Lei 86

MINISTERUL INVATAMiNTULUI $1 $TIINTEIBICHMAN ELIZA NEAGU VASILICA

GEORGIAN LUCIA NUTU CONSTANTIN

~~~rnm~rnillm~w~m~ill[illANTICA $1 MEDIEVALAManual pentru cl. a V-a/ISBN 973-30-1338-2EDITURA DIDACTICA $1 PEDAGOGICA, BUCURE$TI _ 1991

- - - ~-- -..,....----.=--- - --

- L ..... ~~~.. I

MINISTERUL INVATAMiNTULUI $1 $TIINTEIBICHMAN ELIZA NEAGU VASILICA

. GEORGfAN LUCIA NUlU CONSTANTIN

~~ITrnm~oiollrn~~~m~ill[illANTICA $1 MEOIEVALA.Manual pentru cl. a V-aEDITURA DIDACTICA $1 PEDAGOGICA, BUCURE$TI - 1991

1. lManualul a fost elaborat conform programei s colare aprobate de Ministerul invapimintului ~i ~tiin~ei

Contr ibut!a autor ilor:-I storia ant lea; BICHMAN ELIZA GEORGIANLUCIA

_Istoria medievala; GEORGIAN LUCIA NEAGU

VASILICA NUTUCONSTANTIN

La realizarea acestei edit il au colabor at:

prof, univ. MANOLESCU RADU ~i conf. unlv. PETRE ZOE

Refer enti; ,Prof. dr, TEODORESCU BOGDAN

prof. MANEA MIHAlISBN 973-30-1338-2

Redactor: MAR ITA ROMEO Tehnoredator: GHIMI~ VICTORIA Coperta: DRAGULELEI ELENA

.~I~;"'~II~

Jt'.I~>,

INTRODUCERE, iN STU DIUL ISTORIEI A. Ce este istoria?

B. Cum putem eunoaste ,i studia evenimen- teledin trecut?

A. Istoria - ,tiinta despre dezvoltarea societatii ome- ne,ti.

$tiinra care studiaza dezvoltsres societatii omenesn din cele mai vechi timpuri ~i plna In zilele noastre, cu toate aspectele ei (economic, social, politic ~i cultural), se numeste istorie.Istoria cerceteaza viata diferitelor state ~i popoare, urrnar in- du-Ie dezvoltarea de-a lungul timpului; analueaza ~i dezvalule cau-

zele ~i urmartle everiimentelor ~i leqatur a dintre ele.

Istoria ne ajuta astfel Sa ne formam 0 imagine clara despre viata oamenilor in dlfer ite epoci istor ice: despre conducator ii de searna

(personalitattistorice), din cele mai vechi timpuri ~i pina in. zilele noastre.

Istoria pe care 0 studiern in scoala reda numai principalele eve- nimente ~i aspecte din dezvoltarea societat!l. Ea se bazeaza pe cer- cetar ile, descopertr lle ~i concluz lile oamenilor de ~tiin~a.

B. Izvoarele istoriei ,i importanta lor.Pentru cunoasterea evenimentelor din trecut, a faptelor istortce, - ~tiin~a istoriei cer- ceteaza urmele materiale ~i dovezile scrise in legatura cu ele. Aces- tea sint izvoarele istor lel. Ele ne ajuta sa reconstituim dezvoltarea socletatil din vremurile cele mai indepartate ~i pina astazl. Izvoarele istorice sint nescrise ~i scrise.Izvoarele nescrise sint: unelte, vase, arme, podoabe, locuinte, mor- minte etc. Izvoarele scr ise sint: inscriptiile facute pe platra, pe vase

de lut. pe monede sau pe zidurile caselor, documentele (actele. scr i-sorile ~i altele). diferite carti istorice, in care sint infatisate aspectedin epoca respect iva.

Izvoare nescrise32.CRONOLOGIA. EPOCILE ISTORICE. IMPORTANTA STUDIERII ISTORIE. ANTICEIzvoare scriseCu descoperirea ~i studlerea izvoarelor istorice se ocupa 0 se- rie ~de ~tiin~e ajutatoare istoriei. 0 astfel de ~tiin~a este arhe%gia.In zilele noastre, cercetartle arheologice au luat un mare avint.

datortta ~i mijloacelor pe care Ie of era ~tiin~a ~i tehnica moderna; descoperirea vechilor asezari ~i monumente cu ajutorul fotografii- lor facute din avlon. stabilirea datei materialelor dezgropate prin analize de laborator ~.a. Arheologia a adus 0 contr ibutle impor- tanta la cunoasterea trecutului Indepartat al ~arii noastre. Obiec- tele deseoperite de arheologi se pastreaza In muzee (Muzeul Na~io- nal de Istorie din Bucuresti, Muzeul de Arheologie din Constanta etc.). Actele. scrisorile, cartile vechi sint pastrate in arhive ~i bib/io-ted.Izvoarele istoriee eonstituie elementele de bka in munca de

eereetare a istoricului. Fara ele nu ar fi poslblla cunoaster ea trecu-

tului societattl omenestl. E Ie sint necesare ~i celor care studiaza is- toria. Vizitarea ~antierelor arheoloqice, a muzeelor. a arhlvelor ajuta la intelegerea mai temeinica a cunosttntelor lstor ice.

Rispundeti:--;- Ce studiaza istoria!- Aratati izvoarele istorice pe care le-ati cunoscut cu pr ile]ul vizitelor la muzee. excursii etc.!Retineti ~i explicati intelesul termenilor:- istorle, izvoare istor ice, arheologie.

A. Ce este cronologia?1 B. Care sint epocile istorice? C. Ce studiazi istoria antici ,i care esteimportan~a ei? ~. C~onologia este ,tiin~a care se ocupi cu studiul da- telor istortce. Toate evenimentele istorice s-au petrecut intr-un anu~!t timp .. Ele nu P?t fi cunoscute ~i intelese pe deplin daca nu stablllrn precIs data cind s-au petrecut. Datele istorice ne arata

daca un eveniment s-a produs inainte sau dupa altul, daca aceste

evenimentesint apropiate sau distantate intre ele prin zeei de ani. sutede ani sau mii de ani.

in istori~, timpul_ este calculat pe ani, decenii (zece ani). secoiesau vescuri (0 suta de ani) ~i mi/enii (0 mie de ani).

Totodata, istoria este impar~ita in doua mari ere: era' noastra(prescur_tat e.n.) ~i fnaintea erei noastre (i.e.n.). Limita dintre ele 0 formeaza a~ul 1, care reprezlnta al 31-lea an al domniei lui Augus- tus (anul cind - potrivit traditiei crestlne - s-ar fi nascut lisus Cristos). .

De aceea se poate spune ~i: anul 500 inainte de Cristos (I. Cr.)

sau anul 25 dupa Cristos.

. P~poar~le .~ntic~ in~~peau_ numaratoarea anilor (anul 1) dupa dlfe.rlte ~rlt~rll: eqrptenu d~pa domniile !araonilor. grecii dupa jo- curll.~ ollm_Plce ca~e se desfasurau din -4 10 -4 ani (olimpiadele). ro- manu, dupa data cind. potrivit legendei, s-ar f intemeiat Roma etc.

Daca ne uitam pe figura alaturata, observarn ca datele eveni- mentelor petrecute inainte de era noastra merg descrescind spre

anul 1. In era noastra, datele istorice merg crescind Incepind de la anul 1 spre noi.

Fara datele cronologice nu putem sa studiem temeinic Istoria. Pentr~ a retine aceste date. e bine sa ne lntlpartrn in minte ~i se-' colul In care s-au produs evenimentele istorice.

. . B. ~tapele de dezvoltare a 5ocieti~ii omenesti ,i epo-eile tstoriee,~ ~sto~ia o_~e.niri.i incepe cu milioane de ani in urrna. De atunci ~i pma aZI, clvillzatta orneneasca a progresat neinchipuit de mult. Gru_purile de oameni au nascoclt nu doar unelte. ci ~i forme de or- ganlzare care Ie-au ajutat sa tralasca, La inceput, toti oamenii tralau in grupuri mlcl. razlete, cu unelte Simple. Mai tlrzlu, unele grupuri s-au dezvoltat, lnvatind sa lucreze parnintul, construind erase, intemeind imperii.

5~500TV 47LCADEREA ROMEI

Treptele parcurse de grupu- rile umane in progres se numesc etape sau epoci istorice. Cea mai

C. Studiul celei mai vechi perioade din istoria omenirii ne invata sa eunoaseern ,i sa pretuim valorile materiale Ji spirituale create de popoarele antichitatii.Primele societat i ornenestl, numite ~i societsi! primitive, repre-.::.::.s... . V

J9S_iMPA'R[IREA IMPERIIJWII ROMAN

veche epoca istorlca este epoca

zinta obiectul ist or iei stravecht a omenirii. Desprinderea omului:::;t:: ~III 271_RETFIAGEREA ROMAN/LOR. DIN:0;;.. DAC/A~ Q) ll1n >,'~ERIREA VACIEI DC CArRE:::-.a ...... ~ HO/vIANI:s I I I - NA$llREA WI CRiSTOSBanda timpului6

primitiva,

cea de la inceputul lsto- riei urnanltatii. in lecttile care ur- meaza., vorn studia mai intii aceasta epoca, Mai tirzlu, prln mileniulal IV-lea i.e.n . incep sa se dezvolte civllizatll mai bogate~i' forme de organizare mai com- plicate. in care exlsta grupuri de oameni puternici, cu pamintur i multe, ~i care conduc. in vreme'. ce poporul de rind Ie este supus. Aceste clvltizattl, dezvoltate mai intii in Asia ~i nordul Africii. apoi in jurul Marii Mediterane. poarta numele de civilizatii antice. Cu studiul lor ne vorn ocupa. de ase- menea. in acest an.intre civllizatille Orientului ~i civlllzatia tlezvoltata de greci ~i de romani exista mari deosebiri, dar ~i unele asemanari - de pilda, pretutindeni exista oameni care devi n proprietatea altor oa- meni, ca ~i cind ar f 'ni~te ani- male sau unelte vorbitoare. Acesn :oameni se numesc sc/avi. De asemenea. constatarn eli 0 parte a regatelor din !?rient sint cucerite mai intii de greci. apoi de romani. Clvlllzatia rornana se transforrna Insa treptat, orasele antice decad, in Europa patrund noi popoare, ~i apare 0 noua forma de organizare a socletatii. feudalismu/, de istoria caruia ne vorn ocupa mai tlrziu, studiind is-toria evu/ui mediu. .

din rindul animalelor ~i evoluria grupurilor ornenest i in aceasta pe- r icada de inceput poate fi studiata pe baza descoperirilor arheologi- ceo Ea reprezinta cea mai indelunqata perloada din istorie i cea pe care toate popoarele lumii au trebuit s-o srrabata.Izvoarele arheologice ne arata ce lucruri minunate au putut crea oamenii primitivi: unelte ~i obiecte faur ite cu malestrte din lut, piatr a, metal. Acestea au fost gasite in pester i, morminte (de ex. in Franta, Spanla, Africa. America ~i in tar a noastr a).

Rasfolnd mai departe manualul intilnim capitole, ca: Orientul antic. G recia antica, Dacia. Roma antica. in care este yorba de isto- ria a numeroase popoare (unele din ele nernaiexlstlnd astazl). pre- cum ~i de istoria poporului nostru. 'Din studurl istoriei antice aflarn cu-m s-au format, treptat, po- poarele, clasele sociale, ~i cum s-au organizat statele vechi, care era felul de trai al oamenilor in antichitate. precum ~i realtzartle

1 lor in domeniul tehnicii. ~tiin~ei. literaturii. artei.Aceste realtzart scot in evidenta leqatur lle permanente ~i influ- entele reciproce care au exlstat intre civlllzattile antice, precum ~i contr ibutla fiecaruia dintre popoarele pe care Ie yom studia.6Rlispundeti:-Daca un evenlrnent s-a petr ecut in anul 2S-Le.n. ~i altul in 250 e.n., spunen care este mai apropiat de inceputul erei noastre ~i care este mai apropiat de noi.-in ce mileniu, secol ~i deceniu se situeaza datele istorice: 1750 i.e.n.: 202 i.e.n.;476 e.n.; 1330 e.n.?

- Ce insemnatate are studiul istortet antice? Retineti ~i explicati intelesul termenilor:- cronologie,_ deceniu, secol sau veac, mileniu, era.

LUMEA ANTICAo data cu apartpa claselor sociale, a statu lUi, a marilor or~e, reg ate ~i imperii, Incepe ~i epoca numita antichitate sau istorie an-tica.

OCEANULATLANTIC

GCEANlJLAceasta epoca are doua componente: civiliza~ia dezvoltatg in nordul Africii ~i Asia din mileniul IV l.e.n. pina In primele veacuri ale erei noastr e, numita istoria Orientului antic, ~i clvlllzatla erase- lor-state din Grecia ~i ltalla, dezvoltata, mai ales, din mileniulI i.e.n, pina In sec. I e.n., numita istoria antica greco-romana.4.POPOARELE ORUENTULUI ANTIC A. Care erau civilizatiile cele mai vechi ale antichitatiJ?B. p'rin ce se caracterizau locurile unde traiau aceste popoare? A. Civilizatiile Orientului antic. Cele mai vechi civiliza~ii din antichitate s-au dezvoltat in nord-estul Africii ~i in Asia, re- giuni cunoscute In istorie sub numele de Orientul antic.Prime/e state apar In mileniullV In sudul Mesopotamiei (in tinutul numit Sumer) ~i pe va/ea Niluiu! (in Egipt). Treptat, se dezvolta ~i alte state in Mesopotamia (babilonian, asirian), In podisul lrenutu! (me-zu $i per~ii), In Asia Mica (hititii), pe tarmul rasaritean al Mediteranei(evreu, (enicienii). Se dezvoltg de asemenea state puternice in India~i China. _ B. Aceste popoare au trait de-a lungul unor mari fluvii, pe malul marii, in rnunt! ~i podi~uri. Egiptenii sl-au desfasurat. intreaga via~~ in [urul Ntlului. lstorrcul grec Herodot spunea:Egiptul este pentru egipteni un pamint cucerit ~i un dar at (luv1ulu;').Intr-adevar, Nilul strabate 0 regiune nisipoasa ~i fierbinte; el se varSa in Marea Mediterana, prin mai multe brate, care alcatuiesc 0Delta (denumire de la forma literei grece~ti ~ = delta).16

OCEANUL PACIFICOCEANUL PACIFICIN D I ANStatele sclavaqisteIarrnuri explorate prima oara in antichitateRegiuni ~i civilizatii necunoscute de .Jumea veche"Lumea antica. Dad privim harta desfa~urata a globului pamlntesc _- ~laniglo- bul - observ sm ca pentru ce/e mai Indepartate timpuri ale organizarii sOCIetat" ome-

ne~ti existau multe pete albe, adica locuri necunoscute de catre popaare/e care

ne vorbeste istor! antid. A ceste locuri au fast cunascute mult mal u rz us.N ilul se revarsa in fiecare vara (iunie-septembrie), iar dupa retrag:rea ape- _lor, in milul gras ~i umed se arunca sarninta. Apele N ilului. erau ,bogate In p~~t~, iar in preajma lu i tr alau 0 mu I~ime de pasari (i bls, r~~e, gl~te) ~I a~ Imal~, ca: rt~ noceri, crocodili, elefanti, lei, leoparzi, gazele, antilope. Oamenll cultl_vau ce_ reale, pomi fructiferi, precum ~i plante, ca: trestia, lotusul ~i 0 pre~loa~a planta- papirusul. Tulpina acestuia se folosea pentru construi~ea Iuntrelor ~I pentruprepararea marer lalulul numit paplrus, pe care s~ Scrl~. .'. .Din rnuntl se extr aqeau: cupru, aur, pietre pretioase ~I semtpretioase f safir). dar mai ales plarr a de constructie (granit, calcar).In tlnutul dintre fluvlile Tigru ~i Eufrat, .n~mi~.!\1eso/Jotamia, s-a. dezvoltat de timpuriu agricultura bazata pe !rrg.a~lI. ~n s~dul a~estul teritoriu, in ~inutul numit Sumer, apar Inca _~In ~II.e.nlu~ I~ I.e.~. erase in [urul unor temple. Aiel se dezvolta 0 clvll,zaf,e Inflor~- toare, in ciuda deselor razboale intre aces;e centre. Tot I n aces~~I- nut ca ~i in cele lnconjuratoare, patrund In acea vreme grupurt e pas~ori sernit! care cuceresc Mesopotamia ~i forrneaza acolo. ~egate puternice: regatul Babilon ~i, mai spre nord,. rega~ul Asslrl~. _ .Fenicienii s-au asezat C;l pescari ~i agricultorr pe .lltoralu_1rasa".- tean al Marii Mediterane ~i in insulele din ap!op,erea tarmulul.Tarrmurile, cu golfuri. lini~tite ~i cu mici in~ule In fa~a .Ior. au fost prielnice intemeierii de porturi ~i schim~urrJor co~e~~lale. ~Iotele comerciale feniciene strabateau marile plna In reglunl Indepartate.17Evreii, pastori nomazi clndva, s-au asezat in Palestina. Aceasta era 0 fi~ie ingusta de parnint pe malul rasaritean al Marii Medite- rane. Vartata ca relief ~i vegeta~ie, Palestina avea litoralul roditor, dar neprielnic naviqatle], cu mun~i ~i coline bogate in p~uni.Mezii i perst! tralau in Podlsul I ran (mezii in nord-vest, persil in sud). Acest podls era in cea mai mare parte ~terp i acoperit nu- mai pe povtrnlsurtle exterioare cu veqetatte, In vest i sud cres-teau pomi fructiferi. Mun~ii erau boga~i in metale (fier, aur, plumb, cupru), marrnura ~i pietre prerloase. Vechiul Iran era renu- mit prin hergheliile de eai de rasa, fapt care a facut ca mezii i per-ii sa devlna calareti vesttt],

Indienii locuiau in peninsula India. In nord, India se intinde pina la Mun~ii H imalaia (eei mai inal~i din lume). Tarrnurtle peninsulei, putln crestate, ~i vintur lle puternice .nu au fost favorabile naviga-~iei. Formele de relief, cllma, veqetatla ~i animalele erau foarte dl- ferite. Extsta rnuntl ur las], podlsurt intinse, dmpii rnlasttnoase, stepe uscate sau vai roditoare de-a lungul marilor fluvii Indul i Gangele, paduri nesfirslte ~i greu de strabatut, in care rraieste 0 lume varlata de animale, pasari ~i inseete.Chinezii au trait din antiehitate pe aceleast meleaguri pe care loculesq i astazl, China se intinde din centrul ASiei pina la OceanulPacific. In est cuprinde dmpiile vaste ale marilor fluvll, Fluviul Gal- ben (Huanghe) ~i Fluviul Albastru (Iantze), in centru podtsurl inaltei pustii, in sud i sud-vest rnuntl urlas], Are cllrna, veqetatie, ani- male i boga~ii foarte variate.

Condltitle naturale in care au trait aceste popoare au favorizat de timpuriu dezvoltarea econornlca, pollttca i. culturala,Raspundeti:- l.ocallzatt pe harta popoarele enumerate in lectie!- Car acrertzatl condlrllle geografice in care s-au dezvoltat popoareleOrientului antic.Retineti ~i explicati intelesul termenilor:- Orientul antic. Mesopotamia

5.VIATA ECONOMICA ~ SOCIALAiN ORIENTUL ANTIC A. Prin ce se caracterizeaza viata economica a statelor din Orientul antic? B. Cum era organizata societarea in tarile' Orientului antic? A. Agricultura cu irigatii. MeJt~ugurile. Come"tul. In Orient exlstau parnintur l roditoare dar inundabile, mlasttnoase i secetoase, acoperite cu ha~iuri i paduri de nepatruns, Prin rnunca grea i pricepere oamenii au reuslt sa sece rnlastlnt. sa ~onstr~ias.ca diqur l, lacuri artificiale, canale pentru transportat apa din reqiunlle inundate spre cele secetoase (iriga~ii). Ei au destelenlt i despadu-r it locuri nelucrate pentru aqrlcultura. .Muncile agricole erau bine organizate. Speclallst!l cunosteau - dupa ano- timpuri - cursul apelor, schirnbart!e cllmei, rnasur-au, inregistrau i parcelau te- renurile, faceau planurile ~i calculele marilor constr uct!i agricole, reglementau distr.ibuirea apei. Datorita bunei organizari a agriculturii. in Orientul antic se scoteau recolte bog ate de legume, cereale (griu, orez, mel, susan). fructe (curmale, rnasllnl, piersici). vi~a de vie. tr estte-de-zahar etc.in marile erase, in porturi, pe linga temple, existau atellert;: rnestesuqarestt. Textele vechi i obieetele rarnase de atunei ne do- vedesc lscusinta mestesuqarllor olari, dulgheri, cioplitori in piatra, tesatorl de stofe de rnatase, in, lina, bumbac, dar i vlata lor g~ea. Obieetele qaslte in mormintele regilor, ca: vase (de aur, argrnt,Scena agricola foarte des repr ezentata, pe monumentele Egiptului antic.19bronz, caolln fin, stida transparenta]. figurine ~i bijuterii, tronuri de lemn scump (abanos ~i cedru), precum ~i alte obiecte incrustate cu flldes ~i pietre pretloase uimesc ~i astazt prin frurnusetea lor. Mul~i mestesugarl se ocupau cu impletitul cosurtlor, preparatulpitntt. berii, vinului, uleiului ~I parfumurilor. Fenicienii au nascocltstlcla transparenta ~i vopsitul stofelor - cu 0 substanta extrasa dlntr-o scolca marina (intr-un rosu-aprlns, purpuriu).In vechiul Orient s-a facut de timpuriu cornert. Produsele erau transportate pe uscat, cu carute, caravane (pe catiri, camlle. ele- fanjt): vestite erau drumurile comerciale 'care strabateau Asia (dru-mul matasi! ~i drumul regal), pe Nil, Tigru, Eufrat, cu corabllle,Chinezii ~i fenicienii aveau adevarate flote comerciale, care ajungeau foarte departe, peste ~ari ~i marl. In porturile feniclene, Byblos, Tyr, erau numeroase ateliere me~te~ugare~ti, santlere na- vale ~i depozite. Aici veneau negustori din toata lumea. Pe galere visleau sclavi-vis/a~i, cei mai mul~i provenltl din piraterie (hotte pe mare). Fenicienii au perfectlonat corabille comerciale ~i trans-'portau in diferite ~ari lemn de cedru, obiecte de stlcla ~i aur, par-. fumuri, uleiuri, adudnd de acolo grine, metale, chihlimbar. Au in- ternelat colonil pe ~armul Marii Mediterane, infiin~ind un adevarat imperiu maritim.Marile erase ale Orientului antic, ca: 8abilo/l, Ninive, Tyr, Sidon, Susa, Pekin ,~i altele, erau vestite ~i ca centre economice. _ ieta a in n I an ic era impartita in clase 0- ciale. Astfel, rege/e era socotit stapin atotputernic al tinutului pe care il administra in numele zeilor . EI avea in preajma lui 0 aristo- cra,ie de inal~i demnitari - administratori, razboinici, preo,i pe care il rasplatea cu parninturl intinse ~i cu daruri bogate. Acestla for- mau clasa stapinltoare sau aristocrafia. Ei erau ajutat! de 0 multlme de functtonarl sau scribi, oameni, care stlau sa scrie ~i sa clteasca ~i care aveau 0 sltuatle buna, ca' auxiliari ai statulul.Corabie feniciana -basorellef de pe un sarcofag din Sidon.

Il.Masca mortuara a unui faraon Statuie din calcar reprezentind un scrib;[ucrata din aur lncrustat cu smalt reda expresia scribului care asculta~i platra colorata, ' ,atent ce i se dicteaza.Tarani; constituiau majoritatea populatlel in Orientul antic. Ei Indeplineau muncile agricole ~i plateau dar! in natura; erau oblig_ati sa lucreze la constructla ~i la lntretlnerea lucrarllor. de iriga~ie (care erau repartizate pe sate), la ridicarea urtaselor temple, palate~i morminte. , Me~te~ugarii lucrau din zori ~i plna in noapte in condltll grele, supraveqheatl de paznicl. Plateau ~i ei darl in natura. Cind nu pu-' teau plati darlle. ~aranii ~i rnestesuqar!l puteau deveni, pentru 0vreme, sclavi.Exlstau ~i negustori, dintre care unii erau boqatt, ~i care calato- reau in ~ari indepartate, transportind diferite prod use.Sclavii, pu~in numerosi, proveaneau din oamenll liberi care sa- raceau ~i nu-st mai puteau platl datoriile, din prizonierii de razbol~i din piraterie (Fenicia). Ei erau fclosttl la muncile casnice, in gos-podarllle marilor temple, ale regilor ~i arlstocratllor (Egipt, Mesopotamia), in atellere mestesugarest: sau ca visla~i (Fenicia) ~i paznici (Egipt).Caracteristica pentru socletatlle orientale este, asadar. impar~i-rea socletatl! in aristocrafie ~i producstor! dependenfi.Raspundeti:- Pe baza textului lecplel, arata~i principalele aspecte ale vletll economice in ~arile din Orientul antic.- Care erau clasele sociale in statele Orientului antic ~i ce obliga~ii aveauelerRetineti ~i explicati intelesul termenilor:- .artstocratte, scribi216.VIATA POLITICA iN ORIENTUL ANTLC A. Cum s-au format principalele state in Orientul an- tic? B. Ce caracteristici aveau aceste state? A. De la orasele-state ~i uniunile de triburi la regate ~i imperii. Principalele forme de organizare polltlca in Orientul antic au fost regatele ~i imperii/e. Regatele s-au format fie din erase-state, centre econornlce, politice ~i militare. care sl-au impus stapinlrea asupra teritoriilor vecine (Mesopotamia). fie din uniunile de triburi (Egipt. India. China. Palestina. Iran). Deivoltarea econornlca, poll- tica ~i rnilltara a unor state din Orientul antic le-a permis sa cuce- reasca teritorii inrinse. devenind prin forta armelor mari imperii (Eqlpt, Persia. China).Cele mai vechi erase-state au fost in Mesopotamia. Erau boqate, se ocupau cu cornertul s_i se luptau intre ele pentru intiletate.Dupa lupte indelunqate s-au constituit state unitare. Astfel amo-ri~ii au infiin~at un stat foarte puternlc, cu capitala la Babilon (peEufrat). or as care prin str alucirea sa va da numele statu lui babllo-

nian. Apoi asstr ien]i I-au cucerit pe babilonleni, infiin~ind statui as- slr lan, cu capitala la Assur. Statui assirian a cotropit foarte multe~ari: Fenicia. Palestina. Egiptul.Birurile grele, [afurtle, cruzimile au stirnit minia popoarelor su- puse de assirieni ~i a propriului popor asuprit. Aeestea s-au rascu- lat in repetate rindur l, pina dnd au infrlnt puterea assirienilor.Pentru un timp. Babilonul s-a ridicat din nou, devenind reqlnaAsie!, eel mai stralucitor oras al timpului. ,Cu toata straluclrea ~i intinderea lui, noul stat babilonian a fost cucer lt de Imperiul Persan.Alte or ase-state au fost porturile intemeiate de fenicieni: Byblos, Tyr ~i Sidon. Fieeare din ele avea flora puterruca ~i facea co- rnert ~i cu ~ari .indepartate. Dezbinate de concurenra cornerclala, aeeste erase-state. miei au fost cucerite de alte state: Asiria, Egiptetc.

-,.J'. IIl1IArmata din Mesopotamia - detallu de pe capacul unui cufar:

in 'rindul de sus, ostasi cu sulite, in rindul de [os, care de lupta.

Tyr.P'ALESTINA

E",. ~ \-t:linlve, '0" ~ O~~l ~,'' . Q~ ~ ~X if TV~ :3 XyillI

sau fltnte. lucruri, ocupatll, aspecte din natura.Astfel, pentru a serie cuvintul "ochi" se desena saU pieta un ochi, pentru apa, cite va lir.ii serpuite, pentru porn, schlta unui pom.in Egipt. scribii au perfectlonat acest mod de scrlere. care cu- prindea mii de semne. Grecii au dat scr lerll ~gipte~e numele de scriere sacra. hieroglifele (de la hieros - sacru ~I glyfeln - a grava). Fiind foarte cornpllcata, scrierea eqlpteana - ca ~.i toate celelalte scrieri din Orient - nu putea fi invatata decit de. persoane care toata vlata se ocupau cu invatatura, ca: preotl, inal~i functlonart.scribi.

de searna fapte ~i reallzarl.

B. Literatura popoarelor din Orientul antic eontlne opere de seami ale culturii universale. Lite- ratu ra orientala veche este foarte bo- gata. vartata ~i interesanta, cuprin- zind: povestiri ~i legende (care se nu- mesc ~i mituri). imnuri (cintart de ruga catre zel), (abule, invata.turi, pro- verbe ~i altele. care cinta frurnusetea naturii ~i faptele de searna ale oameni- lor.

I z Z-j!De la scrierea fenlciana (I)la alfabet (II - gree, III - roman)I Cu timpul, in Mesopotamia. semnel: .au fost simpl~ficate. S:aajuns la 0 scriere alcatuita din desene zqrrrate cu un betisor pe ta-blite din lut moale sau cioplite in pia~ra. ~ceasta .~crier~ a fost n~- rnlta scriere cuneiforma. S-au descoperit zeci de mil de .asemenea ta- blite de tuc, numite ~i car~i de lut, ca. de pi Ida. la Nirilve. unde s-a38

Unele dintre aceste opere literare. priri contlnutul ~i forma lor frurnoasa, sint socotite printre creatllle cele mai alese ale culturii omenirii. A~a sint: legenda lUi Ghilgame~, Biblia (Vechiul Testa- ment). poemele indiene (Ramayana ~i Mahabharata) ~i altele.39

Cintece/e de munca ale egiptenilor lauda bogatia N llulul, stralucirea ~i btnefacertle soarelul, descriu vinator! ~i calatorii. expedltll razboinice ale faraonl- lor.

in mormintele faraonilor s-au gasit ~a-zisele

Carfi ale mor~i1or. care cuprind descrieri ale vietii de to ate ztlele, cbiceturt, rugaciuni.

cu numere foarte mari ~i au intocmlro tabla a inmultir!l de la 1 la

180000. Indienii au nascocit semnul - (minus) ~i cifrele de la 1 la

10. cunoscute sub numele de cifre arabe (ftindca au fost aduse de

arabi in Europa mult mai tirziu).

Inva~a~ii Orientului aveau observatoare astronomice. Au facut 0 harta a cerului ~i un calendar (Egipt), au stabilit masurl de timp - lmpartlnd anul in 360 zile, zilele in ore, orele in minute ~i secunde

care, dupa ce ii infringe pe dusmanl, intocmai ca eroii din basmele noastre, pleaca la capatul lumii spre a gasi leacul impotrlva mort" ~i a dobindi ne- murirea. in acest poem este redata ~i legenda des- pre potop, inspirata din revarsartle infric~atoare

ale Tigrului ~I Eufratului.

Poemele eroice in versurl, Ramayana ~i Mahabha-rata, scrise in vechea limba indiana. povestesc lup- tele crincene ale unor eroi legendari. foarte popu- lari in India. Contln descrieri ale naturii ~i ale fap- telor de arme, precum ~i cugetari de 0 rara frumu- sete.Biblia, creatte a poporului evreu, contine maimulte lucrarl literare. tstorlce, de rnorala, filosofie

~i drept. Deosebit de frumoase sint imnurile inspi- Codul lui Hammurapi. rate din vlata poporulul evreu (Psalm;; lui David) ~i sapat cu litere cunelforme cintecele de dragoste ~i nunta (Cintarea cintarilor).pe piatra de ,bazalt.

o trasatura importanta a Intregii literatur; a Orientului antic este caracterul e; religios. Aproape toate scrierile sint strabatute de cre- dlnte in zel, in vlata viitoare. duhurl. vrajltorll. C. Cuno,tintele ,tiintifice in Orientul antic au izvorit din cerintele practice. Primele cunostlnte ~tiintifice s-au nascut in Orient. Ele au aparut ca urmare a observatlilor atente ale oame-

nllor asupra naturii inconjuratoare.

Oamenii ~i-au dat seama ca revarsarea apelor, cresterea plante-

lor. ziua ~i noaptea, anotimpurile, rnersul Soarelui ~i Lunii nu

sint intlmplatoare. ci se repeta la anumite intervale de timp ~i

dupa anumite reguli.Ei au inceput sa-~i noteze observa~iile ~i sa Ie aplice in via~a de

toate zilele in diferite domenii de activitate (construqii, agricul- tura etc.). Preo,ii erau cei care se specializau in asemenea observa-

~ii ~i care pastrau ~i transmiteau cuno~tin~ele. Construirea de pira- mide. temple. palate. iriga~ii, orga~izarea muncilor agricole dove- desc ca inva~a~ii Orientului antic aveau cuno~tin~e temeinice de matematid.geometrie, astronomie. agronomie. Egiptenii cuno~- teau sistemul zecimal (opera~ii cu cifrele 10, 100. 1 000. 10 000) ~i calculecomplicate de geometrie. Mesopotamienii faceau socoteli

40

in aqrtcultura, inva~a~ii au proiectat asanarl, indiguiri (Egipt, Mesopotamia, China), au scris tratate de agronomie (China).

Cultul morpllor ~i imbalsamarea au dus la cunoasterea diferite-

lor organe ale corpului omenesc, precum ~i a unor boli ~i trata- mente. ~i chiar operatll grele , ca.re impodobeau palatele ~i interiorul piramidelor. ~~ multa mal~.stn~, acestea redau animale. pasari, florl, scene de v~n~:oare. de ~~zbo,. petreceri, alai uri reqestt (Friza leilor, Le~aica r~nlta, Rege a~lrIan la vfnatoare, Na?terea lui Buda' etc.). Deosebit de mteresante sint sce- nele de rnunca: aratul, seceratul. construirea unei corabil: topitorii

de aur, tabacarll, tatetori de platra: se observa uneltele pe care Ie

foloseau (tesla, ciocan, ferastrau, secure etc.). .

Frumoase erau ~i oblectele din cerarnlca, vase. stannete (~es.o-

potamia, China), pictate in diferite ~ulori ~i .cu ~~It g.~st artlstl~. Sapaturile arheologice au dat la iveala s~lendl~e .blJuterll -::- cercer. bratarl, paftale -, ma~ti mortuare (Eqipt), sicrre frumos irnpodo- bite, tronuri din lemn scump, cufere etc.

Arta Orientului antic. frumoasa ~i lnteresanta, este ~i un vale-

ros izvor istortc, intrudt reda as peete din vlata societatli.

Raspundeti:Cum a aparut scrisul?Ce lege ~i povestiri ale popoarelor din Orient a~i citit?Ce realizar i au avut popoarele Orientului antic in ~tiin~a? Cum apreciati Codul de legi al lui Hammurapi?EUROPA iN .ANTICHITATEContribufia popoare/or Orientului antic la (aurirea civilizafiei ~i culturii universale.Evolufia popoare/or Orientului anticDe ce este considerar Orientul antic Ieaganul civilizatiei?- In Orie.~tul antic, datortta unor condi~ii geografice prielnice ~i descopeririinmpuru a metalelor, s-au facut progrese mari economice.- S-au inchegat cele dintii familii de popoare, deosebite intre ele. I- S-au alcatult cele dintii organiza~ii politice puternice, statele - monarhiile orientale..Din Orient,. devenit astfel Ie~ganul clvtltzat!et, s-a raspindtt apoi spre cele- lalt~ c?l~url ale lumli experrenta acestor popoare In agricultura, mestesu- gUri ~I cornert. In vlata poltttca, In cultura,Ce daroram Orientului antic?- Luc~ari de mari proporttl in agricultura, construqii ~i in naviga~ie, primele~~.oll, ~rimele descoperiri ~tiinfifice, primele capodopere ale artei ~i literatu- rn unlversale._ Templele ~i .pal~tele. eqiptene, mesopotamiene, indiene, persane, chineze._. Sculpturile ~I picturtle realtste, ceramica, bijuteriile._ Scrierea, acul magnetic, explozivele, hirtia, tiparul (China), sticla transpa-!enta (Fenicia).Inceputurile cercetarllor in astronomie, medlcrna, geografie, geometrie, le- gisla~ie._ Legendele, basmele, poemele, imnurile, Biblia etc.Cum au evoluat pina as~azi popoarele Orientului antic?- In cei aproape doua mii de ani de la sfirsttu! annchrtatu, in ~arile orientale au avut loc pre~ace~i eco~.0'!1ice, sociale ~i politice, razboaie, imigrari de noi po- poare, dorninatle straina.U.nele dintre aceste popoare si-au continuat vlata In ~adrul'acelora~i fari, tre- Cln~ prin .~ari tra~sforma~i, ~.ar C?ntinuind ~i Imbogafind experienra inain- tasllor an~lcl. Asa ~lnt Iran~~nll.' c~l.nezi~, indienii. Altele ~-au contopit cu noipopoare [indeosebt cu arabii) ~I traiesc In state mai mici, In alte granife decit cele vechi.I-- ------------------------- _ _J46

in timp ce In nordul Africii $i In Asia se [ormssers, cu mi/enii In urma, ce/e mai vechi civilizatii, In Europa traiau pe spatii inuns: celt!l sau galii (In vest $i centru), germanii (In vest ~i nord), tracii (In centru, est $i sud-est). Aceste popoare se ocupau cu vlnatul, cresterea vite/or $i pescuitul. Venind In con-tact cu alte popoare, au deprins agricultura $i me$te$ugurile. A inceput sa se formeze aristocrapa $i aparusera prime/e forme ale sc/aviei; erau organizati In triburi $; uniuni de trtbur! care se razbo;au intre ele. De aceea e/e nu au ajuns la organizatii stata/e dursbi!. .in afara de aceste popoare, In Europa mai traiau grecii $i romanii. Grecii locuisuIn sudul Peninsulei Balcanice, In insule/e din Marea Egee $i pe coaste/e Asiei Mici, iar romsnii In centrul Peninsule! Italice. Aceste popoare au creat state puternice $i 0 valo- roasa culture.11.

CEl Til $1 GERMANII A. Ce ne spun descoperirile arheologice,i scrierile antice despre celti? B. Unde ,i cum triiau popoarele germanice antice? C. Ce rol au jucat celtii Ji germanii in Europa? A. Ce1tii sau galii ~rau unul dintre cele mai numeroase popoare din antichitate In mileniul I l.e.n., celtll ocupau centrul~i sudul Frantel (care s~ numea pe atunci Galia), sudul Germaniet- de azi ~i nordul Italiei. In nord se invecinau cu germanii, in est cu tracii, in sud cu popoarele italice ~i cu grecii din coloniile qrecestt.

Ei erau orqanlzatl in numeroase triburi ~i uniuni de triburi (ca,de exemplu, belgii ~i parisii, de la numele carora derlva numele debelqlenl ~i eel al orasulul Paris de astazi),

lmplnsl de alte popoare, celtu s-au raspindtt in Anglia ~i Ir- landa, in Peninsula Iberica. (Spania) ~i in nordul Italiei. Ei s-au ames- tecat cu localnicii, dar sl-au pastrat, in mare rnasura, limba, obi- celurtle, legendele ~i indeletnicirile artistice. In ultimele secole inalntea erei noastre, din centrul Europei s-au indreptat spre Pen- insula Balcanica ~i au trecut apoi in Asia Mica. Unele trtburi au ajuns la hotarele Daciei, patrunzind chiar ~i in interiorul ei. In tara noastra, ei .au lasat urme in prelucrarea fierului, ceramicii etc.47Celtil practicau agricultura, folosind unelte de fier (plug, coase, secere) ~i ingra~aminte. Au fost mestesuqarl vestit! in prelucrarea fierului, raspindlnd acest mestesuq in multe regiuni din Europa. Au nascoclt ~i raspindlt roata olarului, au creat 0 cerarnlca bogata, arme ~i podoabe foarte frumoase.Cel~ii locuiau in sate, dar au construit ~i asezari intarit: - erase - cu ziduri puternice din blocuri m,ilri de piatra legate mtre ele cu birne groase, numite ziduri galice. In aceste asezart se aflau~i altarele zeilor. l.oculntele erau modeste, cu una sau doua inca- peri. imbracamintea era asernanatoare cu a dacilor. Celtllor Ie pla- ceau culorile vii ~i podoabele. Se hraneau cu lapte, peste, fructe, carne ~i yin. lubeau petrecerile lnsottte de recltarl de legende, de muzlca, dansuri ~i intreceri. Unele obiceiuri ~i credlnte celtice se asernanau cu ale daco-getllor (de exemplu acela de a ~inti cu sage~i in cerul innorat, de a socoti riurile sflnte etc.).Celtit au purtat razboaie cu popoarele vecine ~i au reuslt sa~ina piept unor state puternice, cum a fost statui roman.Orqanizati in triburi care adesea se razbolau intre ele, celti! au fost, dupa lupte indelungate ~i eroice, infrin~i de popoarele vecine. Ei au intrat in mare parte in cornponenta statului roman. Cultura lor bogata s-a impletit cu a lnvlnqatortlor, dar trasaturlle ei princi- pale nu au dlsparut,

De pi Ida, in Irlanda, Anglia de sud, nord-vestul Frantel, in 0parte a Spaniei, Elvetlel ~i Belgiei s-au past rat in vorbire, in obi-. ceiuri ~i in dansuri populare, chiar in port, dar mai ales in poves- tile ~i cintecele populare, puternice lnfluente celtice. B. Germanii triiau in sudul Peninsulei Scandinavice, pe tarmurile Marii Baltice ,i ale Marii Nordului. 0 anizati in triburi. Triburi razbolnlce, germanii se aflau pe trepte diferite ale dezvoltarli sociale, datorlta condittllor geografice deosebite in care tralau: ~inuturi rnlastlnoase, stepe, parnlnturi ne~es~eleni~e, paduri dese ~i nesfirslte, ~armuri bintuite de furtuni. Treptat, In sec. al VI-lea i.e.n. au coborit spre sud - pe teritoriul Germaniei de as- tazl. Sub influenta celtilor au dezvoltat ceramica, arrnurarla ~i tesu- tul. Cu totul deosebite sint obiectele de aur, foarte fin lucrate ~i impodobite cu pietre pretloase. Treptat au inceput sa se ocupe ~i cu agricultura, folosind unelte de fier de la celtl.Foarte numeroase in primele secole ale erei noastre, triburile germanice au luat parte la marea rniscare a popoarelor din Europa la inceputul Evului mediu, numita migratie.. .Despre traiul, obiceiurile ~i organizarea germanllor ne dau In-forrnatll istor icll romani (mai ales Cezar ~i Tacitus). Ei arata ca ger- manii locuiau in sate ~i ca unele triburi germanice au atacat statui roman.48

Bijuterii de la german lucrate cu rnulta malestrle arttstlca.I C. Stramo$ii unor popoare de astazi. Studiind istoria acestor popoare, observarn ca ele au trait in condttf geografice mai aspre decit ale popoarelor din tlnuturtle calde ale Marii Medi- terane - (grecii ~i romanii) sau decit ale celor din O~!e~t (a~ezat~ . de-a lungul unor vai rnanoase), Cu toate acestea, celtli ~I germanllsl-au creat 0 clvltlzatle ortqlnala, in domenii variate, aducind prin. aceasta 0 contributte irnportanta la cultura omeniriiCucerirea romana a dus la romanizarea unei mari par~i a aces- tor popoare - celt), daci, iberi -, care au renuntat la vech~le lo.~ limbi ~i au inceput sa vorbeasca latineste, Ei sint astfel strarnosu.popoarelor roman ice din Europa (italieni, francezi, romsnt, spanioli, portughezi).Popoarele germanice sl-au past rat propriile idiomuri, dind nastere altor popoare europene - germani, englezi, scandi- navi. Au dainult ~i grupuri vorbind vechile limbi ale continentului- de pllda ceiti! din Tara Galllor.Raspundeti:- Ce popoare traiau in apusul, centrul, nordul ~i rasarttul Europei in anchitate?- Studiind textul lectiei i lectura, aratatt cum tralau cel~ii ~i germanii.49I~tl"'\ri~ cl \I ""('\~I~I_A_ '-12. TRACII A. Ce intelegem prin lumea tracici? . B. Care sint trisiturile caracteristice social-economice,i politice ale lumii tracice? c. in ce consti insemnitatea istorici a tracilor? A. Neamul tracilor este cel mai numeros din lume, dupi cel al indienilor (Herodot); compus din nu~eroasele triburi, el locuia in centrul, estul ,i sud-estul !Europet, Aria de raspindlre a tracilor a fost inttnsa. a~a.c~rn se. po~t~ urrnari ~e harta. Ei locuiau pe un vast teritoriu: din .Slovacia plna la Bug, dl~n Asia Mica ~i Marea Egee plna in sud-vestul Poloniei. Tara noa~tra:Dunarea de J05 cu cele doua maluri. m~n~as~ Ji arcu.1 Carpa~II0..r' bogat in metale, padurt, pomi fructlferl ~I vtta de Vie, se afla In centrul teritoriului tracilor.Lumea tracica se invecina la rasartt cu scltl). ia sud cu grecii, la vest cu ilirii ~i cu celtll, iar la nord cu germanii; toti fa~eau partedin marea familie a popoarelor indo-europene. Legatunle econo-ciocniri armate, erau strinse, cu anc mai mult cu Cit, In vr~me~ aceea, grani~ele diferitelor forrnatluni politice nu erau precise ~I trainice. .. .. ..Cele mai importante triburi tracic~. e..rau: d~CII, get", c~rellPentru prima oara srnt pornentti In poemele homertce ca parttcr-

pant! la razboiul troian. _ B. Natura bogati ,i relatiile strinse cu lumea greaca au favori:z:at de:z:voltarea tracilor. Cele peste 100 de triburi ale tracilor se diferentiaza ca ltrnba ~i mod de trai d.e ~elelal~e p?po~re europene (celttl, germanii, grecii antici) pe la sfirsttul mrlenlul~1 al II-lea i.e.n. Pe intinsa Tracie, locuitorii se ocupau, la ses, cu agrrcul- tura (cultivau griul, meiul, orzul, ci~epa), gradinari~u.l, pescuitul, cresterea vitelor ~i a cailor, la deal ~I la m~nte, cu vltlc.ultura, po- micultura, extragerea diferitelor metale (fler, aur, arglnt~. cupru.cositor), din care confecttonau unelte, arme, podoabe. Tra~au ,:"a~ ales in sate, dar aveau asezarl pe inal~imi, inconjurate de zldurt ~I santurl. . . .Pe la [urnatatea mileniului I i.e.n., dezv~oltarea :c~nomlel ~I re-latllle tot mai strinse cu Iumea greceasca au. grablt ..dez~olta.re~ lumii tracice. Au aparut: aristocratia triburilor ~I sclav~1 (p.nzonlerl de razbol sau datorn lcl ): cea mai mare parte a prod ucatorilor erau taranii ~i me~te~ugarii liberi.50

Obiecte de podoaba rarnase de la daco-getiCu timpul trtburlle tracice s-au unit, formind mari uniuni de tri- buri. Mai intli in veclnatatea Greciei, apoi in zona Dunarll s-au for- mat regate, uneori foarte bog ate ~i puternice. Acestea s-au bucurat de mare prestlqtu, au dezvoltat 0 cultura orlqlnala, au incheiat aliante cu grecii, romanii ~i alte state. Razbolndu-se intre ele, rega- tele tracice au slablt, unele s-au destrarnat ~i au fost cucerite de C. Tracii, strimo,ii poporului roman ,i ai altor po- poare europene, creatorii unei culturi valoroase cu elemente transmise pini in :z:ilelenoastre. Tracii au dat nastere unei cul-tlnte stllntlfrce (astronomie, rnedtclna. tiin~ele naturii).Ca ~i ~aranii nostrl de astazi, tracii daco-qetl ciopleau cu mult gust artistic lemnul ~i piatra, faureau arme, obiecte casnice ~i po- doabe din fler, aur, argint, vase de lut CU forme ~i decorattl fru- moase. Confectlonau fluiere, nalurl. buciume i tobe, harnasa- mente, eenturi din pie Ie.Credlntele religioase ale tracilor daco-qett, pe linga unele prac- tiei barbare, conttneau idei inalre. prearnareau curajul, munca, dra- gostea de via~a, curnpatarea.

Aceasta cultura a fost in strinsa legatura cu cea a multor po- poare antice (qrect, romani, celtl, germani), influentindu-se reci- proc. Elementele cele mai valoroase ale culturii trace s-au transmis urrnasllor ~i se gasesc i astazl, indeosebi in arta, literatura, cusatu- rile. costumele, basmele, Jocurile ~i colindele populare.Geto-dacii, creatorii unei culturi valoroase, constituie unul din ce/e doua e/emente de baza In formarea poporului nostru.Ra5punde~i: - Uride tralau tracii ~i ce v-a placut din istoria lor]- Ce trnportanja prezlnta tracii antlcl]51

GRECIA ANTICAin Grecia s-a dezvoltat, pentru prima oara, 0 civilizatie fntemeiata pe libertatea co/ectivitatilor umane de a Ie guverna ~i pe dreptul fiecarui membru al acestor colec- tivi~ati de a participa la hotarfrile obsttt, Aceasta libertate a eliberat ~i spiritul ome- nesc, tnclt lumea greaca a -dezvoltst 0 civilizatie innoitoare, a carei mosterure sta fa baza cufturii europene.13.

TERITORIUL ~I LOCUITORII A. Prin ce se caracterizeaza pimintul Greciei? . B. Care au fost primii locuitori ai Greciei antice?

TRACIA

MAREA MARMARA

A. 0 tara muntoasa, cu tarmuri crestate, inconjurate de insule. in sud-estul Europei, in partea cea mai de sud a Peninsulei Balcanice, inaintind in Marea Mediterana, ca 0 rnina cu degetele rasflrate, se afla Grecia. in antichitate era nurnlta Elada. Ea mai cuprindea ~i insulele din [urul ei, precum ~i tarrnul Asiei Mici, unde au emigrat grecii de pe continentul Europei. Tara este seal- data de apele rnar!i (Ia est de ~area Egee, la sud de Marea Medite-rana, in vest de Marea lonlca). In nord se marqinea cu Macedonia ~iTracia.Grecia contlnentala se imparte in trei regiuni naturale: 1) Gre- cia de nord; 2) Grecia de mijloc, cu vestitul oras Atena; 3) Grecia de sud (Pelopones), cu cetatlle Sparta ~i Micene. Din Grecia de nord

o Regiuni loculte de grecH antler

Legaturlle comerciale ~iculturale ale Cretei-import"_,export

Grecia ~i Creta anticase trece in cea de mijloc prin trecatoarea Termopile (Por tile Calde), " iar din cea de mijloc in cea de sud, prin istmul Corint .Parnintul Greciei are putlne locuri prielnice agriculturii. In cea mai mare parte sarac, el a facut ca locuitorii sa fie harnici ~i intre- prtnzatorl (un poet grec spunea ca saracia a [ost scosls cea maibuna la care au ,invatat elenii).in muntt se qasesc: argint (rnunttt Laurion), fier, aur, ~i mai alesmarrnura de cea mai buna calitate. ,Strabatuta in toate dlrecttlle de munt! [Ollrnp, Pind), Grecia este despartita in mici tlnuturf , lucru care a inriurit farlmltarea politica ~i sentimentul puternic de independenta al poporului grec .. Grecii vechi i~i iubeau mica lor patrie; in clipele de primejdie se52.

trezea slrntarnlntul de unitate al poporului grec, slrntamlnt lzvor ltdin aceleasl obiceiuri, tradltil. credlnte ~i llmba.Apropierea apei, multirnea insulelor din jur i-au rninat pe vechil greci spre ~armuri necunoscute, in cautare de noi bogatii. Instrtnsa leqatura cu Grecia contlnentala au fost 9 seama de insule:Sa/a.mina, Delos, Rodos, Cipru, Creta ~i altele. .~In Insula Creta care forma, asa cum se observa ~i pe harta, 0punte intre Orient ~i Grecia, s-a dezvoltat in mileniul al II-lea l.e.n. o clvlllzatle care a influentat puternic clvlllzatla 'greaca de pe conti- nent ~i din insulele qrecestl.Grecia are 0 clirna rnedlteraneana, cu veri lungi. calde ~i uscate. lernile sint blinde ~i umede, dar, in general, in Grecia llpseste apa, unele riu ri secind vara.53Ei i~i socoteau pe drept cuvint tara ca una din cele mai fru- moase din lume, avind muntt lnzapezltt. dealuri cu vii ~i livezi de masllni, mici cimpii eu legume ~i eereale, vai lncintatoare ~i stinei prapastloase.

PI".' elenii c ill hi iii Greciei. Poporul gree expliea ineeputurile istoriei sale prin mituri sau legende. Po- trivit unei legende, Helen, fiul eel mai mare al primului om de pe parnint, ar fi fost strarnosul elenilor.. _Adevarul istorie, dovedit de urmele arheologiee, este urmato-rul: eei mai veehi loeuitori ai Greeiei au fost 0 populatle straveche, pe care 0 numim preeleni (adica cei dinaintea elenilor). Acestla tralau in Grecia, in Creta, pe insule ~i in Asia Mica. Peste aceasta populatie de pescari, vinatorl ~i agricultori, la sfirsttul mileniului al III-lea i.e.n., au venit, in valuri, din nordul Peninsulei Balcanice, tri- buri de indo-europeni, pastorl ~i razbolnlcl. Din amestecul lor, s-a format poporul elen.Rispundeti:- Prin ce se caracterlzeaza natura Greciei?- Cum a lnfluentat natura vlata poporului grec?- Care au fost primii locuitori ai Greciei?Retineti ~i exptlcati intelesul termenilor:- preelenl, triburi elene

14.

CIVlllZATIA CRETANA ~I MICENIANA

A. Ce importanti a avut asezarea Cretei in mijlocul mirii? B. Ce loc ocupau cretanii in antichitate? C. Ce urmiri au avut migratiile triburilor elene? A. Creta ,i civilizatia cretani. Despre Creta, vechile le- gende spun ca. era 0 fara bogata, asezata in mijlocul mar li.Cretanii se ' ocupau cu agricultura, qr adinarttul, cresterea ani- malelor (tauri, capre) ~i cu pescuitul. Me~te~ugul ceramicii a cunos-cut 0 mare inflorire. Cretanii lucrau vase, bijuterii ~i alte podoabe de bronz i aur, cu mult bun gust.Cel mai insemnat centru din Creta a fost Cnossos. Acesta sl-a impus intiletatea asupra intregii insule. Dar, in Creta mai existau- dupa cum spune Homer - zeci de orase infloritoare.Fiind la rascrucea drumurilor a trei continente: Europa, Asia, Africa, Creta avea leqaturt comerciale strinse cu Egiptul, Fenicia ~i cu Grecia.In mileniul al II-lea i.e.n., societatea cretana era Impar~ita in:artstocratie ~i producatori liberi (~arani, .me~te~ugari); existau ~iSala tronului - palatul din Cnossos.55(5 ..Z

Tasos Samolrace

. TESSALIA

Lernnos

H,/upon,Troia

A S I ALesbos

MICAVase cretane cu diferite desene reprezentind flori ~i animale (caracattta},

sclavi. Statui cretan era condus de un rege, care era ~i mare preot, ajutat de arlstocratle. Femeile ocupau un loc important in societa-

Itaca

..., ,()~_0

~0,()_Micene. .,. ..O~~ Innt

"IS'

ATICA Atena

Par08

Chloe

Delos ~

oSamos

1.-Milet.'"-rtea cretans. C 'etanii au cr t J CU... st -Iu .it.. Cultura cretanaeste cunoscuta din urmele rarnase in domeniul arhitecturii, cerami- cii, picturii, prelucrar!l aurului ~i bronzului. Palatele aveau nume-roase camere (despre palatul din Cnossos se spune ca avea peste 0

1--

MESSENI,A .Sparta

LACONIA

o Milo (Melos)

Naxo8

bOIY/RoCf08mie de camere), ateliere rnestesuqarest! ~i pivnlte pentru pastrat alimentele, obiectele de ceramlca ~i de metal. Aveau curt! inte- rioare, destinate intrecerilor sportive, spectacolelor de acrobatle, luptelor cu tauri. Peretll erau acoperttl cu picturi (unele in relief), viu colorate, pline de rnlscare, reprezentind scene de vinatoare, plante, pasarl, animale marine. Scenele de vinatoare ~i de petre- cere dovedesc nivelul de via~a dezvoltat al Cretei, incllnatla pentru dlstractlt. pentru lux, pentru serbarl a locuitorilor ei.Ceramica cretan a - vasele cu forme ~i desene variate - au fost un model pentru cerarnistil din antichitate ~i de mai tirziu.Cretanii au cunoscut scrierea, dar aceasta nu a fost desctfrata

Invazia ~i asezaraa

-aheilor

ionienilor

-dorienilor

CRETA

Migratia triburilor elenepentru ca limba vorbrta in Creta nu e cunoscuta pe la 1450 i.e.n . Creta a fost cucerlta de aheeni, greci venltt de pe continent. C. Civilizatia mleenlana: formarea poporului greC' (elen). Spre sflrsltul mil. III i.e.n., grupuri de pastorl ~i razbclnlci, indo-europeni patrund dinspre Dunare ~i Balcani in Grecia. Aici ei supun pe mai vechll, locuitori ~i forrneaza poporul grec, vorbind limba qreaca veche. In lstorle, acestl greci din vechime mai poarta~i numele de ahei. Clvilizatta dezvoltata de ei se mai nurneste ~i mi- ceniana, dupa numele cetatlt ~i palatului de la Micene, unde s-a des- coperit pentru prima oara aceasta ctvlllzatle.56

Aheii au construit palate lntarlte, cetatul. in multe locuri dinGrecia - la Micene, la Tirint, la Atena; au cucerit insula Creta ~i au preluat vde la cretani foarte multe elemente de clvtltzatle pe carele-au raspindlt nu numai in Grecia, ci ~i in tlnuturile invecinate .Ei au deprins de la scribii cretani rnestesuqul scrisului, .asa incit in palatele miceniene se stla foarte precis socoteala recoltelor. adarurilor pentru zei, a armelor ~i corablllor.Civlllzatla mlcenlana este, ca ~i cea cretana, 0 ctvltlzatle a bron- zulul, din care se Taureau mai ales arme servind razbolnlcilor. Aces- tia, in frunte cu un rege care stapinea palatul, constituiau 0 aristo-cratle razboinlca ~i functlonareasca.

57

15.

EPOCA HOMERICA A. Ce este epoca homerici ? B. Ce importanti istorici prezinti poemele homerice?Vas micenian reprezentind r azboinlct Masca din aur gasita de arheologi aheeni. intr-un mormint din Micene.Existau dteva sute de asemenea mici regate razboinlce, care se luptau adesea intre ele. Fiecare avea in centru un palat fortificat,cu 0 sala a tronului, cu salt pentru provizii ~i ateliere mestesuqa-restl, cu arhive unde se pastrau inscrisurile. Atit feJul in care sint construite palatele, cit ~i boqatia mormintelor regale dovedesc ca regii erau socotiti a fi coboritori din zei ~i ocrotitl de acestla. Ele contlneau mast: de aur ale regilor de demult, sabll ~i arm uri bogat impodobite, bijuterii de aur. Ca ~i in Creta, peretll palatelor ~i ai mormintelor erau plctatt in culori vii.Dupa 1200 i.e.n., grupuri de razbotntcl de mai multe neamuri ataca toate marile centre din rasarltul Mediteranei ~i se ajunge la 0 agita~ie neprtelnica dezvoltar!l clvllizatiel. Cetatile miceniene sint, rind pe rind, atacate ~i distruse, multe dintre ele nu se mai pot re- face. Patrund in Grecia diferite grupuri razlete, locuitorii unor ti- nuturi se stram uta in altele, mai bine aparate sau mai bogate. In felul acesta insa, lumea citadelelor aheene dispare.Raspundeti:- Ce caracteristici aveau clvilizattile cretana ~i miceniana!- Care a fost insernnatatea rnlqratle! elenilor?Retineti ~i explicati lntelesul termenilor:- ahel, ionieni, dorieni58

A. Epoca homeri i. Dupa prabusirea clvlllzatlel mtcenlene, urrneaza in istoria Greciei 0 perloada destul de aqitata. In aceasta vreme incep sa se bucure de 0 mare popularltate cintecele eroice, care povesteau, in versuri, ispravi ale unor razbolnlci viteji. Cele mai frumoase poeme de acest fel s-au transmis din qeneratle in ge- neratie sub numele de lIiada ~i Odiseea, atribuite unui poet numit Homer. Filndca din poemele homerice aflarn cele mai multe arna- nunte despre viata grecilor in aceasta vreme, epoca dintre secolele XII ~i VIII i.e.n. se mai nurneste epoca homerica. Ea incepe 0 data cusfirsitul clvillzatlei miceniene (dupa 1200 t.e.n.] ~i se incheie in sec. VIII i.e.n., dnd apar in Grecia cetatile-state. In cele doua poemeeste viu infa~i~ata societatea qreaca, in epoca hornertca, care se caracter izeaza prin mari framintari. prin eroism ~i barbatle. dar ~i prin asprlrne, jafuri ~i razboale.Evenimentele principale din poemele homerice sint razbolultroian ~i pertpettlle eroului grec Ulise (Odiseu).In primul poem. Iliada (de la Ilion - Troia), sint zuqravite faptele de arme din ultimul an al razbolului pornit de ahei impotriva cetatli Troia. aflata pe far- mul de nord al Asiei Mici. 'in eentrul povestirii este minia viteazului erou grecAhile. care, socotindu-se nedreptatlt de imparplrea prazilor de razboi, se retra-sese furios in cortul sau ~i nu mai voia sa lupte. Uciderea lui Patroclu, eel mai bun prieten al sau, I-a convins sa reia armele. EI 11doboara in lupta pe Hector troianul. uclqasul lui Patroclu. st. razbunindu-se cumpllt, Ii tiraste cadavrul, legatde carul sau de lupta, in jurul zidurilor Troiei, umpl1ndu-i de groaza ~i dezna- dejde pe troieni.Troia ~ fost cucerita numai datortta unui viclesuq al lui Ulise. Acesta a con-struit un cal urias de lemn. In care au fost ascunsi aheii. Troienii I-au introdus in cetate. Noaptea. aheii ~i~nind din el lnarmatl. au deschis porrlle ceta~ii celorlaltt tovarast ai lor. au pradat ~i ars orasul, Stralucita Troie s-a narult ~i a dlsparut depe fata pamintului. La sfiritul secolului rrecut, cercetatorul german H. Schlie-mann i-a dezvaluit ruinele.In Odiseea este descr isa catatorla lui Uiise (numit de greci Odiseu) la intoar- cerea sa acasa, dupa caderea Troiei. Urmar it de razbunarea zeilor care ii prote- jasera pe troienl, Ulise rataceste ani rnult: pe mare. infrunta furtunile. popose~te pe rarmuri indepartate unde trece prin mari pr lrnejdli, pina c1nd reuseste sa59ajunga In patria sa, insula Itaca (in apu- sui Greciei). Aici i~i reqaseste camlnul mult dorit, pe tatal, pe copilul sau Tele- mac ~i pe sotia sa, credincioasa Pene-lopa.Din aceste poeme aflarn cum era vlata in societatea qreaca la inceputul mileniului I i.e.n.Datortta folosirii metalelor in special a fierului, agricultura, mestesuq u I prel ucrari i metalelorse perfectionasera.

Razboinieii de vaza ,sint numi~i basi lei. Ei se aflau in fru ntea os- tenilor la razbol, aveau parte deHomer - poetul orb care, prazlle cele mai bogate, aveaupotrivit traditlel. ar fi autorul gospodarii marl. turme ~i pamin-llladei ~i Odiseei. turi din belsuq.Spre deosebire insa de regii micenieni. ei nu stapineau tinutul in care loculau, ci erau doar eei mal puternici ~i cei mai boqatl din- tre locuitori. Existau ~i gospodarii ~arane~ti llbere, mai instartte sau mai sarace. Me~te~ugarii, care mergeau din loc in loc sa caute clienti, nu prea erau luatt in seama, ftlndca nu aveau 0 gospodarie

Lumea poemelor homerice

ITACA

lntoarcerea aheilcr in patrieratacirile pe mAriODISEEA

MICAproprie; cel mai rau 0 duceau arga~ii care mergeau de la un stapin la altul, adesea alunqat: pe nedrept, ~i cersetorti, supusl ~i ei bunu- lui plac al celor statornici. Sclavii, care existau pe linga casele celor boqat], erau mai aparati, traind in preajma stapinului: dar acesta avea asupra sclavilor drept de via~a ~i de moarte. B. Poemele homerice - opere literare ~i izvoare istori- ceo Desi in poeme sint descrise ~ari ~i evenimente variate. ele con- stltuie 0 lucrare incheqata. unitara, cornpusa cu multa malestrie ar- tistica. Faptele ~i personajele sint atit de bine zuqravite, incit parcaPe un vas de parfum din secolul al VI-lea i.e.n. este pictara scena crudei razbu- nari a lui Ahile: tirirea cadavrului lui Hector leg at de carul sau de lupra.60

Ie vezi aievea. Ele sint socotite printre cele mai mari creatil lite- rare ale lumii, constituind un model pentru scriitori.Dator ita poemelor homerice cunoastern arnanunte din istoria ~i din vlata vechilor : greci: indeletnicirile, costumele, locuintele. ar- mele, obiceiurile. felul lor de a gindi ~i organizarea sociala.De asemenea, sint puternic ~i viu zuqravite tscuslnta. vltejia, curajul, doririta de a. cunoaste, de a calatorl. ospitalltatea, dar ~i cruzimea ~i orgoliul. In poemele homerice au fost red ate in forme literar-artistice de 0 rara frurnusete unele din credintele reli- qioase, mltur lle, precum ~i legendele despre zeii ~i eroii veehilor greei.Veacuri de-a rindul, oamenii s-au desfatat ~i tnstruit, citind lIiada '~i Odlseea, in care vlata ~i lupta vechilor greci, insustrtle lor inalte, precum ~i unele scaderi sint realist zuqravite.Raspunderi:- Ce sint poemele homerice ~i ce epoca oglindesc?- De ce sint citite ~i astazl CLi placere poemele homerice?Retineti ~i explicati intelesul termenilor:poeme homerice, basilei61'6.

FORMAREA CETATILOR. MAREA COLONIZARE GREACA(sec. al VIII-lea - al VI-lea i.e.n.)

A. Cum s-au format eetit;iJe Greeiei? B. Care sint eauzele marii eoloniziri greeeJti? C. Unde Ji-au intemeiat greeii eoloniH A. Cetit;ile - grup' ri d go~podirii. in, epoca hornertca, alaturi'de baslleil boqatt tratau ~i nurneros] ~arani liberi, stapin! pe gospodariile ~i pe uneltele lor. Basil,eii erau cei care aparau ~jnutul~i purtau razboatele: ei judecau pricinile Intre locujtorij aceluiasi~jnut ~i aduceau jertfe zeilor. Dupa 800 i.e.n., constatam ca, In fje- care tlnut mal rrnporranr al ~reciei, In' jurul baslleilor se stringpropriecaru liberi de pamlnt._lmpreuna, ei ridica ziduri de aparara

~j aduc cinstire acelorasr zei. I~i cladesc erase In care exista 0 pia~a , publica (agora) pentru adunarea locuitorilor care, din cind In cind,

sint chernatt sa afle ce au de glnd sa faca fruntasrt ttnutulut, Trep- tat, astfel de centre devin state indepen-dente: un astfel . de stat se numesta In limba greaca polis, cuvint pe care noi " traducem cu cetate.Fiecare cetate este fermata d.in locuito- rii ~inutului care au acolo 0 gospodarje, pamint, casa - mai bogata sau mai putln bogata. Basileii vestttt sint mai-marii ~inu- tului, ei au parninturt intinse, comanda In razboale ~i [udeca In timp de pace, dar nu sint atotputernici. Ceta~enii de rind, demos-ul, iau parte la alegerea capeteniilor ~i la stabilirea regulilpr ~I legilor dupa care se conduce cetacea. Impreuna, artseocrana ~idemos-ul apara parnintul cetatf ~i au grjlaca rnostenttortt sa nu fle alunqatt de pe pa-minturile lor, irnpreuna lau parte la cere- moniile religioase. De buna seama, la ince-

put, puterea arlstocratlet este foarte mare,

cetateni nu mai are pamint destul, cetacea ho_t~ra~te s.atrtrntta de- parte, peste mare, un grup de cetatenl care sa mterneieze acolo un nou ora~, pe care " numim colonie. . . Numeroase asemenea ceta~i noi au fost l~tem~lat~ de gre,cl In'secolele VIII, VII ~i VI i.e.n. De aceea, ace~sta pertoada se mal nu- me~te ~i perioada truri! coloniziiri grece$tl. A. _ ..

C. Coloniile greee~ti erau asezate In jurul Marll M~dl.~ terane ~i Mirii Negre. Orasele-state .de unde pornea~ colonl~t~~ se numeau metropole (erase mama), iar ~e,le nou-mterneiate. apolkll (pe care noi Ie numlm colonli). Cele mal Im~ortante, metropole aufost: Milet (in Asia Mica), Corint; Megara In Grecia etc.Grecii s-au asezat in jurul marllor, asa cum spunea un filoso~ ~rec . :ca broes- te/e In jurul unui lac", pe 0 mare arie i in dlrectu diferite. Aeza~lre nOI - colo- niile - erau organizate dupa modelul metropolei i aveau I:g~turl econornrce (mai ales comerciale). religioase i cult_ural~' c,u aceasta. Erau '~,sa independente, aveau conducere, legi, armata. [udecarort I monede pro~r",_ _La lnceput, coloniile aveau un caracter agrar. unele col,on" pastrlnd acest ca- racter plna tirztu. Cele mai multe au devenit cu timpul irnportante centre co- merciale i mestesuqarestl.Principalele colonii qrecesn au, fost: ~iracuza (in Sicil~a), Neap,o!is(In sudul ltallet, nurnita pe atune: Greets Mare), Massal,a (Marsdla.dar adunarea tuturor cetatemlor I~i are ~i ea rosturtla ei. B. ~auzele eeonomiee, sociale ,i

A F R c Apolitice. In aceste cetatt, toate drepturile

-..

Drrectiile mar" colonll~" grece~llMelropole

unui om depind de staplntrea asupra pa-mlntului. Din aceasta prtclna, atunci dnddatorita saracirii unora - 0 parte din

Coforui

-.- Drumun comerciais marnime

62

17.'SPARTA(sec. al VIII-lea - al VI-lea i.e.n.)Histria. Ruinele fostei colonii grece~ti, 'intemeiata de orasul Milet (sec. VII i.e.n.). Dupa ce un timp sl-a dobindit intiietatea la Dunare, frumoasa colonie. ocupata de romanl, a fost distrusa de barbari ~i apoi acopertta de nisipul rnartl.in sudul Frantel), Bizan~ (Constantinopol), Naukratis (Egipt), Histris, Tomis (Constanta) ~i Callatis (Mangalia) in Dobrogea.

Datortta cornertulut cu obiecte mestesuqarest], grine, yin etc., in apusul Marii Negre si-au dobindit intiietatea Histria, mai tirziu

~i Callatis. Ele intretlneau relatil strinse cu geto-dacii.

Marea colonizare greaca s-a oprit in secolul al VI-lea i.e.n., 0 data cu ivirea primejdiei persane in rasarit ~i a rivalitatii coloniza- torilor cartaginezi, in apusul Marii Mediterane. Dar, in cele peste doua veacuri in care s-a desfasurat, marea colonizare greaca a adus mari schlrnbari economice, sociale, politice ~i culturale in metro- pole, in colonii ~i la popoarele cu care aeestea au avut legaturi.

Astfel, agricultura, mestesuqurtle ~i cornertul au luat un mare

avint. S-a intarit patura mestesuqartlor, negustorilor, a proprieta- rilor de corabli ~i a .rnlctlor proprietari de parnint - care formau demosul .(poporul); acestla erau nernuljumttt de domtnatia arlsto-

cratlet. Intre demos ~i arlstocratte s-au desfasurat lupte politice, at it in metropole cit ~i colonii.

Dezvoltarea econornlca ~i polltica a poporului grec in epoca marii colonlzart a facut posibila dezvoltarea culturii, stabilirea de legaturi cu noi popoare.

Raspundeti:

- Arata~i pe harta metropolele ~i colonlile grece~ti.

-

Ce urrnari economice. sociale , politiee ~i culturale a avut mareacolonizare greaca?

- Ce legatura au avut colonistlt greci cu strarnosf nostrt?Retineti ~i explicati intelesul termenilor:

- metropola, colonie. demos, polis

64

A. Cum s-a organizat etatul spartan? B. Prin ce se caracteriz ..