Istoricul arhivelor

Istoricul arhivelor

Partea cea mai valoroasă a patrimoniului istoric al Republicii Moldova sunt documentele depozitate în arhive, instituţii ale căror pondere în societatea contemoprană devine tot mai evidentă. Arhivele din Republica Moldova sunt instituţii publice şi deschise publicului larg spre cercetare, în special, istoricilor interesaţi de cunoaşterea evenimentelor din diverse perioade istorice, iar cercetarea documentelor de arhivă permite aprecierea obiectivă şi imparţială a faptelor istorice. De aceea, pe bună dreptate, arhivele au fost şi sunt considerate locul depozitării mărturiilor autentice cu privire la istoria statului.

Evoluţia mişcării arhivistice din Moldova cunoaşte mai multe etape. Iniţial, arhivele erau stocuri de acte emise de autoritatea statului, cancelaria domnească, şi păstrate de beneficiarii acestora, adică de destinatari: stăpâni de moşii laici sau ecleziastici etc. Deşi, se presupune că în primele secole de existenţă a Ţării Moldovei ar fi existat arhive pe lângă cancelariile domneşti, totuşi, despre existenţa unor asemenea instituţii este dificil de vorbit, pină la începutul epocii moderne.

Începutul secolului al XIX-lea poate fi considerat momentul înfiinţării instituţiilor arhivistice. În 1815, printr-o dispoziţie a guvernatorului regiunii Basarabia I. M. Harting a fost fondată Arhiva Guvernatorului Basarabiei şi instituită prima funcţie de arhivist, ocupată de un secretar gubernial. Acest an poate fi considerat anul fondării primei arhive istorice din Basarabia.

Rolul decisiv în procesul constituirii arhivelor în instituţii moderne l-a avut Comisiunea Ştiinţifică a Arhivelor din gubernia Basarabia, fondată la 23 august 1898, în fruntea căreia a fost ales nobilul basarabean Nicolae Codreanu, funcţie pe care a deţinut-o între anii 1898 şi 1903, secretar fiind desemnat Ioan Halippa. Prin toate acţiunile sale, comisiunea a pledat pentru o instituţie arhivistică istorică centrală a Basarabiei, pentru promovarea principiilor moderne de activitate şi, în special, pentru valorificarea documentelor de arhivă.

O etapă nouă în procesul consolidării arhivisticii basarabene începe în 1918, odată cu unirea Basarabiei cu România. A fost creată Direcţia Regională a Arhivelor Statului din Basarabia, în frunte cu Leon Boga, fost angajat al Direcţiei Generale a Arhivelor Statului din Bucureşti. Colaboratorii arhivei au reuşit, în această perioadă, să salveze foarte multe colecţii de documente, precum şi să le includă în circuitul ştiinţific. Au fost publicate mai multe culegeri de documente, printre care se remarcă colecţia „Documente Basarabene”, îngrijită de L. Boga. Un impact deosebit în promovarea instituţiei arhivistice basarabene şi în special în valorificarea documentelor de arhivă, prin publicarea lor, l-a avut revista „Arhivele Basarabiei”(1929-1938), sub conducerea profesorilor Toma Bulat şi Constantin Tomescu.

Instituţia arhivistică din perioada interbelică a stat la bază creării, în 1940, aArhivei Centrale de Stat a R.S.S.M. În perioada celui de-al Doilea Război Mondial colecţiile de documente, în special, cele ce au fost create în perioada administraţiei româneşti au

fost evacuate în România, fiind readuse la Chişinău, în 1954.

În 1946 au fost constituite două arhive centrale: Arhiva Centrală Istorică şi Arhiva Centrală a Revoluţiei din Octombrie şi Construcţiei Socialiste (Arhiva Partidului Comunist al R.S.S.M.), care, în 1958, au fuzionat, revenind la denumirea – Arhiva Centrală de Stat a R.S.S.M. În 1976 a fost creată Arhiva documentelor fotofonocinematografice, care, după declaraţia de suveranitate a Republicii Moldova, în 1990, împreună cu Arhiva Centrală de Stat au stat la baza creării Arhivei Naţionale a Republicii Moldova. În toamna anului 1991, în baza arhivei Partidului Comunist a fost fondată Arhiva Organizaţiilor Social-Politice din Republica Moldova.

Odată cu adoptarea, la 22 ianuarie 1992, a Legii privind Fondul Arhivistic al Republicii Moldova, primul act legislativ care stabileşte structura şi componenţa Fondului arhivistic al ţării, începe o nouă etapă în dezvoltarea domeniul arhivistic. Această lege constituie primul pas de trecere de la sistemul sovietic de restricţionare a accesului cetăţeanului la documentele şi informaţiile din arhive la un mecanism în care acestea devin instituţii publice cu acces liber la documente. Legea consfinţeşte dreptul constituţional al cetăţeanului privind accesul liber la informaţiile stocate în colecţiile de documente şi stabileşte principiile de bază cu privire la preluarea documentelor la păstrarea de stat, conservarea şi valorificarea documentelor de arhivă.

Actualmente, din sistemul arhivistic al Republicii Moldova fac parte Serviciul de Stat de Arhivă al RM, instituţie responsabilă de promovarea politicii arhivistice a statului, două arhive centrale: Arhiva Naţională a Republicii Moldova şi Arhiva Organizaţiilor Social-Politice din Republica Moldova, două arhive municipale din oraşele Chişinău şi Bălţi şi 35 servicii raionale de arhivă.Scurta Prezentare a arhivei

Arhiva Naţională a Republicii Moldova reprezintă cel mai mare depozit de documente din ţară, recunoscut ca centru metodico-ştiinţific al arhivisticii autohtone. Aici sunt conservate şi păstrate documente ce dezvăluie viaţa economică, social-politică şi culturală din ţinut, începînd cu secolul al XV-lea şi pînă în prezent. Documentele de arhivă sunt grupate în peste 947 mii de dosare, unite în circa 2 mii de fonduri şi colecţii. Arhiva păstrează o colecţie valoroasă de peste 257 mii de documente audiovizuale.

Tezaurul documentar din perioada secolelor XV-XIX este prezentat printr-un volum de documente originale ce reflectă viaţa social–economică, culturală şi administrativă din regiune . Printre cele mai importante fonduri· de documente sunt colecţia de acte miedevale moldoveneşti ce cuprinde perioada anilor 1420-1904 şi fondul „Senatorilor preşedinţi în Divanurile Principatelor Moldovei şi Valahiei, anii 1808-1812”. Soarta dramatică a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus este reflectată în multe colecţii de documente, cele mai importante fiind fondurile „Cancelaria

guvernatorului Basarabiei, anii 1793-1919”, „Consiliul regional al Basarabiei, anii 1818-1873”, „Administraţia regiunii Basarabia, anii 1828-1918”, precum şi în fondurile altor instituţii din acea perioadă.

Un compartiment valoros îl reprezintă documentele din fondurile ce descoperă istoria Basarabiei ca parte componentă a României (1918-1940, 1941-1944). Informaţii diverse, dar cu regret necomplete, se găsesc în fondurile organelor administrative ale regiunii: ”Sfatul Ţării, anii 1917-1918”, ·„Comisariatul general al Basarabiei, anii 1917-1918”, „Comisariatul guvernamental al Basarabiei şi Bucovinei, anii 1924-1927”, „Cabinetul administrării Basarabiei, Bucovinei şi Transnistriei, anii 1941-1944”. Relevante pentru cercetare, în special pentru cercetarea istoriei localităţilor sunt fondurile prefecturilor judeţene, ale preturilor şi primăriilor subordonate lor.

Istoria R.S.S. Moldoveneşti, începînd cu anul 1940, apoi cu 1944 este reflectată în documentele administraţiei şi puterii de stat, ministerelor, comisiilor şi comitetelor de stat, organelor de procuratură şi justiţiei, întreprinderilor industriale, instituţiilor culturale şi de învăţămînt etc.

Pe parcursul timpului Arhiva Naţională a preluat la păstrare un număr de peste 170 de fonduri de provenienţă personală. În aceste fonduri sunt concentrate documentele personale şi de creaţie ale oamenilor de ştiinţă şi cultură. ··

Toate fondurile arhivistice au inventare şi alte instrumente de depistare a informaţiilor. Accesul la documentele de arhivă este liber pentru toţi cetăţenii Republicii Moldova, precum şi celor de peste hotare.Servicii prestate

Arhiva Nationala presteaza urmatoarele servicii:

deserveşte cercetătorii în sala de studii, oferindu-le documentele şi literatura necesară pentru cercetare;

depistează, valorifică şi publică documentele de arhivă la solicitarea beneficiarilor;

eliberează extrase de pe acte de stare civilă pînă în anul 1911; confirmă proprietatea asupra pămîntului în perioada anilor 1920–1944; confirmă domicilierea şi proprietatea în anii 1940–1944; confirmă aflarea în timpul celui de-al doilea război mondial în lagăre de

concentrare şi ghetouri; confirmă actele privind activitatea profesională şi salariul; confirmă decorările cu ordine şi medalii ale fostei U.R.S.S.; eliberează extrase din hotărîrile comitetelor executive raionale de deputaţi ai

oamenilor muncii din or. Chişinău pentru anii 1946-1979; eliberează extrase din hotărîrile comitetului executive orăşenesc Chişinău· de

deputaţi ai oamenilor muncii pentru anii 1946-1974; eliberează copii ale documentelor întocmite la birourile notariale din

or.Chişinău pentru anii 1944-1967 (contractele de dare în folosinţă pe termen nelimitat a lotului de pămînt pentru construcţii pînă în 1957) etc.;

eliberează informaţii scrise în baza documentelor audiovizuale; execută fotocopii de pe documente; eliberează documente audiovizuale pentru vizionare, audiere şi copiere;

Arhiva Naţională prin intermediului biroului relaţii cu publicul eliberează certificate, copii şi extrase de arhivă de pe documentele păstrate în depozitele arhivei. Biroul relaţii cu publicul al arhivei are următoarele atribuţii:

Primeşte şi înregistrtează cererile parvenite din partea solicitanţilor de informaţii;

Eliberează certificate, copii şi extrase de arhivă; Acordă consultaţii cetăţenilor

Republica MoldovaGUVERNULHOTĂRÎRE Nr. 695 din 14.09.2012

pentru aprobarea Regulamentului privind organizareaşi funcţionarea Serviciului de Stat de Arhivă, structurii

şi efectivului-limită ale aparatului central al acestuiaPublicat : 21.09.2012 în Monitorul Oficial Nr. 198-204 art Nr : 750 MODIFICAT HG179 din 11.03.13, MO56-59/15.03.13 art.229

În temeiul Legii nr. 880-XII din 22 ianuarie 1992 privind Fondul Arhivistic al Republicii Moldova (Monitorul Parlamentului Republicii Moldova, 1992, nr. 1, art. 20), cu modificările şi completările ulterioare, Guvernul HOTĂRĂŞTE: 1. Se aprobă: Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Stat de Arhivă, conform anexei nr.1; structura aparatului central al Serviciului de Stat de Arhivă, conform anexei nr.2; lista instituţiilor subordonate Serviciului de Stat de Arhivă fără statut de persoană juridică, conform anexei nr.3; componenţa Colegiului Serviciului de Stat de Arhivă, conform anexei nr.4. 2. Se stabileşte efectivul-limită de personal al aparatului central al Serviciului de Stat de Arhivă în număr de 22 unităţi; al Arhivei Naţionale a Republicii Moldova – 54 unităţi, inclusiv personal auxiliar – 6 unităţi; al Arhivei organizaţiilor social-politice a Republicii Moldova – 15 unităţi, inclusiv personal auxiliar – 4 unităţi, cu un fond anual de retribuire a muncii conform legislaţiei în vigoare. [Pct.2 modificat prin HG179 din 11.03.13, MO56-59/15.03.13 art.229] 3. Conducerea Serviciului de Stat de Arhivă este exercitată de către directorul general, asistat de 2 directori generali adjuncţi. În cadrul serviciului nominalizat funcţionează ca organ consultativ un colegiu constituit din 9 persoane. [Pct.3 modificat prin HG179 din 11.03.13, MO56-59/15.03.13 art.229] 4. Se abrogă Hotărîrea Guvernului nr.400 din 9 iunie 1994 “Cu privire la aprobarea structurii

şi Regulamentului Serviciului de Stat de Arhivă al Republicii Moldova” (Monitor, 1994, nr.7, art. 58).

PRIM-MINISTRU Vladimir FILAT

Contrasemnează: Ministrul finanţelor Veaceslav Negruţa

Nr. 695. Chişinău, 14 septembrie 2012.

Anexa nr. 1la Hotărîrea Guvernului nr.695

din 14 septembrie 2012REGULAMENT

privind organizarea şi funcţionareaServiciului de Stat de Arhivă

I. Dispoziţii generale 1. Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Stat de Arhivă (în continuare – Regulament) stabileşte misiunea, funcţiile de bază, atribuţiile şi drepturile Serviciului de Stat de Arhivă (în continuare – Serviciu), precum şi modul de organizare a acestuia. 2. Serviciul este autoritate administrativă centrală de specialitate, subordonată Guvernului, care elaborează şi promovează politica statului în domeniul arhivistic. 3. Serviciul este persoană juridică de drept public, dispune de ştampilă cu imaginea Stemei de Stat a Republicii Moldova şi denumirea sa în limba de stat, precum şi de conturi trezoreriale. 4. Serviciul îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu Constituţia Republicii Moldova, legile şi hotărîrile Parlamentului, decretele Preşedintelui Republicii Moldova, ordonanţele, hotărîrile şi dispoziţiile Guvernului, cu alte acte normative, cu tratatele internaţionale în domeniu, la care Republica Moldova este parte, precum şi cu prezentul Regulament.

II. Misiunea, funcţiile de bază,atribuţiile şi drepturile Serviciului

5. Misiunea Serviciului constă în elaborarea şi implementarea politicii de stat în domeniul arhivisticii şi efectuării lucrărilor de secretariat, determinarea orientărilor strategice de dezvoltare şi modernizare continuă a sistemului arhivistic din Republica Moldova. 6. În vederea realizării misiunii sale, Serviciul are următoarele funcţii de bază: 1) elaborarea şi implementarea documentelor de politici în domeniul arhivistic şi asigurarea corespunderii acestora cu strategiile şi programele naţionale; 2) reglementarea, în condiţiile legii, a modului de organizare şi funcţionare a sistemului arhivistic şi elaborarea cadrului normativ pentru funcţionarea acestuia; 3) asigurarea completării, evidenţei centralizate de stat, păstrării, utilizării şi publicării documentelor Fondului Arhivistic al Republicii Moldova; 4) exercitarea controlului asupra modului de realizare a lucrărilor de secretariat în autorităţile publice, precum şi la întreprinderi, instituţii şi organizaţii, indiferent de forma de proprietate, întreprinderea măsurilor de contracarare a încălcărilor depistate, în conformitate cu legislaţia în vigoare; 5) administrarea arhivelor centrale de stat, coordonarea şi monitorizarea metodică, în condiţiile legii, a depozitelor de arhivă speciale de stat, a serviciilor arhivă municipale, raionale şi din UTA Găgăuzia şi a arhivelor departamentale care realizează păstrarea provizorie a documentelor Fondului Arhivistic al Republicii Moldova. 7. Serviciul are următoarele atribuţii: 1) determină direcţiile prioritare în dezvoltarea sistemului arhivistic; 2) elaborează proiecte de acte normative şi legislative în domeniul arhivistic şi asigură respectarea şi realizarea prevederilor acestora;

3) asigură completarea Fondului arhivistic de stat cu documente de valoare cultural-istorică, ştiinţifică şi practică, inclusiv cu cele aflate în posesia persoanelor fizice, şi păstrarea acestora; 4) ţine evidenţa de stat centralizată a documentelor Fondului arhivistic de stat care se păstrează în arhivele de stat, în depozitele de arhivă speciale de stat şi în cele departamentale, a documentelor Fondului arhivistic obştesc care se păstrează în arhivele persoanelor juridice, fondurilor şi colecţiilor de documente ale persoanelor fizice şi exercită controlul de stat asupra asigurării integrităţii lor; 5) determină instituţiile-surse de completare a arhivelor de stat, ale căror documente fac parte din Fondul arhivistic de stat şi din Fondul arhivistic obştesc; elaborează şi aprobă Lista instituţiilor-surse de completare a Fondului arhivistic de stat şi cea a Fondului arhivistic obştesc, Indicatorul documentelor-tip şi al termenelor lor de păstrare pentru organele administraţiei publice, instituţiile, organizaţiile şi întreprinderile republicii, nomenclatoarele-tip ale documentelor şi termenele lor de păstrare, coordonează indicatoarele documentelor şi termenele lor de păstrare ramurale, instrucţiunile cu privire la efectuarea lucrărilor de secretariat în autorităţile administraţiei publice centrale şi locale; 6) asigură crearea, funcţionarea şi dezvoltarea aparatului ştiinţific de informare asupra documentelor Fondului Arhivistic care se păstrează în arhivele de stat, în depozitele de arhivă speciale de stat şi în cele departamentale; publică ghiduri arhivistice despre componenţa şi conţinutul documentelor Fondului Arhivistic; monitorizează activitatea instituţiilor arhivistice în vederea publicării documentelor de arhivă; 7) organizează punerea în practica arhivelor a metodelor eficiente de păstrare, restaurare, conservare, utilizare şi pază a documentelor, elaborează nomenclatorul utilajelor şi materialelor necesare arhivelor de stat şi determină utilitatea lor; 8) stabileşte cerinţe generale faţă de modul de documentare a activităţii de administrare şi organizare a lucrului cu documentele în autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, la întreprinderi, instituţii şi organizaţii, indiferent de forma de proprietate, elaborează documente metodice privind organizarea şi efectuarea lucrărilor de secretariat; 9) organizează activitatea cercetărilor ştiinţifico-metodice în domeniul arhivologiei, documentologiei şi arheografiei a instituţiilor din subordine; întreprinde măsuri pentru aplicarea rezultatelor cercetărilor ştiinţifice în practica arhivistică; 10) asigură promovarea experienţei avansate în domeniu; organizează în acest scop conferinţe ştiinţifico-practice şi seminare republicane şi zonale; 11) asigură perfecţionarea profesională continuă a funcţionarilor din aparatul central, a specialiştilor instituţiilor din subordine şi a arhivelor departamentale; 12) coordonează activitatea de pregătire şi instruire a personalului în domeniul arhivistic; 13) întreprinde, în comun cu autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, cu persoanele juridice, măsuri pentru eficientizarea activităţii serviciilor arhivă municipale şi raionale, arhivelor departamentale şi arhivelor persoanelor juridice, ale căror documente sînt componentă a Fondului arhivistic obştesc; 14) colaborează cu alte organe de specialitate ale administraţiei publice şi cu autorităţile administraţiei publice locale, cu societatea civilă în vederea realizării misiunii Serviciului; 15) reprezintă interesele statului în diferite organisme internaţionale, în conformitate cu prevederile acordurilor de colaborare în domeniul arhivistic, în condiţiile legii. 8. Serviciul are următoarele drepturi: 1) să emită, în vederea executării legislaţiei în vigoare, ordine cu caracter normativ, instrucţiuni şi alte acte ce ţin de reglementarea relaţiilor în domeniile sale de activitate; 2) să monitorizeze îndeplinirea de către autorităţile publice centrale şi locale, întreprinderi, asociaţii, instituţii şi organizaţii, indiferent de subordonarea lor, a hotărîrilor Guvernului Republicii Moldova ce vizează activitatea arhivistică şi realizarea lucrărilor de secretariat; 3) să solicite şi să obţină de la autorităţile publice centrale şi locale, întreprinderi, organizaţii şi instituţii informaţia necesară privind activitatea arhivelor departamentale şi efectuarea lucrărilor de secretariat;

4) să examineze în cadrul şedinţelor Colegiului informaţiile autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale cu privire la activitatea arhivelor departamentale şi realizarea lucrărilor de secretariat; 5) să dea indicaţii şi să facă propuneri autorităţilor publice, întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor în vederea lichidării neajunsurilor depistate în activitatea arhivelor departamentale şi efectuarea lucrărilor de secretariat; 6) să stabilească modul scoaterii temporare în afara hotarelor statului a documentelor şi copiilor documentelor Fondului Arhivistic al Republicii Moldova; 7) să creeze, după necesitate, comisii interdepartamentale sau grupuri de lucru, pentru examinarea unor proiecte speciale sau probleme ale arhivisticii, organizării şi efectuării lucrărilor de secretariat; 8) să monitorizeze activitatea instituţiilor arhivistice din republică; 9) să determine tipurile de servicii prestate de arhivele de stat şi să înainteze Guvernului propuneri pentru aprobarea tarifelor la serviciile contra plată şi a listei serviciilor prestate fară plată; 10) să delegheze în interiorul ţării şi în străinătate, în modul stabilit, specialişti din cadrul Serviciului; 11) să editeze publicaţii informaţionale speciale în domeniul arhivisticii.

III. Organizarea activităţii Serviciului 9. Conducerea Serviciului este exercitată de directorul general, numit şi eliberat în/din funcţie de Guvern. Directorul general este asistat în activitatea sa de conducere de doi directori generali adjuncţi, numiţi în funcţie şi eliberaţi din funcţie de Guvern, conform legislaţiei în vigoare. Directorii generali adjuncţi exercită atribuţiile delegate de directorul general. În cazul absenţei temporare a directorului general, funcţiile acestuia le exercită directorul general adjunct împuternicit. [Pct.9 modificat prin HG179 din 11.03.13, MO56-59/15.03.13 art.229] 10. Directorul general: 1) poartă răspundere pentru realizarea funcţiilor şi atribuţiilor Serviciului, reprezintă Serviciul în relaţiile cu terţii, precum şi cu persoanele fizice şi juridice din ţară sau din străinătate; 2) asigură executarea legilor, decretelor Preşedintelui Republicii Moldova, hotărîrilor Parlamentului, ordonanţelor, hotărîrilor şi dispoziţiilor Guvernului, precum şi îndeplinirea sarcinilor ce decurg din prevederile prezentului Regulament şi din alte acte normative; 3) poartă răspundere personală pentru utilizarea raţională a mijloacelor financiare ale Serviciului, pentru integritatea bunurilor materiale, autenticitatea indicilor cuprinşi în evidenţa contabilă şi în dările de seamă; 4) aprobă regulamentele subdiviziunilor interioare ale aparatului central al Serviciului, regulamentele de organizare şi funcţionare a instituţiilor subordonate, fişele postului pentru funcţiile publice, precum şi obiectivele individuale de activitate şi indicatorii de performanţă a funcţionarilor publici din aparatul central şi din instituţiile subordonate; 5) aprobă statele de personal şi schemele de încadrare ale aparatului central al Serviciului şi ale instituţiilor subordonate şi este abilitat cu dreptul de a efectua modificări în acestea, în limita structurii şi a efectivului-limită de personal aprobate de Guvern; 6) numeşte în funcţie funcţionarii publici din aparatul central al Serviciului şi din instituţiile subordonate, modifică, suspendă şi încetează raporturile de serviciu ale acestora, în condiţiile legii; angajează şi concediază personalul, inclusiv personalul contractual al aparatului central şi al instituţiilor subordonate, în condiţiile legislaţiei în vigoare. Aplică în privinţa salariaţilor măsuri de stimulare sau de sancţionare, în conformitate cu legislaţia în vigoare; 7) emite ordine şi dispoziţii ce vizează activitatea de bază a Serviciului, cu publicarea acestora în modul stabilit, şi controlează executarea lor, aprobă actele normative departamentale. În anumite cazuri, emite ordine în comun cu conducătorii altor autorităţi publice centrale; 8) organizează examinarea petiţiilor cetăţenilor în vederea soluţionării în termen şi calitativ a

problemelor abordate în ele; 9) exercită şi alte împuterniciri atribuite prin lege. 11. Atribuţiile, sarcinile şi responsabilităţile individuale ale directorilor generali adjuncţi, conducătorilor subdiviziunilor interioare ale aparatului central al Serviciului, conducătorilor/conducătorilor de subdiviziuni din instituţiile subordonate se stabilesc prin fişa postului şi pe baza regulamentelor de organizare şi funcţionare ale acestora. [Pct.11 modificat prin HG179 din 11.03.13, MO56-59/15.03.13 art.229] 12. În cadrul Serviciului funcţionează Colegiul Serviciului constituit din 9 persoane. Componenţa Colegiului se aprobă de Guvern, la propunerea directorului general. [Pct.12 modificat prin HG179 din 11.03.13, MO56-59/15.03.13 art.229] 13. Colegiul îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea acestuia, aprobat prin ordinul directorului general. Hotărîrile Colegiului se adoptă cu simpla majoritate de voturi ale membrilor şi se pun în aplicare prin emiterea de către directorul general a ordinelor respective. 14. Pe lîngă Serviciu funcţionează, ca organe consultative, Consiliul Consultativ şi Comisia Centrală de Expertiză şi Control. Consiliul Consultativ constituit din oameni de ştiinţă şi specialişti cu experienţă în domeniul arhivistic ai instituţiilor ştiinţifice, bibliotecilor, muzeelor şi savanţi examinează problemele actuale din domeniul arhivisticii şi elaborează propuneri privind soluţionarea acestora. Comisia Centrală de Expertiză şi Control examinează şi soluţionează problemele metodico-ştiinţifice privind expertiza valorii documentelor şi includerea lor în componenţa Fondului Arhivistic. Regulamentele de organizare şi funcţionare ale Consiliului Consultativ, Comisiei Centrale de Expertiză şi Control şi componenţa acestora se aprobă prin ordinul directorului general al Serviciului. 15. În cadrul Serviciului pot fi create comisii şi grupuri de lucru care sînt convocate pentru abordarea şi soluţionarea unor chestiuni specifice. În lucrările comisiilor şi grupurilor de lucru pot fi antrenaţi specialişti din diverse domenii. 16. Dreptul de primă semnătură pe toate actele Serviciului îl are directorul general. În lipsa directorului general, în conformitate cu legislaţia în vigoare, unele acte ale Serviciului pot fi semnate de alte persoane cu funcţii de răspundere. Directorii generali adjuncţi, conducătorii subdiviziunilor interioare ale aparatului central al Serviciului şi instituţiilor din subordine au dreptul de a semna actele Serviciului, în temeiul ordinului directorului general sau avînd împuternicire specială. Pentru semnarea actelor Serviciului este folosită semnătura olografă sau o altă formă (digitală), în conformitate cu legislaţia în vigoare. [Pct.16 modificat prin HG179 din 11.03.13, MO56-59/15.03.13 art.229]


din 14 septembrie 2012STRUCTURA

aparatului central al Serviciuluide Stat de Arhivă

Conducerea Direcţia dezvoltare a arhivisticii, evidenţă de stat a documentelor şi E-transformare Direcţia politici de completare, păstrare departamentală şi lucrări de secretariat Secţia financiară şi evidenţă contabilă Serviciul juridic Serviciul resurse umane Serviciul audit intern Serviciul documentare şi arhivare Serviciul informare şi comunicare cu mass-media


din 14 septembrie 2012LISTA

instituţiilor subordonate Serviciului de Stat de Arhivăfără statut de persoană juridică

Arhiva Naţională a Republicii Moldova Arhiva organizaţiilor social-politice a Republicii Moldova


din 14 septembrie 2012COMPONENŢA

Colegiului Serviciului de Stat de Arhivă director general al Serviciului de Stat de Arhivă, preşedinte al Colegiului directori generali adjuncţi ai Serviciului de Stat de Arhivă conducător al Arhivei Naţionale conducător al Arhivei organizaţiilor social-politice şef al Direcţiei dezvoltare a arhivisticii, evidenţă de stat a documentelor şi E-transformare şef al Direcţiei politici de completare, păstrare departamentală şi lucrări de secretariat reprezentant al serviciului juridic din cadrul Serviciului de Stat de Arhivă şef al Secţiei financiare şi evidenţă contabilă [Anexa nr.4 modificată prin HG179 din 11.03.13, MO56-59/15.03.13 art.229]Legea privind Fondul Arhivistic al RM

LEGE Nr. 880 din· 22.01.1992

privind Fondul Arhivistic al Republicii Moldova

·

Publicat :·01.02.1992 în Monitorul Parlamentului Nr. 1 · · art Nr : 20 · · Data intrarii in vigoare : 01.02.1992

·

MODIFICAT··· LP109 din 04.06.10, MO131-134/30.07.10 art.443··· LP132 din 01.07.10, MO126-128/23.07.10 art.414··· LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.534

··· · LP211-XVI din 29.07.05, MO132-134/07.10.05 art.631

··· L145-XVI din 07.07.05, MO104-106/05.08.05 art.496

··· LP757 -XVI din 27.12.01, MO17/31.01.02 art.58

··· LP543 -XV din 12.10.01, MO141/22.11.01 art.1095··· NOTĂ:

··· În cuprinsul legii textele ,,alte depozite de stat”,,,alte depozite de stat pentru păstrarea documentelor”,,,depozitele de stat”,,,Celelalte depozite de stat pentru păstrarea documentelor” se înlocuiesc cu textul ,,depozitele speciale de stat” prin LP486-XIII din 06.06.95

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

··· Articolul 1. Prezenta Lege stabileşte principiile de bază ale organizării

activităţii de completare, evidenţă, păstrare şi utilizare a Fondului Arhivistic al Republicii Moldova.

··· Articolul 2.··Fondul Arhivistic al Republicii Moldova este parte componentă a patrimoniului naţional şi reflectă procesele dezvoltării social-politice, statale, economice şi social-culturale··a poporului nostru, a grupurilor etnice care au locuit şi care locuiesc în Republică.

··· Articolul 3.··Păstrarea documentelor din Fondul Arhivistic al Republicii Moldova este o datorie a instituţiilor, organizaţiilor şi întreprinderilor indiferent de tipul de proprietate şi forma de organizare juridică, a fiecărui cetăţean al Republicii Moldova.

··· [Art.3 în redacţia LP486-XIII din 06.06.95]

Capitolul II

FONDUL ARHIVISTIC AL REPUBLICII MOLDOVA

··· Articolul 4. Fondul Athivistic al Republicii Moldova este constituit din Fondul arhivistic de stat, Fondul arhivistic obştesc, fondurile arhivistice ale persoanelor fizice, precum şi din documentele şi arhivele care··în trecut au fost scoase din Moldova şi actualmente se află în posesia instituţiilor de stat şi a organizaţiilor obşteşti ori a persoanelor fizice din alte ţări.

··· Articolul 5.Fondul arhivistic de stat este constituit din documentele depuse la păstrare permanentă în arhivele de stat, în depozite speciale de stat ale Republicii, precum şi din documentele aflate la păstrare provizorie în organele puterii··de stat şi ale administraţiei de stat, în instanţe de judecată, procuratură, în alte instituţii de stat, în întreprinderi şi în organizaţii, denumite în continuare persoane juridice.

··· [Art.5 modificat prin LP788 din 26.03.96 ]

··· Structura, administrarea, modul de completare, evidenţă, păstrare şi de utilizare a Fondului··arhivistic de stat··sînt··stabilite de Regulamentul Fondul arhivistic de stat, aprobat de Guvern.

··· Articolul 6. Fondul arhivistic obştesc este constituit de fondurile arhivistice ale partidelor, altor organizaţii şi mişcări social-politice, asociaţiilor culturale, ale organizaţiilor sindicale, obşteşti, cooperatiste, confesionale, ale întreprinderilor pe acţiuni şi ale altor întreprinderi ce nu se află în proprietatea statului, ale uniunilor de creaţii şi ale societăţilor ştiinţifice, care au fost înregistrate şi recunoscute în modul stabilit ca persoane juridice, dacă documentele lor nu··sînt··incluse, în conformitate cu articolul 5 din prezenta Lege,··în categoria documentelor ce fac parte din Fondul arhivistic de stat.

··· Articolul 7.··Fondurile arhivistice ale persoanelor fizice sînt constituite din documentele de arhivă particulare, provenite din activitatea unei persoane, unei familii, unei generaţii, precum şi cele adunate sau dobîndite de ele prin moştenire, cumpărare sau donaţie, dacă aceste documente nu sînt insluse, în conformitate cu articolul 5 din prezenta Lege,··în categoria documentelor ce fac parte din··Fondul arhivistic de stat.

··· Articolul 8.··Din categoria documentelor de arhivă ale Republicii Moldova aflate în străinătate fac parte documentele arhivelor care în trecut au fost scoase din Moldova şi actualmente se află în posesia instituţiilor de stat, a organizaţiilor obşteşti ori a unor persoane fizice din alte ţări.

Capitolul III

PROPRIETATEA ASUPRA DOCUMENTELOR

FONDULUI ARHIVISTIC AL REPUBLICII MOLDOVA

··· Articolul 9. Documentele din Fondul arhivistic de stat sînt proprietatea Republicii Moldova şi sînt luate sub protecţia statului. Ele nu pot fi obiect de cumpărare-vînzare sau obiect al altor tranzacţii şi sînt puse la dispoziţie numai spre folosinţă.

··· Articolul 10.·· Documentele din Fondul arhivistic obştesc sînt proprietatea persoanelor juridice deţinătoare de fonduri.

··· Articolul 11. Documentele din fondul arhivistic al persoanelor fizice sînt proprietate privată a acestor persoane.

··· Articolul 12.··Proprietarii documentelor beneficiază de drepturile de a le poseda, de a dispune şi de a le utiliza în conformitate cu legislaţia· în vigoare. Drepturile de proprietar al documentelor, printr-o autorizaţie specială a proprietarului, pot fi exercitate de Organul de stat pentru supravegherea şi administrarea Fondului Arhivistic al Republicii Moldova şi de arhivele de stat, iar în ceea ce priveşte documentele din fondul arhivistic al persoanelor fizice - şi de depozite speciale de stat sau obşteşti pentru păstrarea documentelor.

··· Articolul 13.··Statul poate lua în proprietate arhivele persoanelor fizice numai cu consimţămîntul acestora. În cazul vînzării unui document de arhivă sau a întregii arhive a persoanei fizice, arhiva de··stat beneficiază în mod prioritar de dreptul de cumpărare.

··· Articolul 14.··În··cazul··în care proprietarul arhivei nu poate fi identificat sau··în caz de pierdere de către acesta a dreptului de proprietate, arhiva trece în proprietatea statului.

··· Articolul 15. Cesionarea dreptului de proprietate asupra documentelor de către o persoană juridică alteia se face cu permisiunea Organului de stat pentru supravegherea şi administrarea··Fondului Arhivistic al Republicii Moldova.

··· Articolul 16. Cesionarea dreptului de proprietate asupra documentelor care fac parte din Fondul arhivistic de stat se permite numai în··baza hotărîrii instanţei de judecată.

··· Articolul 17. Guvernul are grijă ca documentele Republicii Moldova aflate în străinătate să fie reîntoarse în Republică. El încurajează, sprijină şi··finanţează··reîntoarcerea··acestor valori ca patrimoniu naţional.

··· Articolul 18. Toate persoanele juridice din Republica Moldova sînt datoare să acumuleze documentele elaborate în procesul activităţii lor. Sistematizarea, evidenţa şi păstrarea documentelor respective se efectuează

în modul stabilit de Organul de stat pentru supravegherea şi administrarea Fondului Arhivistic al Republicii Moldova.

Capitolui IV

EVIDENŢA ŞI PĂSTRAREA DOCUMENTELOR FONDULUI

ARHIVISTIC AL REPUBLICII MOLDOVA

··· Articolul 19.··Documentele ce fac parte din··Fondul Arhivistic al Republicii Moldova sînt supuse evidenţei de stat. Organul de stat pentru supravegherea şi administrarea Fondului Arhivistic al Republicii Moldova ţine Catalogul··fondului ce cuprinde informaţii privind··structura··şi conţinutul documentelor ce fac parte din Fondul arhivistic de stat··şi din Fondul arhivistic obştesc.

··· Articolul 20. Arhivele de stat, depozitele speciale de stat pentru păstrarea documentelor, precum şi persoanele juridice, ale căror documente şi arhive fac parte din Fondul arhivistic obştesc, sînt datoare să prezinte anual, în modul stabilit, documentele de evidenţă pentru Catalogul Fondului Arhivistic al Republicii Moldova.

În Catalogul Fondului Arhivistic al Republicii Moldova pot fi incluse, cu consimţămîntul deţinătorilor de fonduri, informaţii privind fondurile arhivistice şi colecţiile de documente ale persoanelor fizice.

··· Articolul 21. Documentele ce fac parte din Fondul arhivistic de stat se păstrează permanent în arhivele de stat şi depozitele speciale de stat. Reţeaua arhivelor de stat se aprobă de Guvern.


··· Articolul 22.· Depozite speciale de stat se creează la Ministerul Apărării, la Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, la Ministerul Afacerilor Interne, la Serviciul de Informaţii şi Securitate, la Inspectoratul Principal de Stat pentru Supravegherea Pieţei, Metrologie şi Protecţia Consumatorilor al Ministerului Economiei, la Academia de Ştiinţe a Moldovei, la muzeele şi bibliotecile Ministerului Culturii, la Fondul de stat de informaţii privind subsolul al Agenţiei pentru Geologie şi Resurse Minerale, la Serviciul Hidrometeorologic de Stat al Ministerului Mediului.··· [Art.22 al.1) în redacţia LP109 din 04.06.10, MO131-134/30.07.10 art.443]

···[Art.22 al.1) modificat prin LP211 din 29.07.05, MO132/07.10.05 art.631]··· Utilizarea documentelor ce se păstrează în depozitele speciale de stat se efectuează în conformitate cu prezenta lege.

Achiziţionarea de către depozitele speciale de stat a documentelor autentice ce aparţin persoanelor juridice din alte ramuri se interzice.

··· [Art.22 modificat prin LP543 din 12.10.01, MO141/22.11.01 art.1095]


··· Articolul 23. Documentele ce fac parte din Fondul arhivistic de stat, pînă la transmitarea lor spre păstrare permanentă în arhivele de stat, se află la

păstrare··provizorie··în instituţii, organizaţii· şi întreprinderi.

·· Sistematizarea, evidenţa, păstrarea şi utilizarea documentelor ce fac parte din Fondul arhivistic de stat, aflate la păstrare provizorie se fac în conformitate cu prevederile stabilite pentru Fondul arhivistic de stat. Termenele-limită de păstrare provizorie a documentelor ce fac parte din Fondul arhivistic de stat în instituţii, organizaţii şi întreprinderi sînt stabilite prin Regulamentul Fondului arhivistic··de stat.

··· La reorganizarea sau lichidarea instituţiilor, organizaţiilor şi întreprinderilor de stat chestiunile privind păstrarea ulterioară a documentelor Fondului arhivistic de stat sînt soluţionate cu participarea reprezentaţilor Organului de stat pentru supravegherea··şi administrarea Fondului Arhivistic al Republicii Moldova.

··· Articolul 24. Acumularea, evidenţa, păstrarea şi utilizarea documentelor ce fac parte din Fondul arhivistic obştesc şi a documentelor din fondul arhivistic al persoanelor fizice se asigură de către deţinătorii fondurilor. Modul de creare şi de funcţionare a arhivelor Fondului arhivistic obştesc se stabileşte de regulamentele şi normele adoptate de persoanele juridice deţinătoare ale acestor arhive.

··· Articolul 25.··În cazul în care persoana juridică deţinătoare de documente··ce fac parte din Fondul arhivistic obştesc se lichidează sau ea··nu asigură integritatea documentelor, Fondul arhivistic al persoanei juridice respective se transmite spre păstrarea permanentă arhivelor de stat. În cazul în care persoana fizică deţinătoare de monumente documentare ale istoriei şi culturii Republicii Moldova nu asigură integritatea lor, documentele respective sînt transmise spre··păstrare, în baza deciziei instanţei de judecată, arhivelor de stat ale Republicii.

··· Articolul 26. Documentele ce fac parte din Fondul arhivistic obştesc, precum··şi cele aflate în posesia persoanelor fizice, pot fi··luate··sub protecţia··statului la rugămintea sau cu··consimţămîntul persoanelor juridice şi fizice fără schimbarea dreptului de proprietate.

··· Persoanele juridice şi cele fizice pot transmite fondurile lor spre păstrare permanentă sau spre depozitare arhivelor de stat. Arhivele de stat pot lua spre păstrare permanentă sau spre depozitare fondurile persoanelor juridice şi cele ale persoanelor fizice.

··· Particularităţile transmiterii spre păstrare permanentă sau spre depozitare a documentelor ce ţin de activitatea gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) se stabilesc de Legea privind gospodăriile ţărăneşti (de fermier), de Regulamentul Fondului Arhivistic de Stat şi de alte acte normative.

··· [Art.26 modificat prin LP757 din 27.12.2001, MO17/31.01.2002 art. 58]

···· Articolul 27. Distrugerea documentelor ce fac parte din Fondul arhivistic de stat, precum şi a celor ce fac parte din Fondul arhivistic obştesc fără autorizaţia Organului de stat pentru supravegherea şi administrarea Fondului Arhivistic al Republicii Moldova este interzisă. Persoanele vinovate de

distrugerea intenţionată sau din neglijenţă a documentelor Fondului Arhivistic al Republicii Moldova sînt trase la răspundere în modul stabilit de lege.

··· Modul de distrugere a documentelor ce fac parte din Fondul Arhivistic al Republicii··Moldova este stabilit··de Organul de stat pentru supravegherea şi administrarea Fondului Arhivistic al Republicii··Moldova.

··· Articolul 28. Scoaterea în afara hotarelor republicii a originalelor sau a copiilor de documente ce fac parte din Fondul arhivistic de stat, precum şi a documentelor autentice ce fac parte din Fondul arhivistic obştesc, fără··autorizaţia Organului de stat pentru··supravegherea··şi administrarea Fondului Arhivistic al Republicii Moldova este interzisă.

··· Modul de scoatere în afara hotarelor Republicii a documentelor şi··a copiilor de documente ce fac parte din Fondul arhivistic de stat este stabilit··de Organul de stat pentru supravegherea şi··administrarea Fondului Arhivistic al Republicii Moldova.

··· Articolul 29. Crearea pe teritoriul Republicii Moldova de arhive clandestine este interzisă. Persoanele juridice sînt obligate să anunţe public despre crearea de către ele a unor noi arhive. Acţiunea prezentului articol nu se extinde asupra documentelor din fondul arhivistic al persoanelor fizice.

Capitolul V

UTILIZAREA DOCUMENTELOR FONDULUI ARHIVISTIC

AL REPUBLICII MOLDOVA

··· Articolul 30.··Cetăţenii, instituţiile, organizaţiile şi întreprinderile din Republica Moldova au dreptul să utilizeze:

documentele ce fac parte din Fondul arhivistic de stat din momentul transmiterii lor în arhivele de stat sau în arhivele departamentale şi în depozitele··speciale de stat, indicate în articolul 22 din··prezenta Lege;

documentele ce fac parte din Fondul arhivistic obştesc din momentul cînd au fost transmise în arhivele organizaţiilor deţinătoare de fonduri sau,··în conformitate cu articolul 24, 25 şi 26 din prezenta Lege,··în arhivele de stat.

··· Restricţiile··asupra utilizării unor categorii aparte de documente ce fac··parte din Fondul Arhivistic al Republicii Moldova sînt stabilite de prezenta Lege.

··· Articolul 31.··Cetăţenilor Republicii Moldova li se acordă··în··mod prioritar dreptul de a utiliza documentele ce fac parte din··Fondul arhivistic de stat.

··· Cetăţenii, instituţiile, organizaţiile şi întreprinderile statelor străine pot utiliza documente din Fondul Arhivistic al Republicii Moldova cu autorizaţia Organului de stat pentru supravegherea şi administrarea Fondului Arhivistic al Republicii Moldova, iar din fondurile arhivistice ale organizaţiilor ce înfăptuiesc de sine stătător păstrarea permanentă, şi documentele din fondul arhivistic al persoanelor fizice - cu consimţămîntul acestor organizaţii şi persoane.

··· Articolul 32. Răspunderea pentru interpretarea informaţiei cuprinse în documentele Fondului Arhivistic al Republicii Moldova o poartă cetăţenii,

instituţiile, organizaţiile şi întreprinderile care utilizează documentele respective.

··· Articolul 33. În··scopul garantării drepturilor şi· intereselor legitime ale cetăţenilor arhivele de stat, depozitele speciale de stat pentru păstrarea documentelor şi persoanele juridice deţinătoare de arhive sînt obligate să elibereze în modul stabilit cetăţenilor, pe baza documentelor existente, informaţii şi extrase din documente.

··· Articolul 34.· Documentele Fondului arhivistic de stat şi ale Fondului arhivistic obştesc ce conţin informaţii cu gradul de secretizare „Strict secret” sînt supuse restricţiilor de utilizare pe o perioadă de pînă la 25 de ani, cele cu gradul „Secret” – pe o perioadă de pînă la 15 ani, cele cu gradul „Confidenţial” – pe o perioadă de pînă la 10 ani, iar cele cu gradul „Restricţionat” – pe o perioadă de pînă la 5 ani.··· În cazuri excepţionale, Comisia interdepartamentală pentru protecţia secretului de stat poate prelungi termenul de secretizare pentru documente ce conţin anumite informaţii atribuite la secret de stat.··· Termenul de secretizare a informaţiilor începe să curgă din ziua în care a fost aplicată parafa de secretizare pe purtătorul material al informaţiei atribuite la secret de stat.··· [Art.34 în redacţia LP132 din 01.07.10, MO126-128/23.07.10 art.414]


··· Articolul 35. Restricţiile asupra utilizării documentelor din Fondul arhivistic obştesc, cu excepţia documentelor ce conţin secret comercial, nu pot depăşi termenul de 25 de ani de la data apariţiei lor. Restricţiile asupra··utilizării··documentelor ce conţin· secret comercial sînt prevăzute în Legea cu privire la secretul comercial.


··· Articolul 36. Restricţiile asupra utilizării documentelor Fondului arhivistic de stat ce conţin date privind drepturile şi interesele ocrotirii de lege ale cetăţenilor sînt stabilite pe o perioadă de pînă la 75 ani, iar asupra utilizării registrelor de stare civilă - pînă la 100 ani de la data apariţiei documentelor respective.

··· [Art.36 modificat prin LP145 din 07.07.05, MO104-106/05.08.05 art.496]··· Articlul 37. La expirarea termenelor de restricţie asupra utilizării unor documente (din categoria celor secrete) ce fac parte din Fondul Arhivistic al Republicii Moldova acestea sînt trecute în categoria documentelor accesibile pentru opinia publică şi pot fi date publicităţii în modul stabilit.

··· Articolul 38. Documentele aflate în proprietatea persoanelor fizice pot fi utilizate numai cu consimţămîntul acestor persoane.

Capitolul VI

SUSTRAGEREA ŞI ADMINISTRAREA

DE CĂTRE STAT A FONDULUI ARHIVISTIC


··· Articolul 39. Supravegherea şi administrarea de către stat a Fondului Arhivistic al Republicii Moldova sînt exercitate de un··organ··special interdepartamental a cărui competenţă este stabilită de Guvern.

··· Articolul 40. Organul de stat pentru supravegherea şi··administrarea Fondului Arhivistic al Republicii Moldova exercită··funcţiile de organizare, supraveghere şi de control asupra Fondului Arhivistic al Republicii Moldova, administrează arhivele de stat, reprezintă Republica Moldova în organizaţiile arhivistice internaţionale. Actele emise de Organul de stat pentru supravegherea şi··administrarea Fondului Arhivistic al Republicii Moldova în problemele completării, evidenţei, păstrării şi utilizării Fondului Arhivistic al Republicii Moldova au caracter obligatoriu··pentru persoanele oficiale şi··pentru··persoanele juridice.

··· Articolul 41. Pe lîngă Organul de stat pentru supravegherea şi administrarea Fondului Arhivistic al Republicii Moldova funcţionează un consiliu obştesc, menit să contribuie la dezvoltarea arhivisticii, la sporirea eficienţei activităţii arhivelor de stat şi depozitelor speciale de stat şi să asigure controlul obştesc asupra activităţii lor.

··· [Art.41 modificat prin LP486-XIII din 06.06.95]

Capitolul VII

FINANŢAREA FONDULUI ARHIVISTIC


·· · Articolul 42.··Statul asugură şi finanţează din contul mijloacelor bugetare crearea bazei tehnico-materiale a arhivelor de stat ale Republicii Moldova şi desfăşurarea activităţii lor.

··· Arhivele centrale de stat şi filialele lor sînt finanţate din mijloacele bugetului··republican, iar arhivele de stat, orăşeneşti şi raionale sînt finanţate de organele autoadministrării locale, care creează baza tehnico-materială a arhivelor din contul mijloacelor bugetului local.

··· Celelalte depozite speciale de stat pentru păstrarea documentelor, precum şi instituţiile, organizaţiile şi întreprinderile de stat ce înfăptuiesc păstrarea provizorie a documentelor Fondului arhivistic de stat··îşi întreţin fondurile din contul mijloacelor proprii.

·· · Articolul 43. Arhivele ce fac parte din Fondul arhivistic obştesc sînt întreţinute din contul mijloacelor persoanelor juridice deţinătoare de fonduri.

Statul poate acorda, din contul bugetului, ajutoare persoanelor juridice şi fizice care înfăptuiesc păstrarea documentelor.

··· Articolul 44. Arhivele de stat au dreptul să presteze servicii cu plată instituţiilor, organizaţiilor, întreprinderilor de stat, organizaţiilor politice, obşteşti, confesionale şi altor persoane juridice, precum şi cetăţenilor Republicii Moldova şi ai··statelor străine. Arhivele de stat sînt scutite de toate tipurile de··plată··în buget.

··· [Art.44 modificat prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.534]

Capitolul VIII

RĂSPUNDEREA PENTRU ÎNCĂLCAREA LEGII

PRIVIND FONDUL ARHIVISTIC


··· Articolul 45.··Persoanele oficiale şi cele juridice, cetăţenii, care s-au făcut vinovaţi de încălcarea prezentei Legi, sînt··traşi la răspundere în modul stabilit de legislaţie.

Capitolul IX

ACORDURILE··INTERNAŢIONALE

··· Articolul 46. Dacă··Acordul internaţional, parte la care este Republica Moldova, stabileşte alte··norme decît··cele prevăzute de prezenta Lege, se aplică prevederile Acordului internaţional.

Istoricul arhivelor

Documents

Transcript of Istoricul arhivelor