse de storage în mo dul în care noi ne dorim acest lucru, de a asigura inclusiv soluţii de high-availabi lity pen-tru acel sto rage şi vorbim despre o soluţie care este în uz acum la nişte clienţi foarte importanţi din România.

ITT: Care este structura oficială de dis-tribuţie în momentul de faţă a Symantec în România? Preconizaţi schimbări în struc-tura de canal?

VA: Structura de distribuţie Symantec este următoarea: un distribuitor autorizat pentru România, Romsym Data, şi un distribuitor autorizat pentru Bulgaria – Apcom. Aceas-ta este structura de distribuitori autorizaţi Symantec. Deocamdată nu prevăd schimbări în această structură.

ITT: La nivel de reseller, este exclusiv po-litica distribuitorului de a-şi adăuga noi re-selleri, de a stabili niste relaţii oarecum spe-ciale cu integratori, de exemplu?

VA: Aici trebuie intrat în detalii. Unul din marile avantaje de a lucra cu un distri-buitor în teritoriu este faptul că îţi permite să dezvolţi cu adevărat o echipă. Noi chiar lucrăm ca o echipă cu Romsym în România, cu Apcom în Bulgaria. După atâţia ani lucraţi în zona asta de parteneri din România, mo-delul vendor-distribuitor-parteneri pentru mine este cheia a tot ceea ce facem.

ITT: Partenerul e integratorul de sistem?VA: Partenerul este integratorul de sis tem,

partenerul e resellerul, partenerul este cel care merge la client.

ITT: Cu câţi integratori de sistem lucraţi?VA: Numărul exact nici eu nu îl ştiu şi

vă spun acest lucru pentru că, dacă vorbim despre parteneri cu care avem planuri de business comun şi o abordare programa-tică a business-ului, atunci numărul acestor parteneri este de 10-12. Dacă vorbim despre parteneri cu care nu avem un business plan comun, dar cu care lucrăm pe proiecte punc-tuale, atunci numărul lor se duce spre sute.

ITT: Atunci veţi avea programe cum sunt şi la alte corporaţii de genul Preffered Partner?

VA: Sigur că da. Programul de partene riat Symantec tocmai a fost redefinit, remodelat la sfârşitul anului trecut, tocmai pentru a răspunde unor cerinţe identificate în piaţă. Avem un portofoliu de specializări cu nişte beneficii specific asociate pe care le punem la dispoziţia partenerilor care doresc să investească şi să treacă relaţia cu Symantec la un nivel superior.

ITT: Acoperiţi 2 ţări cu o echipă foarte mică. O veţi mări?

VA: În condiţiile în care vor fi rezultate, şi eu am cea mai mare încredere că vom avea aceste rezultate, Symantec va investi în extinderea acestei echipe. Am certitudinea aceasta.

ITT: Cine asigură serviciile în modelul de business Symantec?

VA: În 2010 Symantec a anunţat că adop tă un model de servicii „partner led”. Symantec poate oferi clienţilor servicii de Managed Security şi Servicii critice de su-port, dar dincolo de aceasta noi nu avem o divizie de consultanţă care să competiţioneze partenerul. Aceasta este o deschidere către parteneri: noi nu putem lucra fără parte-neri care să fie specializaţi şi care să fie în măsură dincolo de vânzarea licenţelor să le asigure şi implementare. Pentru noi este ceva ce trebuie să facem, să avem nişte parteneri pregătiţi, şi ne-am angajat deja pe acest drum. �

www.ittrends.ro


Noi consumerizăm, voi consumerizaţi, ei îşi folosesc gadgeturile la serviciu...

Consumerizarea este unul dintre noile concepte despre care se vorbeşte tot mai des şi totodată un alt neologism pe care trebuie să îl adoptăm în vocabularul cotidian. În perioada în care Internetul nu era un fenomen de masă, se

putea spune că tehnologiile concepute şi utilizate cu precădere în sfera academică sau ca aplicaţii strategice militare au fost adop-tate mai întâi în business, ca soluţii comerciale şi ulterior în viaţa particulară. Era o migrare a tehnologiilor IT din sfera elitistă a utilizatorilor super-calificaţi către marea masă de consumatori, care nu trebuiau decât să se prindă unde era butonul de On-Off.

În prezent, Consumerizarea reflectă atât adoptarea foarte ra-pidă a noutăţilor tehnologice de către industria de consum, cât

şi fenomenul reversibil, în care unele gadget-uri gândite pentru folosirea personală sunt din ce în ce mai mult folosite în scopuri de business şi integrate ca asseturi enterprise.

În esenţă, Consumerizarea se suprapune cu conceptul de mobi-litate şi de acces nelimitat la unele resurse şi servicii, indiferent de instrumentul folosit. În mediile IT circulă o poveste despre deprin-derea de a folosi gadget-urile în scopuri de business, la originea căreia ar sta dependenţa tinerilor angajaţi de jucărioarele digitale. În realitate, sunt multe gadgeturi gândite de la început pentru uti-lizare ambivalentă – în timpul liber şi pentru afaceri.

Revenind la mediile enterprise, în momentul în care oricine poate folosi un device şi se poate conecta la anumite servicii fără a avea nevoie de un training specializat, se pune întrebarea care mai e rolul echipelor de IT? Cu cât utilizatorul de astăzi are mai multe instrumente la îndemână pentru a accesul 3O (oriunde - oricând - orice device) la informaţii, cu atât se complică rolul celor care trebuie să asigure această libertate de mişcare şi de flexi-bilitate în alegerea dispozitivului. Echipa IT trebuie să menţină o balanţă în care aşteptările utilizatorilor - care vor să folosească şi la serviciu aceleaşi comodităţi de acasă, trebuie să fie echili-brate de respectarea standardelor de securitate, confidenţialitate şi compatibilitate ale organizaţiei.

Pe lângă continua diversificare a echipamentelor mobile, un rol determinant în răspândirea fenomenului de Consumerizare l-au avut tehnologiile Cloud şi în special accesul la aplicaţii oferite ca Software-as-a-Service, ce pot acoperi o largă paletă de necesităţi de business precum sistemele de video-conferinţă (chiar dacă între colegi poţi folosi Office Communicator sau GoToMeeting, pen tru comunicarea cu partenerii se foloseşte adesea Skype…), trans-miterea de imagini digitale, utilizarea filmuleţelor de pe YouTube în scopuri educative, precum şi larga adopţie a serviciilor sociale.

Acelaşi fenomen de Consumerizare s-a transformat în con-ceptul Bring Your Own Device, prin care multe organizaţii mari preferă să îşi economisească resursele şi facilitează utilizarea de către angajaţi a propriilor computere sau dispozitive smartphone. Mai mult de atât, se poate constata o creştere a dependenţei activităţilor enterprise de servicii de larg consum precum utiliza-rea motoarelor de căutare, a hărţilor digitale şi a serviciilor so-ciale. Serviciile oferite de Google, Facebook sau Twitter au devenit componente esenţiale pentru activitatea profesională din multe companii, în special din zona agenţiilor de marketing şi media. Una dintre problemele actuale este analiza modului în care toate aceste servicii publice pot fi integrate cu aplicaţiile de intreprin-dere precum sistemele CCC (comunicare-colaborare-conţinut), aplicaţiile CRM sau paginile de Intranet.

Din punctul de vedere al echipelor de IT un lucru e cert. Cu cât mai multe echipamente personale sau servicii publice sunt folosite de angajaţii unei organizaţii, cu atât creşte numărul de surse potenţiale pentru a cauza dureri de cap... Cele mai impor-tante lucruri pe care trebuie să le administreze o echipă IT sunt:

1. Asigurarea securităţii accesului la aplicaţii2. Furnizarea acelor aplicaţii care respectă condiţiile iniţiale sta-

bilite de fabricanţii dispozitivelor de acces3. Securizarea tuturor echipamentelor care rulează aplicaţii şi a

informaţiilor care sunt partajate4. Asigurarea politicilor interne de compatibilitate pentru dis-

pozitive şi utilizatorii lor. Soluţiile folosite pentru rezolvarea acestor probleme sunt deja

destul de populare la nivel enterprise, fiind definite prin con-ceptele mai largi de End-to-End Security, Virtualizare sau Unified Management, despre care deja discutăm în fiecare zi… �

[email protected]

Radu Crahmaliuc

Dincolo de tendinţe şi analizele lexicale, Consumerizarea este o realitate, un fenomen care pune în evidenţă reflexivitatea impactului pe care tehnologiile IT le au asupra utilizatorilor.

«

www.ittrends.ro


e H E A L T H

http://www.zcom.ro

www.ittrends.ro

20 Nr. 4 - Aprilie 2012e H E A L T H

Google DocsCapabilităţi de procesare documente text, foi de calcul, prezentăriColaborare în timp real în toate documentele

Google Sites Creare şi editare site-uri, fără cunoștințe HTMLPot fi inserate documente, calendare, hărți

Google Groups Creare de comunităţi on line şi partajare securizată a informaţiilor prin e-mail sau forumuri de discuții - simplu şi rapid

Google VideoGăzduire şi partajare video la nivel corporateGestionare centralizată a materialelor videoVideo-urile pot fi încorporate oriunde

Gmail25 GB spaţiu de stocare email pentru fiecare utilizatorServiciu integrat de căutare Google

GTalkMesaje instantComunicare voce și imagineFără aplicații client instalate

Calendar Google Planificare facilă a întâlnirilor şi şedinţelorPartajare şi publicare calendarÎncorporare calendar în pagini web

PostiniSoluţie pentru securitate şi conformitateProtecţie contra spamului şi al viruşilor şi definire de politici de securizare e-mail

Google Apps Premier Edition • Economii demonstrate: aplicaţiile Google nu necesită achiziţii de hardware sau software şi necesită

administrare minimală • Datele pot fi accesate de oriunde, oricând, cu orice browser de internet, inclusiv de pe dispozitive

mobile • De 50 de ori mai mult spațiu de stocare decât media în industrie • 99,9% timp garantat de funcţionare • Suport clienţi 24/7 • Securizare informaţii și control asupra datelor

Aplicații Google pentru o companie mai eficientă

http://www.bitsoftware.eu

www.ittrends.ro


S O L U Þ I I

Căutare rapidă cu Google Search Appliance

Accesaţi toate documentele dumneavoastră de business printr-o singură căsuţă de căutare

Google Search Appliance este o soluţie hardware şi software care permite căutarea cu uşurinţă a conţinutului în intranetul firmei sau pe web. Utilizând algoritmi de căutare special dezvoltaţi pentru căutările în companii mari, Google Search Appliance oferă utilizatorilor posibilităţi de căutare rapidă cu rezultate relevante. Companiile pot utiliza GSA pentru a face căutări pe web, în baze de date, sisteme, soluţii de business, dintr-o singură căsuţă de căutare. Mai mult de 35.000 de companii utilizează acum soluţiile de căutare de tip Enterprise de la Google.

Modele Google Search Appliance GB-7007 până la 10 milioane de documenteGB-9009 >10 milioane de documente, nelimitat

Conţinut şi colaborareConector Cloud integrat cu căutare în Aplicaţiile Google, Site-uri Google şi TwitterCăutare informaţii despre persoanele din organizaţie pentru conectare şi colaborare instantaneeCăutare conţinut în SharePoint 2010

Experienţă utilizatorFiltre dinamice de navigare cu atribute specifice pentru metadate, în aceeaşi interfaţă

Control accesCăutare în oglindă Asigură disponibilitate ridicată prin dirijarea traficului de căutare în aparate multiple

Căutare în orice limbăDetectare automată a limbii: arabă, chineză (tradiţională şi simplificată), cehă, daneză, olandeză, engleză, estoniană, franceză, finlandeză, germană, greacă, ebraică, maghiară, islandeză, italiană, japoneză, coreeană, letonă, lituaniană, norvegiană, poloneză, portugheză, română, rusă, spaniolă, suedeză şi turcă

Tipuri de fişiere220 de tipuri de fişiere incluzând HTML, PDF, MS Office şi multe altele

BITSoftware

Str. Zambilelor nr. 4, BrașovTel. 0268 314446,Fax: 0268 314447e-mail: [email protected]

http://www.bitsoftware.eu

www.ittrends.ro

22 Nr. 4 - Aprilie 2012L O R E D A N A ’ S V O I C E

Minciuna în PRSituaţia 1: se anunţă 65 de oameni pentru un eveniment

organizat de companie şi la care vin doar angajaţii? Să spunem 100. Să dea bine. Şi da, sunt 65 de oameni care participă, nu 95.

Situaţia 2: 3 angajaţi din 25 consideră o iniţiativă CSR ca fiind interesantă? Cum adică să gândim/alegem alta sau să încercăm să prezentăm acţiunea cu toate detaliile şi să aflăm de ce restul de 22 de angajaţi nu sunt interesaţi? Mai bine spunem că propunerea a fost primită cu deosebit interes de angajaţii firmei!

A greşit agenţia faţă de client? Cum să recunoască? Mai bine să facă în aşa fel încât să pară vina clientului. Şi invers, clientul, când e de vină, să nu spună, ci să mintă dacă e cazul astfel încât vina să aparţină, în totalitate, a agenţiei.

Iar acestea încă nu sunt situaţiile cele mai grave!

Se pot lansa minciuni (ca zvonuri) în piaţă pentru a dis-credita un concurent al unui client sau al firmei; se pot spune multe neadevăruri despre produsele ori serviciile oferite de companie.

Se pot promite nişte rezultate care, de fapt, nu se pot atinge, doar pentru a câştiga un client. Da, am văzut multe cazuri în care se promite marea cu sarea pentru ca apoi să apară dezamăgirea din partea clientului/şefului pentru că nu s-au obţinut rezultatele scontate. Şi-apoi începe lungul lanţ al justificărilor!

Totul pentru a atrage. Totul pentru a da bine. Totul pentru că adevărul nu e mulţumitor uneori. Iar când

realitatea nu este cea dorită, atunci soluţia este ca ea să fie înfrumuseţată.

În fond, ce-i o rotunjire de număr? Ce-i rău cu o expri-mare care nu reflectă realitatea ci o „coafează” puţin?

Am auzit, din păcate, oameni care lucrează în PR – şi ocupă diverse poziţii, unele chiar importante – care promovează minciuna, care consideră că rolul relaţiilor publice este să facă orice pentru a obţine vizibilitate şi pentru ca firma sau clientul să „pice întotdeauna în picioare”.

Chiar mă uitam mirată acum două seri, când le răspun-deam celor care urmează cursul de PR – relaţii publice în

afaceri de la AcademiadeAfaceri.ro unde îl predau şi, la un seminar, am văzut că o persoană considera că într-o situaţie în care vina era şi la agenţie, şi la client, oferise ca soluţii minciuna sau altă modalitate, dacă aceasta din urmă ar fi găsită de client.

Aşa cum nu este normal să îţi minţi partenerul de viaţă, ci să se discute deschis şi deciziile să fie luate de comun acord, tot aşa nu trebuie să fie loc pentru minciună în PR. În final nimeni nu iese în câştig: nici agenţia, nici clientul (sau compania dacă un subordonat minte).

Şefii nu trebuie să încurajeze diseminarea minciunilor în diverse materiale de presă şi nici să pară că apreciază mai mult un om de relaţii publice care ajustează adevărul, care modifică datele pentru ca lucrurile să sune bine faţă de un om care spune adevărul.

Indiferent că minciuna este una mare sau mică, în niciun caz nu e nevinovată. Şi, cum spune un proverb, nu are nici picioare lungi. Angajaţii – fie că sunt ai companiei, fie că sunt ai agenţiei – vor vorbi. Şi tot ce e spus aşa pe şoptite, confidenţial, se răspândeşte mai repede. Iar când informaţia şochează, atunci ea este şi mai abitir transmisă mai departe.

Şi mai rău este când minciuna este trimisă către presă ori altundeva fără ştirea superiorului.

Nu am minţit niciodată în PR pentru mine sau pentru vreun client. Şi nici nu o voi face. Mi-aduc şi acum aminte de o întâlnire cu un potenţial client care mi-a spus că nu-i problemă, când n-o să aibă ce ştiri să comunice, poate spune nişte chestii inventate numai ca să fie. Vă imaginaţi că nu am lucrat cu acel client! Şi nu voi minţi vreodată pentru cineva pentru că dacă minţi un jurnalist sau pe cineva pen-tru un client, a doua oară nu vei mai fi crezut, atunci când poate vei spune un adevăr pentru alt client. Ori nu ai nevoie de o reputaţie ştirbită.

La fel, ca angajat, tu eşti cel care transmite informaţia. Chiar dacă decizia s-a luat mai sus, oamenii te vor asocia cu acea minciună şi cu această practică: de a nu spune adevărul. Ori nu cred că un angajat îşi doreşte să fie astfel văzut, mai ales dacă lucrează în PR. Nu recomand nimănui să mintă, nici în relaţiile cu presa, nici în cele cu clienţii, colaboratorii, partenerii etc. �

[email protected]

Violeta-Loredana Pascal

Minciuna nu are ce căuta în relaţiile publice; ea nu este o soluţie pentru diverse probleme şi nici cosmetizarea realităţii nu este indicată vreodată.

«

www.ittrends.ro


L O R E D A N A ’ S V O I C E

REDEFINEȘTEașteptările legate de centrele de date prin puterea convergenţei

HP ProLiant Gen8—cele mai inteligente servere revolutioneaza lumea IT, astfel încât ești pregătit pentru ce urmează.

Generaţia următoare de servere HP ProLiant cu arhitectură HP ProActive Insight aduc peste 150 de inovaţii* care te vor ajuta la satisfacerea cererii de noi servicii și de creștere a performanţei. De exemplu:

• performanţă crescută de 6X* • productivitate administrării crescută de 3X* • rezolvarea problemelor cu 66% mai repede*

Doar o companie care este lider global de 20 de ani în domeniul serverelor poate oferi așa ceva, iar tu poţi transforma aceste inovaţii în creșterea afacerii tale.

Vizionaţi un nou videoclip Computerworld referitor la serverele HP ProLiant Gen8 la hp.com/go/proliantgen8_redefine

*Pentru detalii complete, vizitaţi hp.com/go/proliantgen8_redefine

© Copyright 2012 Hewlett-Packard Development Company, L.P. Informaţiile conţinute aici pot fi modificate fără notificare prealabilă.

Intel, logo-ul Intel, Xeon și Xeon Inside sunt mărci sau mărci înregistrate ale Intel Corporation în S.U.A. și/sau alte ţări.

Servere HP ProLiant DL360p Gen8 si HP ProLiant DL380p Gen8 echipate cu Procesor Intel® Xeon® Seria E5-2600


www.ittrends.ro

24 Nr. 4 - Aprilie 2012T E N D I N Ţ E

A fost o vreme când calculatoarele necesitau resurse substanțiale de timp şi bani pentru a-şi face treaba. Putem să o numim perioada romantică a erei calculatoarelor. De fapt, aceasta este formula magică pentru a aplica aproape orice soluţie problemelor existente. Dar acum datele problemei sau mai degrabă ale soluției s-au schimbat. Trăim timpuri noi şi ceea ce nu am observat pe par-curs este faptul că noi încă ne gândim la puterea de calcul în această manieră complet greşită, deoarece înseamnă că tratăm calculatoarele ca pe o resursă rară, deşi este de fapt una nelimitată şi aproape gratuită. Doar gândiţi-vă la asta preţ de o secundă.

Ştim foarte bine ceea ce spunea Car-ver Mead în 1970 – puterea de calcul îşi va dubla capacitatea la fiecare 18 luni. Aceasta a ajuns să fie cunoscută ca şi „Legea lui Moore”, reper care este încă valabil astăzi. Telefoanele inteligente pe care le purtăm în buzunare sunt de aproape 30.000 de ori mai performante decât puterea de calcul pe care Apollo 11 o deţinea când au ajuns pe lună în 1969. Acelaşi dispozitiv, în zilele noastre, are acces la mai multă putere de calcul decât exista pe întreaga planetă acum 5 ani. Trăim în vremuri hiper-dinamice şi sun-tem prea ocupaţi cu a fi la curent cu toate noile oportunităţi pe care acest fapt le atrage după sine.

Acesta este un semnal de alarmă pen-tru toate companiile care încă se gândesc la puterea de calcul în mod „romantic”. De ce? Totul ţine de ceea ce Everett Rogers spunea în cartea sa din 1962, „Diffusion of Innovations”. Unii vor înţelege această idee mai devreme decât alţii. Gândiţi-vă la Kodak!

Ideea principală este că puterea de calcul devine din ce în ce mai ieftină, apropiindu-se de punctul zero cu încă un pas în fiecare zi. Şi dacă ne uităm la ea, este de fapt singurul activ care urmează acestă tendinţă. Preţul energiei, al muncii sau al produselor de larg consum creşte în mod constant de la un an la altul. De fapt, puterea de calcul este cel mai ieftin activ ce poate fi dezvoltat pentru orice problemă. Iar acest lucru este real azi, şi va deveni evident în următorii câţiva ani. Până când vom ajunge în 2020, acest lucru va fi considerat de bun simţ. Dar nu vreţi să aşteptaţi până atunci. Va fi mult prea târziu.

Şi iată şi esența – nu cu mult timp în urmă, pentru a rezolva o problemă, ar fi fost nevoie de un computer, 10.000 de secunde, iar asta ar fi costat $1. Acesta este modul în care încă ne gândim referi-tor la puterea de calcul, de cele mai multe ori. Dar acum suntem în situaţia în care putem să schimbăm complet această ecuaţie. Acum putem să rezolvăm aceeaşi problemă folosind 10.000 computere în doar câteva secunde menţinând costurile la $1. Acesta este un aspect esenţial le-gat de modul în care puterea de calcul se schimbă. Asta este ceea ce Cloud Com-puting reprezintă, făcându-l astfel un puternic agent de schimbare.

Inovaţiile sunt de două feluri – incre-mentale şi disruptive. Asistăm la inovaţii incrementale aproape în fiecare zi, însă cele disruptive sunt ca şi cutremurele. Cu o singură excepţie – putem să le identificăm cu mai mult de 5 secunde înainte de a avea loc şi acest lucru este exact scopul prezentului articol.

Care este strategia voastră pentru Cloud Computing? �

� innovation.tss-yonder.com� mihainadas.com

Legături externe

Era puterii de calcul infinite

În acest articol voi adresa subiectul Cloud Computing, proiectat printr-o perspectivă ce adaugă o nouă dimensiune schimbărilor pe care această paradigmă le induce asupra lumii în care trăim, la toate nivelurile. Acest articol este inspirat dintr-un discurs al lui Carl Bass, CEO şi fost CTO al Autodesk Inc., susţinut în cadrul TED la

începutul acestui an.

de Mihai Nadăş

Mihai Nadăș este CTO la Yonder, în rolul său fiind responsabil de activitățile R&D și creșterea nivelului de inovație al produselor partenerilor Yonder. Yonder este o companie Europeană furnizoare de servicii IT cu sediu în Utrecht şi centru de dezvoltare în Cluj-Napoca. Ambiţia Yonder este de a anticipa soluţii prin identificarea inovaţiilor ce pot contribui la dezvoltarea partenerilor săi şi mai apoi implementarea lor prin procese de excelenţă şi înaltă competenţă tehnică.Yonder face parte din grupul Total Specific Solutions, un grup olandez de companii IT cu peste 1800 de angajaţi ce acoperă un spectru larg de domenii de competenţă, pornind de la inovaţie în aplicarea şi implementarea de soluţii software, sănătate, leasing, farmaceutice şi continuând cu inginerie de business, sisteme integrate, testare şi asigurarea calităţii.

www.ittrends.ro


I N T E R V I U

IT TRENDS: Cum explicați boom-ul actual al cererii pentru programatori Java pe piața de IT din România?

Andreia Pãtroiu: Java este un limbaj open source, spre deosebire de .net. Asta înseamnă costuri mai mici și ușurința mai mare în utilizare, două aspecte importante care au făcut multe companii să aleagă Java ca tehnologie prin care să își dezvolte aplicațiile. Astfel, în ultimii ani, cele mai mari aplicații și mai ales multe dintre cele finanțate de către Uniunea Europeană au fost dezvoltate în Java și au avut nevoie de echipe tot mai mari de dezvoltatori pentru această tehnologie.

ITT: Care este situația pieței de joburi pe tehnologia Java?

AP: În acest moment cererea de pro-gramatori cu experiență în Java este mult mai mare decât pentru specialiștii exis tenți efectiv pe piață. Senior Tech a nu mărat într-o perioadă de două luni peste 150 de poziții vacante la diverse com panii de IT cu care colaborează.

Privit per ansamblu, se vede disproporția majoră dintre cerere și ofertă. În condițiile actuale, ar însemna ca fiecare dezvolta tor să își schimbe locul de muncă odată la câteva luni, dar problema nu ar fi rezolvată decât, poate, superficial. Din păcate, multe compa-nii participă la licitații și câștigă proiecte al căror succes este ulterior compromis de lipsa resurselor umane la timp, cu experiența necesară, sau în bugetul stabilit.

ITT: Ce îi motivează pe programatori să aleagă anumite companii/joburi în detri-mentul altora?

AP: Programatorii Java nu aplică la joburi. Nici nu au o motivație pentru că ori-cum sunt asaltați de oferte. Au devenit iritați de ele, deși sunt „răsfățați” de situ ație.

Cu toate acestea, nu s-au transformat în job-hopperi. Aleg mai degrabă să rămână la angajatorul actual dacă nu sunt proble-

me, decât să facă o schimbare pentru 100-200 de Euro în plus la salariu. Atunci când răspund pozitiv unei propuneri, de-cizia este mult mai profundă și mai bine sedimentată, bazându-se pe nişte nevoi bine definite.

ITT: Ce strategii de recrutare dezvoltă firmele de recrutare pentru a găsi can didații potriviți?

AP: Firmele de recrutare trebuie să gă-sească mixul de instrumente și canale pentru a identifica cât mai rapid candidații potriviți și interesați. Pe de o parte, Senior Tech pleacă în căutarea lor printr-o multi-tudine de canale, dar mai ales prin crearea unor comunități în Social Media. Pe de altă

parte, creează o relație personalizată cu fie care dintre candidați pentru a înțelege cât mai bine profilul jobului potrivit și mo-mentul oportun unei schimbări. Aceste in-formații sunt stocate într-o bază de date cu peste 20.000 de candidați, construită în cei șapte ani de activitate. Baza de date este accesată în funcție de proiectul de recrutare și actualizată ca urmare a interviurilor și a adăugării permanente de noi candidați.

Companiile, în schimb, au în plus câteva instrumente pe care le pot folosi pe lân gă co-laborarea cu o firmă de recrutare spe cializată pe IT. Foarte eficiente în acest caz se dove-desc programele de recomandări in terne. Or-ganizarea de evenimente cu te me tehnice ar putea, de asemenea, să atragă dezvoltatorii.

ITT: Ce beneficii competitive oferă compa-niile de IT pentru a atrage candidați?

AP: În contextul actual al pieței forței de muncă pe acest segment, consider că bene-

ficiile oferite de companii au în primul rând un rol de fidelizare a angajaților şi mai puțin unul de atragere propriu-zisă. Programatorii nu vor lua decizia de a alege o companie în detrimentul alteia pentru că au masă de ping pong, abonament la sală, fructe la gustare sau ore de karting cu echipa. Pentru ei va

conta în primul rând proiectul pe care vor lucra, infrastructura, renumele firmei și pa-chetul salarial.

ITT: Cum vedeți evoluția pieței în următorii 5 ani?

AP: În contextul acestei crize de progra-matori Java, prevăd două urmări mai puțin fericite - creșterea pachetelor salariale și ca urmare scăderea eficienței offshore-urilor din România și redirecționarea atenției an-gajatorilor către zone mai interesante, fie la nivel local - Iași, Galați, Brașov, Sibiu etc. - fie la nivel regional - Bulgaria, Re-publica Moldova, Rusia, sau internațional - India, China, țările baltice, America Latină.Care este alternativa? Cred că ar putea să fie o piață mai transparentă din punct de ve-dere al profilului căutat versus pachet ofe-rit. De asemenea, o altă cale ar fi creșterea unor noi generații și investirea în pregătirea juniorilor. �

Programatorii Java, o resursă prețioasăInterviu cu Andreia Pătroiu, Managing Partner la Senior Tech – IT recruitment

România a devenit un punct important de dezvoltare în îndustria IT pe harta mondială. Calitatea programatorilor, dar și costurile reduse au fost factori determinanți în acest sens. Unele ramuri se bucură de un succes atât de mare, încât pot apărea dezechilibre.

Este cazul programatorilor de Java, deveniți o resursă greu de găsit.

Programatorii Java nu aplică la joburi. Nici nu au o motivație pentru că oricum sunt asaltați de oferte. Au devenit iritați de ele, deși sunt „răsfățați” de situație.

«

Andreia Pătroiu, Managing Partner, Senior Tech – IT recruitment

www.ittrends.ro


Despre Instagram, genii și show-urile păcătoase

Am un coleg pasionat de săcses stori-urile din lumea informaticii. Văzu el filmele despre Facebook, a citit despre evoluția Yahoo, a lui Google, acu’ citește cartea despre Steve Jobs și despre cum n-a făcut el bani cu

invenții cu adevărat inteligente (aș folosi termenul „geniale” dar mai nou e rezervat pentru pițipoance când se referă la niscai cizme de cauciuc sau pentru comentatorii de fotbal, când dă unu’ vreo pasă care, printr-o minune, ajunge la un coechi-pier) da’ dădu lovitura cu divaisurile pentru delectat omenirea cu retina display-uri.

De curând iar mi-o trimis (observați că mă adaptez la trend-ul ardelenesc de vorbit că am auzit de la mai marii zilei că ardelenii sunt oameni serioși by default) alte povești de succes despre Pinterest și Instagram. Ce tool-ai Doamne mai sunt și astea, mi-am zis eu, dezamăgit cumva de lipsa mea de viziune, fler și abilitate de a călări valul inovațiilor. M-am dus, am văzut despre ce-i vorba și-am picat din nou într-o depresie

majoră, cu dubii mari despre viitorul omenirii. Omenire ce pare din ce în ce mai dispusă să urce pe socluri de „genii” (na, că l-am folosit și eu) alături de Michelangelo, Leonardo da Vinci, Newton, Einstein, Hawking, pe un Lică Sămădău ce-a avut subit o idee să facă un program pentru ca tot melteanul, când vede o pisică beată care, văzută dintr-un unghi fericit, pare că stă picior peste picior și cântă la cimpoi, s-o fotografieze mintenaș și s-o bage iute pe net. Că de-aia a fost inventată fibra optică, pentru ca cei n’șpe mii de urmăritori ai lui să se bucure de noutatea absolută, să dea iute-iute un Like ca să crească PIB-ul! Sau cota de piață a firmei, nu contează, că suntem într-o economie globală, nu?

Acuma na, că s-a găsit unu’ să fotografieze o gură de canal ce pare că zâmbește, n-ar fi nici o tragedie, că de-aia s-a inven-tat Socola, ca loc de odihnă și tratament, da’ partea interesantă e că se găsesc oricând câteva mii să dea și Like la chestia aia, așa cum am mai scris odată aici despre milioanele de fani de pe pagina Facebook a „Castravetelui și-atât”. Și nu’ș ce mă face să cred că dacă le iei la scotocit IP-urile și orele cât au „socializat” onlain, s-ar putea să descoperi că într-o multitudi-ne de agenții și instituții bugetare, până pe la ora 10 oamenii se trezesc cu greu la realitate, obosiți fiind de prea mult urmărit show-ul păcătos al lui Capatos până la nghiezu’ nopții.

Poate că ar fi trebuit (în bunul spirit românesc) să nu mă deranjeze nimic din cele expuse mai sus, dacă nu m-aș fi con-fruntat cu o problemă chiar în proiectul la care lucrez, în mo-mentul în care am avut nevoie să fac o extindere a echipei de

programatori cu încă două bucăți care știu ceva mai mult decât PHP și MySQL. După vreo 2 luni de întrebat în stânga și-n dreapta, am constatat că avem programatori buni, da’ ori sunt deja plecați în afară, ori sunt angajați la o firmă tare din Cluj (v-am zis eu de ardeleni) care lucrează în domeniul pariurilor onlain și n-au chef să vină să numere câte animale mai sunt prin gospodăriile țăranilor (deși pentru chestia asta ne dă UE niște subvenții). Aaa, da … mai sunt și unii care fac parte din a treia jumătate ;-) și care, auzind ce chestii „banale” trebuie să facă, au zis că preferă să mai stea un pic pe dreapta, făcând trei saituri web pe săptămână pentru firme care vând pastile de slăbit decât să vidanjeze datele despre gospodării, animale, cereri de subvenții.

Și-acum, la urma urmei, de ce-i condamn eu, interzicându-le să-și urmeze visul și să lucreze, de exemplu, la o nouă aplicație de aruncat (virtual) cu rahat (și nu din cel turcesc) între doi care „socializează”, sperând că vor fi achiziționați și ei într-o zi pe măcar a zecea parte dintr-un miliard de dolari, cu cât zice lumea că a fost achiziționat Instagram-ul de Facebook? Dar stai, de fapt aplicația de aruncat cu rahat de pe telefoanele mobile EXISTĂ deja și după ce primești bonus câteva kile de rahat, pentru suplimentarea stocului, trebuie să-l cumperi! Genial, nu? (sunt în trend cu „genial”, nu?)

Mai nou am văzut că un tată GENIAL (cum altfel) a scos bani frumoși dintr-un clip cu 2 copilași în care ăl mic îi mușcă degetul ăluia mare; iar lucrurile cică nu s-ar fi oprit aici, prea întreprinzătorul tată având de gând să scoată și-o „aplicație pe Android”. Asta n-am înțeles-o, cum adică aplicație pe Android? Ce-ar trebui să facă aia?

Și mai am o nedumerire, de ce toată mass-media este ocupată cu astfel de știri pe post de „Breaking News”, trecând într-un cvasi-anonimat știri precum evoluția economică a Argentinei care, după ce a scos FMI-ul în șuturi din țară, răspunzător de falimentul țării în 2001, a avut în perioada 2002-2011 o creștere de PIB de 90%, a redus sărăcia extremă cu 66%, a redus șomajul la un minim istoric și, mai nou, a naționalizat extracția de petrol, vândută cândva mai pe nimic de niște politicieni pofticioși1*. �

[email protected]

1* Dacă cititorul vede cumva în paragraful anterior vreo asemănare cu România, Franks, Hidroelectrica sau Cuprumin, e treaba lui, imaginația lui.

Constantin Teodorescu

Pentru ca tot melteanul, când vede o pisică beată care, văzută dintr-un unghi fericit, pare că stă picior peste picior și cântă la cimpoi ...

«

www.ittrends.ro


S O L U Þ I I

Dacă ar trebui să facem un top, primul mo tiv pentru care locul potrivit pentru specialiștii IT este într-o companie spe-cializată este evitarea plafonării evolu ției profesionale în lipsa investițiilor în noi tehnologii. Companiile specializate sunt obligate să investească în mod continuu pentru a fi la curent cu ultimele tendințe din domeniu. Specialiștii pot beneficia de această necesitate a companiilor de IT, iar nevoia de a fi la curent și conectat cu ul-timele tehnologii este critică pentru a te menține în piață ca specialist IT.

În plus, un alt aspect esențial pe care îl oferă companiile IT specialiștilor care activează în interiorul acestora este me-diul de lucru colaborativ, existent într-o companie specializată. Specialistul IT se dezvoltă accelerat și mult mai rapid într-o echipă de colegi care împărtășesc aceleași valori și sunt orientați către rezul-tate excepționale. Mai mult, schimbul de informații se face la un nivel ridicat, atât cantitativ, dar mai ales calitativ.

Companiile specializate oferă oportunități atât pentru cei deja specializați, cât și pentru cei în formareFacultățile de profil din România livrează anual câteva mii de specialiști IT care la finalizarea studiilor sunt în căutarea unei companii în care să activeze. Alegerea unei companii specializate în IT sau alegerea unui post într-o companie cu departa-ment IT intern este cea mai dificilă alegere pe care o are de făcut un tânăr absolvent,

având în vedere că această decizie îi poate afecta cariera pe termen lung.

Dar, putem să credem că nu toți ies pregătiți complet imediat ce termină o fa-cultate, motiv pentru care companiile tre-buie să-i formeze, pe unii dintre ei chiar de la zero.

Încă din timpul facultății, companiile spe cializate IT au integrat în politica de re crutare proprie identificarea talentelor și atragerea acestora prin programe de internship. Cunoștințele dobândite pe băn-cile facultății sunt completate cu experiența în viața reală sau certificări ce le întăresc competențele.

Cealaltă alternativăPoate că cea mai grea luptă pentru un spe-cialist IT se dă înainte de a accepta ofertele de angajare prin deciziile pe care le ia și care-i pot influența definitiv cariera. Pos-tul din compania nespecializată sau dez-voltarea unei cariere în IT, într-o companie cu core-business în IT?

Specialistul IT este înconjurat zilnic de pericolul plafonării și de lipsa dezvoltării profesionale prin nenumărate căi. Compa-niile cu alt spectru de activitate decât cel IT angajează specialiști datorită cunoștințelor de moment ale acestor angajați. Aces-tea se mulțumesc cu specialistul IT care învață din mers atunci când este cazul – o abordare dăunătoare pentru acesta, pe ter-men lung. Se ajunge la un astfel de com-promis ori din lipsa bugetelor de training ori pentru că în trecut companiile au avut

o experiență negativă cu specialiști care și-au crescut valoarea de piață prin pro-grame de training plătite de companie și apoi au plecat către alte oportunități.

Pentru o companie nespecializată nu există întotdeauna o nevoie de dezvoltare în zona IT real sincronizată cu nevoia spe-cialistului, un aspect dăunător pentru ca-riera acestuia în IT.

ConcluzieEste greu de crezut că vor exista tineri șomeri în domeniul IT. Diferența dintre nivelul de competență medie și specialiștii de top poate fi însă foarte mare, la fel ca nivelul de salarizare oferit acestora.

Companiile specializate IT oferă celor mai buni specialiști mediul pentru o dez-voltare accelerată. Diferențierea în piață se face prin selecția și dezvoltarea în in-teriorul companiilor a celor mai buni specialiști IT, ceea ce în final este aliniat cu obiectivul de a oferi servicii de calitate clienților proprii. Această simbioză și în special alinierea de obiective, reprezintă rețeta care asigură succesul pe termen lung atât pentru specialiști, cât și pentru companiile care îi angajează. �

Companiile specializate IT, mediul potrivit pentru dezvoltarea specialiștilor IT

Diferența între o companie de succes și insuccesul unei companii IT este dată de oame-nii care activează în interiorul acesteia. Selecția și investiția continuă în dezvoltarea profesională a angajaților proprii reprezintă obiective principale ale companiilor spe-cializate. Astfel, specialiștii IT pot beneficia în mod direct de o dezvoltare accelerată,

susținută și de calitate, ce aliniază obiectivul companiei cu obiectivul personal al celor mai buni specialiști. Competențele acestora, alături de un pachet de servicii și soluții potrivite, sunt diferențiatorii cei mai importanți în piața IT.

de Bogdan Tudor, CEO Class IT Outsourcing

Bogdan Tudor, CEO Class IT Outsourcing

www.ittrends.ro

28 Nr. 4 - Aprilie 2012E V E N I M E N T

Orice economie este o miză în climatul competitiv care domină lumea afacerilor azi. Una dintre căile prin care putem ajunge la bugete mai suple este administrarea mai eficientă a tuturor

resurselor, inclusiv a unora care ne sunt de foarte mult timp la îndemână – documentele, de care nu duce lipsă nicio organizaţie. Efectele benefice ale adoptării unor soluţii IT în acest domeniu nu sunt puţine, aşa cum s-a demonstrat şi la ultima conferinţă dedicată dome-niului content/document management.

Cuvântul de deshidere i-a aparţinut lui Dan Gârlaşu, vicepreşedinte ANIS, care a vorbit, printre altele, despre conţinutul digital şi viaţa acestuia în sisteme.

Alexandru Baciu, Senior Sales Consul-tant, SOA&ECM, Oracle, a prezentat în prima sesiune soluţiile Oracle pentru con -tent management: „Când vorbim des pre cerinţele clienţilor pentru managemen tul de conţinut, trebuie să facem o diferenţă între problemele cu care se confruntă cre-atorii de conţinut şi utilizatorii conţinu-tului. Creatorii de conţinut sunt interesaţi de integrarea desktop, managementul meta-datelor, controlul versiunilor şi al proceselor de control al aprobării do cu-mentelor. Utilizatorii de conţinut sunt însă interesaţi de accesul către conţinutul relevant pentru munca lor, fie el prin integrare cu o soluţie business sau prin acces la un site web”.

Printre soluţiile HP de optimizare a proceselor de business bazate pe docu-men te se numără soluţiile de printare hard ware, consumabilele, serviciile. Cris-tian Gîlmeanu, Head of IPG Managed Enterprise Services, HP România, a pus accentul pe valorile HP în ceea ce priveşte optimizarea proceselor: reducerea costuri-lor prin simplificarea design-ului docu-mentelor şi un consum mai mic de hârtie, precum şi creşterea vitezei de răspuns a proceselor de business, simplificând astfel munca departamentelor de marketing şi îmbunătăţind experienţa de printare.

Florin Grigore, OPS Consultant, Konica Minolta, a scos în evidenţă importanţa printării securizate, vorbind despre aplicaţiile pentru procesele standard: captura şi distribuţia de documente, managementul

documentelor, conectivitatea, accounting, securitate şi control, până la managementul echipamentelor.

Mihai Ciobanu, Product Marketing Ma-na ger Xerox România, şi Bogdan Gheţău, Office Solution Production Specia list Xerox România, au vorbit despre provo-cările companiilor în managementul docu-mentelor: partajarea informaţiei cu mai multe grupuri, protejarea documentelor con fidenţiale, procesarea documentelor şi obţinerea automată a informaţiilor, rutare şi editare electronică, invulnerabilitatea informaţiilor digitale în situaţii de forţă majoră.

În încheiere, Mihai Jumugă, Consultant IT Class IT Outsourcing, a prezentat soluţii de print control pentru companii. Acestea reduc costurile de print ale unei companii cu până la 20% lunar şi oferă control atât asupra volumului de documente printa-te, cât şi al securităţii documentelor şi a informaţiilor printate. „Soluţiile de print control au şi un beneficiu extins: redu-cerea impactului negativ asupra mediului înconjurător”.

Aşadar, printre concluziile întâlnirii, cele mai importante au fost ideile conform cărora consumul mai eficient al tuturor categoriilor de resurse, economiile la buget, restrângerea poluării şi o evidenţă mai precisă a documentelor organizaţiei sunt printre cele mai importante beneficii ale folosirii soluţiilor informatice în lucrul cu documente. �

Document management inteligent – economii şi nu numaide Cristian Faur

Dan Gârlaşu

Alexandru Baciu

Cristian Gîlmeanu

Mihai Ciobanu

Florin Grigore

Bogdan Gheţău

Mihai Jumugă

www.ittrends.ro


E V E N I M E N T

În prezent stickul de memorie de 32 de GB a devenit obiect de consum permiţând oricui să asculte în maşină orice preferinţă muzicală, iar camerele video de înaltă definiţie produc în fiecare secundă imagini care generează de 2000 de ori mai mulţi octeţi decât capacitatea unei singure pa-gini de text. Pe de altă parte companiile captează trilioane de octeţi de informaţie despre client, furnizori şi operaţiuni în general, şi peste 30 de milioane de sen-zori conectaţi la reţea sunt încorporaţi în echipamente precum telefoanele mo-bile şi autovehicule, care acumulează, crează şi comunică date. Numărul aces-tor senzori creşte cu 30% în fiecare an. Un studiu McKinsey Global Institute din 2011 releva faptul că în 2010 peste 4 miliarde de persoane (60% din populaţia lumii) folosea telefoane digitale, iar 12% dintre aceştia foloseau telefoane inteligente a căror rată de creştere este mai mare de 20% pe an. 30 de miliarde de articole de conţinut sunt partajate pe Facebook în fiecare lună.

Ciclul de viaţă al conţinutului digital de-scrie etapele administrării tuturor proiec-telor şi programelor care includ conţinut digital şi adoptarea unor metode de bune practici pentru fiecare stadiu aşa încât să se asigure continuitate în utilizarea cu suc-ces a conţinutului. Procesul este descris ca şi ciclu de viaţă pentru că este ciclic. Există multe opţiuni atunci când se crează, se administrează şi se exploatează conţinut digital şi aceste opţiuni depind de contextul în care materialul va fi folosit şi întreţinut. Există în egală măsură opţiuni pentru aspectele tehnice. Asigurarea accesului maximizat la acest conţinut are nevoie de un cadru cuprinzător care să îmbrace toate aspectele administrării şi procesului de de-

cizie: acesta este ciclul de viaţă digital – Se-lectarea şi Crearea conţinutului, Descrierea, Administrarea, Stocarea, Regăsirea, Uti-lizarea şi Reutilizarea sa.

Administrarea creşterii explozive a in-formaţiei devine una din provocările cele mai importante cu care se confruntă organizaţiile din ziua de azi. În acest con-text, gestionarea informaţiei structurate este considerată ca fiind mai matură şi în acelşi timp critică pentru derularea afa-

cerilor. Informaţia structurată se realizează cu baze de date şi este utilizată de aplicaţii de business şi instrumente precum De-pozite de date (Data Warehouse) pentru Data mining şi informaţie pentru suport decizie. Totuşi adevărata valoare a acestei informaţii pentru o organizaţie se atinge atunci când ea se poate raporta sau coexistă cu informaţie care nu posedă o structură de date uşor identificabilă – precum do-cumente generate de procesoare de text, tabele statistice, mesagerie electronică, fişiere audio şi video, documente scanate, proiectare asistată de calculator şi alte do-cumente bogate în grafică.

Motivul pentru care acest fapt prezintă o mare importanţă se datorează ponderii reduse a informaţiei structurate (circa 10

– 20%) din totalul informaţiei de busi-ness şi după cum afirmă Meryll Lynch, peste 80% din informaţia unei întreprin-deri este nestructurată iar din aceasta doar

10 – 20% are şanse să fie adminstrată astăzi şi este distribuită pe o diversitate de sisteme şi echipamente acest lucru îngreunând identificarea şi utilizarea ei.

Există astăzi câteva tendinţe care nu numai că impacteză mediul în care activăm, dar influenţează aşteptările utilizatorului sau modul în care se desfăşoară afacerile. Iată în continuare aceste tendinţe:

1 Totul este mai personalizat – Organizaţiile dar mai ales aşteptările

utilizatorului au evoluat dincolo de conceptele de difuzare (broadcasting) şi aceaşi măsură pentru toată lumea. Oa-menii s-au obişnuit cu divertisment per-sonalizat, informaţia pe care o primesc, aplicaţiile, etc. să fie exclusiv pentru ei. Şi când aceştia interacţionează cu companii doresc să se ştie cine sunt ei şi se aşteaptă la o experienţă relevantă şi personalizată.

2 Echipamentele mobile au un impact semnificativ pentru business. Acest

aspect include totul de la tradiţionalul PC sau tablete la celulare şi telefoane in-teligente. Oamenii s-au obişnuit să fie permanent conectaţi şi să aibe perma-nent informaţia sau aplicaţiile potrivite la îndemână şi se frustrează atunci când

Ciclul de viaţă al conţinutului digital

Nu mai este nici un secret faptul că asistăm în momentul de faţă la o explozie digitală. Revista National Geografic releva de curând faptul că dacă în 2006 un cetăţean american făcea în medie 177 de poze pe an (adică un total de 53 de miliarde de fotografii în SUA), în 2011 media se ridica la 255 de poze (însumând 80 de miliarde de poze la nivelul întregii

ţări) iar în 2015 se preconizează o medie de 322 de poze (un total de 105 miliarde de poze).

Dan Gârlaşu, VP ANIS

de Dan Gârlaşu, VP ANIS

Continuarea în pagina 30

http://beta.digipedia.org.uk/wiki/Digital_content_life_cycle

www.ittrends.ro


Funcționalitățile specializate pe verticale de piață, tehnologia de ultimă generație și performanțele crescute ale sistemului ERP au determinat până în prezent un număr de 23 de multinaționale să aleagă soluţia.

Odată cu lansarea noii versiuni a Senior-ERP, acum disponibil și în limba engleză, Senior Software oferă companiilor străine posibilitatea de a lucra cu același sistem ERP, indiferent de locația filialelor sau naționalitatea angajaților, facilitând și accelerând în același timp schimbul de informații între diferite puncte de lucru. Această versiune prezintă și o serie de noi funcționalități menite să aducă SeniorERP

la nivelul exigențelor unei multinaționale: îmbunătățirea experienței utilizatorului final în lucrul cu aplicația, prin reduce-rea timpului dedicat înregistrării date-lor; optimizarea accesului la informațiile dorite prin îmbunătățirea modului de funcționare a filtrelor de căutare; posi-bilitatea utilizatorului de a importa direct din interfața aplicației o gamă largă de entități: produse, parteneri, mai multe ti-puri de documente și nu numai.

„Abilitatea de a reacționa la cerințele pieței înaintea competiției, indiferent că este vorba de o piață locală sau inter-na țională, îți permite să te menții în top

într-un climat economic extrem de dina-mic. Acest lucru este valabil în special în cazul multinaționalelor, unde dispo-nibilitatea și acuratețea informațiilor pe baza cărora se iau decizii au un impact major asupra reprezentanțelor locale, an ga jaților și indicatorilor companiei în ge ne ral. Prin urmare este importantă o co municare clară, corectă și rapidă între fili ale și compania – mamă.

„Datorită popularității sistemelor noas-tre în rândul multinaționalelor, am ho-tărât să pregătim soluția SeniorERP pen-tru export, în primă fază prin livrarea acesteia în limba engleză. Dorim astfel să oferim noi oportunități de dezvoltare pen-tru clienții noștri, prin oferirea unei plat-forme ERP robuste, dar flexibile, cu dis-ponibilitate internațională”, a declararat Lori Haiducescu, Director de Operațiuni al Senior Software. � (CF)

SeniorERP la exportS

enior Software face un prim pas în pregătirea sistemului proprietar SeniorERP pentru export, lansând o versiune în limba engleză a acestuia. Decizia a venit ca urmare a creșterii popularității soluției ERP în rândul filialelor de multinaționale din portofoliul companiei, acestea solicitând sistemul și pentru punctele de lucru

din alte țări europene.

acestea nu funcţionează sau nu sunt dis-ponibile pe echipamentele lor.

3 Reţelele de socializare – chiar dacă unele companii consideră cuvântul

„social” ca nerelevant pentru activitatea lor – reţelele şi instumentele de socializare au un uriaş impact asupra indivizilor şi a modului în care aceştia interacţionează între ei şi cu organizaţiile.

4 Lumea a devenit mult mai orientată spre o diversitate de canale de li-

vra re (multichannel) – voi menţiona doar web-ul, mobilitatea şi canalele de socializare, pe lângă de acum tradiţionalele centrele de contact, magazinele online sau infokioşcurile.

5 Consumerismul – utilizatorii de busi-ness aduc în organizaţii propriile

gad geturi şi aplicaţii şi insistă ca acestea să fie suportate intern, precum şi să uti-lizeze aplicaţii găzduite în afara zidului de protecţie al organizaţiei. Ori toate aceste echipamente, aplicaţii şi site-uri concepute pentru consumatori stabilesc un nou stan-dard pentru interacţiunea cu utilizatorul şi uşurinţa în exploatare – clienţi, parteneri şi angajaţi se întreabă de ce propriile lor

sisteme interne nu pot funcţiona în acelaşi mod.

6 Autoservire (Self-service) – concep-tul continuă să fie un trend puternic

pentru următoarele motive:� Recesiunea care a afectat multe orga-nizaţii continuă să influenţeze deciziile, bugetele şi strategiile pentru a face mai mult cu personal mai puţin şi cu birocraţie mai redusă;� Organizaţiile cresc concentrarea pe ex-perienţa utilizatorului realizând că sacrifi-carea acesteia pentru reducerea costurilor a dus la scăderea veniturilor şi creşterea costului cu activitatea de vânzare;� Unele organizaţii caută modalităţi de inovare şi diferenţiere faţă de competitorii din aceeaşi industrie. Ex. În SUA, banca Chase Manhattan oferă un serviciu mobil pentru utilizatori care pot fotografia cecu-

rile bancare în vederea depunerii acestora. Sau companiile aeriene care permit accesul la avion în baza unui boarding pass afişat pe telefonul mobil!

Trenduri în administrarea conţinutului digital din întreprinderi

1. Utilizatorii conectaţi în permanenţă2. Desfăşurarea activităţii în timp real3. Realizarea de punţi între diversele

procese verticale din întreprindere cu aju-torul Conţinutului şi a instrumentelor de socializare şi colaborare

4. Necesitatea unor servicii partajate – prin deplasarea de la soluţii de nişă către o platofrmă unică de administrare a conţinutului care poate susţine crearea şi consumul conţinutului pe tot ciclul de viaţă al acestuia. �

Urmare din pagina 29

� MISIUNE: Creşterea industriei IT prin încura jarea creşterii numărului companiilor pro du cătoare de pro-prietate intelectuală şi susţinerea companiilor din zona outsourcing şi global services.

� VIZIUNE: Se bazează pe trei piloni: � Un plan de creştere a pieţei interne � Un plan de trecere de la servicii la produse � Continuarea susţinerii companiilor de outsourcing

Despre ANIS - Asociaţia Patronală de Software din România ce cuprinde în jur de 100 de membri

www.ittrends.ro


E V E N I M E N T

Focusul Trend Micro este de a inova şi dezvolta soluţii de securitate cu câţiva paşi înainte de apariţia ameninţărilor în sine. Compania oferă în pre-zent o suită completă pentru mediul virtual, anul trecut fi-ind declarată de către VMware „Partenerul anului” din punct de vedere al securităţii.

„Suntem cotaţi ca numărul 1 prin soluţii de securitate virtu-alizare şi soluţii de securitate pentru servere, totodată dis-punând în portofoliul nostru de soluţii pentru messaging,

email, web security şi endpoint security. Ca noutate, abordăm şi segmentul de cloud securi-ty”, a afirmat Mihai Butu, Ter-ritory Sales Manager SEEUR, Trend Micro. „Motivele care stau la baza dezvoltării unor astfel de soluţii sunt evidente. Conform unui studiu intern rea lizat de noi, în acest mo-ment peste trei ameninţări noi apar în fiecare secundă, iar metodele tradiţionale de protecţie prin descărcarea de semnături nu mai sunt la fel

de eficiente; trebuie să existe un mod combinat de abordare, blocând ameninţările la nive-lul cloud-ului sau Internetului, până a ajunge pe staţiile de lu-cru ale utilizatorilor”.

Aspectele tehnice ale soluţiei Trend Micro pentru mediul vir-tual au fost detaliate de Ondrej Kovac, Technical Sales Engi-neer, Trend Micro.

Oriunde privim în jurul nos-tru, există aceleaşi tendinţe şi probleme de business cu care se confruntă directorii IT, în ceea ce priveşte productivi ta-tea, agilitatea afacerii şi efici-enţa costurilor. De cele mai mul te ori, acestea generează ne cesitatea unor iniţiative IT spe cifice, precum suport pentru curentul BYOD (Bring Your Own Device), dezvoltarea de noi platforme şi servicii cloud, dar şi consolidarea infrastruc-turii prin proiecte pentru data center-e şi virtualizarea serve-relor.

„Soluţiile Juniper Networks, dis ponibile în România prin Pro vision, oferă securitate om-ni prezentă, de la nivelul dis po-zitivelor până la cloud şi data center, fiind bazate pe simpli-tate, automatizare şi inovaţie deschisă”, a spus Fredrik Lyha-gen, Partner Account Manager Alliances - RESE Juniper, Ju-niper Networks. „Juniper Net-works oferă un nou tip de reţea, care le permite companiilor şi consumatorilor să maximizeze potenţialul propriilor produse

şi servicii, şi care răspunde cerinţelor de infrastructură ale noului deceniu”.

Încă de la începutul său, în 2001, Bitdefender a stabilit în mod repetat noi standarde în ceea ce priveşte prevenirea

proactivă a ameninţărilor, con-ducând, de cele mai multe ori, la descoperirea celor mai bune tehnici de detecţie de secu-ritate care previn extinderea ameninţărilor. Ovidiu Berdilă,

Direct Sales Manager, Bitde-fender, a prezentat noul Bitde-fender 2012, aflat sub semnul „Vigilenţei”. „Noul nostru slo-gan este Vigilenţă. Vigilenţă înseamnă că suntem mereu în defensivă, mereu pregătiţi să intervenim pentru a pro-teja utilizatorii. Suntem mintea care e mereu de veghe, ochii care văd în întuneric. Suntem aici pentru a proteja utiliza-torii, indiferent de platforma, tipul de utilizator sau amploa-rea situaţiei”, a afirmat Ovidiu Berdilă.

Fiind responsabil cu partea tehnică a prezentării, Mihai Popescu, Sales Support Engi-neer, a prezentat Bitdefender SVE, acronimul pentru Secu-rity for Virtualized Environ-ments, prima soluţie de securi-tate completă pentru serverele sau desktop-urile Windows şi Unix, în medii bazate pe o tehnologie de virtualizare, şi Cloud Security for Endpoints, soluţie ce oferă securitate la ni-vel Enterprise, fără un necesar adiţional de resurse hardware sau de personal.

Potrivit estimărilor Federal Criminal Police Office, pagubele totale cauzate de frauda ban-cară online în Germania, în 2011, s-au ridicat la aproxi-

Securitatea se mută în mediul virtualde Elena Andreea Liţă

Agora Group a organizat pe 13 martie, la Hotel Intercontinental din Bucureşti, conferinţa cu tema IT Security Solutions. În acord cu tendinţele actuale, discuţiile şi prezentările tehnice s-au axat într-o mare măsură pe securizarea mediului virtual şi cloud.

Mihai Butu

Fredrik Lyhagen

Ovidiu Berdilă

www.ittrends.ro


REDACÞIA:

Bogdan Marchidanu, Senior business editor [email protected]

Elena Andreea Liþã, Senior [email protected]

Cristian Faur, Business [email protected]

Nicolae Bucur, [email protected]

Marian Teodorescu, [email protected]

EDITORIALIŞTI:

Radu Crahmaliuc [email protected] Teodorescu [email protected]ãzvan Sandu [email protected] Pascal [email protected]

MANAGEMENT:

Romulus Maier, Managing [email protected]

Mihai Bucuroiu, Sales [email protected]

Andreea Maier, Marketing & PR [email protected]

ISSN: 2065 - 4766

NOTÃ COPYRIGHT:

Copyright © 2012 BYBLOS SRL. Toate drepturile rezervate. Materialul editorial original tipãrit în acest numãr aparþine companiei BYBLOS SRL. IT TRENDS este marcã înregistratã a BYBLOS SRL.

ADRESA:

Str. Constantin Rãdulescu Motru Nr. 13, Bl. 13,Et. 8, Ap. 84, camera 1, Sect. 4, Bucureºti, 040361 Tel.: 021-3309282; Fax: 021-3309285 www.agora.ro; [email protected]

AROGA OGOGAGGO PUBLICAŢIE

mativ 100 mil. Euro, pierderea medie per incident însumând aproximativ 4000 Euro. „În ca-zul troienilor bancari, soluţiile antivirus tradiţionale oferă o rată medie de protecţie de doar

27%, în consecinţă nu suntem protejaţi chiar dacă avem o soluţie de securitate instalată pe calculator. Deşi băncile au venit cu noi proceduri, certi-ficate SSL şi îmbunătăţiri per-manente ale serviciilor lor, încă există această vulnerabilitate de securitate, care urmare a procesului prin care au loc aceste tranzacţii - atacul are loc în momentul autentificării utilizatorului în browser, iar noii troieni bancari nu sunt identificaţi destul de rapid de soluţiile antivirus standard”, a susţinut Costin Pecingină, Marketing Manager, AV Secu-rity Software Distribution, dis-tribuitor autorizat G Data în România. „Soluţia BankGuard

de la G Data asigură protecţie prin verificarea librăriilor din reţea şi, în caz de infecţie, oferă protecţie proactivă, chiar şi îm-potriva troienilor necunoscuţi anterior, rata de detecţie a in-fecţiilor cu troieni bancari fiind de peste 99%”.

Netsafe Solutions este dis-tribuitor Fortinet şi Barracuda Networks în România. Ştefan Oancea, Product Manager For-ti net Solutions, a vorbit des-pre o abordare consolidată a securităţii, pornind de la „bri-ceagul elveţian al securităţii în reţele de calculatoare”, şi anume produsele Fortinet. „Doi termeni asociaţi în mod

curent reţelei de astăzi sunt consolidare şi securitate. Sunt termeni foarte des întâlniţi, dar foarte rar abordaţi împreună. Fortinet s-a diferenţiat de alţi vendori prin viziunea de a con-solida conceptul de securitate. A luat toate echipamentele

care realizează funcţionalităţi de securitate, precum IPS, fire-wall, VPN şi le-a consolidat la nivelul unui singur dispozitiv, născându-se astfel conceptul de UTM (Unified Threat Ma-nagement)”, a spus Ştefan Oancea. „Prin Fortinet, clienţii lucrează cu un singur vendor, ce oferă şi platforma hardware şi semnăturile”.

Bartek Moczulski, Sales En-gineer Barracuda Networks, a vorbit în continuare despre ceea ce face Barracuda pen-tru cloud şi în cloud, pornind de la cele două servicii cloud prin cipale oferite de companie - Barracuda E-Mail Security Service şi Web Security Flex.

Bogdan Tudor, CEO CLASS IT Outsourcing, a încheiat con-ferinţa cu o prezentare ati pică, mai degrabă cu un mesaj pen-tru participanţi. „Astăzi s-a dis cutat foarte mult despre teh -no logie. Noi vom discuta des -

pre modul în care promo văm această tehnologie la per soa-nele de decizie, pornind de cele două aspecte de interes pentru aceştia: banii şi timpul. Cum? În loc de firewall, le vorbim de protecţia datelor la accesul ne-autorizat din afara compani-ilor. În loc de backup, le vorbim despre evitarea pierderilor de date din cauza unei defecţiuni. Când vorbim de productivitate, vorbim de acces sigur la datele companiei din exteriorul firmei, astfel încât angajaţii să lucreze şi de acasă. Toţi managerii vor aproba o soluţie VPN, dacă află că îi ajută la acest lucru. Acesta este limbajul pe care îl înţeleg cei care iau decizii. Eu cred că este o schimbare de mentalitate, şi o puteţi face dumneavoastră în interiorul companiei sau puteţi apela la o echipă de profesionişti, care face acest lucru în fiecare zi pentru 100 de companii”. �

Bogdan Tudor

Ştefan Oancea

Bartek Moczulski

Costin Pecingină

CONFERIN}E AGORACALENDARGET IN CONTACT WITH YOUR FUTURE BUSINESS PARTNERS!

� 24 aprilie - Oradea� 3 mai - Sibiu� 8 mai - Constanţa� 24 mai - Târgu Mureş� 21 iunie - Suceava

C O N F E R I N Ț E L E D E

TEHNOLOGIEC O N F

TETEHNOLOGIILE CARE MODELEAZĂ AFACERILE

� 26 ianuarie – Storage & Business Continuity � 09 februarie – Networks - today & beyond � 23 februarie – Virtualization, Cloud Computing, SaaS � 13 martie – IT Security Solutions � 06 aprilie – Document Life (printing, scanning, Document Management) � 27 aprilie – dPAD 2012 (Digital Publishing & Advertising Day) � 15 mai – Data Centers & IT Infrastructure Management � 18 mai – eHealth 2012 � 29 mai – HPC (High Performance Computing) � 15-17 iunie – ÜberGadget Show � 28 iunie – Programatica - Mobile Platforms

http://www.agora.ro/conferinte

http://www.geminisp.ro

IT TRENDS - aprilie 2012

Documents

Transcript of IT TRENDS - aprilie 2012