S~PT~MÂNAL FINANCIAR - ECONOMIC

„Regret epoca când savuram lini}tea }iimpasibilitatea anonimatului. Noto -rietatea... nu mi-a adus decât necazuri.Dar poate c@ trebuia s@ cunosc }i euaceast@ minciun@ sau aceast@ otrav@.”

Emil Cioran

c my b

c my b

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

nr. 310 anul 7 vineri, 10 iunie 2011 1 RON

Cu nu prea mult@ vreme în urm@, un patron românsf@tos }i atoate}tiutor î}i mustra angaja]ii pe care-ib@nuia c@ }i-ar dori ni}te câ}tiguri nemeritate: „Ce, vre]is@ munci]i ca în Turcia }i s@ tr@i]i ca în Germania?”Întâmpl@tor sau nu, dup@ ni}te ani, cancelarul germanAngela Merkel îi d@ dreptate întreprinz@torului român,într-o conjunctur@ în care Germaniei i se solicita ajutorfinanciar pentru salvarea din colaps a economiei Greciei.În cele din urm@, banii ceru]i au fost da]i Greciei }iPortugaliei, dar înso]i]i de remarca acid@ a }efului exec-utivului german care i-a acuzat pe greci, spanioli }i por-tughezi c@ ar fi lene}ii Europei: „Ar trebui ca în ]@ri caGrecia, Spania sau Portugalia s@ nu se ias@ la pensiemai devreme ca în Germania, pentru ca toat@ lumea s@fac@ acelea}i eforturi [...].

Competitivi în Europa,dar cum? Împreun@ sau

pe cont propriu?

PUNCTULPE EUROPA

Emil DAVID

continuare ^n pag. 3

„Obsequium amicas, Veritas odium parit” (Complezen]a creaz@ amici, iar sinceritatea, franche]ea genereaz@ ur@, inamici)

Teren]iu

Iat@ cum s-au derulat faptele, eu utilizând, printrealtele, }i lucrarea „Les grands proces”, Larousse,Paris, 1992... 22 aprilie 1849. În diminea]a aceleizile, în curtea celei de a 2-a sec]iuni poli ]iene}ti dinSankt-Petersburg, va intra un cortegiu de cale}ti cugemule]ele }i u}ile z@brelite, de unde au coborât

mai mul]i oameni cu ochii ^ncerc@na]i }i tem@tori, cu mi}c@ri greoaie }istinghere. O descindere a poli]iei organizat@ în zori din ordinul generalu-lui conte Orlov, comandantul jandarmeriei ]ariste, îi arestase pe ace}tioameni, 34 la num@r, în general liber-cuget@tori }i studen]i, reuni]i în toatezilele de vineri în casa socialistului Petracevski.

Dan POPESCU

Termenul de „retail banking” provinedin limba englez@ }i în traducere arînsemna „activitatea bancar@ cuam@nuntul”.Atât în literatura de specialitate, cât}i în practic@, exist@ mai multeabord@ri ale no]iunii de „retail bank-ing", care îi confer@ termenului un

sens mai larg sau mai res trâns.Astfel, prin retail banking se în]elegeactivitatea bancar@ desf@}urat@ cuclien]ii individuali - persoane fizice,micii întreprinz@tori, profesiile liberale,întreprinderile mici }i mijlocii, careî}i desf@}oar@ activitatea printr-ore]ea ban car@ extins@ (sensul larg).Opusul no]iunii de retail banking estecel de „corporate banking" sau„wholeshare banking", care vizeaz@activitatea bancar@ cu marile corpo-ra]ii sau întreprinderile de talie mare.În ultima perioad@, b@ncile acord@din ce în ce mai mult@ importan]@segment@rii clientelei, ceea ce a con-dus }i la o reconsiderare a no]iuniide retail banking.

Mediul bancar }i conceptul de retail banking

6 iunie 1944. Debarcarea alia]ilor ^n Normandia

Istorie economic@

- sumele încasate repr e -zentând dividendele pen-tru participa]iile la capi-talul altor societ@]i (761,762);- sumele încasate repre -zentând dobânzile afer-ente crean]elor imobi-lizate (763);- sumele încasate dininvesti]ii financiare ceda -te (764);- valoarea sconturilor în -

casate de la furnizori sau al]i creditori (767);- sumele încasate reprezentând venituri extra-ordinare (771);- creditele bancare pe termen scurt, acordatede banc@ pentru nevoi temporare, prin conturibancare distincte (519);

„Contabilitatea trezorerieiîntreprinderii. Situa]ia

fluxurilor de trezorerie” (V)- parea a IV- a a articolului a ap@rut ^n num@rul nr. 294

stud. Adina-ElenaLAZ~R, ULBS

Între conjura]ii }i comploturi (II)- Episodul Dostoievski –

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANUcontinuare ^n pag. 6 pag. 8

Ion IVA{CU

Actualitatea politiciloreconomice ale lui

John Maynard KeynesAjutate de infla]ia redus@, ratele decre}tere ale economiilor în cursde dezvoltare s-au accelerat bruscdup@ anul 2000, dep@}indu-le pecele ale ]@rilor dezvoltate chiar }iîntr-o propor]ie de peste doi launu. În consecin]@, cota ]@rilor încurs de dezvoltare din venitulmondial a crescut substan]ial.Dat fiind c@ popula]ia Chinei }ia majorit@]ii celorlalte economiiemergente î}i pun deoparte printradi]ie o parte mai mare din

venituri decât persoanele din ]@rile dezvoltate, cre}tereaefectiv@ care rezult@ de aici, în ceea ce economi}tiinumesc propensitatea marginal@ spre economisire, ainundat practic pie]ele financiare, c@ci investi]iile de cap-ital planificate la nivel global n-au putut ]ine pasul cuplusul masiv de economisire.

drd. Alin OPREANA,ULBS

continuare ^n pag. 5

Sankt-Petersburg - secolul XIX

Vedere din BeiJing

continuare ^n pag. 4

continuare ^n pag. 7

Solilocvii de duminic@

POLITICI2 VINERI 10 IUNIE 2011

urmare din pag.1Drept consecin]@, ratele dobânzii, petermen lung, atât cele reale, cât }icele nominale, au sc@zut drastic întoat@ lumea. În 2006, cu excep]iacâtorva economii – în special cele dinVenezuela, Zimbabwe }i Iran – rateleinfla]iei }i ale dobânzii nominale petermen lung se exprimau pe tot glob-ul prin valori cu o singur@ cifr@.Acest declin general al dobânzilor petermen lung, în contextul sc@deriiinfla]iei, a împins }i mai sus, într-unr@stimp scurt, pre]urile ac]iunilor.(Greenspan, 2008) De aici, a urmatcre}terea balonului speculativ, subes-timarea riscurilor pe pie]ele financia-re }i criza financiar@ actual@.Implica]iile politice ale TeorieiGenerale se încadreaz@ în dou@ cat-egorii: politicile care salveaz@ oeconomie de la colaps }i politicilecare o împiedic@ s@ intre în colaps.Prima categorie implic@ restaurareaunui nivel de cheltuieli cu o rat@ deocupare total@; a doua categorieimplic@ gestiunea cheltuielilor de arâmâne la fel. Cele mai importanteinstrumente disponibile pentruambele politici sunt politica monetar@}i politica fiscal@. La începutul Marii Crize, Keynes acrezut c@ expansiunea ofertei demoned@ vizat@ sc@derii ratei dobânziipe termen lung - }i astfel, reducereasalariilor reale – ar fi suficient@ pen-tru a salva economia de la colaps(Keynes, 2009). Pân@ când a începuts@ scrie Teoria General@, Keynes aavut dubii dac@ politica monetar@, pecont propriu, ar fi suficient@ în fa]atendin]ei crescânde de a acumulabani. Capitolul 13 a Teoriei Generalea încercat s@ r@spund@ la întrebareade ce cineva ar vrea s@ de]in@ banipentru orice alt scop de a pl@ti tran-zac]iile curente sau pentru urgen]e,când exista op]iunea de a cump@rainstrumente purt@toare de dobând@.Keynes a descoperit condi]ia nece-sar@ pentru astfel de bani „specula-tiv@” în „existen]a incertitudinii pen-tru rata dobânzii viitoare”. Dac@ratele dobânzii din viitor ar putea fi

previzionate cu certitudine „trebuies@ fie întotdeauna mai avantajos s@achizi]ionezi o datorie decât s@ de]iinumerar ca pe un stoc al averii”.Totu}i, un investitor care ia în con-siderare posibilitatea achizi]iei uneiobliga]iuni cu o durat@ de n ani tre-buie s@ }tie c@ „dac@ necesitatea delichiditate apare înainte de perioadade expirare a celon n ani, exist@ unrisc al pierderii rela]ionat de achizi]iaunei datorii pe termen lung, }i ulte-rior convertirea ei în numerar, încompara]ie cu de]inerea de cash”(Keynes, 2009). În extrem@ – cândrandamentele obliga]iunilor au sc@zutatât de mult încât singura a}teptarera]ional@ ar fi o reducere viitoare apre]ului obliga]iunii (adic@, singuraa}teptare logic@ era de pierdere decapital) – investitorii nu ar folosisumele de bani extra care ar puteafi injectate în portofoliile lor.Economia ar putea fi într-o capcan@a lichidit@]ii. Politica monetar@ nu arputea s@ o salveze din criz@; doarpolitica fiscal@ ar putea realiza acestdeziderat – prin cheltuieli guverna-mentale (Keynes, 2009). Keynes nu

credea c@ o capcan@ a lichidit@]iiperfect@ s-a dezvoltat vreodat@, de}iSUA în anii 1930 s-a apropiat de ea.Keynes nu s-a preocupat prea multde capcan@, deoarece, dac@ s-arîntâmpla în timp ce politica monetar@ar fi dezactivat@, guvernul ar puteas@ împrumute sume nelimitate la orat@ a dobânzii nominale, pentru pro-priile cheltuieli.În criza recent@, f@r@ îndoial@, reduc-erea valorii cantitative a baniilor aavut un efect pozitiv asuprapre]urilor de pe pie]ele ac]iunilor }ia obliga]iunilor. Dar marea majoritatea noii cantit@]i de moned@ nu a fostînc@ filtrat@ în economia real@. Acrescut pre]urile activelor existente,dar nu a stimulat noi investi]ii, pen-tru c@ creditorii înc@ cer mai mult dela debitori decât debitorii se a}teapt@s@ câ}tige. (Skidelsky, 2010)Scepticismul lui Keynes în privin]apoliticii monetare se referea laîn]elegerea lui asupra politicii decreditare. B@ncile creaz@ credit.Oferta de credit este în mare partedeterminat@ de cererea de credit,care cunoa}te expansiuni sau con-tract@ri în func]ie de încredereaantreprenorilor în viitor. Prin urmare,creditul poate s@ nu mai fie disponi-bil de}i moneda este „ieftin@”, saupoate s@ cunoasc@ expansiuni cândmoneda este „costisitoare”. În aces-te circumstan]e, politica monetar@înceteaz@ s@ mai exercite o influen]@determinant@ asupra condi]iilor decreditare. Keynes face acest lucruclar când afirma c@ „un boomreprezint@ o situa]ie în care supra-optimismul triumfeaz@ asupra uneirate a dobânzii, care, dintr-o alt@perspectiv@, pare s@ fie excesiv@”(Keynes, 2009).Scepticismul lui Keynes în privin]aabilit@]ii politicii monetare de a salvao economie de la un colaps era laegalitate cu scepticismul rela]ionatde politica monetar@ ca fiind uninstrument pentru gestiunea cereriiîn men]inerea unei rate de ocuparetotale. Motivul pentru acestea se ref-erea la faptul c@, dac@ rate ridicateale dobânzii sunt folosite pentru aestompa/st@pânii/înfrâna un boom, arputea fi dificil@ reducerea lor la unnivel suficient de jos pentru aîmpiedica un colaps. Keynes explic@faptul c@ încercarea autorit@]ii mon-etare de a reduce ratele dobânzii pe

termen lung sub rata considerat@ pepia]@ (din experien]e istorice) ca fiind„normal@” sau „sigur@”, poate induceca oamenii s@ vând@ obliga]iuni pen-tru numerar. Acest aspect, spunea el„ este probabil cel mai mare obsta-col în sc@derea ratei dobânzii pân@la un nivel foarte sc@zut” (Keynes,2009). Problema men]inerii uneirate de ocupare totale apare din„asocierea unei rate ale dobânzii petermen lung conven]ionale }i relativstabile cu o eficien]@ marginal@ acapitalului nestatornic@, versatil@ }ifoarte instabil@” (Keynes, 2009).Solu]ia lui la aceast@ problem@ estede a folosi politica monetar@ pentrua stabili un nivel sc@zut }i perma-nent al ratei dobânzii pe termenlung, }i apoi men]inerea nivelului.„Orice nivel al dobânzii care esteacceptat cu convingere ca fiind dura-bil, va îndeplini aceast@ durabili-tate...”( Keynes, 2009). Din acestmotiv, Keynes nu a folosit dobân zilepentru a gestiona ciclurile de afaceri,adic@ exact opusul practicii prezente.De aceea, în afar@ de p@strarearatelor dobânzii la un nivel perma-nent sc@zut, cea mai important@surs@ de propulsie a stabiliz@riipoliticii ar trebui s@ fie din perspec-tiva investi]iilor. Keynes nota: „A}tepts@ v@d ca SUA s@ ia o pozi]ie mairesponsabil@ pentru organizareadirect@ a investi]iilor” }i „prinurmare, concep c@ o oarecaresocializare cuprinz@toare a inve -sti]iilor va dovedi a fi singura cale deasigurare a unei aproxim@ri a rateide ocupare total@” (Keynes, 2009). Mesajul a fost acela c@ guvernul artrebui s@ î}i gestioneze cererea pen-tru a limita fluctua]iile, pân@ la ceamai mic@ sum@ fezabil@. Keynes aacordat statului rolul de reducere aincertitudinii; politica guvernamental@ar trebui îndreptat@ spre a facelumea mai predictibil@, maiGaussian@??. Gândindu-se la rata deocupare total@ de dup@ R@zboi, elcredea c@ imediat dup@ r@zboi statulî}i va continua responsabilit@]iile dintimpul r@zboiului pentru parteapoliticii legat@ de investi]ii (reparareainfrastructurii avariat@) cu un con-sum restrâns, pentru a face locexporturilor. Dar, pe termen mediu,el credea c@ accentul ar trebui s@ seschimbe gradual spre încurajareaconsumului, cu investi]iile publice ca

}i suport al bloc@rii. Pe m@sur@ ceeconomia devenea în mod constantmai productiv@, el a anticipat oreducere progresiv@ a orelor demunc@, creând condi]iile ca oameniis@ tr@iasc@ ”în]elept, agreabil }ibine”. Acesta a fost r@spunsul lui laîntrebarea „pentru ce anume esteeconomia?” (Skidelsky, 2010) Conjuctura economic@ actual@ deter-minat@ de criza economica ofer@ per-spectivele pozitive pentru realizareaunei sinteze a diferitelor modele deechilibru agregat al pie]elor care s@conduc@ la un echilibru general sta-bil cu cadru sustenabil pentrurelansarea }i mai apoi dezvoltareaeconomiei globale.

Referinte bibliografice1.Abel Andrew, Bernanke Ben, Crou -shore Dean, (2008), Macroeco no mics,sixth edition, Pearson Education2.Arnold Roger, (2010), Economics,ed. a 9-a, South Western3.Blinder Alan S. (1987), Hard Heads,Soft Hearts. Reading, MA: Addison-Wesley.4.Congdon Tim, (2007), Keynes, theKeynesists and Monetarism, EdwardEdgar Publishing5.Davidson Paul, (2009), John May -nard Keynes, Palgrave Macmillan6.Dornbusch Roger, Fischer Stanley,Startz Richard, (2007), Macroe cono -mie, Editura Economic@7.Forstater Matthew, Wray L. Randal,(2008), Keynes for the twenty-firstcentury, Palgrave Macmillan8.Frois Gilbert A., (1992), Economiepolitic@, Editura Humanitas9.Greeanspan Alan, (2008), Era tur-bulen]elor, Editura Publica10.Hicks John Richard, (1967), "TheHayek Story". Critical Essays inMonetary Theory. London: OxfordUniversity Press, 203-15.11.Jessua C., Labrousse C., Vitry D.,Gaumont D., (2006), Dic]ionar de{tiin]e Economice, Editura Arc12.Keynes John Maynard, (2009),Teoria General@ a Ocup@rii For]ei deMunc@, a Dobânii }i a Banilor,Editura Publica13.Lachmann, Ludwig M., (1977).Capital, Expectations and the MarketProcess. Kansas City14.Mankiw Gregory, (2010), Macroe co -nomics, ed.a 7-a, Worth Publishers15.Marinescu Paul (2003), Teoriaechilibrului economic }i implica]iilesale practice, Editura Universit@]ii dinBucure}ti16.Popescu Dan, (1999), Istoria gân -dirii economice – din antichitatepân@ la sfâr}itul secolului XX, EdituraContinent17.Popescu Dan, (2000), Economiepolitic@, Editura Continent18.Popescu Dan, (2010), Cataclis -mele economice care zguduie lumea,Editura Continent19.Schumpeter Jospeph, (2010),Zece mari economi}ti. De la Marx laKeynes, Editura Publica20.Sheehan Brendan, (2009), Under -s tanding Keynes’ General Theory,Palgrave Macmillan21.Skidelsky Robert, (2010), Keynes– The Return of the Master, PublicAffairs22.Skousen Mark, (1992), Dissent onKeynes – A Critical Appraisal ofKeynesist Economics, Ludwig vonMises Institute23.Stiglitz Joseph, Walsh Carl, (2005),Economie, Editura Economic@

drd. Alin OPREANA

Actualitatea politicilor economiceale lui John Maynard Keynes

John Maynard Keynes

3DEZVOLTAREVINERI 10 IUNIE 2011

urmare din pag.1Nu putem s@ avem o moned@ comu -n@, iar unii s@ aib@ concediu din plin}i al]ii pu]in. Pe termen lung acestlucru nu func]ioneaz@”. A}a s-a n@s cutideea punerii în aplicare a unui pact decompetitivitate care ar putea for]astatele eurozonei s@-}i coordonezepoliticile na]ionale legate de impozite,taxe }i vârsta de pensionare.Avem aici, în mod cert, de a face cuo prejudecat@. Aceea c@ sud-europeniimuncesc mai pu]in }i mai în dorullelii decât locuitorii ]@rilor bogate aleUE }i c@ este firesc ca randamentulsc@zut al muncii lor s@ fie sanc]ionatprin austeritate, adic@ pl@tit cu zgârce-nie, cu o alt@ m@sur@ decât în Vest.Iat@ îns@ c@ o cercetare de dat@recent@ a realit@]ilor din ComunitateaEuropean@ vine cu ni}te concluzii-sur-priz@. Rapoartele corelate aleOrganiza]iei pentru Cooperare }iDezvoltare Economic@ (OECD) }i aleEurostat dezv@luie c@ durata demunc@ a unui german este de 1.390de ore pe an, adic@ sensibil mai mic@decât a unui grec (2.119 ore), a unuiportughez (1.719 ore) sau a unuispaniol (1.654 ore). În Fran]a, os@pt@mân@ num@r@ doar 35 de ore deactivitate, iar în ]@rile nordice, înGermania, Marea Britanie }i Benelux– sub 38 de ore. În felul acesta,media în cele 27 state UE ajunge la38,7 ore de lucru pe s@pt@mân@, }iasta doar din cauza ]@rilor din EuropaCentral@ }i de Est, care ridic@ mediacomunitar@ la o s@pt@mân@ de lucrude 40 de ore.Mai mult, acelea}i statistici demon-streaz@ c@ portughezii, spaniolii }igrecii muncesc în realitate mai multpe parcursul vie]ii, luând în calculvârsta real@ de pensionare (care ]inecont }i de pensiile anticipate) }i nucea oficial legalizat@. De pild@, dac@ne raport@m la acest indicator, pentruPortugalia este valabil@ vârsta de 62,6ani, pentru Spania – 62,3 ani, iar

pentru greci va deveni în curând 62,5ani, fa]@ de 62,2 ani vârsta medie depensionare la germani.{i d-na Angela Merkel va mai aveaprobabil un }oc atunci când va afladin studiile men]ionate mai sus, c@,în zona indicatorilor de sintez@ cali-tativi, productivitatea Ger maniei pecap de locuitor se men]ine apropiat@de media productivit@]ii muncii în]@rile din Europa de Sud. „Rata pro-ductivit@]ii pe or@ lucrat@ este pestemedie, dar nu mai bun@ decât înFran]a sau Germania„ – se men]io -neaz@ negru pe alb în studiul cupricina. Cu alte cuvinte, virtu]ilerespectabile nu par s@ fie doarapanajul na]iilor alese ale Europei.Desigur, dincolo de orice umbr@ deironie, mai presus decât unele cli}eenedigerate, probabil c@ judec@]ile de

valoare }i sentin]ele evocate în debu-tul acestui editorial au în substan]alor – cel pu]in în ce prive}te Româ -nia – un sâmbure de adev@r. Statis -tic, muncim mai mult decât al]ii, darf@r@ folos. Nu poate fi contestat fap-tul c@ occidentalii, lucrând mult maipu]ine ore decât noi, sunt per an sam -blu mult mai organiza]i }i eficien]i.Avem de recuperat un handicap peplanul competitivit@]ii globale, astfelîncât s@ ne asigur@m c@ nu muncimdoar mai mult decât al]ii, ci }i cu unrandament maxim. {i, evident, cucâ}tiguri salariale pe m@sur@.Dar, dincolo de egoismul f@]i} }iîncrederea excesiv@ de sine ale unorstate superdezvoltate, întrebarea estedac@, în acest demers complex, fie -care ]ar@ se poate descurca pe contpropriu? Sau în ce m@sur@ strategiile

na]ionale – atâtea câte }i cum sunt –se subordoneaz@ unei strategii comu-nitare viabile? Pentru c@, s@ nu uit@m,Europa unit@ nu este doar o hart@ pecare putem colora diferit, subiectivdiverse zone de dezvoltare }i perfor-man]@. Ele sunt, cu bune }i cu rele,un singur organism.Men]ionam în acest sens „Pactul decompetitivitate”, dar acestuia i sepoate asocia, de pild@, pe plan regio -nal „Strategia UE pentru regiuneaDun@rii”, având ca ini]iatori România}i Austria. Consiliul European }i l-aînscris pe agenda sa chiar în cursulacestei luni. Într-o perspectiv@ trans-frontalier@, beneficiarii reali ai acestuiproiect ar putea fi acei actori publi-ci }i priva]i care vor aplica manage-mentul celor 4C – conectivitate, coop-e rare, coordonare, competitivitate –

în mediul competi]ional global post-criz@. Adic@, o }ans@ în plus pentruaccelerarea integr@rii }i sporireacompetitivit@]ii unei regiuni întregi cuidentitate istoric@ distinct@.Iat@ un singur exemplu de demerscomunitar care ar putea fi cu multmai de folos fiec@rei ]@ri europene înparte, fie c@ sunt sau nu membre aleUE, decât etichet@rile }i prejudec@]ilecare nu fac decât s@ ne împart@ arbi-trar, pe criterii regionale, în albi }inegri, în europeni de nord }i euro penide sud, în s@raci f@r@ speran]e }iboga]i pentru totdeauna. Toate aces-tea într-o Europ@ armonioas@, pri-etenoas@ }i competitiv@, dorind cuadev@rat s@ fie un tot în care factoriidin societate }i economie s@ se dez-volte simultan }i benefic pentrufiecare membru al familiei europene.

Competitivi în Europa, dar cum? Împreun@ sau pe cont propriu?

Emil DAVID

Membrii Organiza]iei pentru Cooperare }i Dezvoltare Economic@ (OECD)

O VIA[~ UN DESTIN VINERI 10 IUNIE 20114

c my b

c my b

c my b

c my b

urmare din pag.1Tinerii intelectuali aminti]i, printre carese afla }i Dostoievski, se regrupauaici pentru a discuta despre reformeleindispensabile Rusiei, în mod particu-lar abolirea efectiv@ a iob@giei, dar }ialte ]inte din sfera str@lucitoare, lib-ert@]ilor umane. Era mult prea multpentru ]ar, ]inut mereu la curent, prinspioni }i turn@tori, despre mersul dez-baterilor, despre concluziile desprinse,despre „capi”......În ziua urm@toare arest@rii, to]iace}ti contestatari, f@r@ s@ le fie indi-cat ceea ce li se repro}a, au fosttransfera]i în Fort@rea]a „Petru }iPavel”, deja devenit@ sinistr@, fapt pecare, de altfel, într-o vizit@ cu maimul]i ani în urm@ la Sankt-Petersburg, l-am putut constata }ieu, din fericire ca vizitator...Îmbr@ca]i în zeghe grosiere depu}c@ria}i, revolu]ionarii au fostb@ga]i cu to]ii, în celule individuale,„la secret”, fiind priva]i de orice felde comunicare cu exteriorul, încer-când reale sentimente de nesiguran]@în a}teptarea unui destin care le eragreu de determinat. Ei suportaufoarte greu condi]iile total inumaneale acestei încarcer@ri riguroase:c@deau în depresie, iar unii se gân-deau chiar s@ se sinucid@. Doarpeste mai mult de 2 luni, prin iulie,au fost autoriza]i s@ primeasc@ – rar– c@r]i }i s@ poarte – tot rar – core-sponden]@ cu familiile lor.De altfel, în tot acest r@stimp fusesedeschis@ „instruc]ia”. Perchezi]iilebrutale la domiciliile tinerilor aspi-ran]i la o serie de libert@]i umane aupermis autorit@]ilor s@ le confi}te„orice hârtie suspect@”. În plus,vreme de 5 luni, 233 de persoane,respectiv acuza]ii }i mul]i martori, aufost interoga]i dur în curteaFort@re]ei, în ceea ce se numea„Casa alb@”, de c@tre o comisie con-

dus@ de 5 dintre cei maine^ndupleca]i membri. Era îns@ vorbade o instruc]ie care a demonstratsl@biciunile dosarului acuz@rii,„cus@turile cu a]@ alb@” vizibile la tot

pasul. În pofida încerc@rilor, nu aputut fi demonstrat@ nici o tentativ@de atentat împotriva ]arului, p@rând,deasemenea, oarecum exagerate,chiar acuza]iile de „discu]ii infla-mante” din casa lui Petracevski.Fuseser@ dezbateri, dar purtate curigurozitate, greu de admis ca „infla-mante”, cum încercase un anumeAntoneli, spion strecurat în rânduriletinerilor intelectuali pentru întrunirile„de vineri”, s@ le caracterizeze.Pân@ la urm@, îns@, rezultatele caatare ale anchetei v@deau o multprea mic@ importan]@. În „litera”“bunului sim]” ]arist, sinonim cuvoin]a împ@ratului, important eraceea ce decideau anchetatorii. Iarhot@rârea acestora, f@r@ probe, era„o judecat@ }i o pedeaps@ exem-plare” în contra celor ce gândeaurelativ altfel decât puterea. Un tribu-nal militar compus din 6 generaliasista]i de 6 personalit@]i civile a fostconstituit în scopul men]ionat. Iarsentin]a a fost pe m@sur@: în noiem-brie, f@r@ ca acuza]ii s@ fie asculta]im@car cât de pu]in de tribunal, 15dintre ace}tia au fost condamna]i lapedeapsa capital@, execu]ie prinîmpu}care, iar 7 la deportare înSiberia... „Mult prea clement@” aapreciat aceast@ hot@râre Consiliul[arului, care a decis condamnarea lamoarte a tuturor celor implica]i. I s-a sugerat îns@ ]arului s@ comutezetoate condamn@rile la moarte în„munc@ for]at@”, ceea ce împ@ratul aacceptat cu condi]ia ca o asemenea„muta]ie” s@ fie ]inut@ secret@ pân@

în ultima clip@”. Oricum, chiar }i]arului ^i repugna, c$teodat@, s$ngelede pe m$ini......Regia a fost realizat@. În diminea]azilei de 22 decembrie 1849, la ora 6,condamna]ii au fost sco}i din celu -lele lor. Li s-a comandat s@ îmbracehaine civile. Au fost aduna]i în curteaFort@re]ei }i îmbarca]i în tr@suriz@brelite, cu geamuri acoperite pen-tru ca prizonierii s@ nu poat@ vedeatraseul. Convoiul va ajunge în mareapia]@ Semenovsky, unde era adunat@o mul]ime numeroas@. În centru, une}afod. Preceda]i de un pop@ cepurta în mân@ o cruce, condamna]iiau urcat unul dup@ altul pe piedestal.Reprezentantul ]arului le citea numelela fiecare, dup@ care ad@uga: „con-damnat la moarte”. C@l@ul i-aîmbr@cat în c@m@}i lungi de pânz@alb@, cu glugi, iar primilor 3 din }irdeja le-a fost acoperit capul. Un plu-ton de solda]i s-a a}ezat în fa]a lor}i i-a luat la ]int@. Toat@ lumeaa}tepta comanda de tragere. Deo dat@,în pia]@, a ap@rut un aghiotant al]arului fluturând o batist@ alb@. El aanun]at c@ „Prin clemen]a infinit@ aMajest@]ii Sale Împ@ratul, pedeapsacu moartea este comutat@ în munc@silnic@, în Siberia, timp de 4 ani”....Tinerii protestatari au fost readu}iîn celule. Dou@ zile mai târziu, în 24decembrie, cu lan]uri la picioare,fo}tii condamna]i la moarte }igra]ia]i, au fost îmbarca]i în s@nii,parcurgând, apoi, timp de 18 zile, untraseu devenit îngrozitor }i din cauzaunui frig teribil, pân@ în ocnele-

lag@re siberiene. Dostoievski var@mâne aici vreme de 4 ani, fapt cei-a influen]at, i-a determinat efectivcariera literar@. Cum am mai spus,î}i va orienta scrisul spre analizaproblemelor r@ului, ale pedepsei, alemântuirii. Sunt celebre astfel cuvin-tele sale din „Idiotul”, ca s@ daudoar un exemplu, în care zugr@ve}tecu „pana min]ii” tr@irile unui con-damnat la moarte. Iat@: „Cel maipenibil, sunt preparativele. Dup@ lec-tura sentin]ei de condamnare lamoarte, se procedeaz@ la toaletacondamnatului c@ruia i se leag@mâinile preg@tindu-l pentru urcareape e}aford. Mul]imea se înghesuieîmprejurul locului de execu]ie, chiarfemeile asist@ la spectacol, de}iprezen]a lor în acest loc este reprob-abil@... Cine a spus c@ natura uman@ar fi capabil@ s@ suporte o asemeneaîncercare f@r@ s@ cad@ în nebunie?De ce s@-i fie aplicat un astfel deafront pe cât de infam pe atât deinutil?... Dintr-o asemenea tortur@ }idintr-o asemenea angoas@, Christosa vorbit. Nu, nu are nimeni dreptuls@ trateze a}a persoana uman@...”. Oexperien]@ tr@it@, o experien]@ care a„sigilat” un destin. O experien]@,îns@, din care, pe calea scrisului, s-au nutrit sute }i sute }i sute de mil-ioane de oameni, de oameni care,citindu-l pe Dosto ievski au f@cut unpas mai aproape de Dumnezeu. Într-o bun@ m@sur@, }i pentru mul]i, pen-tru chiar istoria economic@, dup@Dostoievski aproape nimic nu va maifi privit ca înainte...

Între conjura]ii }i comploturi (II)- Episodul Dostoievski –

Dan POPESCU

Istorie economic@

Deporta]i ^n Siberia

Feodor Mihailovici Dostoievski (n. 30 octombrie 1821 (n. 11 noiembrie) – d. 28 ianuarie 1881

(St. Petersburg, Rusia) unul din cei mai importan]i scriitori ru}i,ale c@rui opere au avut un efect profund }i de durat@ asupra

fic]iunii din secolul al XX-lea.

VINERI 10 IUNIE 2011 5

c my b

c my b

c my b

ECONOMIE-SPORT CARTE

c my b

Din nou despre starea nu deneglijen]@, ci de total anonimat ^ncare se desf@}oar@ “TurulRom$niei” la ciclism, }i ^n acest

an. Un sport care areexcep]ionale tradi]ii ^n Rom$nia.Un sport care are o direct@leg@tur@ cu exigen]ele dezvolt@riidurabile, cu exigen]ele dezvolt@riisustenabile. Care are “piste mar-

cate” pe unele trotuare din maimulte ora}e din ]ar@, invit$nd, deregul@ tinerii studen]i s@ mearg@de la c@mine la facult@]i pe bici-clete. C@ror tineri li se refuz@modelele sportive. %n condi]iile ^n

care ^n Fran]a, Italia, ^n Spania}.a., turul ciclist anual al ]@rilorrespective constituie unul dintreprimele evenimente sportive alestatelor amintite. {tiu ei dece...Ce publicitate, ce v$nz@ri, ce

reverbera]ii pozitive pentru to]i.Or, la noi, nimic. Nu este doar omare ru}ine, ci }i o veritabil@pacoste pe care o sufer@ tinere-tul. {i nu doar tineretul. %n rest,cuvintele sunt de prisos...

DAN POPESCU

Afl$ndu-m@ recent ^n Bucure}ti }i realiz$nd unmic tur al anticariatelor, de la “Dalles” am luat pebani pu]ini o carte remarcabil@. Anume“Machiavelli”, scris@ de Constantin Antoniade }itip@rit@ ^n Editura Cultura Na]ional@, ap@rut@ sprefinele anilor 1930. De ce o lucrare deosebit@? Cu^ntreaga sa experien]@ de diplomat }i de profesor

(C. Antoniade a murit prin 1954), cercet@torul s-aaplecat cu pasiune asupra vie]ii }i faptelor acesteipersonalit@]i de excep]ie din Floren]a secolului XV-XVI, ^n toate detaliile aferente }i care nu au fostdeloc pu]ine, abord$nd ^ns@ dintr-un unghi celpu]in original, p@r@sind pistele b@tute. Iat@ ce scrieAntoniade: “{tiam atunci despre Machiavelli ceeace se ^nva]@ ^n c@r]i }i }tie toat@ lumea: adic@ mainimic... Am c@utat deci s@ str$ng mai de aproape<<problema Machiavelli>>. Lu$nd de conduc@toripe marii comentatori italieni, un Villari }i unTommasini (mai ales primul), am studiat pe ^ndeletetoat@ opera. {i a}a am ^nceput s@ pricep ceva... Amconstatat c$t de adev@rat@ e vorba lui Villari despreMachiavelli, pe care el ^l nume}te omul cel mai r@ucunoscut }i mai calomniat din toat@ istoria”...Abord$ndu-l astfel pe florentin, analiz$nd cuminu]ie ^ntreaga }i complexa sa activitate,Constantin Antoniade nu face dec$t s@ fie fidelmoto-ului car]ii sale ^n 2 volume, desprins dintr-olucrare }i celebr@ }i spectaculoas@, “LaRenaissance de Dante à Luther”, de Marc Monnier:“S’il y eut quelqu’ un qui dans ses livres et danssa vie se montra tout le contraire de ce qu’onappelle ordinairement machiavelique, ce futMachiavel” (Dac@ este cineva care ^n c@r]ile sale }i^n via]a sa s-a ar@tat ^n mod pronun]at contrar aceea ce numim ^n mod obi}nuit machiavelic, aces-ta a fost Machiavel). Vom reveni asupra acesteic@r]i dedicat@ semnificativ reve ren]ios lui NicolaeTitulescu: “Viro praeclaro Nicolao Titulesco, rever-entiae et amicitiae testimonium - C.A.

Ciclism - “Turul Rom$niei”Dan POPESCU

Constantin Antoniade

B~NCI VINERI 10 IUNIE 20116

urmare din pag.1Astfel, prin retail banking se consid-er@ activitatea bancar@ întreprins@ cupopu la]ia. Tot mai multe b@nci î}idezvolt@ în structura func]ional@departamente spe cializate pe profesiiliberale, întreprinderi mici }i mijlocii,datorit@ cre}terii luptei de concuren]@}i dezvolt@rii acestor tipuri de afac-eri.În acest context, vom considera prinretail banking activitatea bancar@ ori-entat@ c@tre clien]ii persoane fizice(popula]ia) }i desf@ }urat@ prin inter-mediul unei re]ele de sedii bancareextins@ (sens restrâns). În acestsens mai este cunoscut }i termenulde „consumer banking”.Implica]iile implement@rii tehnologieiînalte au dus la modific@ri impor-tante ale strategiilor de întâmpinare aclien]ilor de retail, locul sediilor din„c@r@mid@ }i beton” fiind luat tot maimult de sediile „virtuale” ale b@ncilorsau de utilizarea serviciilor bancarela distan]@.

Mediul bancar în care b@ncile deretail func]ioneaz@ cuprinde o seriede factori de influen]@, cum ar fi:

- rata dobânzii;- cursul de schimb;- infla]ia;- mi}c@rile de capital extern;- politica fiscal@;- deciziile b@ncii centrale;- creditul public;- caracteristicile demografice;- utilizarea tehnologiei.

Unii dintre ace}ti factori pot ac]ionasimultan, poten]ându-se reciproc.

Rata dobânziiNivelul ratei dobânzii este unul dintrecei mai importan]i factori de influen]@asu pra activit@]ii bancare de retail.Astfel, sc@derea sau cre}terea nivelu-lui ratei dobânzii pot avea efecteimportante atât asupra debitorilor, cât}i a de]in@torilor de depozite bancare.Cre}terea ratei dobânzii poate descu-raja contractarea de noi credite ban-care, iar în ceea ce prive}te crediteledeja contractate, cre}terea acesteiaconduce la o cre}tere a ratelor lacredite }i implicit o sc@dere a nivelu-lui venitului disponibil. Mai mult,cre}terea ratelor bancare poate afec-ta capacitatea de rambursare a deb-itorilor, ace}tia din urm@ putândajunge în imposibilitatea de a le maipl@ti, iar banca se vede nevoit@ aac]iona, prin executarea garan]iilor, larecuperarea cre ditelor.De}i prin cre}terea ratelor dedobând@ veniturile încasate de b@nciprin dobânzi cresc, sc@derea cereriide creditare }i cre}terea creditelorneperformante afec teaz@ profitabili-tatea b@ncilor. La nivel macroeco-nomic efectul poate fi de sc@ derea apresiunilor infla]ioniste prin sc@dereacererii, dar poate duce }i la sc@ dereanivelului de trai al popula]iei }isc@derea cre}terii economice. Uneledome nii de activitate din economiepot fi afectate negativ, cum ar fi deexemplu, dome niul imobiliar.Diminuarea nivelului ratelor de

dobând@ are efectele inverse cre}teriiacestuia. Astfel, asist@m la o cre}terea cererii de credite }i a volumuluicreditelor acordate. Activele bancarecresc, precum }i posibilit@]ile de aob]ine profit. Totodat@, putem asista}i la o cre}tere a riscului de cred-itare. La nivel macroeconomic, cre}tecererea }i, o dat@ cu aceasta, tensi-unile infla]ioniste. De asemenea, seformeaz@ premisele cre}terii econom-ice }i a nivelului de trai al popula]iei.În ceea ce prive}te depozitele ban-care, cre}terea nivelului ratelor dedobând@ duce la m@rirea atractivit@]iiacestora, iar la nivel macroeconomic,la cre}terea volumului econo mi sirii.Din punctul de vedere al manage-mentului bancar, aceast@ situa]iedetermin@ îmbun@t@]irea situa]ieilichidit@]ilor, dar }i o diminuare aprofitabilit@]ii b@ncilor dependente dedepozitele bancare în ob]inerea deresurse de creditare.În cazul diminu@rii ratelor dobânzii,depozitele bancare scad în atractivi-tate, deponen]ii orientându-se sprealte modalit@]i de economisire maiprofitabile sau crescându-}i cerereade consum. Aceast@ ultim@ situa]iepoate avea efecte negative la nivelmacroeconomic, prin cre}terea cere riicu poten]ial infla]ionist. Sc@dereasurselor atrase de b@nci poate avealoc în special în situa]ia în caredobânda real@ devine negativ@.În ceea ce prive}te managementul ban-car, aparent, o diminuare a ratelor dedobând@ la depozitele bancare ar con-duce la sc@derea cheltuielilor curesursele bancare atrase. Îns@, dimin-uarea economisirii va determina ori-entarea b@ncilor c@tre alte surse deob]inere a resurselor de creditare. Noilealternative de ob]i nere a lichidit@]ilorpot conduce la o cre}tere a cheltuielilorcu atragerea de resurse }i pot afectanegativ profitabilitatea bancar@.

Cursul de schimbEvolu]ia cursului de schimb esteîntr-o rela]ie de interdependen]@ curata dobânzii }i nivelul infla]iei. Deobicei o cre}tere a ratei dobânziiduce la o înt@rire a monedeina]ionale. O deteriorare a niveluluiratei infla]iei poate determina inves -titorii str@ini s@ se retrag@ masiv depe pia]a valutar@ local@, ceea cepoate duce la o depreciere a mon-edei na]ionale.Mi}c@rile cursului de schimb au oinfluen]@ major@ asupra activit@]iib@ncilor de retail. Din perspectivacredit@rii, în cazul în care creditelesunt acordate în moned@ na]ional@,influen]a s-ar putea reg@si prinreac]ia autorit@]ilor monetare, în cazde depreciere sau repreciere accen-tuat@ a monedei na]ionale, decre}tere sau redu cere a niveluluiratelor de dobând@, m@suri care vorinfluen]a în acela}i sens nivelulratelor de dobând@ variabile la aces-te credite. În cazul în care creditelesunt exprimate în valut@, influen]a s-ar manifesta prin cre}terea sausc@derea nivelului ratelor clien]ilortransformate în moned@ na]ional@,ceea ce ar implica }i o cre}tere sausc@dere a încas@rilor în moned@na]ional@, cu implica]ii asupra prof-itabilit@]ii b@ncilor. O eventual@cre}tere a ratelor la credite datorat@unei deprecieri mai accentuate amonedei na]ionale poate provocaimposibilitatea unor debitori de apl@ti ratele la credite, lucru carepoate periclita situa]ia lichidi t@]ilorb@ncilor creditoare.Din perspectiva depozitelor bancare,evolu]ia cursului de schimb poateinfluen]a structura depozitelor ban-care în func]ie de moneda în caresunt exprimate sau poate s@ se man-ifeste printr-un fenomen de deze-conomisire }i dolarizare/euri-zare(valutizare) - în cazul unei deprecieri

accentuate a monedei na]ionale pop-u la]ia prefer@ s@ de]in@ lichidit@]i învalut@.Mi}c@rile cursului de schimb potafecta profitabilitatea b@ncilor }i dinperspectiva serviciilor de pl@]i inter-na]ionale, în m@sura în care evolu]iileacestuia intensific@ sau nu acesteopera]iuni.

Infla]iaEvolu]iile ratei infla]iei pot influen]aactivitatea b@ncilor de retail din maimulte perspective. Autorit@]ile mon-etare, în vederea combaterii infla]ieivor manevra nivelul ratei dobânzii depolitic@ monetar@ în direc]ia nece-sar@. Infla]ia poate determina reori-entarea de]in@torilor de excedente demoned@ c@tre alte moda lit@]i deeconomisire }i investi]ii: valute, imo-biliare, ac]iuni, obliga]iuni etc.Debitorii sunt avantaja]i în caz deinfla]ie, deoarece vor înapoia b@nciicreditul în moned@ cu putere decump@rare mai redus@. De aseme-nea, deponen]ii vor fi afecta]i nega-tiv de infla]ie, deoarece puterea decump@rare a depozitelor este afectat@de infla]ie. Aceste situa]ii sunt posi-bile mai ales în cazul în care ratelede dobând@ sunt real negative(dobânda nominal@ nu acoper@nivelul deprecierii puterii decump@rare a monedei exprimat princre}terea infla]iei).O infla]ie mare poate determina ocre}tere a nivelului dobânzilor lacredite, ceea ce va conduce la odiminuare a cererii de credite ban-care. O rat@ real negativ@ adobânzilor va determina un procesde dezeconomisire }i o orientare aacestor disponibilit@]i c@tre achizi]iade bunuri, valute, imobile etc.

Mi}c@rile de capital externÎn contextul globaliz@rii asist@m la unfenomen de migra]ie a capitalurilor

la nivel interna]ional. Mi}c@rile decapitaluri din str@in@tate au implica]iiimportante asu pra mediului bancarde retail. Ele sunt în rela]ie de dubl@determinare cu evolu ]iile rateidobânzii, a cursului de schimb }i ainfla]iei. Un aflux de capitaluriexterne nete (sold pozitiv al intr@rilorde capital) atrase de ratele dedobând@ mai ridicate }i un mediumacroeconomic favorabil poateînsemna o cre}tere a masei mon-etare în circula]ie }i presiune pe cur-sul valutar în favoarea înt@ririi mon-edei na]ionale. Ie}irea de capitaluridin ]ar@ are efecte inverse.Dac@ fondurile externe sunt pentruinvesti]ii directe, acest lucru duce lao cre} tere economic@ în ]ara respec-tiv@, cu implica]ii favorabile asupraactivit@]ii ban care în general }iasupra activit@]ii de retail banking, înspe]@. Astfel, cresc veni turile popu-la]iei cu posibilit@]i mai mari deeconomisire sau de contractare decre dite de nevoi personale sau imo-biliare.Intr@rile de capitaluri pentru investi]iide portofoliu sau speculative audrept des tina]ie investi]iile financiare,în spe]@ depozitele bancare,obliga]iunile, titlurile de stat,ac]iunile, fondurile de investi]ii etc.În cazul în care b@ncile de retail suntsubsidiare sau membre ale unorgrupuri bancare multina]ionale, aces-tea pot beneficia de capitaluriexterne de la „banca mam@” prin liniide finan]are în condi]ii avantajoase,având avantaje comparative fa]@ deb@ncile autohtone. Aceste situa]iisunt întâlnite în special în mediileban care ale ]@rilor în curs de dez-voltare.Posibilitatea transferurilor de capi-taluri în str@in@tate avantajeaz@b@ncile cu caracter interna]ional careî}i pot plasa capitalurile peste grani]@în condi]ii mai avantajoase decât în]ara de origine. Mai mult decât atât,un cet@]ean dintr-o ]ar@ membr@ aUniunii Europene poate contracta uncredit sau plasa economii la o banc@din alt@ ]ar@ membr@, în condi]ii maiavantajoase decât în ]ara sa.

Politica fiscal@Politica fiscal@ este o component@ apoliticii financiare a statului, carecuprinde atât ansamblul regle-ment@rilor privind stabilirea }i per-ceperea impozitelor }i taxe lor, con-cretizând op]iunile statului în materiede impozite }i taxe, cât }i deciziileprivind cheltuielile publice ce sefinan]eaz@. Aceasta trebuie coordo-nat@ cu politica monetar@ a b@nciicentrale.În condi]ii de boom economic, guver -nul poate recurge la în@sprirea impo -zitelor }i reducerea cheltuielilor pub-lice pentru a opri avântul economic,cu efecte asupra sc@derii veniturilordisponibile. Astfel, scade partea dinvenituri pentru economi sire }i inves -ti]ii. De asemenea, poate fi afectat }ivolumul creditelor acordate, datorit@sc@derii consumului.Economisirea poate fi afectat@ negativ}i prin cre}terea impozitelor aplicatedobânzilor la depozite, dividendelor }icupoanelor pentru obliga ]iuni.

(va urma)

Ion IVA{CU

Mediul bancar }i conceptul deretail banking

CEC Bank - Sediul Central Bucure}ti

CONTABILITATEVINERI 10 IUNIE 2011 7

urmare din pag.1- diferen]ele favorabile de curs valu-tar, aferente opera]iunilor efectuate învalut@ în cursul perioadei sau dis -ponibilit@]ilor la banc@, în valut@, exis-tente la finele lunii, respectiv la închi-derea exerci]iului financiar (765);- diferen]ele favorabile, aferenteopera]iunilor cu decontare în func]iede cursul unei valute, în cursul exer-ci]iului (768).În creditul contului 512 "Conturicurente la b@nci" se înregistreaz@:- sumele ridicate în numerar dincont sau virate în alt cont de tre-zorerie (581);- sumele pl@tite reprezentând ram-bursarea împrumuturilor din emisiu-ni de obliga]iuni (161);- creditele pe termen lung }i scurtrambursate (162, 519);- sumele restituite entit@]ilor afiliate,entit@]ilor legate prin interese de parti -cipare sau altor entit@]i (451, 453, 166);- sumele pl@tite reprezentând ram-bursarea altor împrumuturi }i datoriiasimilate, precum }i garan]iile debun@ execu]ie restituite ter]ilor (167);- valoarea de achizi]ie a imobiliz@rilorfinanciare }i a investi]iilor pe termenscurt cump@rate (261, 263, 265,501, 505, 506, 508);- v@rs@mintele efectuate pentrupartea neachitat@ a imobiliz@rilorfinanciare }i a investi]iilor pe termenscurt (269, 509);- sumele achitate coparticipan]ilorsau virate ca rezultat al opera]iilor încoparticipa]ie (458);- suma dobânzilor pl@tite (168, 518,519, 666);- valoarea împrumuturilor acordatepe termen lung (267);- pl@]ile efectuate c@tre furnizori debunuri }i servicii, inclusiv prin inter-mediul efectelor comerciale (401,403, 404, 405);- pl@]ile efectuate c@tre personalulentit@]ii (421, 423, 424, 425, 426, 428);- sumele achitate ter]ilor, reprezentândre]ineri sau opriri din salarii (427);- partea din subven]iile aferenteactivelor sau veniturilor, restituit@(4751, 4752, 472);- pl@]i ocazionate de înfiin]area saudezvoltarea entit@]ii (201);- sume achitate colaboratorilor (401);- cheltuieli legate de emiterea instru-mentelor de capitaluri proprii, atuncicând nu sunt îndeplinite condi]iilepentru recunoa}terea lor ca imobi-liz@ri necorporale (149);- alte cheltuieli legate de r@s cum -p@rarea instrumentelor de capitaluriproprii (149);- sumele achitate reprezentând chel-tuieli cu între]inerea }i repara]iile,redeven]ele, loca]iile de gestiune }ichiriile, primele de asigurare, studiile}i cercet@rile, comisioanele }i ono-rariile, protocol, deplas@ri, deta}@ri,transfer@ri, po}tale }i taxe de teleco-munica]ii, sume achitate pentru alteservicii executate de ter]i (611 la 614,622 la 626, 628);- valoarea serviciilor bancare pl@tite(627);- pl@]i efectuate reprezentând altecheltuieli de exploatare (658);- sumele pl@tite anticipat (471);- sumele pl@tite pentru ac]iuni pro-prii r@scump@rate (109);- valoarea sconturilor re]inute deb@nci (667);- sumele achitate reprezentând con-tribu]ia la asigur@rile sociale }i laasigur@rile sociale de s@n@tate (431);

- sumele achitate reprezentând con-tribu]ia entit@]ii }i a personalului laconstituirea fondului pentru ajutorulde }omaj (437);- sumele virate asigur@rilor sociale re-flectate ca alte datorii sociale (438);- sumele virate reprezentând contri -bu]ia unit@]ii la schemele de pensiifacultative, respectiv la primele de asi -gurare voluntar@ de s@n@tate (438);- sumele pl@tite la buget, reprezen-tând impozitul pe profit/venit (441);- plata c@tre buget a taxei pe val-oarea ad@ugat@ datorate }i a taxei pevaloarea ad@ugat@ pl@tite în vam@(4423, 4426);- plata c@tre buget a impozitului pevenituri de natura salariilor (444);- pl@]ile efectuate c@tre organismelepublice privind taxele }i v@rs@minteleasimilate datorate (447);- plata c@tre bugetul de stat aaccizelor, altor impozite, taxe }iv@rs@minte asimilate (446, 448);- sumele achitate ac]ionarilor/ asocia -]ilor (455, 456);- sumele achitate ac]ionarilor/ aso cia -]ilor din dividendele cuvenite (457);- taxele de mediu achitate (652);- sumele achitate creditorilor diver}i(462);- restituirea sumelor aflate în curs declarificare (473);- pl@]ile efectuate reprezentând sumetransferate între unitate }i subunit@]i(481, 482);- diferen]ele nefavorabile de curs val-utar, aferente opera]iunilor în valut@,efectuate în cursul perioadei, saudis ponibilit@]ilor aflate în conturi labanc@ în valut@, la finele lunii, res -pectiv la închiderea exerci]iului finan-ciar (665);- diferen]ele nefavorabile, aferenteopera]iunilor cu decontare în func]iede cursul unei valute, în cursulperioadei (668).Soldul debitor reprezint@ disponi-bilit@]ile în lei }i în valut@, iar soldulcreditor, creditele primite.- 518 ”Dobânzi”Cu ajutorul acestui cont se ]ine evi-den]a dobânzilor datorate, precum }ia dobânzilor de încasat, aferentecreditelor acordate de b@nci în con-turile curente, respectiv disponi-

bilit@]ilor aflate în conturile curente.Dobânzile datorate }i cele de încasat,aferente exerci]iului în curs, se înreg-istreaz@ la cheltuieli financiare,respectiv venituri financiare.Contul 518 "Dobânzi" este un contbifunc]ional.În debitul contului 518 "Dobânzi" seînregistreaz@:- dobânzile de încasat aferentedisponibilit@]ilor aflate în conturilecurente (766);- dobânzile pl@tite, aferente împru-muturilor primite (512).În creditul contului 518 "Dobânzi" seînregistreaz@:- dobânzile datorate, aferente cred-itelor acordate de b@nci în conturilecurente (666);- dobânzile încasate aferente disponi-bilit@]ilor aflate în conturile curente(512).Soldul debitor reprezint@ dobânzilede primit, iar soldul creditor,dobânzile de pl@tit.- 519 ”Credite bancare pe termenscurt”Cu ajutorul acestui cont se ]ine evi-den]a creditelor acordate de b@nci petermen scurt.Contul 519 "Credite bancare pe ter-men scurt" este un cont de pasiv.În creditul contului 519 "Credite ban-care pe termen scurt" se înreg-istreaz@:- creditele bancare pe termen scurt,acordate de banc@ pentru nevoi tem-porare, prin conturi bancare dis-tincte, inclusiv dobânzile datorate(512, 666).În debitul contului 519 "Credite ban-care pe termen scurt" se înreg-istreaz@:- creditele bancare pe termen scurtrestituite, inclusiv dobânzile pl@tite(512).Soldul contului reprezint@ creditelebancare pe termen scurt nerestituite.

2.4.3. CONTABILITATEAOPERA[IUNILOR EFECTUATE PRIN CAS~Opera]iile efectuate prin casierie }ieviden]a altor valori se reflect@ încontabilitate prin intermediul con-turilor din grupa 53 }i anume:

- 531 ”Casa”Cu ajutorul acestui cont se ]ine evi-den]a numerarului aflat în casieriaentit@]ii, precum }i a mi}c@rii aces-tuia, ca urmare a încas@rilor }ipl@]ilor efectuate.Contul 531 "Casa" este un cont deactiv.În debitul contului 531 "Casa" seînregistreaz@:- sumele ridicate de la b@nci (581);- sumele încasate de la clien]i (411);- sumele încasate de la ac]io na -ri/asocia]i }i din opera]ii în partici-pa]ie (455, 458);- sumele încasate reprezentând aportla capitalul social (456);- debite încasate de la salaria]i }idebitori diver}i (428, 461);- sumele încasate de la creditoridiver}i (462);- sumele încasate reprezentând ven-ituri anticipate (472);- sumele încasate }i necuveniteunit@]ii (473);- sumele virate unit@]ii de c@tre sub-uni t@]i (în contabilitatea unit@]ii) sausub unit@]ilor, de c@tre unitate (în con -tabilitatea subunit@]ilor) (481, 482);- sumele restituite în numerarreprezentând avansuri de trezorerieneutilizate (542);- sumele încasate din serviciiprestate, vânzarea m@rfurilor }i alteactivit@]i (704, 707, 708, 4427);- sumele încasate din studii, rede-ven]e, loca]ii de gestiune }i chirii(705, 706);- sumele încasate din desp@gubiri }ialte venituri din exploatare (758);- câ}tigul rezultat din vânzareainvesti]iilor pe termen scurt la unpre] de cesiune mai mare decât val-oarea contabil@ (764);- diferen]ele favorabile de curs valu-tar aferente opera]iunilor efectuate învalut@ în cursul perioadei saudisponibilit@]ilor în valut@, înregistratela finele lunii, respectiv la închidereaexerci]iului financiar (765).În creditul contului 531 "Casa" seînregistreaz@:- depunerile de numerar la b@nci (581);- costul de achizi]ie al investi]iilorfinanciare cump@rate în numerar(261, 263, 265, 267, 269, 501, 505,

506, 508, 509);- pl@]ile efectuate c@tre furnizori(401, 404);- sumele achitate personalului (421,423, 424, 425, 426, 428);- pl@]i ocazionate de înfiin]area saudezvoltarea entit@]ii (201);- sumele achitate colaboratorilor (401);- pl@]ile efectuate reprezentând sumetransferate între unitate }i subunit@]i(481, 482);- sumele achitate reprezentând chel-tuielile cu redeven]ele, chiriile, pri -mele de asigur@ri, comisioanele, ono-rariile, protocol, deplas@ri, deta}@ri,transfer@ri, taxe po}tale }i taxe detelecomunica]ii, sume achitate pentrualte servicii executate de ter]i (612,613, 622 la 626, 628);- pl@]ile efectuate reprezentând altecheltuieli de exploatare (658);- sumele achitate ter]ilor reprezen-tând re]ineri sau opriri din remu-nera]ii (427);- sumele pl@tite din opera]ii în par-ticipa]ie (458);- sumele restituite asocia]ilor/ ac]io -narilor (455, 456);- dividendele pl@tite ac]ionarilor/aso -cia ]ilor (457);- sumele achitate creditorilor diver}i(462);- sumele pl@tite anticipat (471);- sumele încasate }i necuveniteunit@]ii (473);- pl@]ile efectuate reprezentând sumetransferate între unitate }i subunit@]i,precum }i între subunit@]i (481, 482);- cheltuieli legate de emiterea instru-mentelor de capitaluri proprii, atuncicând nu sunt îndeplinite condi]iilepentru recunoa}terea lor ca imobi-liz@ri necorporale (149);- alte cheltuieli legate de r@scum -p@rarea instrumentelor de capitaluriproprii (149);- pl@]ile în numerar reprezentând altevalori achizi]ionate (532);- avansurile de trezorerie acordate(542);- diferen]ele nefavorabile de curs val-utar, aferente opera]iunilor în valut@efectuate în cursul perioadei saudisponibilit@]ilor în valut@ existente lafinele lunii, respectiv la închidereaexerci]iului financiar (665).Soldul contului reprezint@ numerarulexistent în casierie.- 532 ”Alte valori”Cu ajutorul acestui cont se ]ine evi-den]a bonurilor valorice, timbrelorfiscale }i po}tale, biletelor de trata-ment }i odihn@, tichetelor }ibiletelor de c@l@torie, tichetelor demas@, a altor valori, precum }i ami}c@rii acestora.Contul 532 "Alte valori" este un contde activ.În debitul contului 532 "Alte valori"se înregistreaz@:- valoarea bonurilor valorice, a tim-brelor fiscale }i po}tale, biletelor detratament }i odihn@, tichetelor }ibiletelor de c@l@torie, tichetelor demas@ }i a altor valori, achizi]ionate(401, 531, 542).În creditul contului 532 "Alte val-ori"se înregistreaz@:- valoarea bonurilor valorice, a tim-brelor fiscale }i po}tale, biletelor detratament }i odihn@, tichetelor }i bile-telor de c@l@torie }i a altor valori, con-sumate (302, 428, 624, 625, 626);- valoarea tichetelor de mas@ acor-date salaria]ilor (642).Soldul contului reprezint@ alte valoriexistente.

(va urma)

stud. Adina-Elena LAZ~R

„Contabilitatea trezoreriei întreprinderii.Situa]ia fluxurilor de trezorerie” (V)

Volumul monografic al {colii Popu -lare de Arte }i Meserii „Ilie Micu” dinSibiu nu impresineaz@ prin dimensiu-ni, de Eugenia }i vasile Cri}an ci prindensitatea informa]iei }i prin riguroz-itatea }tiin]ific@. Cititorul, indiferent devârsta pe care o are, g@se}te foartemulte date interesante despre aceast@institu]ie de înv@ ]@mânt artistic popu-lar de mare prestigiu al Sibiului. Editat@ în condi]ii grafice excep]ionalede c@tre Editura Honterus }i tip@rit@la tipografia proprie, cartea este, f@r@doar }i poate, o realizare editorial@de excep]ie dup@ opinia subsemnat-ului, care aduce realizatorilor numaicuvinte de laud@. Într-o în}iruire cronologic@ fireasc@,folosind un text lapidar }i peîn]elesul tuturor, autorii ne poart@pe c@r@rile istoriei culturii sibiene alecelei de a doua jum@t@]i a secoluluitrecut }i zorile acestui secol plin desperan]e. Pentru a realiza o imagine cât maiveridic@ }i mai conving@toare aevolu]iei acestei institu]ii, au împ@r]it-o în dou@ perioade, care corespundunor concep]ii diferite despre rolul }ilocul ei în via]a cultural@ a Sibiului. Prima cuprinde {coala Popular@ deArt@, de la înfiin]are din 1952 }i pân@în decembrie 1989 iar a doua, din1990 }i pân@ în prezent, când a fost„reorganizat@” }i rebotezat@ pe „prin-cipiile” perioadei de tranzi]ie. Adevenit }coal@ de arte }i meserii, cutoate c@ se creeaz@ o mare confuzie,între ceea ce în memoria noastr@ aur@mas }colile de arte }i meserii cumarea lor rezonan]@ în perioada

interbelic@, }i ceea ce se face înzilele noastre în aceste institu]ii, daraceasta este cu totul alt@ problem@.Nu este locul nici momentul în acestcontext, s@ facem compara]ie întrecele dou@ tipuri de }coli.În prima perioad@ (1952-1989),evolu]ia }colii a înregistrat o traecto-rie ascendent@ pân@ în anul 1973,dup@ care a urmat un regres pân@ în1983, când dintr-un condei, tovar@}aSuzana Gâdea, pre}edintele Con -siliului culturii }i educa]iei socialiste,a trecut {colile populare de art@ peautofinan]are total@, desfiin]ându-le înacest fel. A urmat o agonie lent@pân@ în decembrie 1989.În calitate de fost elev, profesor }iîndrum@tor al mai multor genera]ii deelevi ai }colii, de cunosc@tor îndea -proape a vie]ii acesteia timp de peste40 de ani, pot s@ spun c@ ea, prinaportul nemijlocit al minuna]ilor s@iprofesori, }i-a justificat pe deplin

menirea pentru care a fost creat@.În concep]ia ini]iatorilor acestei }colis-a conturat o component@ deosebitde modern@ la vremea respectiv@,ini]iator inegalabilul dasc@l TimoteiPopovici, aceea a cultiv@rii educa]ieipermanente cu componenta ei defin-itorie, educa]ia adultului. Domeniul în care se profila o tot maimare discrepan]@ educa]ional@ era celal educa]iei artistice, estetice. Cons -ervatoarele }i mai târziu {colilePopulare de Art@ î}i propuneau s@reduc@ golul, tot mai mare în culturaartistic@ a oamenilor, determinat dereducerea drastic@ din }colile detoate gradele, a educa]iei estetice.Personal am constatat, în perioada}colariz@rii mele (1948- 1968) spretriste]ea mea, dispropor]ia creat@între educa]ia }tiin]ific@ }i cea artis-tic@ în ^nv@]@mântul românesc. Îmirevine, în memoria mea afectiv@, }iacum dup@ peste 60 de ani, starea

de regret pe care o aveam, elev fiindla }coala primar@, când „tovar@}a” neanun]a, f@r@ nici o remu}care, c@ înloc de desen facem aritmetic@... Am urmat cursurile Scolii Popularede Art@ din Sibiu în perioada 1954-1957. Înc@ la acea vreme, progra-ma analitic@ la sec]ia pictur@ aveaîn structura ei ore de desen artis-tic, desen geometric (perspectiv@),anatomie artistic@ teorie }i studiude nud, studiul culorii (cromatolo-gie), istoria artelor }i estetic@, sim-ilar cu ceea ce se studia la fac-ult@]ile de art@. De}i eram înc@ adolescent, seriozi-tatea studiului, atitudinea profeso-rilor, cald@, binevoitoare dar exi-gent@, im por tan]a care se acordaexamenelor de an }i mai ales exa-menului de absolvire, mi-au deter-minat o atitudine de responsabilitatepentru studiul artei. Am avut colegimai în vâr st@, care dup@ absolvire,

au dat ad mitere la Institutele supe-rioare de înv@]@mînt artistic unde aureu}it cu brio. Am fost coleg cu George Vr@nean]u,Karin Sontag, Rodica Blaga, ValerSuciu, Botesch Sieglinde, KarinBraun }i al]ii, care dup@ absolvireafacult@]ilor de art@, s-au impus capersonalit@]i de marc@ în via]a cultur-al artistic@ a ]@rii. Profesorii }colii, dela sec]ia art@ plastic@, ca de altfel }ila celelalte disipline, au fost pe toat@durata existen]ei acestei mult încer-cate institu]ii de înv@]@mânt artisticpopular, devota]i misiunii lor, au fost}i sunt creatori de prim rang înartele plastice române}ti. Încerc peaceast@ cale s@ aduc un cald }i piosomagiu acestora: Simion Florea, VladFlorescu, Dumitru Dumbr@veanu, ZinaLaschescu, Helmuth Arz, PetreAvrigeanu, Ion C@r@midaru, SeverChibeleanu, dr. Cornel Irimie, dr.Florin C@prariu }i Neculai Iorga.

ART~ ECONOMIE VINERI 10 IUNIE 20118

c my b

c my b

c my b

c my b

Articolele ap@rute în revist@ exprim@punctele de vedere ale autorilor, care pot fi

diferite de cele ale redac]iei.

Colegiul deredac]ie

Redactor }ef coordonator:DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCU

EMIL DAVIDDAVID

drd. Alin OPREANA,OPREANA,secretar general de redac]ie

editorGRUPUL DE PRES~

CONTINENT

CAMERA DE COMER[,

INDUSTRIE {I AGRICULTUR~

A JUDE[ULUI SIBIU

NOBLESSE SRL

ISSN 1841-0707

Tel. 0269/21.81.33,

fax. 0269/21.01.02,

e-mail rondul@rdslink.ro

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU

SOLILOCVII DE DUMINIC~Arti}tii Cet@]ii. Monografia {colii Populare de Arte }i Meserii

„Ilie Micu” din Sibiu, de Eugenia }i Vasile Cri}an. (II)

7 iunie 1914. Deschiderea Canalului pentru naviga]ie a Panama

“Procesiune” - Gheroghe Vr@nean]u Compozi]ie - Neculai G. Iorga