Istoricul ceramicii dentare Tehnicile și sistemele ceramice s-au dezvolatat rapid ,apârand modificăriimportante în compoziția și tehnologia de lucru.În 1958 Weinstein pune la punct ceramica cu temperatură joasă desinterizare care a permis realizarea de reconstituiri metalo-ceramice pe metalenobile,iar în 1970 pe aliaje nenobile.Astfel se poate spune că începe era metalo-ceramicii.În 1962 firmele Vita și Degussa lansează sistemul metalo-ceramic VMK,iar în1965 McLean și Hughes realizează ceramica aliminoasă,relansând coroanele Jacket.În 1966 firmele De Trey și Heraeus elaborează procedee și sistemecomerciale metalo-ceramice pentru aliajele nobile.În 1984 O’Brien pune la punct ceramica magnezică,iar în 1985 M.Sadounconcepe o nouă compoziție pentru ceramică (85% alumină) și un nou procedeu derealizare a restaurărilor integral ceramice In Ceram care a fost brevetat in1989(VITA).În 1987 Morman și Brandestini lansează cu ajutorul firmei Siemens tehnicaCAD/CAM,Cerec prin care se realizează reconstituiri protetice în sistemcomputerizat.În același an Jeneric/Pentron (SUA) lansează sistemul integral ceramicOptec,iar în 1990 Ivoclar promovează sistemul IPS Empress ce constă în realizarea  prin injectare la temperatură înaltă a uni nucleu ceramic ce va fi placat ulterior cuceramică,clasic.Între 1980 și 1990 apar ceramicele sticloase și aluminoase,crescândastfel interesul pentru sitemele integral ceramice.În condițiile de dezvoltarecontinuă a sistemelor ceramice este de așteptat ca în viitor sistemele integralceramice să înlocuiască lucrările mixte metalo-ceramice.

Compoziția si structura chimică a maselorceramice

Componentele de bază ale ceramicii clasice sunt feldspatul,cuarțul sicaolinul.Feldspatul este prezent atât în masele ceramice destinate

sistemelormetalo-ceramice(ceramice feldspatice traditionale),cât și în masele ceramice pentrusisteme integral ceramice(ceramice feldspatice cu continut crescut

în leucit).Rolulfeldspatului este de a crește transluciditatea restaurării

protetice.Prezența lui înmasele ceramice determină transluciditatea materialului.În

masele ceramicedentare conținutul de caolin este foarte redus ,putand chiar să

lipsească.Proprietățile maselor ceramice:Densitatea variază în funcție de tipul de

masă ceramică utilizată:-mase ceramice convenționale=2,5 g/cm-mase ceramice utilizate pentru tehnologia metalo-ceramică=2,52 g/cm-ceramica aluminoasă=2,95 g/cmGreutatea specifică – indicile specific de greutate aparentă este 2,2-

2,3valoarea reală putând fi aproximativ 2,4.Duritatea maselor ceramice este mai

mare comparativ cu diferite materialeutilizate în stomatologie precum și cea a țesuturilor dure dentare coronare.Porozitatea depinde de:-tipul de ardere(în

vacuum incluziunile de aer sunt eliminate)-arderea în prezența unui gaz capabil să difuzeze în afara masei ceramice;-răcirea sub presiune(care reduce dimensiunea porilor)Dilatarea termică depinde de compozitia chimică.Masele ceramice

auconductivitatea termică redusă și datorită acestui lucru masele ceramice

suntconsiderate biomateriale izolante.Contracția este mare, valoarea maximă atingându-se în cursul celei de-a treiaarderi(15-20%),impunând o depunere a pastei de masă ceramică în exces înainteaacestei arderi.Izotropia apare la ceramica clasică

,amorfă, în timp ce smalțul dentar esteanizotrop.Acest lucru explică imposibilitatea

imitării perfecte a dințilornaturali,diferențele,izotropia apărând doar în incidențele

tangențiale. Transluciditatea este mai mare la masele ceramice arse în vid,acestea fiindde aproape 20 de ori mai transparente decât masele ceramice arse la

presiuneaatmosferică.Cromatica se referă la nuanța și saturația culorii, parametri

ce pot varia înfunctie de temperatura de ardere.Datorită absorbției și reflexiei selective segenereaza o gamă de culori care permite colorarea diversă.Este foarte

important caalegerea culorii să se facă la lumina naturală.Pentru a se obține o individualizareperfectă este de preferat ca masele ceramice să fie

fluorescente.Estetica ceramiciiturnate este calitativ superioară.Proprietățile maselor ceramice sunt legate de faptul că acestea suntbiomateriale a căror

caracteristică principală o constituie fragilitatea,rezistența lacompresiune fiind

superioară celei la tracțiune.

 

Masele ceramice sunt materiale inerte.În timpul arderii pe suport metalic elepot

altera suprafață prin oxidarea elementelor mai putin nobile și absorbția uneipărți din oxizii formați.În zona de interfață se pot observa zone de

coroziuneintercristalină,punându-se în evidență difuziunea dintre diferitele elemente , maiales a staniului,dinspre ceramică spre aliaj.Ceramica sticloasă prezintă o stabilitatechimica deosebită.Masele ceramice nu sunt atacate de

salivă,sunt foarte bine tolerate deparodonțiul de înveliș,precum și de țesuturile

dentare.Masele ceramice glazurate nurețin placa bacteriană grație excelentei

configurații de suprafață.De asemenea,ceramica este un izolant termic pentru

dentină și pulpă, împiedicând transmitereavariatiilor termice din cavitatea

bucală.Biocompatibilitatea ceramicii turnate este foarte bună,inerția biologică și

preciziafăcând din acest material un produs superior,suportabil de țesuturile cu care vine încontact.

Clasificarea maselor ceramice dentare

Ferrari și Sadoun (1995) au clasificat masele ceramice în funcție decompoziție în trei grupe:-ceramica feldspatica-ceramica aluminoasă-ceramica

sticloasă(vitroceramica)În funcție de existența scheletului metalic,Kappert(1994) definesteurmătoarele clase:1.sisteme metalo-ceramice prin turnare(din aliaje nobile

cu conținut crescut în aur șiplatină sau din aliaje nobile cu conținut redus în aur și

platină,din titan pur sau aliajede titan.-cu schelet metalic obținut prin galvanizare-Auro Galvano Crown-AGC(Wieland),Gammat(Gramm),Platanic(IPM Platamic Marketing Dental Technology),Helioform HF600 (Hafner);-cu schelet metalic

obținut prin tehnica folierii(modelare la rece)-Sunrise(TanakaDental),Ultralite(58W Dental med),Ceplatec (Ceplatec);-cu schelet

metalic obținut prin prelucrare mecanică asistată decalculator(CAD/CAM)-Sopha(Sopha Bioconcept),DentiCad(Bego),AllDent(Girrbach),DCS System(Girrbach)2.sisteme integral ceramice-sisteme ceramice stratificate cu nucleu din masă ceramică de bază (Vitadur) sau cunucleu din masă ceramică dură(Cerestore,In-Ceram)-sisteme ceramice nestratificate:vitroceramica turnată(Dicor,Cera Pearl)sauvitroceramica presată(Empress,Droge Keramik)-ceramică armată cu straturi de leucit(Optec,Duceram,Mirage)3.restaurări integral

ceramice obtinute prin șlefuire și frezare mecanică-sistemeCAD/CAM(Cerec,Sopha,Denti-Cad) sau frezare prin

copiere(Celay).4.restaurări ceramice obținute prin sonoeroziune.În funcție de temperatura de sinterizare a maselor ceramice,acestea se pot clasificadupă cum urmează:-ceramică aplicabilă la temperatură înaltă de sinterizare(1280-1390

C)-ceramică aplicabilă la temperatură medie de sinterizare(1090-1260

C)-ceramică aplicabilă la temperatură joasă de sinterizare(870-1065

C)-cele maifrecvent utilizate.

-ceramică aplicabilă la temperatură foarte scăzută de sinterizare(660-780

C)estefolosită pentru placare,pentru aliaje cu conținut crescut în aur,pentru nucleulsistemelor integral ceramice.În funcție de microstructura masei ceramice se disting:-mase ceramice cu matrice vitroasă și încărcătură cristalină dispersată-mase ceramice cu matrice cristalină cu față vitroasă dispersată(In –Ceram)În funcție de structura atomica Schuller și Hennicke le clasifică astfel:-mase ceramice silicatice;-mase ceramice oxidinice;-mase ceramice neoxidinice.În funcție de tehnologia de ardere se cunosc două clase de mase ceramice:-ceramică arsă la presiune atmosferică;-ceramică arsă în vacuum.După modalitatea de prezentare comercială se întâlnesc:-pulberi(frite)-pentru tehnica depunerii de straturi succesive;-lingouri prefabricate-pentru prelucrarea la cald(turnare,injectare)-lingouri prefabricate-pentru prelucrarea la rece(CAD/CAM)În funcție de topografia de lucru există:-masă ceramică de bază(miezul de ceramică);-masa ceramica pentru dentină;-masa ceramică pentru smalț.Depunerea masei ceramice trebuie s se fac intr-oînc pere curat , luminoas i cu mobilier de culoaredeschis i izolat fonic.     

Acest

compartiment trebuie s dispun de o  bun protec

ie împotriva prafului.    

Este necesar între

inerea unei cur

eniiimpecabile pentru ob

inerea unor rezultate decalitate.     

Este de preferat ca iluminarea s fie natural .   

Compartimentul va fi dotat cu:-mese de lucru-instrumentar pentru depunerea

imodelarea maselor ceramice-cuptoare pentru arderea ceramicii

Arderea maselor ceramiceceramicii

Se realizeaz în cuptoare speciale, ce func ioneaz pe  principiul înc lzirii rezistive (efectul Joule)

Cuptoarele dispun de:

Incinte de ardere izolate termic

Instala ie de comand , reglaj i control (întrerup tor   pornit/oprit, tastatur pentru selectarea/cuantificarea diferitelor   programe de ardere, întrerup toare de reglare a temperaturii, atimpului de ardere i a timpului pe parcursul c ruia se cupleaz  pompa de vid.

Cadrane indicatoare ale temperaturii i gradului de vacuum

1) Depunerea,arderea grundului

Se aplic stratul de opac

Piesa protetic se introduce în cameracuptorului de sinterizare, pe un suportrefractar, (temp va fi 800º)

Se regleaz temp de ardere la 960

Regimul termic se programeaz pe o durat de 6 minute

2) Depunerea şi arderea stratului de dentină şi smal

Peste stratul de opaquer se depune masa dedentina cu ajutorul unei spatule sau pensule

Excesul de lichid se îndep rteaz cu ajutorulhârtiei de filtru

Dup aplicarea stratului de dentin piesa se a az  pe suportul refractar i se plaseaz în guracuptorului 10 minute pentru uscare

Dup acest timp piesa i suportul refractar se vor  introduce în camera cuptorului (temp 980º, 6-7minute)

Apoi se las s se r ceasc lent pân la tempcamerei

3) Depunerea stratului de glazur

În final pe întreaga suprafa se aplic o mas de glazur (930º, 2-3 minute)

Modelarea si arderea succesiva a straturilor de portelan

cuprinde mai multe etape:-

 

masa de pulbere pentru miezul aluminos este amestecata cu lichidul-

 

 pasta obtinuta se depune cu ajutorul pensulei pe suprafata matricei din folie de platina care a fost umezita-

 

se condenseaza pasta prin trecerea peste o suprafata zmtata si tamponarea cu hîrtieabsorbanta-

 

se usuca la gura cuptorului si se arde în vid la 900ºC, timp de 5 minute-

 

miezul aluminos confera rezistenta coroanelor jacket datorita continutului mare deoxid de aluminiu, deoarece acesta este relativ opac, se aplica în strat subtire pesuprafata vestibulara (0,3 mm), în timp ce, pe suprafata orala, grosimea stratului va fimaxima (se lasa doar 0,3mm pentru dentina si smalt)-

 

se prepara si se depune pe miezul aluminos masa de dentina astfel încît sa fiesupradimensionata cu 25-30%-

 

se condenseaza pasta, se creaza spatiul pentru smalt-

 

se aplica portelanul pentru smalt, se condenseaza usor si se absoarbe excesul de apa-

 

se usuca la gura cuptorului si se arde 4 minute la 900ºC în vid-

 

se lasa sa se raceasca lent-

 

se modeleaza coroana cu freze si pietre-

 

se îndeparteaza folia de platinaÎn cadrul

probei în cavitatea bucala

se verifica: adaptarea interna, adaptatra marginala,se ajusteaza punctele de contact proximale si adaptatea ocluzala. Se fac retusurile de forma, se noteazadeficientele de culoare.