MONOGRAFIE

ISTORICUL COMUNEI JEBEL

Comuna JEBEL este asezata in campia intinsa a Banatului-Timisan , localitate mare , cu oameni harnici si case spatioase specifice celor din sesul banatean . Aici a fost construita in anul 1752 una din cele mai mari biserici ortodoxe romane din judetul Timis .

Data infiintarii localitatii Jebel nu se stie . Ea se pierde in acele zari indepartate ale trecutului fara nici o urma in scriptele vreunui cronicar iubitor de slova . Doar in evidentele de dijma papala din 1332-1337 , localitatea este amintita sub numele de Zephel . Mai tarziu turcii i-au zis Chebel , adica “avant-garda” , poate de la postul care stationa aici . Poporul insa i-a zis Jebel .

Pare curios faptul ca aceasta localitate pur romaneasca figureaza in evidentele de dijma papala , ca si cum populatia in acei ani nu ar fi fost romano-ortodoxa , ci catolica .Explicatia ne-o da Prof.Dr.Nicolae Iliesu din Timisoara , in lucrarea sa intitulata “TIMISOARA , MONOGRAFIE ISTORICA” unde , printre altele arata ca , in anul 1316 regele Carol Robert al Ungariei impune si Biserica Ortodoxa la zeciuiala papala .

In anul 1401 Nicolae Trentul a avut aici o cetate care a fost daramata . Ulterior s-a zidit o noua cetate in padurea din apropiere ; despre aceasta amintindu-se prin anul 1425 , cand localitatea a avut drept de balciuri , iar pea pa Timisului au existat mai multe mori .

In anul 1479 , comuna afost vanduta lui Nicolae si Iacob Banffy .

Un cunoscut si invatat calator turc , Evlya Celebi , ce a strabatut Asia , Africa si Europa , si-a asternut observatiile de calatorie in zece volume . In anul 1660 , vine la Jebel , impreuna cu Ali , pasa de Timisoara , si noteaza urmatoarele: “ Chebel este o localitate locuita de romani crestini , asa cum erau toate satele din Banat”. Din descrierile acestui neintrecut calator , localitatea Jebel este prezentata sub asuprire turceasca , cu mari bogatii de cereale , animale , paduri si cu vaste intinderi de pomi fructiferi . Impresie deosebita i-a facut campia cu ierburile ei grase si bogate .

In anul 1696 se abat peste aceste locuri , ca si peste intregul Banat , grozaviile unui razboi dus intre turci si austrieci . Imperiul Otoman , zguduit de atatea prefaceri si slabit de neiontelegerile interne , cobora ultima treapta a declinului , sfarsind astfel un trecut plin de Gloria si de maretia tristelor cotropiri . Incercarile facute pentru a-si mentine vechile pozitii lovesc necrutator in liniile de comunicatii si fortificatii : Jebel-Moravita-Varset .

Luptele , in consecintele lor nimicitoare , continua aici pana la pacea de la Karlovitz (1699) , care lasa Banatul vestic sub dominatia semilunei .

Ostilitatile reincep cu si mai mare putere si ele continua cu ocuparea orasului Timisoara , in anul 1716 , de catre austrieci , prin printul Eugen de Savoya , de origine franceza , si se sfarseste cu pacea de la Passarovitz , incheiata la 21 iulie 1718 , care pune capat unei stapaniri turcesti de 164 de ani in Banat .

Incepe o alta apasare , cea austriaca , sub care Jebelul isi pastreaza si insemnatatea , dar si necazurile de odinioara .

In recensamantul cameral din 1717 Jebelul apare cu 200 de case , ca unul din cele mai mari stae din intregul Banat , tavalugit de razboaie si macinat de pustiitoarea ciuma si holera ce s-a abatut de atatea ori asupra locuitorilor .

In decursul veacurilor , alaturi de atatea alte sate , Jebelul apare cu o populatie curat romaneasca , cu functii sociale bine definite si bine chivernisit economiceste , asa cum l-a prezentat invatatul calator turc Evlya Celebi . Acesta este un argument ce spulbera afirmatiile tendentioase ale unei burghezii sovine , ce urmeaza sa prezinte sesul timisean ca o intindere pustie . Aceasta ca sa poata justifica colonizarile , care nu au putut spareg masa romaneasca , cu toate prigoanele si uneltirile .

Viena , organizeaza in Banat agricultura si pune bazele unei industrii . Se fac canalizari si drenaje de mari proportii , se planteaza in jurul Jebelului primii duzi adusi in Banat la 1740 si se iau diverse masuri de exploatare . Povara acestor munci istovitoare cade tot mai greu pe umerii romanilor , care incep sa regrete stapanirea turceasca .

In anul 1761 Jebelul a avut Oficiu postal ca si Denta .

Istoria Jebelului , in care preocuparile economice favorizate de marea intindere a hotarului si de solul fertile , se pare ca nu cunoaste evenimente iesite din comun , pana la anul 1848 , cand revolutia ce trece de mai multe ori pe aici , ii pricinuieste pagube din partea sarbilor rasculati , impotriva carora s-au ridicat si jebelenii , alaturi de ostile lui Kosuth . Este interesanta remarca pe care o face Meletie Draghici , pe atunci protopop al Jebelului , in lunga corespondenta privind “Bataia de la Varset cu sarbii” , publicata in “Amicul poporului” , de la Pesta , nr.7 , din 15/27 iulie 1848 .

Viata satului se scurge incet , dar si cu necazuri . Pentru ranitii acestui razboi s-au facut colete in toate localitatile . In Jebel , cel care s-a ocupat de aceste colecte a fost invatatorul Vasile Ciuta .

In 28 iulie 1914 incepe primul razboi mondial , care se termina la 01 noiembrie 1918 .

Si locuitorii Jebelului au platiti un tribute de sange – 138 de morti si disparuti . Unii din cei reintorsi acasa de pe fronturile dezorganizate , au avut asupra lor pusti si pistoale . Acestia , in dimineata zilei de 30 octombrie 1918 , s-au indreptat spre centrul satului , unde au inceput sa devasteze Primaria cu intreaga arhiva , voind prin aceasta s arupa pecetile trecutului . Nu s-au oprit aici : au devastate casa primarului Ilie Groza si a notarului Gheza Barbos , care s-au purtat rau cu populatia pe timpul razboiului . Ilie Groza a fost destituit si au proclamat primar pe Iosif Balan , om cu vederi largi si spirit dinamic .

Spre seara si in ziua urmatoare au devastate pravaliile , carciumile si magaziile cu provizii ale marilor bogatasi din Jebel , in exclusivitate romani , imbogatiti (prin specula) si favorizati de autoritati de-a lungul anilor .

Cerealele , alimentele , uneltele agricole si mijloacele de tractiune sechestrate de rasculati de la acestia , au fost impartite in mod gratuity mai ales saracilor si vaduvelor de razboi . Cei care n-au fugit din calea rasculatilor si au incercat sa opuna rezistenta , au fost batuti si bunurili li s-au luat cu forta . De retinut ca : cu toata ura si dorinta de razbunare , rasculatii nu au comis nici un omor .

De devastare a scapat doar comerciantul (evreu) Francisc Steiner , care s-a dovedit omenos si intelegator la nevoile si greutatile familiilor celor plecati pe front , dar , si de la acesta au sechestrat doua vagoane de grau si cinci perechi de boi , pe care le-au impartit celor nevoiasi .

La data de 1 decembrie 1918 , cu ocazia Adunarii de la Alba Iulia , entuziasmul jebelenilor era de nedescris , insa delegate la Adunare , localitatea nu a avut .

La 1 septembrie 1939 incepe al doilea macel mondial , care se termina la 9 mai 1945 , care isi are si el tributul de sange – 30 de morti .

La 19 septembrie 1939 incep la Jebel tratativele romano-iugoslave privind crearea unui bloc al neutrilor din Balcani si Europa Centrala , tratative esuate insa dupa cateva luni . Discutiile au fost purtate intre ministrul afacerilor straine (de externe) Grigore Gafencu si omologul sau iugoslav Cincar Marcovic . Discutiile de la Jebel s-au purtat in statia C.F.R. , intr-un vagon special (diplomatic) .

Simion Garau si Nicolae Graure , fosti cantareti de strana ai bisericii din Jebel , noteaza la sfarsitul “Mineiului” de pe luna septembrie , in ziua de 19 a lunii respective , ora 8

dimineata , anul 1944 , comuna a fost ocupata de germani . Dupa trei zile au plecat , venind iarasi in ziua de 22 septembrie , ora 6 seara si au plecat in ziua de 23 septembrie , ora 4 dupa-masa .

In 23 martie 1945 s-a legiferat reforma agrara . S-au expropriat 1.468.000 hectare pamant arabil si s-a impartit la 990.000 familii .

La 11 iunie 1948 a fost adoptata legea pentru nationalizarea intreprinderilor industriale , etc . La Jebel s-au nationalizat doua mori si o presa de ulei .

Din 1949 se introduce impozitul agricol . Celor care nu puteau achita acest impozit li se luau cerealele cu prilejul recoltarii . Acestea erau faimoasele “cote” .

Conform unei Directive data in 1951 , s-au facut deportari in Baragan .

Pentru asigurarea securitatii zonei de frontiera cu Iugoslavia se dislocau pe o adancime de 25 km unnele categorii de elemente periculoase , sau care pot deveni periculoase .Obiectul dislocarii il formeaza categorii din care fac parte chiaburii si carciumarii din commune . Acestia vor fi dislocati pe baza tabelelor nominale intocmite la Directia Generala a Militiei , care de asemenea vor fi verificate in teren .

Zona de deportare s-a oprit la Voiteni . Dar si jebelenii au avut de suferit de pe urma acestei decizii ; cei bogati au inceput sa fie persecutati . Cativa tineri au fost dusi sa munceasca la minele de carbuni de la Anina si Lupeni “nu fortat” , dar ca acolo trebuiau sa-si satisfaca stagiul militar .

In 1955 incepe la Jebel procesul de colectivizare a agriculturii . S-a urmarit prin aceasta distrugerea chiaburimii si integrarea taranilor saraci in collective . Acest lucru s-a facut nu de buna voie , ci in conditii de maxima teroare . Procesul de colectivizare s-a incheiat in luna aprilie 1962 . Din acest moment taranii si-au pierdut pamantul , uneltele agricole si animalele de tractiune .

In Revolutia din Decembrie 1989 si-a pierdut viata un tanar din localitatea noastra ,pe nume Belici Radian , de numei 23 de ani .

Aceasta revolutie a lasat si durere in multe suflete , dar , a adus si sperante intr-un viitor mai bun . Taranii si-au recapatat pamantul .

Favorizata de asezarea sa geografica , de solul sau manos , ca si de inteligenta si harnicia locuitorilor , comuna Jebel se situeaza printre localitatile fruntase . Strazile sunt lungi si destul la largi . Casele sunt frumoase si in mare parte construite din caramida arsa si nearsa , acoperite cu tigla . Numei casele vechi au zidurile din pamant batut . Trotuarele strazilor nu sunt pavate , dar , au pe margini plantati salcami si pomi fructiferi .

Soseaua internationala Timisoara-Beograd , trece prin mijlocul comunei .

Incepand cu intrarea in comuna dinspre Timisoara , dupa paraul Timisul-Mort , pe partea dreapta a soselei se afla fostul sediu al S.M.A. , iar in spatele acestui sediu se afla

crescatoria de pasari ; urmeaza Moara de macinat grau , apoi Presa de ulei , dupa linia ferata urmeaza fosta sectie Electromotor (bobinare de motoare electrice) .

De aici , din soseaua internationala se face o ramificatie spre dreapta , drum care leaga Jebelul de comuna Ciacova .

Dupa aceasta ramificatie , la sosea , la o distanta de 100 m se afla sediul Primariei si

Postei (ambele in aceeasi cladire) .

Urmeaza Casa parohiala Greco-catolica , langa aceasta se afla Biserica greco-catolica , apoi Dispensarul uman , Farmacia , Casa Nationala “Efta Botoca” unde intr-una din incaperile situate la etaj este Biblioteca comunala , sediul Politiei , Agentia CEC , diferite depozite en-gross , Banca populara Jebeleana , Dispensarul si Farmacia veterinara , Scoala cu clasele I-VIII , Gradinita de copii , Spitalul de psihiatrie , Baza de receptie si Silozul , Biserica ortodoxa romana , Gara si alte puncte remarcabile din comuna Jebel .

In comuna , in special la soseaua internationala sunt mai multe magazine pe care nu le-am amintit aici .

Hotarul comunei cu o intindere de aproximativ 7.500 hectare , are urmatoarele denumiri : Arendasu , Boruga , Brus , Capun , Cheia , Cingereac , Comoara , Coturi , Daialaturi , Dealu postei , Dudau , Mira , Marcovat , Petra , Podu rosu , Saliste , Susara , Tibit , Timisu mort , Tofaia , Tarigari , Vadu rosu , Vaisoane , Vijla , Vana sculii , etc. .

Retinem toponimiile : Saliste – vatra strabuna a Jebelului ; Comoara – loc de care se leaga amintirea descoperirii unei comori , despre care nu se mai stie nimic ; Mira – loc fortificat odinioara , al carui num ear talmaci mirarea locuitorilor , pricinuite de sfarsitul unei lupte , dupa care sangele varsat ajungea pana la genunchi .

O parte din hotarul comunei este strabatut de cursul unei ape , ce poarta numele de Timisul –Mort , un brat al Timisului

RELIEFUL SI CLIMA : temperature continentala cu o usoara in fluienta mediteraneana , favorabila agriculturii ; comuna este traversata de paraul Timisul-Mort .

ACCESIBILITATE : situata pe drumul European , soseaua care leaga Timisoara de Beograd trece exact prin mijlocul comunei . De asemenea calea ferata are mai multe ramificatii : una care leaga Timisoara de Resita , una care face legatura intre Timisoara si Deta-Moravita-Beograd , una care face legatura intre Timisoara - Liebling si una care face legatura intre Timisoara-Ciacova-Giera .

RAMURI ECONOMICE : agricultura , industria usoara , diverse servicii .

VIATA CULTURALA : Casa Nationala ( sala de spectacole cu capacitate mare) , biblioteca comunala , scoala generala “Martin Suboni”, ansambluri locale – Calusarii din Jebel , corul Bisericii Ortodoxe , fanfara Bisericii Penticostale . Anual se organizeaza la data de 20 iulie – ruga banateana .

STRUCTURA :

1. CONDUCEREA- Primar ; Dr. IONEL-SABIN BOCIU- Viceprimar ; Prof. TEODOR PETRUS- Secretar ; ZINA-DOINA COCATI

2. ECONOMIC- Auditor ; Ec. CONSTANTIN MELCIU- Contabil ; Ec. NICOLETA-GABRIELA BOGDAN

3. FOND FUNCIAR- inspector principal ; Ing. GHEORGHE GEMANARIU- referent specialitate principal ; Sing. TANASICA STAN

4. IMPOZITE SI TAXE- inspector principal ; VOICHITA OLARIU- referent superior : ANETA DINA

5. COMPARTIMENT AGRICOL- inspector principal ; ANUTA ILBAN

6. PROMOTOR LOCAL , RESURSE UMANE- inspector ; Ec. ANA (ALINA) LIFA

7. ASISTENTA SOCIALA- Consilier I ; Jr. SIMONA-ANISOARA DIRINA

8. URBANISM- referent de specialitate ; Sing. STEFAN FILIP

9. CULTURA- bibliotecar ; MARIANA MARCHETE

10. GOSPODARIRE COMUNALA- referent ii-sef compartiment ; IONEL RUSU- inspector I A- casier ; ADRIAN-RADIAN CUVEJDIAN- muncitor calificat I ; DUMITRU LEANA- muncitor calificat I ; VIOREL GYURKI

11. SITUATII DE URGENTA- inspector I A ; IONEL OLARIU

12. ARHIVA- inspector asistent ; MINODORA RISTA

13. ACHIZITII PUBLICE- Inspector principal; Ing. DAN MIRCEA IORGOVAN

14. GUARD INTRETINERE, CONDUCATOR AUTO- guard ; MARIA DAD- sofer; IOAN-FLORENTIN IOVI