ISTORIC

Poşta de pe meleagurile româneşti este cunoscută încă din Evul Mediu. Ea a fost înfiinţată din nevoia de a

transmite poruncile voievozilor pâna la limitele teritoriului aflat în stapânirea lor. Curierii domnului se slujeau de cai,

pe care locuitorii satelor şi oraşelor tranzitate erau obligaţi să-i pună la dispoziţie.

Primul document privind existenţa serviciilor poştale pe teritoriul ţării noastre este "Hrisovul" dat de domnitorul

Mircea cel Batrân, în anul 1399, la Giurgiu. Prin acesta, localităţile erau obligate să pună la dispoziţia curierilor

domneşti mijloace de transport, cai şi căruţe pe două roţi, numite olace. La începutul ei, poşta cuprindea mai ales

serviciul de transport al călătorilor şi al corespondenţei oficiale a domnilor şi marilor dregători.

În a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, domnitorul Constantin Mavrocordat stabileşte ca toţi curierii să treacă la

stat, cu toate cheltuielile. Se construiesc localuri pentru călători şi funcţionari - aşa numitele hanuri de poştă,

grajduri pentru cai şi se acceptă şi călătoria publicului cu poştalioanele, contra unei taxe. Până la Revoluţia din

1848, poştele au fost arendate unor particulari, de regulă pentru perioade de câte 3 ani.

După 1850, în oraşele de reşedinţă administrativă, staţiile de poştă orăşeneşti au fost transformate în birouri

poştale. În acea perioadă existau 30 de curse poştale, cu staţii de poştă, al căror punct nodal era Craiova. Din

anul 1852 este organizat serviciul de corespondenţă pentru particulari, sub supravegherea Ministerului de Finanţe.

Între anii 1857-1862 se introduce, etapizat, monopolul de stat asupra activităţii de poştă. La 12 noiembrie 1857, o

comisie întrunită la Iaşi a hotărât introducerea timbrelor poştale pe teritoriul Moldovei. Au fost tipărite cu o presă

manuală, bucată cu bucată, patru valori ale primei emisiuni "Cap de bour", pusă în vânzare pe data de 22 iulie

1858.

La 23 iulie 1862, a fost emis Decretul 527 privind unificarea administraţiilor poştale din Moldova şi Muntenia,

măsură realizată începând cu 1 august 1862. În urma unificării, conducerea direcţiei generale a fost încredinţată

lui Panait Sevescu, care din decembrie 1860 ocupa aceeaşi funcţie şi în Muntenia.

Perioada poştei moderne a început în 1864, când domnitorul Alexandru Ioan Cuza a unit serviciul poştal cu cel

telegrafic, la care, în 1893 s-a adaugat şi serviciul telefonic, luând naştere simbolul PTT. Aceasta decizie a fost

luată în şedinţa Consiliului de Miniştri, care a avut loc în ziua de 29 august 1864, şedinţa desfăşurată sub

conducerea Domnitorului Alexandru Ioan Cuza. În calitate de director general al poştelor şi telegrafelor, a fost

numit maiorul Cezar Librecht, care ocupă funcţia de inspector general al telegrafelor încă din luna mai 1859.

Prima lege de organizare a ramurii de comunicaţii purtând denumirea de "Lege telegrafo-poştală" a intrat în

vigoare la 1 ianuarie 1865, dată de la care a fost reglementată şi situaţia personalului, prin statut propriu.

La 1 mai 1865, se introduce serviciul abonamentelor prin poştă la presa din ţară şi străinatate, administraţia

poştală percepând un comision fix de 10% din costul abonamentului, plus cheltuielile de expediere a sumelor şi

francarea trimiterilor. Tot în anul 1865, este organizat serviciul de poştă rurală, care asigura legătura între comune,

prin curse de factori. Se înfiinţează câteva sute de circumscripţii rurale, grupate în jurul unor oficii poştale.

În luna august, se înfiinţează în Bucureşti încă patru birouri de poştă, sucursale ale biroului existent, noile birouri

fiind amplasate în Calea Craiovei (Calea Rahovei), Calea Moşilor, Calea Mogoşoaiei (Calea Victoriei) şi Strada

Belvedere.

La 1 iulie 1871, intră în vigoare prima lege de organizare a personalului, însoţită de "Regulamentul pentru fixarea

atribuţiunilor funcţionarilor telegrafo-poştali".

La 16 februarie 1874, se înfiinţează "Biroul statistic al poştelor şi telegrafelor" pe lângă divizia contabilităţii.

Cu începere din 1 mai 1874, intră în vigoare "Legea pentru serviciul de poştă rurală", care a avut ca efect imediat

înfiinţarea unui număr de 115 birouri poştale rurale.

În perioada 15 septembrie - 9 octombrie 1874, la Berna se desfăşoară primul Congres Poştal în cadrul căruia s-a

decis crearea Uniunii Poştale Universale, România fiind unul dintre cei 22 de membri fondatori ai organizaţiei. La

acest Congres, România a fost reprezentata de George Lahovari, director general al poştelor şi telegrafelor.

La 28 martie 1875 se înfiinţează primul serviciu de poştă ambulantă pe relaţia Bucureşti-Itcani, iar în anul 1876, pe

relaţia Bucureşti-Varciorova.

După anul 1883, se introduc primele planuri de îndrumare pe linie de cartare, timbrele porto şi serviciul de încasări

şi mandatul telegrafic.

În anul 1894, după modelul unor clădiri similare din occident, începe construcţia Palatului Poştelor, care va fi dat în

funcţiune în anul 1900.

În anul 1925, adminstraţia PTT a preluat exploatarea unei noi ramuri de telecomunicaţii, radiotelegrafia

(comunicaţiile radioelectrice, cum se zicea pe atunci), fiind adaugată o nouă literă simbolului care a devenit PTTR.

În perioada interbelică, administraţia de poştă şi telecomunicaţii a fost trecută în cadrul Ministerului Lucrărilor

Publice şi Comunicaţiilor, structura organizatorică fiind, iniţial bazată pe direcţii regionale.

În anul 1938, constatând faptul ca Administraţia PTT se afla într-o stare de deficienţă, au fost adoptate trei legi

fundamentale, prin care s-a reorganizat activitatea în spirit comercial: legea de organizare, legea de exploatare şi

legea pentru statutul personalului.

În anul 1955, a fost promulgat Decretul nr.197 prin care era stabilit obiectul de activitate al ramurii de poştă şi

telecomunicaţii, fiind din nou consfinţit monopolul absolut al statului în acest domeniu.

După anul 1989, au avut loc profunde transformări în administraţia centrală a statului, reflectate în ramura noastră

prin înfiinţarea Ministerului Poştelor şi Telecomunicaţiilor, denumit ulterior Ministerul Comunicaţiilor.

La nivel central, pentru conducerea activităţii operaţionale, a fost creată în luna septembrie 1990 Regia Autonomă

"ROMPOSTTELECOM", care a funcţionat pâna în luna iunie 1991, prin această măsură fiind realizată separarea

între organul de reglementare şi operatorul serviciilor.

Prin Hotărârea nr. 448 din luna iunie 1991, Guvernul României dispune desfiinţarea R.A. "Romposttelecom" şi

separarea activităţilor prin înfiinţarea a patru regii autonome, şi anume: R.A. Poşta Română, R.A. RomTelecom,

R.A. Radiocomunicaţii şi Inspectoratul General al Radiocomunicaţiilor.

Prin Hotarârea nr.371 din luna iulie 1998, Guvernul României a dispus transformarea R.A. Poşta Română în

societate comercială, cu denumirea Compania Naţională "Poşta Română" S.A. Prin aceeaşi hotărâre, a fost

stabilit "Actul constitutiv" al C.N. Poşta Română S.A. (anexa la H.G. nr.371/1998).

Misiune, valori Varianta de Print

Bookmark

Scop, misiune, valori şi principii

SCOP Scopul nostru este acela de a oferi servicii performante în orice moment: de la simpla

expediere a unei scrisori, până la furnizarea unor servicii moderne, bazate pe cele mai

noi tehnologii.

MISIUNE Suntem alături de oameni de peste 150 de ani şi construim legături între ei, indiferent de

locul în care aceştia trăiesc, lucrează sau spre care călătoresc.

VALORI Valori fundamentale:

Încredere

Tradiţie

Siguranţă

Performanţă

Valori de reprezentare:

Acoperire naţională

Diversitatea serviciilor

PRINCIPIILE care ne

ghidează activitatea:

Integritate: acţionăm în spiritul integrităţii şi onestitătii în tot ceea ce facem şi respectăm

promisiunile făcute către noi înşine şi către clienţii noştri.

Experienţă: prin experienţa acţiunilor trecute învăţăm să ne cunoaştem mai bine;

activitatea noastră ne recomandă ca o companie de încredere şi întotdeauna aproape de

clienţi.

Respect: respectul pentru clienţi, colegi, parteneri, legislaţie şi mediu înconjurator

reprezintă temeiul dezvoltării noastre.

Promptitudine: suntem mereu preocupaţi să devenim eficienţi, rapizi şi punctuali.

Rezultate: calitatea serviciilor noastre este garantată prin cele peste 5.500 de puncte de

acces şi peste 30.000 de salariaţi poştali.

Descriere Varianta de Print

Bookmark

CN Poşta Română SA este operatorul naţional din domeniul serviciilor poştale şi se află în

proprietatea statului român, reprezentat de Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale(75 la

sută din pachetul de acţiuni) şi Fondul Proprietatea   (25 la sută din pachetul de acţiuni).

Poşta Română îşi desfăşoară activitatea în domeniul comunicaţiilor poştale, obiectul principal de

activitate fiind administrarea, dezvoltarea, exploatarea serviciilor de poştă şi colaborarea cu organizaţii

similare străine în realizarea acestor servicii pe plan internaţional, în conformitate cu prevederile

Ordonanţei nr. 31/2002 aprobată prin Legea nr. 642/2002 privind serviciile poştale şi a licenţelor ori

autorizaţiilor acordate.

CN Poşta Română SA este operatorul naţional în domeniul serviciilor poştale, furnizor unic de serviciu

universal în orice punct de pe teritoriul României, la tarife accesibile tuturor utilizatorilor şi la

standarde ridicate de calitate.

Poşta Română participă pe piaţa liberă a serviciilor de poştă şi presă cu valoare adaugată în calitate de

concurent şi desfăşoară şi alte activităţi colaterale, necesare realizării în condiţii de rentabilitate a

obiectului său principal de activitate, respectiv comerţ exterior, aprovizionare, cercetare şi proiectare

tehnologică şi informaţională, servicii medicale, învăţământ, social-culturale etc.

 

Compania are ca obiect de activitate:

A. Servicii poştale:

I. Servicii poştale de bază;

II. Servicii poştale altele decât cele de bază.

B. Editarea, tipărirea, comercializarea şi păstrarea timbrelor şi efectelor poştale în conservatorul de

timbre;

C. Alte prestări de servicii conexe celor menţionate mai sus şi orice alte activităţi conform legislaţiei în

vigoare.

Compania este organizată în opt direcţii regionale şi patru sucursale, respectiv: Fabrica de Timbre,

Sucursala Telecomunicaţii şi IT, Sucursala Servicii Express,  Muzeul Naţional Filatelic. La nivelul întregii

ţări există nouă centre regionale de tranzit.

Compania este condusă de directorul general, care ocupă şi funcţia de preşedinte al Consiliului de

Administraţie. Acesta este format din reprezentanţi ai Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii

Informaţionale, Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei.

Poşta Română deţine în prezent o reţea de peste 5.500 de subunităţi poştale la nivel naţional,

distribuind săptămânal peste 11 milioane de trimiteri poştale. Peste 750 de oficii poştale din totalul de

950 subunităţi poştale informatizate sunt incluse în VPN (Virtual Private Netwok). Reţeaua

informatizată permite efectuarea de operaţiuni în condiţii optime de siguranţă, fiind utilizate sisteme

informatice securizate şi reţele private de comunicaţii.

Decizia Poştei Române de a implementa unul dintre cele mai sigure sisteme informatice a fost

determinată şi de competiţia acerbă pe unele segmente pe piaţă, această măsură ducând la

extinderea paletei de servicii oferite clienţilor. Pe lânga serviciile tradiţionale, clienţii au acces la

servicii noi, bazate pe cele mai noi tehnologii, precum: serviciile financiare interne şi externe (mandat

on-line, mandat electronic, Western Union şi Eurogiro), E-post (asigură transmiterea de mesaje prin

intermediul reţelei Internet, inclusiv de la căsuţe de e-mail la adrese poştale) sau Track&Trace (oferă

clienţilor posibilitatea de a urmări electronic trimiterile poştale înregistrate). Extinderea reţelei de oficii

poştale care operează în timp real a dus şi la încheierea de parteneriate cu instituţiile bancare sau de

asigurări care activează pe piaţa autohtonă, companiile de telefonie fixă şi mobilă, dar şi cu

administraţiile publice locale. Poşta Româna a dobândit o experienţă solidă în încasarea ratelor

acordate de băncile partenere, a impozitelor şi a taxelor locale, a facturilor la utilităţi (electricitate,

telefonie fixă şi mobilă, gaze) şi în încheierea asigurărilor RCA şi de locuinţe.

Număr de înmatriculare la Oficiul Registrului Comerţului al Municipiului Bucureşti J/40/8636/1998, CUI

427410, atribut fiscal RO, COD IBAN RO 23 BPOS 8500 2717 790 ROL 02 BANC POST REPREZENTANŢĂ.

C.N. Poşta Română are sediul central în Bucureşti, B-dul Dacia nr. 140, sector 2.

Pe scurt:

Angajaţi peste 30.000

Subunităţi poştale peste 5.500

Oficii poştale informatizate peste 950

Oficii poştale în VPN peste 750

Suprafaţa ţării 237.500 km2

Total populaţie deservită 21.680.974

Adrese de distribuţie 7.500.000

]

Organigramă Varianta de Print

Bookmark

zoom

Organigramă CNPR Noiembrie 2012

Structura organizatorică a Administraţiei Poştale - Compania Naţională Poşta Română S.A. 

Preşedinte- Director General Ion SMEEIANU 

Direcţia Executivă Strategie şi Dezvoltare - Director Executiv Alexandru PETRESCUDirecţia Executivă Exploatare Poştală - Director Executiv Daniela POPA 

Direcţia Reţea - Director Adrian MATACHE

Direcţia Logistică - Director Gabriel Eugen DUMITRU

Direcţia Servicii Poştale şi Financiare - Director Traian TALOI

Direcţia Comercială şi Parteneriate - Director Rareş Ionuţ STANCIU

Direcţia Economică şi Dezvoltare - Director Gabriela Isabela MANTU  

SUCURSALE

Sucursala Telecomunicaţii şi IT  - Director Marian ZAMFIR

Sucursala Servicii Express  

Muzeul Naţional Filatelic  - Director Ioan CRISTESCU

Fabrica de Timbre  - Director Dan Valentin NICOLAESCU  

 

            BUCUREŞTIOficiul Poştal Municipal BucureştiOficiul Judeţean de Poştă IlfovOficiul Judeţean de Poştă Giurgiu

 

 

BRAŞOVOficiul Judeţean de Poştă AlbaOficiul Judeţean de Poştă BraşovOficiul Judeţean de Poştă Covasna

Oficiul Judeţean de Poştă HarghitaOficiul Judeţean de Poştă MureşOficiul Judeţean de Poştă Sibiu 

CLUJ-NAPOCAOficiul Judeţean de Poştă BihorOficiul Judeţean de Poştă Bistriţa NăsăudOficiul Judeţean de Poştă ClujOficiul Judeţean de Poştă MaramureşOficiul Judeţean de Poştă SălajOficiul Judeţean de Poştă Satu Mare 

IAŞIOficiul Judeţean de Poştă BacăuOficiul Judeţean de Poştă BotoşaniOficiul Judeţean de Poştă IaşiOficiul Judeţean de Poştă NeamţOficiul Judeţean de Poştă SuceavaOficiul Judeţean de Poştă Vaslui 

 

 TIMIŞOARAOficiul Judeţean de Poştă AradOficiul Judeţean de Poştă Caraş SeverinOficiul Judeţean de Poştă HunedoaraOficiul Judeţean de Poştă Timiş 

 

 CONSTANŢAOficiul Judeţean de Poştă BrăilaOficiul Judeţean de Poştă BuzăuOficiul Judeţean de Poştă ConstanţaOficiul Judeţean de Poştă GalaţiOficiul Judeţean de Poştă TulceaO ficiul Judeţean de Poştă Vrancea

 CRAIOVAOficiul Judeţean de Poştă DoljOficiul Judeţean de Poştă GorjOficiul Judeţean de Poştă MehedinţiOficiul Judeţean de Poştă OltOficiul Judeţean de Poştă Vâlcea

 PLOIEŞTI

Oficiul Judeţean de Poştă ArgeşOficiul Judeţean de Poştă CălăraşiOficiul Judeţean de Poştă DâmboviţaOficiul Judeţean de Poştă IalomiţaOficiul Judetean de Poştă PrahovaOficiul Judeţean de Poştă Teleorman

Rețeaua de subunități operative Varianta de Print

Bookmark

 

Subunităţile operative de execuţie sunt organizate pe întreg teritoriul ţării şi asigură efectuarea tuturor serviciilor

poştale, nepoştale şi a celor pe bază de convenţii/contracte. Sunt subordonate Oficiilor Judeţene de Poştă sau

Oficiilor Zonale de Sector - în cazul municipiului Bucureşti.

I. Structura Urbană

1. Oficii Poştale de Distribuire Centralizată (O.P.D.C.)

O.P.D.C.-urile sunt subunităţi operative specializate în prelucrarea unui volum mare de trimiteri poştale sosite, în

vederea distribuirii centralizată a acestora prin factori poştali în localitatea respectivă. Nu au activitate de prezentare.

2. Oficii Poştale urbane – sunt subunităţi operative care îşi desfăşoară activitatea în mediul urban şi care, în raport

cu obiectul de activitate pot fi:

a. Oficii Poştale de prezentare - organizate pentru prezentarea trimiterilor poştale/nepoştale, prelucrarea şi

expedierea lor. Aceste subunităţi se organizează pentru a putea efectua şi operaţiuni de distribuire a trimiterilor

poştale/nepoştale avizate precum şi achitarea trimiterilor adresate post-restant şi la căsuţe poştale. 

b. Oficii Poştale complexe (de prezentare şi distribuire) – organizate pentru primirea trimiterilor poştale/nepoştale,

prelucrarea în vederea expedierii, prelucrarea la sosire şi efectuarea distribuirii la domiciliul destinatarilor. Oficiile

poştale complexe efectuează toată gama de prestaţii poştale/nepoştale.

c. Oficii Poştale specializate – organizate în localităţile unde volumul de trafic impune această măsură, cu

asigurarea eficienţei economice, având ca obiect de activitate: primirea trimiterilor poştale în serie, executarea de

operaţiuni poştale vizând trimiterile externe, executarea operaţiunilor de import-export ale trimiterilor de poştă şi

presă, etc. Oficiile poştale urbane sunt în marea majoritate informatizate şi cele mai multe sunt legate în reţeaua

VPN.

3. Ghişee Poştale Exterioare Urbane sunt subunităţi poştale subordonate oficiului poştal urban şi se organizează în

afara sediului subunităţii de care aparţine. De regulă, în mediul urban se organizează numai ghişee exterioare

poştale cu activitate de prezentare, cu caracter permanent sau temporar. Asemenea ghişee se pot organiza şi cu

ocazia desfaşurării congreselor şi conferinţelor; diferitelor manifestări cultural-artistice şi isi pot desfăşura activitatea

în cămine, puncte turistice, staţiuni balneoclimaterice, hoteluri, gări, aeroporturi, magazine, supermarketuri, puncte de

circulaţie mai aglomerate a factorilor, etc.

II. Structura rurală

1. Oficii Poştale Rurale – sunt organizate în mediul rural şi sunt similare cu cele din mediul urban, fiind subordonate

O.J.P- urilor. Sunt organizate pentru efectuarea prestatiilor poştale, prelucrarea în vederea expedierii, prelucrarea la

sosire şi efectuarea distribuirii la domiciliul destinatarilor. O parte dintre acestea sunt dotate cu calculatoare şi sunt

conectate prin modem (dial-up) la reţeaua INTERNET.

2. Oficii Poştale Rurale Mecanizate (O.P.R.M.) – Sunt subunităţi poştale specializate în prelucrarea trimiterilor din

mediul rural, şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi clădiri unde se efectuează activităţi poştale de tranzit. Sunt

subordonate O.J.P- urilor.

O.P.R.M.-urile transmit, prin Cursele Poştale Auto (C.P.A.), trimiterile poştale către subunitaţile din raza lor de

activitate şi colectează trimiterile  de la acestea. De asemenea, efectuează activitatea de sortare a trimiterilor

prezentate/sosite la/ pentru agenţiile şi circumscripţiile poştale din subordine.

O.P.R.M. poate avea în subordine următoarele puncte exterioare rurale:

a) Ghişee Exterioare Rurale– sunt subunităţi poştale cu activitate de prezentare/ distribuire cu caracter permanent

sau temporar şi aparţin de O.P.R.M. sau oficiul poştal rural. Localităţile unde funcţionează asemenea ghişee trebuie

să fie în perimetrul de servire al oficiilor cărora li se vor subordona. Ghişeele exterioare rurale efectuează prestaţii

asemănătoare cu cele ale oficiilor poştale rurale.

b) Agenţii Poştale – se organizează în mediul rural, în localităţile în care nu există alte subunităti poştale şi execută

toate serviciile ce fac obiectul activităţii de poştă. Din punct de vedere organizatoric agenţiile poştale funcţionează ca

puncte exterioare subordonate O.P.R.M- urilor şi au ca sediu, de regulă, domiciliul agentului poştal. Deservirea unei

agenţii poştale se asigură de un singur agent poştal, ajutat în muncă de către membrii familiei sale, care execută

operaţiuni de prezentare şi distribuire a trimiterilor poştale. 

c) Circumscripţii Poştale– sunt subunităţi poştale operative care se organizează pentru activitatea de prezentare,

distribuire şi transport a unui volum mic de trimiteri poştale pentru mai multe localităţi rurale. Sunt subordonate

O.P.R.M-urilor sau unui Oficiu Poştal Rural. Efectuează toate prestaţiile de poştă tradiţională, servesc mai multe

localităţi, au un singur salariat poştal. Nu au un sediu fix iar activitatea se efectuează cu mijlocul de transport propriu

al salariatului. Prezentarea trimiterilor poştale se realizează de factorii poştali de circumscripţie, în timpul efectuării

itinerarului.

Organigramă CNPR Noiembrie 2012

Oficiul Judeţean de Poştă IaşiIasi (Iaşi) Adresa:(Iaşi, Str. Cuza Vodă, nr. 3) 

Persoana de contact: Şef Oficiu Judeţean Dragoş SERSENIUC 

Telefon: 0232/254.940 

Fax: 0232/237.501 

Sediul central Varianta de Print

Bookmark

 

 

zoom

 

Compania Naţională Poşta Română SA         Adresa: Bd Dacia nr 140, sector 2, cod poştal 020065, Bucureşti.        

INFOPOST -  Relaţii cu publicul         021/9393111 (toate reţelele de telefonie mobilă şi fixă)        021/9393 (reţeaua Vodafone) 

 Reclamații: infopost@posta-romana.roSolicitări din partea presei: relatiipublice@posta-romana.ro