OCUPAII N SECOLUL XX I IMPACTUL TEHNOLOGIEI ASUPRA ACESTORA

n cele mai vechi timpuri oamenii i asigurau existena culegnd roadele pmntului sau vnnd animale. Cu timpul au nceput s cultive plante, s creasc animale i s le domesticeasc, s descopere bogiile solului i s le valorifice. Astfel iau natere meserii precum agricultor i meteugar.

n timp, pentru a se dezvolta, societatea avea nevoie de oameni cu alte preocupri, interese i profesii. Profesia este o ocupaie care presupune pregtire intens i studiu. Cele mai vechi meserii de acest gen sunt cele de preot, militar, doctor sau avocat. Inveniile i inovaiile din secolul al XIX au dus la apariia specializrilor i la diversificarea statutelor profesionale, nct acestea s rspund cerinelor tot mai complexe ale vieii materiale i spirituale.In secolul XX oamenii au continuat sa practice, meserii traditionale legate de cultivarea plantelor si cresterea animalelor, dar numarul celor cu astfel de preocupari a scazut si este in continua scadere. Revolutiile industriale, tehnologice si informationale successive au modificat ireversibil ocupatiile si statutele profesionale ale oanenilor. Revolutiile tehnologice din a doua jumatatea secolului al XX lea a adus modificari semnificative la nivelul ocupatiilor si statutelor profesionale, iar oamenii s-au adaptat la aceste noi realitati. In tarile dezvoltate din punct de vedere economic industrializarea si cresterea populatiei urbane nu a insemnat o explozie a clasei muncitoare, cum s-a intamplat dupa prima revolutie industriala, ci a insemnat accentuarea si consolidarea clasei de mijloc, care in statele superindusrializate este numeroasa si foarte puternica. Acesta stare de fapt s-a datorat in primul rand dezvoltarii sectorului tertiar. La ora actuala ocupatiile legate de agricultura si mestesuguri traditionale au o pondere scazuta in economie, sau sunt pe cale de disparitie, munca fizica a fost lasata pe seama imigrantilor. Exceptie fac unele state asiatice , China, India, Indonezia unde procentul celor care sunt cuprinsi in sectorul primar ( agricultura, pescuit, exploatarea lemnului, etc.) si mestesuguri traditionale este ridicat. In statele europene dezvoltate, mestesugurile fac subiectul unor programe special ale guvernelor pentru pastrarea lor. Munca in agricultura a devenit mecanizata si lasata pe seama emigrantilor sau a persoanelor cu un grad scazut de instructie, in timp ce in industrie dupa o perioada cuprinsa intre sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial si anii `60,in care sectorul industrial a ocupat o buna parte a populatiei, ponderea acesteia a scazut considerabil, in schimb a crescut considerabil ponderea populatiei din sectorul tertiar. In tarile din central si estul Europei, procesul de industrializare a inceput in anii `60 si ma suferit un declin dupa caderea regimurilor comuniste. In Romania, dupa anii `60 s-a incercat industrializarea fortata, proces ce a determinat modificari la nivelul ocupatiilor si profesiilor. Dezvoltarea rapida si fortata a industriei a dus la cresterea numerica si la consolidarea clasei muncitoare considerate clasa sociala de baza a comunismului. In 1950, in Romania erau inregistrati 1,2 milioane muncitori din care 650.000 in industrie. In 1985 numarul total al muncitorilor era de 6 milioane, din care jumatate in industrie. Secolul XX reprezint o perioad important n ceea ce privete statutele i ocupaiile profesionale. n aceast perioad are loc migrarea ocupaiilor tradiionale din spaiul privat n spaiul public. Explozia demografic din Europa, inveniile i inovaiile tot mai numeroase cu consecine spectaculoase schimb definitiv viaa oamenilor.Numrul preocuprilor tradiionale a sczut considerabil n aceast perioad, fiind nlocuite cu noi meserii care presupun migrarea de la tar ctre ora. n spaiul urban atelierele i munca manual sunt nlocuite treptat de complexe industriale, iar la marginea oraelor se configureaz cartierele industriale.Primul Rzboi Mondial a avut un impact puternic asupra ocupaiilor. Cteva motive de schimbare a statutelor sociale datorita rzboiului sunt: mecanizarea, producia n mas, emanciparea femeii ( au obinut dreptul de a practica meserii pe care nainte nu aveau voie sa le practice), trauma pierderilor omeneti.Revolutiile industriale, tehnologice i informationale successive au modificat ireversibil ocupaiile i statutele profesionale ale oamenilor. n tarile dezvoltate din punct de vedere economic industrializarea i creterea populaiei urbane nu a nsemnat o explozie a clasei muncitoare, cum s-a ntamplat dup prima revolutie industrial, ci a nsemnat accentuarea i consolidarea clasei de mijloc, care n statele superindusrializate este numeroas i foarte puternic. Acest stare, de fapt, s-a datorat n primul rnd dezvoltrii sectorului tertiar. La ora actual ocupaiile legate de agricultur i meteuguri tradiionale au o pondere scazut n economie, sau sunt pe cale de dispariie, munca fizic a fost lasat pe seama imigranilor. n Romnia, dup anii `60 s-a ncercat industrializarea forat, proces ce a determinat modificri la nivelul ocupaiilor i profesiilor. Dezvoltarea rapid i fortat a industriei a dus la cresterea numeric i la consolidarea clasei muncitoare considerate clasa social de baz a comunismului.ncepnd cu anii `80 ocupaiile majore ale oamenilor sunt cele legate de noile tehnologii informaionale i de servicii. Apariia computerului personal n anul 1981, a schimbat statutele profesionale. Meseriile tradiionale legate de agricultur i industrie au fost nlocuite treptat cu meserii legate de televiziune, publicitate, informatic, relaii cu publicul, finane, turism, etc. Cele mai multe din aceste profesii sunt din sectorul teriar i au aprut pe piaa muncii odat cu dezvoltarea acesteia.

La nivel mondial ncepnd cu anii `80 au avut loc mutaii importante pe piaa forei de munc, cauzate de evoluia accesului la resurse, a globalizrii economice i a integrrii politice. Pe lng schimbrile economice induse de accelerarea ritmului de dezvoltare a pieelor, sub efectul inovrii i globalizrii, mediul socio-economic n societatea informaional este profund marcat i modificat de revoluia tehnologic major din ultimii ani. Inovarea tehnologic permanent, accelerarea schimburilor, interconectarea mondial a cunotinelor constituie elemente caracteristice ale mediului economic actual. Adaptarea la societatea informational constituie o mare provocare la adresa sectoarelor economiei, a ntreprinderilor, a calificrilor i profesiilor, a furnizorilor de servicii publice sau private.

n Romania contemporan, meseriile cele mai cutate,, dar nu ntodeauna cele mai pltite, sunt cele din industria usoar ( confecii, nclminte), din domeniul IT ( analist programator, informatician, administrator de reea, designer pagini web), n construcii ( zidar, lactu, fierar-betonist), n domeniul serviciilor (agent asigurri, agent commercial, vnztor, agent de paz, osptar, buctar, cofetar-patiser, brutar), dar i n industria prelucrtoare ( tmplar, lctu, sudor). Meseriile cu cea mai mic cutare la ora actual sunt de desenator tehnic, inginer metalurg, inginer aeronave, inginer chimist, prelucrtor prin achiere, gfrezor, sculer-matriter, operator chimist. Pe ansamblu, n Romania predomin salariaii n timp ce lucrtorii pe cont propriu, patronii, dei au crescut numeric nca numrul acestora este unul modest. Lucrtorii pe cont propriu au cea mai mare pondere n agricultur (48%), patronii sunt prezeni n comer (8%) i n lanurile de hoteluri i restaurant(4%), iar salariaii n celelalte domenii de activitate. Odat cu dezvoltarea sectorului privat s-a observat modificri n ponderea salariailor n cele dou domenii de activitate.

Meserii uitate :apicultura- n gospodriile trneti stupii erau inui de cele mai multe ori n conie de nuiele sau papur. Pe vremuri, ceara de albine a ocupat un loc nsemnat din cauza folosirii ei drept "combustibil" pentru iluminat. Treptat, importana albinritului a nceput s scad atunci cnd zahrul a nlocuit parial mierea, iar locul lumnrilor de cear a fost luat de lmpile cu petrol.

prepararea vopselelor din plante- se practica nainte n zona Bihorului.n timp totul se va schimba n toate domeniile vieii economice i sociale.

In lumea contemporana, a detine o anumita tehnologie nu mai reprezinta garantia unui avantaj concurential pe termen nelimitat ce ar putea fi aparat si mentinut. Este mai important ca resursele umane ale unei firme: managerii si angajatii nu numai sa aiba cunostinte si deprinderi adecvate, ci sis a manifeste atitudini si comportamente active, pentru a putea face fata provocarilor economiei globalizate. Cerintele de pe piata muncii, indicia de performanta si eficienta, dar, mai ales, competitia pentru posturile bine platite si conceptual modern despre cariera au determinat o crestere a gradului de pregatire profesionala si a specializarii.Necesitatea unei pregatiri superioare se resimte si in sectoarele de executie datorita gradyului inalt de tehnologizare, ciclul invatamantului obloigatoriu sic el de pregatire profesionala nu mai sunt suficiente pentru a lucre cu robotii industriali sau cu masini performante. Intreprinderile trebuie sa fie cat mai flexibile pentru a opera in noul context de competitive, de calitate, de personalizare si de inovare rapida. Angajatorilor li se cere din ce in ce mai mult sa se adapteze la noile calificari, sarcini si forme de organizare a muncii, apar noi relatii intre functia platita, munca si activitatea depusa. Obtinerea sau pastrarea locului de munca devine o problema majora in societatea contemporana. In timp totul se va schimba in toate domeniile vietii economice si sociale. Proprietate revolutiei microcipilui este de a multiplica, in cvasitotalitatea activitatilor, mijloacele care pot asigura inlocuirea, intr-o maniera in acelasi timp rentabila si agreabila, a oamenilor de catre masini.

OCUPAII N SECOLUL XX I IMPACTUL TEHNOLOGIEI ASUPRA ACESTORA

Proiect realizat de: Ursu Daniel Baciu Alexandru Aniei Cosmin Clasa: a XI-a D