DANNY ORBATH

IOIt4PLOTlJRILE

ItYlPOIRItlA LIJI

H ITIIRRezistenfa germand 5i arta conspiraliei

-tEil

COMPLOTURILE TMPOTRTVA LUI HITLER 475

Rizboiul exterminirii: Conspiratorii gi Holocaustul ........ 168

CAPITOLUI 13

Fulgerul qi sticlele de bauturd: Tentativele de asasinat din Est . . r75

CAPITOLT.TL r4Nume de cod U-7: Salvare giabis....... ...... 196

CAPITOLUI 15

Contele von Stauffenberg: Abordarea carismatice . . - - . . . . . . 2rg

CA?ITOLUI 16

Si ucizi!; Problema tiranicidului .......247CAPITOLUL T 7

Roata conspiraliei: Epoca Stauffenberg... '.. '..256cA-PrroLUL r8

tlltima reprezentage: zo iulie 1944 . . . . . . . . . . . .'. . . . . . . . . . 285

CAPITOLUL 19

Tunica lui Nessus . . ...... 325

CAPITOIUL 20

Motive crepusculare . . . . . . . . , . , . . . , , . . 359,

CAPITOLUL 21

Relelele rezistentei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 378

EPII-OG

Cavaleri in armuri murdar€r Eroii rezistentei qi noi . . . . . . . . . 389

NorE ............ .... ......... '.... ... 393

ABREvrBRr. . , . . . . . . . . . , . , . . . , . . . . . . . ' . . 457

BrBr,rocRAFrB sElBcrrvi . .,. . ..,,. . .., . . .. . ., . . . ., .. . . . . . . 458

12 DANNY ORBACH

vara anului 1944 intre agenlii miqcirii germane de rezistenle Ei

ofiterii francezi de spionaj. O alta sursi importante, menlionati

aici pentru prima dati, este transcrierea interogatoriului efectuat

de citre serviciile sovietice de informafii asupra colonelului Hans

Crome, membru al miqcirii de rezistenld, luat prizonier de citre

Armata Roqie in 1944. Acest document, redactat in rusi, este pds-

trat in arhiva nalionali a Federa{iei Ruse din Moscova. Importanla

lui consti in informaliile pe care le cuprinde despre metodele de

recrutare ale migcirii de rezistenfi, modalitilile sale de comuni-

care codati Ei structura sa internd.

in plus, am folosit selectiv intreaga serie de cercetdri despre

miqcarea de rezistenld germani publicati intre anii 1945 9i 2015

in englezi, ebraici gi germani. Descoperirile mele eviden|lazd

gravele neajunsuri ale unora dintre lucririle cele mai influente gi

mai rispAndite pe aceasti teme. Amploarea acestor surse, atat pri-

mare, cit gi secundare, mi-a permis sA Prezint intreaga poveste a

acestor evenimente, inclusiv momentele de crizi gi riscrucile

decisive, ceea ce mi-a permis si ajung la noi observafii care depi-

qesc limitele acestei teme. in lunea noastri de ,,primdveri" revolu-

tionare, rizboaie civile, regimuri expansioniste Ei tiranii brutale,

informaliile despre rezistenli sunt mai importante ca oricdnd.

CAPIIOLUL 1

0pozilia in fldciri

I)iini pe 30 ianuarie 1933, in ajunul preluirii puterii de c6tre

rr,rzilti, nu era foarte clar daci Hitler gi nalional-socialiStii aveau,,,r eonduci Germania fird ciocniri violente. Cele doui partide

,l( opozilie antinaziste, comunigtii !i social-democrafii, inci mai

,1, (illcau mari refele de activigti, iar mulli dintre ei erau inarma{i.',r'liLeau cu milioane de suslinetori loiali, cluburi gi sindicate qi

,rrlicicnli tineri dispugi sl lupte. in decurs de un an, toate aceste

r, 1clc de opozilie aparent formidabile aveau si-qi giseasci sfdrgi-

trrl in flaciri.in seara zilei de 27 februarie 193 3, doi pietoni $i un polilist se

I'lirrrLrau prin apropierea Reichstag, impresionanta clidire a par-

l,rrrrcntului german din Berlin, cdnd ceva neobignuit le atrase

I'r rrsc atenfia. O lumini, o pAlpAire ciudati se vedeau in spatele

l, rcstrelor, insolite de migcirile rapide ale unor umbre. Polilistulr, .rlizi imediat cd asista la debutul unui incendiu gi ceru intiriri.I lt ctivele de polilie au intrat impreuni in Reichstag, trecind

I'r irrtr'un strat de fum negru gi gros. L-au depistat rapid pe riu-l.r r itorul misterios care se strecura din incipere, pe jumitate gol,

,rr opcrit de transpiralie, cu fala rogie ca sfecla gi cu pdrul velvoi.

l'.rlaportul gesit asupra lui arita ci numele siu era Marinus van

14 DANNY ORBACH

der Lubbe, cetilean olandez. igi folosise cimaga Ei o canistri' de

benzini pentru a declanga incendiul. CAnd a lbst intrebat de ce a

fhcut-o, el a rispuns: ,,Protestl Protest!"r0

Pu{ini dintre berlinezii care au privit ingrozili flicirile qi-ar fi

putut imagina ca noul cancelar al Reich- ului, Adolf Hitler, ar folosi

focul pelrtru a distruge toate relelele, organizaliile;i partidele de

opozilie din Germania. Cancelarul, care fusese numit cu numai

o lund mai devreme, pe 30 ianuarie, distrusese, in mai pulin de un

an, partidele politice din intreg spectrul ideologic, precum 9i auto-

nomia statelor germane gi puternicele sindicate. Modificirile

drastice au afectat gi administralia publicd, sistemul judiciar, gco-

lile, universitilile qi, cel mai important, armata Pdni la sfArqitul

anului 1934, Hitler gi partidul siu nazist erau singurii stipani ai

Germaniei, nederanjali de vreo opoziiie activi sau posibili.

Politicienii noului regim s-au gribit se ajungd la cladirea in

fliciri. Primul dintre aceqtia a fost Hermann Goring, unul dintre

apropialii lui Hitler gi purtetor de cuvint al Reichstag-ului'

Comandantul pompierilor i-a prezentat un raport cLr privire la

incercdrile de a stinge incendiul, dar Gciring era mai interesat de

stingerea a allceva. ,,De vini sunt revolulionarii comuniqti", a

spus el. ,,Acest gest este inceputul revoltei comuniste' care trebuie

si fie inibugiti rapid qi cu ma-rimi duritate " Hitler 9i maestrul

siu propaganclist, losef Goebbels, veneau din urmi. ,,incepAr.rd

de azi", a declarat noul cancelar, ,,oricine stl in calea noastri va

fi eliminat. ingiduinla nu va afla inlelegere la poporul german

Deputafii comunigti vor fi spinzurali in aceasti searl."r1

Reichstag-ul, una dintre ultimele relicve ale muribundei

Republici de la Weimar, fusese redus la o ruind arsi. O stare de

neliniqte a cuprins 1ara, alimentati de titluri senzafionale in prima

edilie a ziarelor. ,,impotriva ucigagilol incendiatorilor 9i otrevito-

rilor nu pot fi luate decAt misuri riguroase", titra unul dintre ele.

CON{PLOTI,IRILE IMPOTRIVA LUI HITLER i5

,,Icroarea meriti pedeapsa cu moartea." Neliniqtea a devenit rapid

istcrie. ,,Au wut si trimiti bande armate in sate ca si ucidd qi si dea

li)c': isi nota Luise Solmitz, profesoari conservaroare, in jurnalul

si-rLr.12 ,,Aqadar, comuniqtii au ars Reichstag-u1", scria Sebastian

I laifner, un tindr jurist gi unul dintre pu{inii sceptici rdmagi. ,,Ar

l,Lrlea fi aqa, era chiar de agteptat. Oarecum amuzant, de ce ar fi;rles Reichstag-ul o clddire goali, unde un incendiu n-ar slujirr iciunei cauze. Ei bine, probabil a fost intenlionat ca un (semnal>

l,cntru revolti, care a fost impiedicati de "misurile decisive>

Irratc de guvern. Asta au spus ziarele gi suna plauzibil. De asene

rrt n, an.ruzant e cd naziqtii s au preocupat aga de tare de Reicl.rstag.

l'iur.i atunci o numeau dispreluitor ufabrica de aer cald>. Acum a

,lr'r'enit brusc comoara absoluti pe care au ars o din temelii. [...]Inrportant este cA pericolul unei revolte comunjste a fost eyitat Ei

l,rrtcrn dormi lini$tili."r linsi nici guvernul, nici comuniqtii nu dormeau liniEtili. in aju-

rrrrl incendiului de la Reichstag, Flitler inci nu cfutigase sprijinulnujoriti.lii germanilor. Partidul Nalional Socialist era inci departe

,lc o majoritate in Reichstag. Partidele de opozifie de stAnga,

',ocial-democralii qi comunigtii erau inci puterile politice majo

r'. I Acum, naziqtii foloseau sperietoarea rogie pentru a ralia marir.( !trnente ale publicului german cauzei lor Mulli oameni, chiar,llL i'r ostili lui Hitler qi ideilor sale radicale, au inceput siJ consi-

,l, r'e rdul mai mic. Altii, mai ales adepJii dreptei nalionale con-

',( r'virtoare, s-au indreptat spre liderul nazist ca spre un salvator.

I'rirfcsoara Luise Solmitz, de;i cdsitoriti cu un evreu conyertit, a

Ir)st una dintre ei. ,,Sentinentele majolitd{ii gennanilor sunt,lr rrrrinate de Hitler", mirturisea ea in jurnalul ei. ,,Faima lui ajunge

pirrir la stele. El este salvatorul unei lumi rele gi triste."rs Temerile

l,ublicului au fost exploatate pentru lansarea unei campanii pe

irrrrriitate planificate, pe jumetate improvizate pentru subjugarea

16 DANNY ORI]ACH

politice, culturale 9i ideologici totali a Germaniei. E de la sine

inleles cd atmosfera tensionati a uqurat neutralizarea tuturor cen-

trelor de putere din care s ar fi putut ridica o poten{iald, opozifie.

Cine a ars Reichstag ul? A fost o n.raqinaliune nalional soci-

alisti sau un act de nebunie solitare comis de Van der Lubbe?

Cercelalorii au disculal despre acest lucru incd de alunci in

orice caz, nazigtii erau singurii cagtigitori. CAnd au format

guvernul, au cerut doar doud portofolii, in afari de cel al cance-

larului: ministerul afacerilor interne al Reich-ului qi ministerul

echivalent din Prusia, cel mai mare gi cel mai important stat ger-

man. $tiau foarte bine ce fhceau. Cele doua ministere le-au oferit

control total asupra poliliei, a politiei secrete Ei a structurilor de

securitate interni din intregul Reich. Folosindu-9i puterea

proaspit cigtigati, au incercat si distrugd fundamentele qi orga-

nizarea opoziliei prin propagandi, prin atragerea germanilor

care nu erau convingi inci de nazigti si prin terorizarea membri-

lor rimagi ai opozifiei.

Rezistenta devenea tot mai periculoasi. Unul dintre pirinliiiondatoriaj mi)cariide re/islenla gerlnane. Hans Bernd Giter iu,.

scria cu amiriciune mai tirziu: ,,A fost doar Reichstag-ul? Nu a

fost oare tot Berlinul in fldciri?"16 Campania de eliminare a opo-

zitiei qi a instituliilor sale ficea parte dintr un proces mai amplu,

care mai tirziu a fost numit Glelcftschaltrng (nivelarea). Scopul a

fost controlul asupra societdlii germane prin inocularea ideolo-

giei nalional socialiste in toate aspectele viefii, insoliti de avan-

taje materiale pentru colaboratori qi bite puternice pentru

oricine indriznea sd se opuni.Pe 28 februarie,la o zi dupi incendierea Reichstag ului, limi

tele constitulionale au fost cilcate in picioare. Noul guvern a

adoptat ordonanle de urgenli ,,pentru protecfia oamenilor qi a

statului", permi{indu-i si monitorizeze scrisorile, telegramele qi

COMPLOTURILE IMPOTRIVA LUI HITLER 17

apelurile telefonice gi si cenzureze libertatea de exprimare qi

presa. Mai important, dreptul de habeas corpus a fost suspendat,

astfel incAt dugmanii regimului nu au putut nici micar si-gi

.rsteple recursul cuvenit prin Jege.

Primele victime au fost comuniEtii. Naziqtii i-au invinuit de

incendiu gi au ordonat arestarea liderului lor din Reichstag. intloar citeva siptimAni, partidul s-a dezintegrat: ziarele sale s-au

iochis, organizaliile au fost interzise qi toli liderii au fost arestati.

Nliqcarea comunistd, considerati o ameninlare mortali de citre

loarte mulli germani, fusese paralizati. Aflatd intr-o degringo-

latlir completi, n-a oPus aproape nicio rezistenle. Dispari{ia sa

Iirpidd i-a surprins atet pe suporteri, cat qi pe mulli germani obis-

Dui{i. Aceqtia o percepeau ca pe o forli revolulionard violenti qi

rrrmati. in schimb, nimeni nu anticiPase nimic din partea

social-denrocralilor. Haffner consemna:

Ne-am agteptat la un atac din partea comunlgtilor. Comuniqtii

erau oameni hoteriii, cu infiligare inderjitd. Ei i9i ridicau

pumnii in chip de salut gi aveau arme - cel pulin, foloseau

pisioale destul de des in inciieririle din baruri Se l5udau

necontenit cu puterea orSanlzatiei lor 9i probabil ci au invi;at

cum si faci ,,aceste lucruri" in Rtisia. Nazigtii n-au lisat niciun

dubiu despre inten{ia lor de a i distruge. Evident, con.runigtii

aveau si riposteze.lT

Dar nu au {hcut nimic in acest sens.

De ce partidul comunist a dispirut atAt de repede, in ciuda

indelungatelor pregetiri pentru riposte violente impotriva demo-

craliei ;i fascismului? Peter Hoffmann sustine ci liderii sii erau

incitugali in propria ideologieJB Ei in.rpreuni cu stipinul lor, lide-

lul sovietic Iosif Stalin, credeau ci ascensiunea naziqtilor nu

insemna decAt cAntecul de lebddi al burgheziei liberale, adici al

18 DANNY ORBACH

Republicii de la Weimar. Partidul Cornunist, dupi cum i-a spus

un diplomat rus de la Berlin lui Friedrich Starnpfer, redactorulziarului social-democrat Vorwiirts, va prelua guvernarea cu sigu-

ranli, dar numai dupd ce Hitler avea si distrugi democralia ca sielibereze calea.re Aceasti falsi incredere i-a {Icut pe comuniqti sa

ia decizii dezastruoase, iar cea mai mare a fost refuzul lor de a se

uni cu social-democralii intr-un front comun antinazist. in cele

din urmi, previziunile partidului comunist despre o revoluliepopulari nu s-au materializat, iar polilicienii sii au fost luali prinsurprindere de un rival hotdrAt 9i dur. Capartid, a incetat se existe.

Partidul social-democrat, cunoscut ca principalul rival al

nazigtilor gi cea mai puternici fo4i a Republicii de la Weimar,

era de asemenea paralizat, degi din motive diferite. liderii sdi

erau blocali pe ideea de ,,legalitate", deli rivalii lor incdlcau tie-

care lege care le stitea in calea spre puterea absoluti. intr-o oare-

care misuri, credeau liderii social-democrafilor, ei aveau si fieprotejali: de polifie, de instar.r{ele judecatoregti, de state, de

cineva. Au crezut asta p6.ni. a fost prea tirziu.Partidul social-democrat nu fusese mereu atdt de letargic. in

timpul furtunosului an 1920, ca replici la tentativa de loviturd de

stat monarhiste a politicianului conservator Wolfgang Kapp,

partidul a mobilizat muncitorii intr-o grevi generald. Protestele

de masi i-ar.r forlat pe Kapp gi pe aghiotanfii lui si predea pute-

rea, astfel restaurdnd practic Republica de la Weimar. Dar in1933, dupi incendierea Reichstag-ului, liderii social-democralinu au mobilizat o grevi generali, cea mai eficienta armA pe care

o aveau. in schimb, au decis si se supune, pentru a nu oferiguvernului ,,pretexte" pentru a i trece in ilegalitate, de parcinazigtii ar fi al'ut nevoie de ele.

intre timp, nalional-socialigtii erau intr-o continud migcare.

in martie, folosindu-se de crizi pentru a-gi intiri controlul

COMPLOTURILE IMPOTRIVA LUI HITLER 19

.rslrpra statului, au redactat Legea de imputernicire, care le per-

nritea si treaci legislalia fere votul parlamentului. Actul, aient

gindit, fixa fundamentele pentru dictatura celui de al Treilea

l{cich. Partidele de la centru qi cele de dreapta au decis, pros-

tc$tc, sd voteze aceasti hotirare. Necunoscdndu-l inci suficient

1,c l {itler, au crezut ci vor da suficient sprijin nazigtilor pentru a

srrpraviefui. Hitler insusi a licut tot ce i-a stat in putere si-i linig-

It irsci. Le a promis ci-qi va folosi puterile proaspit ciqtigate doar

r rrrcori, impotriva unei revolulii comuniste gi dupe consultirile

llccesare cu presedintele. Cu toate acestea, ii lipsea majoritatea

l,,rrlanentari de doui treimi necesari pentru aprobarea noii legi

t ,omunigtii gi social-democralii inc6 aveau majoritatea. Nazigtii

rrrr s-au ldsat infrAnfi de astfel de detalii. Pe 5 martie, toli deputalii

( o rurligti au fost afestali. Gdring, pregedintele Reichstag-ului, a

l.rsat clar si se inleleage cA, daci va fi nevoie, social-democralii nu

vr)r. lvea acces in sali pentru a obline numdrul necesar de voturi'

Deputalii de stinga care au ajuns in sediul provizoriu al

licichstag-ului, dintr o sali de operl din Berlin, au dat peste o

.rtnrosferi departe de a fi amiabild. SA, mililia private a partidului

rrzist, a ocupat verandele gi a intimidat deputa{ii prin strigete,

lrtriciuieli qi prin scandiri. Cu toate acestea, social-democralii

rrrr au cedat. Liderul lor, Otto Wells, a oferit cintecul de lebidi,rl stingii parlamentare din Germania. ,,Noi, social democralii

rl rnrani, a spus el, jurim si. respectim principiile umanitiJii qi

.rlc justiliei, Iibertiiii gi socialismului. Niciun act nu vi va da

l)uterea se distrugefi aceste valori eterne 9i indestructibile'"20

I litler n-a fost impresionat:

Afi intarziat, dar ali venit totuli! (... ) Nimeni nu mai are nevoie

de voi, (...) steaua Germaniei se va ind\a, iar a voastrA va cidea

Clopotele sfar$itului vostru bat deja, (...) nu sunt interesat de

voturile voastre. Germaniava fi liberd, dar nu prin voi 21

!a

20 DANNY ORBACH

Clopotele sfirEitului partidului social democrat bi.teau,intr-adevir, in aplauzele gi uralele oponenlilor lor. Pe 22 iunie1933, ministrul de interne nalional socialist Wilhelm Frick a

declarat partidul ,,duEmanul statului si al naliunii" 9i a ordo-nat si fie dizolvat. Cel mai mare partid al stiLngii germane iqi

inceta existenla.

Partidele de la centru gi de dreapta nu au ayut o soartd maibuni, in ciuda colaboririlor lor anterioare cu Hitler. Pe 2l iunie,polilia gi forlele SA au luat cu asalt sediile Partidului Popular

Na{ional. Liderul partidului, Alfred Hugenberg, ela un aliat politic al lui Hitler gi impirtigea multe dintre vederile lui ultrana-

!ionaliste, imperialiste gi antisemite. Fusese chiar qi membru al

guvernului. Dar nazistii nu au aritat niciun pic de mili. persoanei

prin colaborarea cireia oblinuseri puterea. Partidul a fost forlatsi se dizolve, tat pe 26 iunie, Hugenberg qi-a dat demisia dinguvern. Dupd o siptemana, pe 4 !i 5 iulie, cele doud partide cato-

lice au fost forlate si se destrame Ei ele. Soarta lor a fost pecetluite

pe 14 iulie, clnd guvernul a emis urmdtoarea ordonanli, trans-

formind Germania in mod oficial intr-un stat clr partid unic:

Partidul Muncitoresc National Socialist german este singuruipartid din Gernania. Orice individ care vrea sd formeze o orga-

nizalie a unui alt partid politic sau si infiinleze un nou partidpolitic este pasibil de inchisoare pdni la trei ani sau detenlie de

Ia 5luni la trei ani.22

Acesta era sfirgitul partidelor politice, cea mai importantesursi a opoziliei legale in Germania. Gleichschaltung nts a oprilaici ins5.. Hitler s-a indreptat cdtre celelalte centre de putere na{ionali qi le a anihilat fhri nici cea mai mici rezistenll.

Rezultatul era departe de a fi evident. Germania ayea o puter-nice tradilie a regionalismului, care data dinainte de unificare.

COMPLOTURILE i-NIPOTRIVA LUI HITLER 2I

inainte de 1871 teritoriile vorbitoare de limba germand erau

divizate intre nenumirate principate independente, fiecare cu

n.ronedi, guvern qi armatd proprii. CAnd au considerat ci e nece

sar, multe n-au ezitat sA se lupte intre ele sau si formeze alianle

cu puteri externe. Unele, precum Prusia, erau considerate puteri

globale. Chiar gi dupi unificarea lui Bismarck, nou-formatul stat

german nu a anulat principatele, ci doar le-a rearanjat sub tutela

sa politici. Aqadar, chiar qi in 1918, cind valul revolulionar a

rniturat principatele gi le a transformat in republici, structura

leclerali a {irii a fost menlinute intacti, iar statele au pastrat pro

priile guverne. Unul dintre ele, Bavaria, era gata sa se separe la

inceputul anilor'20.Acum lucrurile erau diferite. Guvernele locale incercau sd

se pund bine cu regimul dar erau eliminate unul dupi celilalt.

irr loc de premieri aleqi, r'roii lideri au numit guvernatori natio-

rr ir l-socialiqti (Gallelfer) care nu erau responsabili in fala electo-

rrrtului lor, ci doar in fala partidului nazist de la Berlin. Doar

ljlvaria, statul catolic din sud, cu puternica sa identitate locali' a

r czistat inainte ca o lovituri de stat si rezolve problema. Llembrii

r)rilitiilor nalional socialiste, in strAnsi colaborare cu polilia, au

lirat cu asalt biroul premierului local, dr. Heinrich Held. Helcl a

lost ir.rliturat qi inlocuit cu unul dintre aghiotanlii lui Hitler.

llirvaria era gi ea inregratiin Gleichschaltung.

Uniunile sindicale, care aveau milioane de membri pe tot( Lrprinsul Reich-ului, au dispdrut qi ele rapid. Spre surpriza

rrrora dintre suslinetorii imPitimili, scenariul din 1920 nu s-a

rrpetat, iar o grevi generali impotriva noului regim nici micarnrr a fost luatl in considerare. Liderii sindicali au crezut ci o cola-

lrorare cu Hitler le va aduce o coabitare cu regimul. Aqadar, au

ir)trat intr-o competifie unii cu ceilalli pentru a-9i declara cea mai

inlbcati loialitate lui Hitler. Ceea ce nu i-a ajutat. Conducerea

I

22 DANNY ORBACH

nazisti nu tolera centre de putere aflate in concurenli, cu atet

mai mult pe cele asociate cu stanga.

in acest caz, nazi;tii au recurs la un complot. Hitler a declarat

ziua de 1 mat ca Zi a Muncitorilor, o serbitoare national-socia

listi, iar uniunile sir.rdicale au fost invitate si serbeze impreunicu partidul. Festivitelile au fost fulminante, o paradi impresio-

nanti a fost desflquratd de citre nafional-socialigti gi sindicate.

Ani mai tdrziu, activistul comunist Franz lung a depldns faptul

cI ei 9i camarazii sdi ,,au defilat inconjurafi de SA, SS 9i Tineretul

Hitlerist': O imagine ideali a armoniei de clasi, intr-adevir.2l

Stratagema a funclionat conform planului. Liderii sindicali au

aYut sentimentul de confort qi siguranli, dar au fost surpringl mor-

tal a doua zi. Euforia paradei inci nu se stinsese cand au fost con-

fruntafi cu un atac de eliminare. Birourile le-au fost luate pe sus,

documentele au fost confiscate, iar ei - cei care incercasere si iqi

dovedeasci loialitatea fali de noul regim au fost trimigi prompt

in lagire de concentrare. Sindicatele odati elininate, muncitoriigermani atr fost rapid inghilili in vAhoarea Gleichschaltung-ului

qi reorganizali intr-o asocialie nafionali nazisti numiti Frontul

Muncitoresc.Alte centre de putere au fost rapid neutralizate. Din 7 aprilie

1933, evreii gi indezirabilii politici au fost eliminafi dintre minis-

trii guvernului.. Epuri.ri rapide au avut loc in instanle, polilie, gcoli

si universitetri. Maioritatea intelectualilor nici micar nu au incer

cat se protesteze in numele colegiior lor ir.rliturali. De fapt, majo

ritatea, inclusiv personalitili de marci, precum filosoful MartinHeidegger, au licut front comun cu regimul. Rezistenla nu a avut

loc nici in mediul industrial, economic sau financiar. Dupi depi-qirea unor dificultili incipiente, principalii industriagi, oameni

de afaceri qi bancheri s au aldturat rapid pentru a se bucura de o

parte din recompense. Hitler;i colegii sdi apropia{i qtiau cum si i

COMPLOTURILE iNIPOTRI\A LUl HITLER 23

scducdr interzicerea grevelor qi a sindicatelol un moratoriu asupra

rcgimului democratic nepopular gi, cel mai important, reinarma-

rcir pe scari largd, ceea ce aducea profituri enorrne.

,,Nu se poate nega ci a evoluat- Surprinzetor pentru opo

nenlii sii, demagogul Ei geful de partid, fanaticul 9i inflamato-

lul de spirite pare si se fi dezvoltat intr-un adevirat om politic."

llste notarea din iu .ral din 21 martje a romancierului Erich

liLrermayet care nu era in niciun caz nazist2a. $i el nu era singu-

rtrl. Mul1i alli germani erau incalltali de carisma lui Hitler 9i

si au gisit locul printre masele care n.rirqiluiau pentru susline-

tct ()leichschaltung ului. in 12 noiembrie, 1933, au fost orgar.ri-

zirte iar alegeri generale. Participarea a fost masivi, ajungir.rd la

,)596. Doar Partidului Na{ional-Socialist i s a permis si particiPe

rrr \rr ulin, iar Hiller a caltigal det.rsal: ()2. I loo din voiuri au [o'l

|cntru el, iar doar 7,897o au indriznit sd I infrunle sau si se

,rb1i[ri]s. Aceste alegeri, desigur, au fbst ]inute in condilii de dic-

tirlurA, {:rA competilie 9i suslinute de imensa propagandi guver-

rr.rr.nentall. Secretul votului nu era asigurat. Cu toate acestea,

l,irrticiparea masivd sugereazi ce majoritatea germanilor erau

l,rvorabili noului regim.

Hitler qi consilierii sdi au eYitat cu istelime unele neaiunsuri

. vidente. CAnd a fost confruntat cu cererile raclicalilor nazigti de

,r pnne in sceni o a doua revolulie sociala, cancelarul a refuzat

sec, c6.9tig6,nd astfel in mod eficient sprijinul claselor sociale

irtlte, sceptice in t-ala revoluliilor. Lucrul s-a dovedit cu atat mai

.rtl.^virat pentru armati. Orgar.rizalie mindrd qi rigidi, conserva-

toare, aceasta detinea o lunge tradilie de autonomie 9i revendica

pulere politice. Mulii o vedeau ca pe o forli independenti, sin-

lirrrul refugiu in fala nelegiuirilor naziste. Cu toate acestea, de

tir)rpuriu, pentru observatorii atenli devenise clar ci era vorba

II